Școala Postliceală Sanitară "Sfântul Ierarh Nectarie"

Modulul: Biochimie

Organismul Uman și
Procesele Metabolice

Barbu Elena-Carmen
Simion ( Agavriloaie) Camelia

Clasa: AMG 1 B, 2019-2020

 Ce este Metabolismul?
Metabolismul reprezintă totalitatea reacțiilor biochimice și de sinteză ori de
degradare, cu consum sau cu producere de energie, care au loc în
organismele vii. Componentele din materia vie a organismului uman sufera
transformari biochimice si energetice în tot timpul existenței sale acestea se
numesc procese metabolice .
Încetarea metabolismului înseamnă însăși încetarea vieții.
Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materii şi
energii, şi care include două procese cu desfasurare simultana si anume:

În funcție de sensul biologic al acestor reacții biochimice, procesele

metabolice pot fi de tip catabolic sau anabolic, potențându-se sau
inhibându-se reciproc.
 Catabolismul
• Totalitatea fenomenelor de degradare, care au
loc în organism, poartă numele de fenomene de catabolism. C
atabolismul are rolul de
a asigura organismului energia necesară funcţiilor sale vitale
• În cadrul acestui proces, are
loc descompunerea substanțelor marcomoleculare care provin
din alimente (exogene) sau din structurile celulare (endogene
), până la constituenți simpli.
• Parte din energia rezultată prin procesele catabolice la nivel c
elular se pierde sub formă de căldură (55%), restul se depozit
ează în compuși, care, datorită cantității mari de energie pe
care o
pot înmagazina, poartă denumirea de compuși macroenergici,
ca de exemplu acidul adenozintrifosfatic (ATP).
Anabolismul
 Prin anabolism se înţelege ansamblul transformărilor
chimice și reacțiilor biochimice, care reprezintă fenomene
de sinteză în organism, adică fenomene de construcţie.
Procesele anabolice (de asimilaţie) sunt în general procese
chimice ce se petrec cu consum de energie.
 Ele folosesc energia eliberată în reacţiile catabolice. Prin
utilizarea moleculelor absorbite la nivelul tubului digestiv
sau rezultate din procesele catabolice și cu consum de
energie procesele anabolice refac macromoleculele uzate
din structurile celulare, asigurând creșterea și dezvoltarea
organismul și realizarea funcțiilor lor.
METABOLISMUL AMINOACIZILOR
Cei mai mulţi aminoacizi (la număr) participă la formarea proteinelor care alcătuiesc protoplasma celulei vii şi care alcătuiesc
enzimele. Cel mai simplu reprezentat al aminoacizilor este glicocolul sau glicina. Organismul uman nu are capacitatea să
sintetizeze toţi aminoacizii. Unii trebuie să fie procuraţi prin hrană şi de aceea poartă denumirea de aminoacizi esenţiali.
Aminoacizii esenţiali pentru om sunt următorii: valina, leucina, izoleucina, lizina, metionina, treonina, fenilalanina şi triptofanul,
la care se adaugă cei parţial esenţiali: histidina şi arginina.
 CICLUL LUI KREBS

Ciclul acizilor tricarboxilici (TCA), numit şi ciclul acidului

citric (după componenta care iniţiază acest ciclu) sau ciclul
Krebs (după numele autorului care a stabilit secvenţele mai
importante ale acestui ciclu), reprezintă o cale oxidativă
majoră de degradare a metabolitelor până la etapa finală -
CO2 şi H2O.
 se desfășoară în matricea mitocondrială
 constituie o cale comună de degradare a glucidelor,
lipidelor şi aminoacizilor (respectiv cetoacizilor
corespunzători)
 prin aceasta, stabileşte interrelaţiile metabolice ale
acestor trei grupe de componente fundamentale ale
celulei vii.
METABOLISMUL GLUCIDELOR
energogenetic (predominant)
îndeplinesc trei roluri esenţiale: structural (în structura substanţelor complexe)
funcţional (exemplu: ribozele acizilor nucleici)

Monozaharidele transportate prin vena portă la ficat transformate în glucoză.

forma finală de transport şi utilizare a glucidelor din ficat

Glucoza poate urma mai multe căi: - răspândirea în organism prin intermediul sângelui;
- catabolizarea (oxidarea) anaerobă şi aerobă;
- transformarea în glicogen, formă de depozitare a glucidelor în organism;
- transformarea în lipide sau aminoacizi A.
Catabolizarea glucozei - Glicoliza
- Glicogenogeneza
Cele două procese prezintă o mare mobilitate datorită faptului că glicogenul nu face parte din structura celulară.
METABOLISMUL ENERGETIC

Totalitatea schimburilor de energie dintre materia vie şi mediu

constitue metabolismul energetic.
Metabolismul energetic este o latură a procesului metabolic.

