Sunteți pe pagina 1din 15

PANCREASUL EXOCRIN

Cuprins

1.Pancreasul. Dezvoltare embriologica ……………………………………… 3

2.Anatomia pancreasului…………………………………………………………… 4

3.Secretia pancreatica……………………………………………………………… 6

4.Compozitia sucului pancreatic………………………………………………… 8

5.Fazele secretiei pancreatice…………………………………………………… 12

6.Bibliografie……………………………………………………………………………. 14

2
1.Pancreasul .Dezvoltare embriologica
Intreg sistemul digestiv se dezvolta din intestinul primitiv al embrionului, ce ia nastere numai
din endoderm , in timpul celei de-a 4 a saptamani de dezvoltare embrionara. Intestinul primitiv
este impartit in 3 parti : anterior(cefalic), mijlociu si posterior(caudal).

Intestinul anterior va da nastere: esofagului, faringelui, stomacului, o parte a duodenului,


pancreasului, ficatului si vezicii biliare.

Pancreasul va lua nastere din peretele duodenului, prin 2 muguri pancreatici, ventral si dorsal,
care vor fuziona ulterior(saptamana 7).

Anomalii:

1.Pancreasul aberant-mase de tesut pancreatic ce se gasesc in peretii stomacului,


intestinului,sau in raport cu splina.

2.Pancreasul inelar-cei doi muguri ai pancreasului nu se unesc si astfel pot sa inconjoare


duodenul, deci pot cauza stenoza duodenala ce poate merge pana la obstructia completa, la
scurt timp dupa nastere.

3
2.Anatomia pancreasului

Pancreasul este un organ glandular situat retroperitoneal, la nivelul primelor doua vertebre
lombare. El are trei parti: capul, corpul si coada; capul este inconjurat de potcoava duodenala,
iar coada ajunge pana la splina.

Prezinta doua canale excretoare, canalul Wirsung (principal) strabate organul de-a lungul lui si
se deschide in duoden, la nivelul ampulei lui Vater, unde se uneste cu canalul coledoc si canalul
Santorini (accesoriu), care porneste din canalul Wirsung la nivelul corpului si se deschide in
duoden, deasupra ampulei Vater.Raporturile stranse ale canalului Wirsung cu coledocul au o
deosebita importanta in patologie, deoarece calculii formati la nivelul vezicii biliare se pot
deplasa prin canalul coledoc si pot astupa canalul hepotopancreatic, deci secretiile pancreatice
nu se vor mai putea elimina in intestin.

4
Despre canalul Santorini trebuie mentionat : poate fi absent in 40%din cazuri, se poate deschide
in canalul Wirsung (25%), sau reprezinta singura cale excretorie a pancreasului (10%)

Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti: pancreasul exocrin,
constituit din acini, si pancreasul endocrin, alcatuit din insulele Langerhans, dispersate in
tesutul glandular.

Structura pancreasului exocrin se aseamana cu structura glandelor salivare. Astfel, pancreasul


este alcatuit din acini, care sunt origanizati in lobuli.Celulele acinare si celulele ductale sunt
unite prin complexe jonctionale ce constau din jonctiuni stramte, zonula adherens si
desmozomi.

Acin Lobuli

Duct intercalar duct intralobular duct extralobular canal Wirsung/Santorini duoden

5
3.Secretia pancreatica
Unitatea secretorie pancreatica(pancreonul) este alcatuita dintr-un acin si un duct
intercalar.Acinul este alcatuit din 15-100 celule acinare care sitetizeaza si secreta in lumen
aprozimatic 20 de substante zymogene(precursori inactivi ai enzimelor).Lumenul acinului este
conectat la partea proximala a ductului intercalar, iar zonele distale ale ductelor vor fuziona,
formand ducte intralobulare.

Secretia pancreatica, la fel ca si cea salivara, este produsa in 2 etape:

1.secretia primara (acinara)

2.secretie secundara(ductala)

Secretia acinara

In acini , Cl este secretat prin transport activ secundar, iar acesta este urmat prin transport
pasiv de catre Na si apa.Astfel, secretia primara are o compozitie asemanatoare cu plasma, dar
contine si proenzime digestive.

