Sunteți pe pagina 1din 11

Colegiul Naţional „Ana Aslan”

Şcoala Postliceală Sanitară TM


Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
LIPIDELE

Definiţie: sunt substanţe organice naturale eterogene ca structură şi proprietăţi fizico – chimice, cu răspândire
universală în toate organismele vii şi de o mare importanţă biologică.
O caracteristică a lor este solubilitatea în solvenţi organici ( cloroform, tetraclorură de carbon, acetonă,
benzen, eter etilic) şi insolubilitatea în apă şi soluţii de săruri minerale.
În organism ele îndeplinesc un rol energetic, funcţional şi structural.
Rol energetic – prin oxidarea lor se eliberează 9 Kcal / g faţă de 4 Kcal / g pentru proteine şi
glucide. Sunt principala formă de depozitare a rezervelor energetice !
Oxidarea lor se face :
- direct , când sunt oxidaţi acizii graşi.
- indirect , când sunt oxidate lipidele de depozit din ţesuturi.
Rol funcţional
- mecanic – susţin viscere.
- termoizolant prin ţesutul adipos subcutanat.
- participă la reacţii biochimice fiind activatori ai unor enzime.
- transportă substanţe liposolubile cum sunt : vitamine, hormoni.
Rol structural
- formează unitatea structurală a membranei celulare împreună cu proteinele.
- intră în structura sistemului nervos central.
- intră în structura diferitelor componente citoplasmatice.
Structura: din punct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai alcoolilor ( glicerină, sfingozină ) cu acizi graşi
superiori ( acid stearic, acid palmitic, acid oleic ) şi cu alţi componenţi ( baze azotate, glucide, acid fosforic ).
Acizii graşi

Acizii graşi sunt componenete de bază ai lipidelor. Au fost identificaţi peste 70 de acizi graşi. Sunt
formaţi din C, H, O . Ei se clasifică în felul următor:
saturaţi
AG aciclici nesaturaţi mononesaturaţi
AG polinesaturaţi
AG ciclici

Acizii graşi saturaţi

Sunt substanţe organice cu formula chimică CH3 - ( CH2 ) n – COOH unde n = 2 – 30 .


Ei conţin :
- un lanţ parafinic hidrofob ce determină solubilitatea în solvenţi organici .
- o funcţie acidă hidrofilă ce disociază în mediul acid .
Primii trei acizi graşi saturaţi sunt lichizi la temperatura camerei, restul sunt solizi.
Reprezentanţi:

ACIDUL BUTIRIC = CH3 – CH2 – CH2 – COOH

ACIDUL CAPROIC = CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – COOH

ACIDUL CAPRILIC = CH3 – ( CH2 )6 – COOH

ACIDUL CAPRINIC = CH3 – ( CH2 )8 – COOH

1
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
ACIDUL LAURIC = CH3 – ( CH2 )10 – COOH

ACIDUL MIRISTIC = CH3 – ( CH2 )12- COOH

ACIDUL PALMITIC = CH3 – ( CH2 )14 – COOH

ACIDUL STEARIC = CH3 – ( CH2 )16 – COOH

ACIDUL ARAHIDIC = CH3 – ( CH2 )18 – COOH

Cei mai des întâlniţi acizi graşi sunt ac. Palmitic, ac. Stearic, ac. Miristic, ac. Oleic .

Acizii graşi nesaturaţi

Sunt acizi graşi care conţin în molecula lor una sau mai multe legături nesaturate. Ei sunt lichizi la
temperatura camerei . Îi găsim în special în uleiuri dar şi grăsimi solide.
Reprezentanţi :

ACIDUL OLEIC cu o dublă legătură situată în poziţia C9 = C10 şi18 atomi de C :

CH3 – ( CH2 )7 – CH = CH – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 - COOH
18 17 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

ACIDUL NERVONIC cu o dublă legătură situată în poziţia C15 = C16 şi 24 atomi de C:

CH3 – ( CH2 )7 – CH = CH – ( CH2 )13 - COOH

ACIDUL LINOLEIC cu două duble legături situate în poziţiile : C9 =C10, C12=C13 şi 18 atomi de
C:

CH3 – ( CH2 )4 – CH = CH – CH2 – CH = CH - ( CH2 )7 - COOH

ACIDUL LINOLENIC cu trei duble legături în poziţiile C9-C10, C12-C13,


C15-C16 şi 18 atomi de C :