METABOLISMUL BAZAL
Reprezintă consumul energetic minim necesar menţinerii
funcţiilor vitale. Nevoile energetice medii zilnice pentru
menţinerea funcţiilor vitale sunt de
aproximativ 1650- 1700 kcal. Valorile medii ale metabolismului
bazal variază
METABOLISMUL APEI (H20)
*intră în constituţia tuturor celulelor şi ţesuturilor
*reprezintă mediul în care se petrec toate fenomenele chimice şi fizicochimice corelate cu viaţa
*aproximativ 50% din apa din organism este în musculatură, 6-11% în piele.
*eliminarea corespunzătoare are loc prin rinichi, plămâni şi piele.
*ionii minerali au un rol important în activitatea organismului. Participă la reglarea echilibrului acido-bazic; intervin în contracţia
*musculară, în activitatea enzimelor, influenţează excitabilitatea neuromusculară şi permeabilitatea.

METABOLISMUL SODIULUI (Na)

*în lichidele extracelulare (plasma sanguină, lichidele interstiţiale)
*introdus în organism sub formă de NaCl, se absorbă la nivelul intestinului subţire şi se elimină prin rinichi şi transpiraţie
*din totalul sodiului din organism, 45% se acumulează în oase
*rol important în repartiţia apei în organism, rol dominant în reglarea presiunii osmotice şi a echilibrului acidobazic
*metabolismul sodiului este reglat pe cale hormonală de hormonii mineralocorticoizi, în speţă aldosteronul

METABOLISMUL POTASIULUI (K)

*rol în menţinerea excitabilităţii neuromusculare, în reglarea osmozei intracelulare şi în declanşarea secreţiei de adrenalină.
*potasiul se ia din alimente şi se distribuie celulelor foarte rapid, apoi se elimină pe cale renală.
*În efort eliminarea de potasiu creşte datorită consumului mare în timpul concentraţiei musculare. Deficitul de potasiu a fost
semnalat în cazul sporturilor care presupun eforturi prelungite şi este mai frecvent în lunile de vară. În aceste situaţii se recomandă
administrarea profilactică de săruri de potasiu sub formă de sucuri de fructe şi legume sau preparate medicamentoase conţinând
săruri de potasiu anorganice sau organice.
METABOLISMUL CALCIULUI (Ca)
*reprezintă 2% din greutatea corpului, 90% se află în oase, restul în muşchi, sânge şi lichidele organismului.
*se ia din alimente sub formă de compuşi organici, sursa cea mai valoroasă fiind laptele
*excreţia calciului are loc pe cale intestinală şi o mică parte pe cale renală
*reglarea metabolismului calciului are loc prin intermediul parathormonului (ridicarea calcemiei) şi al calcitoninei tiroidiene
(scăderea calcemiei)
*rol în coagularea sângelui, formarea oaselor, menţinerea ritmicităţii inimii, în excitabilitatea neuromusculară, în producerea
laptelui şi în permeabilitatea membrelor.
METABOLISMUL FOSFORULUI (P)
*fosforul se absoarbe sub formă de compuşi organici şi anorganici în intestinul subţire
*se elimină pe cale renală – eliminarea fiind reglată de parathormon şi se mai elimină prin fecale.
*roluri: - plastic – participă la formarea scheletului şi intră în structura membrelor celulare (fosfolipide)
- catalitic – prin participarea la structura unor vitamine şi enzime;
- energetic – sub forma de ATP, ADP, CP, cu formarea legăturilor metabolizarea glucidelor, lipidelor şi a nucleoproteidelor

METABOLISMUL CLORULUI (Cl)

*în lichidele extracelulare alături de sodiu
*absorbţia clorului se face prin pereţii intestinali,eliminarea sub forma de cloruri pe cale renală
*rol în reglarea presiunii sângelui, a pH-ului şi în producerea acidului clorhidric din sucul gastric
*la reglarea metabolismului clorului participă hormonii corticoizi
 Concret, metabolismul este alcatuit din toate procesele prin care organismul foloseste energia. Printre acestea se
numara digestia, respiratia, dar si cresterea masei musculare ori depozitarea grasimilor.

Bibliografie: I. C. Voiculescu, I. C. Petricu. Anatomia și fiziologia omului. Editura Medicală, București Alexandru m., marceanc.,si mihailescu
V.M .(2014)
Anatomia si fiziologie umana descriptiva si aplicata. Niculescu C.T. , Voiculescu B. ,Nita C.
Anatomia si fiziologia omului- compediu Ed. Corint
Vâjială G.E. (2007) Biochimia efortului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu,
Biologie Manual pentru clasa a XI-a, Editura Corint, pagina 108