6
Secretia ductala

Celulele epiteliale columnare ce tapeteaza ductele modifica compozitia initiala a sucului


pancreatic prin secretia de HCO3 si absorbtia de Cl. Na si apa urmeaza Cl prin transport pasiv.

Concentratia de HCO3 poate cresta si pana la 100 mOsm/l(fata de plasma =24 mOsm/l).
Spre deosebire de secretia ductala a glandelor salivare, concentratia de Na/K va fi
asemanatoare cu cea din plasma la nivelul secretiei pancreatice ductale.

Secretia ductala este o secretia apoasa, hipertonica darorita concentratiei mari de HCO3.

Secretina este stimulul fiziologic major al secretiei apoase.Secretina stimuleaza in principal


secretia de bicarbonat, secretie ce depinde proportional de concentratia bicarbonatului din
plasma.

Sangele care perfuzeaza ductele este acidifiat de catre H/K-ATP-aza si pompa Na/H din
membrane bazolaterala a celulei dutale CO2 in sange.

CO2 reintra in celula si impreuna cu H2O H2CO3 , care, sub actiunea anhidrazei carbonice
se transforma in H si HCO3.

HCO3 este secretat in lumen prin pompa HCO3/Cl, si printr-un canal anionic din membrana
apicala a celulei ductale.

Pentru ca pompa HCO3/Cl sa functioneze este nevoie de o cantitate mare de Cl la nivelul


lumenului.Desi Cl este secretat de celulele acinare, el este suplimentat si de secretia prin
canalele anionice de Cl.Acestea se gasesc la polul apical al celulelor ductale.Cel mai important
canal anionic de acest tip este CFRT(cystic fibrosis transmembrane conductance regulator), canal
ce este activat de AMPc.Cand este deschis, canalul CFRT lasa Cl sa treca din citoplasma celulara
in lumen, care se va reintoarce inapoi in celula prin pompa HCO3/Cl.

Secretina AMPc din citosol creste timpul de deschidere al canalelor anionice

7
4.Compozitia sucului pancreatic
-lichid clar,vascos

-volum:1-1.5l

-pH: 7,6-9,0(variaza in functie de secretia de bicarbonat)

-densitate: 1008-1012

-cantitate de proteine eliberata :5-15 g

Alcatuit din:

-apa 98,5%

-reziduu uscat 1,5%

Substante anorganice:

-cationi: NA, K, Mg, Ca in concentratii asemanatoare cu cele plasmatice

Ca2+ este in concentratii mai mari in interiorul orgenitelor celulelor acinare, deoarece este
folosit ca si mesager secund in secretia de proteine .

-anioni :HCO3- ,Cl, SO4, HPO4;

8
HCO3 este in concentratii mai mari decat cele plasmatice, alcalinizeaza sucul pancreatic si
depinde de rata fluxului.(la rate scazuta, HCO3 , Cl , si invers)

Substantele organice

Sunt reprezentate in principal de enzime digestive. Acestea sunt secretate de celulele acinare
pancreatice, prin formarea de zymogene .

Sinteza proteinelor incepe prin asamblarea aminoacizilor din interiorul celulei acinare la nivelul
reticulului endoplasmatic rugos.Mecanisme de transport vezicular vor duce proteinele nou
sintetizate pana la nivelul aparatului Golgi.De aici vor fi secretate sub forma de vacuole
concentrate.Secretia proteinelor enzimatice sub forma de vacuole este necesara pentru
mentinerea unui pH minim in interiorul caii secretorii de la nivelul pancreasului.Vacuolele se vor
condensa si matura in granule zymogene. Aceste granule reprezinta aproximativ 2/3 dintr-o
vacuola, si are un continut electrolitic mult mai concentrat si mai dens.Granulele zymogene se
vor depozita la polul apical al celulei , de unde vor secretate prin exocitoza.