CH3 – CH2- CH=CH– CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH - ( CH2 )7 - COOH

ACIDUL ARAHIDONIC cu patru duble legături situate în poziţiile: C5 = C6,


C8 = C9, C11 = C12, C14 = C15 şi 20 atomi de C :

CH3 – (CH2 )4 - CH = CH - CH2 – CH = CH– CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH - ( CH2 )3- COOH

Acizii graşi nesaturaţi se găsesc în special în uleiuri cărora le conferă starea lichidă, dar şi în
grăsimea şi ficatul de porc . Acizii graşi polinesaturaţi şi anume acidul linoleic, acidul linolenic, acidul
arahidonic nu pot fi sintetizaţi de organism , motiv pentru care trebuiesc aduşi prin alimente. Lipsa lor din
alimentaţie determină tulburări grave (întârziere în creştere, dermite, căderea părului, necroze, tulburări de
reproducere) , de aceea ei sunt numiţi acizi graşi esenţiali sau vitamina F.

2
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
Acizii grasi omega-3
Fac parte din familia acizilor grasi polinesaturati cu lant lung de atomi de carbon si sunt reprezentati de :
 acidul alfa linoleic (ALA),
 acidul eicosapentanoic (EPA) si
 acidul docohexanoic (DHA).
Funcţii
reduc nivelul trigliceridelor
scad inflamatia si agregarea plachetara
stabilizeaza probabil placa de aterom
previn aritmiile si prin urmare pot contribui la scaderea riscului de aparitie a evenimentelor
coronariene
scad riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de tumori maligne
au efect favorabil asupra evoluţiei sarcinei, integrităţii oaselor la vârstnici, dezvoltării cognitive la
copii
previn
 unele tulburări neurologice
 unele complicatii ale diabetului zaharat si a sindromului
metabolic
 După unele studii cresterea cu doar 1% a cantitatii de omega-3 in alimentatie reduce cu 40% riscurile de
infarct.
 Conform recomandarilor AHA (American Heart Association) persoanele diagnosticate cu boala
coronariana trebuie sa primeasca zilnic 1 g EPA/DHA.
Deficit
oboseala extrema
afectari ale memoriei
piele uscata
modificari ale dispozitiei psihice
tulburari cardiovasculare
Surse
 EPA si DHA
- peşte gras (hering, somon,
macrou, ton)
- uleiul de peste
 ALA
- seminte de in, rapita, nuci si boabe de soia ( in concentratii mari)
- alge marine (microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium)
Acizii graşi omega-6
Reprezinta o clasa de acizi grasi polinesaturati care cuprinde :
 acidul acidul linoleic (LA),
 acidul gamma-linoleic (GLA)
 acidul arahidonic (ARA).
Funcţii
la nivelul endoteliului vascular au proprietati antiinflamatorii inhibând ateroscleroza
Surse
 LA
- ulei de porumb si floarea soarelui
 GLA
- lapte uman
 ARA
3
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
- carne
- ouă
Pentru a fi activi acizii graşi esenţiali trebuie să se transforme în forme bioactive, transformare catalizată de
enzime specifice. La rândul lor enzimele au nevoie de cofactori( substanţe de tip vitamine şi minerale ce
activează enzimele) şi anume:
- acid nicotinic (vitamina PP)
- vitamina B6
- vitamina C,
- magneziu si zinc.

Acizii graşi ciclici


Din această grupă, pentru om o mare importanţă biologică o au prostaglandinele. Ele au fost
identificate încă din 1935 . Din punct structural sunt derivaţi ai acidului arahidonic cu 20 de atomi de C .
Le găsim în timus, plămân, pancreas, organe genitale. Joacă rol de hormoni tisulari locali şi anume :
- stimulează contracţia musculaturii netede din uter, pereţii intestinali, bronhii.
- sunt vasodilatatori prin scăderea tensiunii arteriale ( sunt opuşi adrenalinei ) .
- scad aciditatea gastrică .
- intervin în reglarea temperaturii corporale.
Proprietăţile chimice ale acizilor graşi
Reacţia de saponificare
Acizii graşi reacţionează cu bazele formând săruri sau săpunuri .
Reacţia de hidrogenare
Prin adiţia de hidrogen la acizii graşi nesaturaţi aceştia se transformă în acizi graşi saturaţi ,
grăsimile lichide devenind solide la temperatura camerei. Această proprietate este utilizată industrial la fabricarea
margarinei. Acizii graşi saturaţi astfel obţinuţi se numesc acizi graşi de tip trans.
Reacţia de oxidare
Oxidarea blândă a acizilor graşi nasaturaţi formează hidroxiacizi .
Prin oxidare se formează substanţe instabile ce se descompun în aldehide, alcooli, cu gust şi miros
neplăcut .
Oxidarea grăsimilor se numeşte râncezire, ea necesită prezenţa factorilor chimici, fotochimici şi
a microorganismelor .
E prevenită de substanţe antioxidante şi anume : vitamina A, C, E .