Enzimele proteolitice

9
Cele mai importante sunt tripsina, chimotripsina si carboxipeptidaza.

Tripsina-secretata sub forma de tripsinogen inactiv

- la fel ca si pepsin, este o endopeptidaza

-poate fi activate de: 1.enterokinaza

2.spontan(in prezenta Ca)

3. autocataliza.

Chimotripsina-secretata sub forma de chimotripsinogen

-activata de tripsina

-endopeptidaza(actioneaza asupra gruparilor carboxilice ale Tyr, Phe, Met si Trp)

Elastaza (endopeptidaza)

10
- secretata sub forma inactiva de proelastaz

-activata de tripsina si enterokinaza

Carboxipeptidaze(exopeptidaze):

-secretate sub forma de procarboxipeptidaze;

-activate de pepsin si actineaza asupra extremitatilor lanturilor polipetidice.

Colagenaza(procolagenaza)-desface legaturile peptidice ale colagenului

Secretia inhibitorului tripsinei previne digestia propriu-zisa a pancreasului. Celulele acinare


produc simultan cu secretia de enzime proteolitice si substanta numita inhibitorul
tripsinei.Deasemenea el mai este produs la nivelul citoplasmei celulelor glandular si secretoare.

Inhibitorul tripsinei nu permite activarea tripsinogenului la nivelul pancreasului. Cand efectul


inhibitorului tripsinei e depasit , se activeaza tripsina, care la randul ei va activa celelalte
enzime pancreatice si se va produce autodigestia pancreasului, fenomen numit pancreatita
acuta.

11
Enzime lipolitice

Lipaza pancreatica-secretata sub forma active

Actioneaza aspura tri, di, si monogliceridelor acizi grasi si glycerol

Colesterolesteraza-desface colesterolul alimentar in cholesterol liber si acizi grasi

Enzime glicolitice

Amilaza pancreatica- secretata sub forma activa (pH=6-7)

-desface legaturile 1-4 glicozidice din amiloza ai amilopectina

Maltoza+ maltotrioza glucoza

-este mai puternica decat amilaza salivara si poate actiona si asupra


amidonului nepreparat

5.Fazele secretiei pancreatice

12
1.Faza cefalica

Vazul, mirosul si gustul mancarii genereaza o crestere usoara a secretiei de electroliti si a


fluidelor, dar genereaza o crestere semnificativa a secretiei de enzime digestive.

La om , faza cefalica se realizeaza prin mecanisme nervoase reflexe conditionate si


neconditonate. Eferentele vagale de la nivel bulbarstimuleaza secretia pancreatica cu prin
intermediul Ach . Faza cefalica depinde mai putin de gastrina si de CCK.

2. Faza gastrica

Se realizeaza prin mecanism nervos vago-vagal si prin mechanism umoral- gastrina.

Prezenta mancarii si a anumitor peptide si aminoacizi in stomac stimuleaza secretia de


gastrina ,ce va stimula si secretia panncreatica.

Distensia stomacului produce o stimulare a celulelor acinare pancreatice, care vor secreta o
cantitate mare de enzime.

3.Faza intestinala

Chimul ce ajunge la nivelul duodenului produce o crestere majora a secretiei pancreatice prin 3
mecanisme:

1.HCl ce ajunge cu chimul in duoden stimuleaza celulele S ceproduc secretina.Aceasta


stimuleaza celulele ductale pancreatice HCO3+ suc pancreatic

2.Lipidele si pepetonele stimuleaza celulele I duodenate , ce vor produce CCK

CCK stimuleaza celulele acinare sa produca enzyme.

13
3. Lipidele , pepetonele si deformarile mecanice produse la nivelul duodenului stimuleaza
sistemul enteropancreatic vago-vagal stimularea celulelor acinare.

Bibliografie

1.Badarau I.A. -Fiziologie. Note de curs

2.Boron Atlas of physiology

3.Guyton A.C. Tratad de fiziologia omului

4.Silbernagl S. Color Atlas of Physiology

14
5. Riede U.N.- Color Altas Of Pathology

6.Faller A. –The human body

7.Sobotta-Atlas of human anatomy

8.Internet

15