4
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele

Alcoolii din lipide


În structura lipidelor intră o serie de alcooli , care se pot clasifica în felul următor :

Alcooli aciclici Alcooli neazotaţi

Alcoolii graşi Alcooli azotaţi

Alcooli ciclici

Alcoolii aciclici neazotaţi


Din această grupă face parte glicerolul care se găseşte în cantităţi mari în lipidele simple . Se
prezintă ca un lichid dulce , incolor, vâscos , miscibil cu apa şi foarte higroscopic .

Alcoolii aciclici azotaţi


Din această grupă fac parte :
- colamina , care este un precursor al colinei, intră în structura lipidelor complexe.
- colina , care se găseşte în cantităţi mici în stare liberă în ţesuturile vegetale şi animale,
fiind un factor de creştere important . Este un precursor al acetilcolinei, mediatorul chimic al nervului vag.
- sfingozina care intră in lipidele complexe.

CH2 – OH CH2 – OH CH2 – OH CH3


I I I
CH – OH CH2 – NH2 CH – NH2 CH2 – N+ CH3 OH-
I I I
CH2– OH COOH CH2 – OH CH3

Glicerolul Colamina Serina Colina

Acoolii ciclici
Din această grupă fac parte:
5
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
- inozitolu,l alcool solubil în apă , insolubil în eter.
- sterolii, o grupă de alcooli cu mare răspândire în natură; îi găsim ca:
- fitosteroli în regnul vegetal.
- micosteroli în ciuperci.
- zoosteroli în regnul animal ; reprezentant : colesterolul:

- colesterolul este un alcool de origine animală


- îndeplineşte următoarele funcţii în organism:
- rol în permeabilitatea celulară
-acţiune antihemolitică, antitoxică
-stă la baza sintezei hormonilor steroizi
-stă la baza sintezei vitaminei D3 .
-formează acizii biliari

Lipidele
O clasificare simplă a lipidelor se poate face după alcoolii care intră în componenţa lor . Astfel le clasificăm în
felul următor:
- lipide cu glicerol
- lipide cu sfingozină
- lipide cu colesterol
Lipide cu glicerol
În această grupă intră :
 gliceride ; sunt esteri ai glicerolului cu acizi graşi . Sunt grăsimi neutre şi sunt
cele mai răspândite în natură .Constituie principalele grăsimi de depozit. După
numărul de acizi graşi ce esterifică glicerolul deosebim : monogliceride ,
digliceride, trigliceride. Dacă AG sunt identici gliceridele sunt simple , dacă
sunt diferiţi sunt gliceride mixte.

AG
 - glicerofosfatide ; - sunt formate din - glicerol + AG + H3PO4 + alcool
G
AG - după natura alcoolului deosebim:
rol
gli
ce

6
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
 lecitine, intră în structura sistemului nervos, suprarenale, plămâni,
gălbenuş de ou, membranelor celulare şi a surfactantului ; au ca şi alcool
colina.
GLICEROFASFATIDĂ
AG
AG AG AG
G
G
AG
G
AG
G
AG
AG

rol
gli
ce
rol

rol

rol
gli

gli

gli
ce

ce

ce
LECITINĂ CEFALINĂ FOSFADITILSERINĂ FOSFADITILINOZITOL

LEGENDĂ

Legături chimice
AG
rol
gli
ce

G
Acid gras acid fosforic colină colamină serină inozitol

glicerol
 cefaline, se găsesc în ţesuturi alături de lecitine dar în cantităţi mai mici, se
găsesc în ţesutul nervos, au ca şi alcool colamina.
 fosfaditilserine, au ca şi alcool serina, le găsim în ţesutul nervos.
 fosfaditilinozitol, au ca şi alcool inozitolul, le găsim în grâu germinat,
grăunţe de soia, ficat de bou, creier.
 fosfaditilglicerol, au ca reprezentant cardiolipina ce întră în structura
membranei mitocondriale.
Lipide cu sfingozină
Sunt lipide structurale, abundente în ţesutul nervos, mai ales în substanţa albă. În această grupă
intră :
 sfingomieline ; le găsim în membranele neuronale, dar şi în surfactant.
 glicosfingolipide, din care fac parte următoarele clase :
o cerebrozidele, prezente în substanţa albă şi nervi .
o gangliozide, intră în structura membranei celulare iar în cantităţi
mari în celulele ganglionare şi sistemul nervos central.
Surfactantul este o grăsime complexă cu proprietăţi tensioactive ce căptuşeşte alveolele pulmonare ale fătului .
La naştere, el permite îndepărtarea alveolelor pulmonare , umplerea lor cu aer şi realizarea primei respiraţii .
Absenţa sau insuficienţa lui nu permite respiraţia, determinând detresa respiratorie a nou – născutului.
Lipide cu colesterol
Din această clasă fac parte :
- steridele, esterii colesterolului cu AG
- lipocromii sau carotenoidele, având ca reprezentanţi : carotenul ( provitamina A ),
luteina din ovar şi licopina ( colorantul din roşii )

7
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele

Alţi reprezentanţi
Cerurile sunt esteri ai AG cu alcooli alifatici sau ciclici ( steroli )
Ceramidele sunt grăsimi în care AG este legat amidic de gruparea NH2 a sfingozinei.

Cerurile
 Cerurile naturale sunt substanţe de origine vegetală
sau animală.
 Din punct de vedere biochimic ele reprezintă un
amestec de substanţe în care predomină ceridele dar şi hidrocarburi, răşini, gliceride, steride, alcooli,
AG liberi liberi, vitamine liposolubile, pigmenţi.
 În lumea vegetală, sunt prezente pe suprafeţele
lucioase ale tulpinilor (trestie, bambus), frunzelor (varză, platan, trandafir, etc.) şi fructelor (prune,
mere, tomate, etc.) .
 În cazul unor plante textile (in, cânepă, bumbac),
cerurile însoţesc fibrele celulozice.
 Cerurile de pe coaja fructelor (mere, prune, nectarine,
etc.) sau de pe varză conţin acizi graşi cu lanţ lung ; ele nu se digeră îndeplinind, alături de celuloza
însoţitoare, rolul de fibre vegetale.

 Ceara de albine conţine ceride


( 70%), acizi graşi cu catenă lungă, alcooli superiori liberi, răşini, pigmenţi, substanţe
antibiotice, vitaminele A, D, E, săruri minerale.
 Se foloseşte în :
 cosmetică, farmacie

Lanolina
 Lanolina este o ceară naturală secretată de
glandele sebacee ale ovinelor şi care se găseşte pe lâna acestora, de unde se şi extrage.
 Lanolina brută este anhidră (nu conţine apă),
 Este formată din: ceride, alcooli superiori şi
acizi graşi monocatenari liberi,
acizi graşi ramificaţi (acid lanomistric, acid lanopalmitic), steride şi hidrocarburi.
 este o substanţă semisolidă, unsuroasă, cu
miros de oaie, de culoare galben-deschis, foarte higroscopică (reţine cu uşurinţă apa din aer) şi
hidroscopică (leagă cantităţi mari de apă).
 Intră în diferite preparate cosmetice şi
dermatologice

8
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
Ceridele sunt substanţe larg răspândite în regnul vegetal. În lumea animală ele
apar mai rar. De asemenea, ceridele apar în celulele bacteriilor acido-rezistente.
La plante, ceridele intră în componenţa cerii, care formează cuticula fructelor,
frunzelor şi florilor, mai ales la speciile xerofile, care reprezintă un strat protector
împotriva evaporării apei, a căldurii şi a luminii excesive. Ceride se mai găsesc la
nivelul fibrelor vegetale, în special al celor de in şi cânepă, precum şi în sucul
lăptos al unor plante. La animale, ceridele apar la insecte, la unele mamifere (sunt
secretate de glandele sebacee) şi la păsări (sunt secretate de glandele seropigee)
[Neamţu 1997].

Digestia şi absorbţia lipidelor


Aportul de lipide are două surse: -endogenă= realizată prin sinteza lor din glucidele şi proteinele alimentare.
-exogenă= realizată prin alimentaţie
În raţia calorică zilnică lipidele trebuie să reprezinte 30-35 % din valoarea calorică globală sau altfel spus 1-2 g /
kg corp / zi. Din totalul de grăsimi, 1/3- 1/2 trebuie să fie de origine vegetală pentru a asigura aportul de AGE
( acizi graşi esenţiali ).
Digestia lipidelor începe în stomac sub acţiunea lipazei gastrice ce hidrolizează trigliceridele ce conţin AG cu
catenă scurtă . EA continuă în intestin sub acţiunea combinată a secreţiei pancreatice, duodenale şi a bilei.
Prima care acţionează este bila care va emulsiona grăsimile în picături foarte mici pentru a uşura acţiunea
enzimelor digestive.
O dată emulsionate , asupra lor va acţiona lipaza pancreatică care le va scinda în componente. În caz de
insuficienţă pancreatică cronică ( caracterizată prin secreţie scăzută de enzime) materiile fecale vor fi
voluminoase, lucioase şi grăsoase.
Absorbţia se va face sub forma produşilor de scindare.
Transportul se face pe :
--cale limfatică în proporţie 80% ,de unde prin canalul toracic, vena subclaviculară ajung
în circulaţia sistemică sanguină.
--cale sanguină pentru restul de 20%
În sânge, lipidele totale sunt în cantitate de 500-800 mg / 100 ml şi circulă legate de proteine.
Depozitarea
Se face în ţesutul adipos mai precis în celula adipoasă, reprezentând rezerva de energie a organismului. Lipidele
de depozit formate din trigliceride sunt într-o continuă mişcare, ele reînnoindu-se tot la 5-10 zile.
În ficat sunt depozitate temporar.
Lipidele de constituţie, specifice fiecărui organ sunt constante.

Metabolismul intermediar

Metabolismul glicerolului =glicerolul rezultat în urma digestiei poate fi convertit la gliceraldehidă şi intra sub
această formă în glicoliză unde va fi oxidat în ciclul Krebs.
Pe de altă parte gliceraldehida rezultată în procesul glicolozei poate fi convertită la glicerol ce va servi la resinteza
trigliceridelor de depozit( ne îngrăşăm).
Β-Oxidarea acizilor graşi( catabolismulAG )

Acizii graşi rezultaţi în urma digestiei sunt degradaţi oxidativ la CO2, H2 O şi Energie
Catena liniară a AG este degradată treptat în molecule din ce în ce mai mici.
Degradarea (ruperea moleculei de AG ) se face la atomul notat cu litera β de unde şi numele de β-
oxidare.
Β- oxidarea are loc în mitocondriile tuturor ţesuturilor. Ea începe prin activarea AG , adică cuplarea lui cu CoA.
Oxidarea decurge în 4 etape succesive şi anume:
9
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
- 1).dehidrogenarea AG saturat activat cu obţinerea unui AG nesaturat activat.
- 2).hidratarea AG nesaturat activat (realizată prin adiţia unei molecule de apă ) cu obţinerea unui
hidroxiacid activat.
- 3).Hidroxiacidul se va dehidrogena obţinându-se un cetoacid activat.
- 4).Cetoacidul va adiţiona pe cale enzimatică o nouă moleculă de CoA, produsul rezultat fiind scindat în
două molecule: una de acid acetic activat , cealaltă de AG activat cu doi atomi de carbon mai puţin.
AG rezultat va intra într-un nou ciclu de β-oxidare. Cu fiecare ciclu se va obţine un AG mai mic cu 2 atomi de
carbon decât precedentul. Ultimul AG saturat care va intra în β-oxidare este acidul butiric cu formula:
CH3CH2CH2COOH, reactiile decurgând în felul acesta:
În prima etapă-1)-va rezulta unAG nesaturat=ac. crotonic=CH3CH=CHCOOH
În etapa a doua -2)-se formează un hidroxi acid =β-hidroxibutiric=CH3CHOHCH2COOH
În etapa a treia -3)- se formează un cetoacid = acidul acetil – acetic = CH3CH2C=OCOOH
În ultima etapă - a patra - 4)- se formează două molecule de acid acetic activat sau
Acetil Co A = CH3 CO ~ CoA

Β-oxidarea acidului butiric

1) 2) 3) 4)

CH3 CH3 CH3 CH3 CH3


I I I I I
CH2 -2 H CH +H2O CH-OH -H2 C=O +COOH~SCoA COOH~SCoA
I________ II _______ I _______ I _______
CH2 CH CH2 CH2 CH3
I II I I I
COOH~ScoA COOH~ScoA COOH~ScoA COOH~ScoA COOH~SCoA

Ac butiric ac. Ac. crotonic ac. .Ac. β-hidroxibutiric ac. Acidul acetil-acetic ac. Ac. acetic ac.

Acetil CoA rezultată în urma fiecărei β-oxidări va servi la


-sinteza de AG, colesterol, baze purinice
-va fi degradată în ciclul lui Krebs după combinarea cu acidul piruvic ( metabolitul final al glicolizei ).
-În situaţii patologice –cum se întâmplă în diabetul zaharat-glucoza nefiind oxidată nu se mai formează
ac. piruvic, deci acetil CoA, nu va avea cu ce matabolit să intre în ciclul Krebs. Acetil CoA se va acumula şi se va
combina cu ea însăşi formând: Ac. β-hidroxibutiric ac, Acidul acetil-acetic ac, acesta din urmă dând naştere
acetonei –CH3COCH3 . Cele trei substanţe formează corpii cetonici. În mod normal corpii cetonici se formează
zilnic în cantităţi mici şi sunt metabolizaţi prin ciclul Krebs la nivelul ţesuturilor. Sinteza lor are loc în ficat.
În diabet acumularea acetil-CoA va da naştere la cantităţi mari de corpi cetonici în sânge, acumulare denumită -
cetonemie. Eliminarea lor prin urină - situaţie patologică - este numită cetonurie.

Metabolismul Colesterolului
Colesterolul din organism are o dublă origine: -una endogenă, reprezentată de sinteza lui în celule.
-una exogenă, reprezentată de aportul alimentar de colesterol.
Sursa exogenă - alimente bogate în colesterol sunt: ficatul, carnea grasă, untura, untul şi gălbenuşul de ou.
Între cele două surse există o relaţie inversă şi anume când o sursă scade creşte cealaltă.
În sânge colesterolul are valoarea de 150-220 mg%ml ser. O treime circulă liber iar 2/3 este esterificat cu ac.
palmitic, ac. stearic, ac.,oleic.
Sursa endogenă de colesterol este reprezentată de ficat = furnizorul principal, dar şi intestin, creier ( pe
perioada mielinizării ), gonade şi glanda corticosuprarenală .
Sinteza colesterolului începe cu acetil – Co A(acetil coenzima - A) .
10
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară TM
Anul I AMG
Biochimie – Lipidele
Colesterolul din circulaţie trece în intestin, unde va urma două căi:
1.-2/3 din col intestinal va fi eliminat prin materiile fecale.
2.-restul va fi absorbit din lumenul intestinal şi pe calea venei porte ajunge în ficat. Aici va da naştere
acizilor biliari:ac. colic, ac. dezoxicolic, ac. litocolic. Acizii biliari prin combinare cu Na şi K vor forma
sărurile biliare. Din ficat, colesterolul se va excreta o dată cu bila în intestin alături de sărurile biliare care-l
menţin în suspensie. Când cantitatea de colesterolol este prea mare faţă de săruri, el va precipita dând naştere
calculilor de colesterol ,negri-cenuşii, moi şi rotunzi. Din intestin colesterolul se va elimina –o parte-prin
materiile fecale iar cealaltă parte va fi din nou absorbită şi va ajunge din nou în ficat. Se realizează circuitul
hepato-entero-hepatic al colesterolului .
Rolul colesterolului
- rol în permeabilitatea celulară
- acţiune antihemolitică, antitoxică
- stă la baza sintezei hormonilor sexuali şi a hormonilor corticosteroizi.
- stă la baza sintezei vitaminei D3 .
- formează acizii biliari

Sărurile biliare
Îndeplinesc următoarele funcţii: 1)- favorizează emulsionarea grăsimilor,2)- activează lipaza pancreatică, 3)-
menţin col. solubil în bilă, 4)- favorizează absorbţia vitaminelor A, D, E, K, F, 4)- stimulează secreţia biliară.

11