Itemii pentru evaluarea FINALA la disciplina: Ps.

Comunicării

1. Care este sensul etimologic al cuvântului: comunicare?

Etimologic, cuv. comunicare, provine din limba latină, de la cuv. communis cu sensul: de a
transmite, a fi (a pune) în relație.

2. Ce reprezintă limba, în procesul de desfășurare a comunicării?

Limba–reprezintă un sistem de semne, ce funcționează în calitate de mijloc de comunicare și

instrument al gândirii.
Limba, include cuvintele cu semnificația lor,sintaxa (reguli), de asemenea fonemele (vorbirea
orală) și grafemele (vorbirea scrisă).
Limbă–(în sens uzual) –produs social particular al facultății limbajului, ansamblu de convenții
necesare comunicării, schimbului de informații, adoptate în mod mai mult sau mai puțin
convențional de către vorbitorii unei societăți, pentru exercitarea acestei funcții de vorbire.
3. Comunicarea intrapersonală este descrisă ca fiind:

Comunicarea intrapersonală este condiționată de concepția despre sine a individului care

apare dintr-un complex de influențe trecute și prezente, din interacțiunea conceptelor despre
sine și a conceptelor despre lume.
Comunicarea intrapersonală este considerată ca fiind acel proces de comunicare la nivelul
sinelui prin care un mesal „comentat”, argumentat de persoana care l-a perceput , care îi și
răspunde, „vorbind” cu sine însăși.
Comunicarea intrapersonalăeste tipul de comunicare care are loc în interiorul fiecărei persoane,
monologul săi intim, reflecția personală asupra noastră înșine, asupra relației noastre cu alții și
mediul exterior, numit și, limbajul intern.
Comunicarea intrapersonalăse realizează în interiorul unui grup dintre: UN EU și UN ALT EU.

Comunicarea intrapersonală este considerată cea mai tainică relație în care o persoană ascultă
propria voce interioară și poartă dialog cu sine.

E. Graur afirmă despre comunicarea intrapersonalăcă este comunicarea în și către sine.

Fiecare ființă umană se cunoaște și se judecă pe sine, își pune întrebări și își răspunde, astfel
că această comunicare cu propriul forum interior devine o sursă de echilibru psihic și
emoțional.
intra-comunicarea (comunicarea realizată de fiecare individ în forul său interior, la nivelul
sinelui)
4. Care din prerogativele de mai jos, îi aparțin nemijlocit emițătorului?
 EMIȚĂTORUL dispune de libertatea de a alege limbajul potrivit, ordinea cuvintelor utilizate și
canalul necesar pentru transmiterea informației.
Emițătorul deține o informație deseori necunoscută receptorului, are o motivație și presupune un
scop concret alăturat mesajului și are o anumită intenție pentru care comunică.

5. Ce efect are comunicarea, pentru receptor ca element al comunicării?

6. Care aspecte influențează modalitatea de ascultare a receptorului?

Receptorul este foarte important în constituirea unei relații de comunicare

eficiente. În relația directă cu receptorul mesajului trebuie să ținem cont de câțiva

factori:

• obiective;

• tipul și forma comunicării;

• organizarea mesajului.
7. Mesajul, este alcătuit din:

Mesajele pot varia și în funcție de afinitatea și relevanța subiectului în raport cu receptorul sau în
funcție de stilul și tipul de adresare folosite. Freund J. R. și Nelson A. evidențiază 4 forme de
mesaj: - mesajul care există în mintea emițătorului (regăsit în gândurile emițătorului); - mesajul
care este transmis de emițător (însemnând modul în care transmițătorul codează mesajul); -
mesajul care este interpretat (adică, decodat de receptor); - mesajul care este reamintit de acesta
(este afectat de selectivitatea receptorului și de modalitățile de respingere a elementelor
indezirabile (nedorite) pentru el).
Conținutul mesajului cuprinde elemente:

RAŢIONALE - care vizează propriul interes al auditoriului;

• EMOŢIONALE - care urmăresc să trezească sentimente pozitive sau negative;

• MORALE - care urmăresc sensibilizarea auditoriului cu privire la ceea ce este "bine"

sau "corect„ și, vice-versa.

8. Care din factorii de mai jos, servesc drept condiție de captare a atenției auditoriului?
PENTRU CA MESAJUL SĂ CAPTEZE ATENŢIA AUDITORIULUI TREBUIESC AVUTE
ÎN VEDERE URMĂTORII FACTORI:
• VALOAREA PRACTICĂ PENTRU PUBLIC;
• INTERESUL GRUPULUI VIZAT FAŢĂ DE MESAJ;
• NOUTATEA INFORMAŢIILOR;
• EFECTUL MODULUI DE PREZENTARE ASUPRA PUBLICULUI. CANALUL
DE COMUNICARE (MEDIA).
9. Care din regulile de mai jos, conform lui G. Rerreol și N. Flageul, trebuie respectate în
procesul de elaborare a unui mesaj?
• ALEGEREA TERMENILOR ADECVAȚI;
• CONSTRUIREA CORECTĂ A FRAZELOR;
• RESPECTAREA REGULILOR GRAMATICALE;
• ALEGEREA STILULUI CORESPUNZĂTOR
10. Comunicarea, ca deprindere umană, este:

COMUNICAREA UMANĂ ESTE DIFERITĂ DE CEA ANIMALĂ DATORITĂ

LIMBAJULUI DEZVOLTAT. ! Aspect ce ne permite să formulăm idei concrete sau abstracte, să
vorbim sau să scriem despre anumite obiecte, persoane, chiar și în absența lor.
F. SEMNIFICATIVĂ – (FIECARE CUVÂNT ESTE UN SEMN AL OBIECTULUI,
FENOMENULUI ETC.) – ACEASTĂ FUNCŢIE DEOSEBEŞTE VORBIREA UMANĂ DE
COMUNICAREA ANIMALELOR, CARE ESTE LEGATĂ DE EMOŢII, DE MOLIPSIRE
EMOŢIONALĂ.
Deci, comunicarea gândurilor, sentimentelor și dorințelor umane se realizează prin limbă (cod),
un sistem complex de comunicare alcătuit din sunetele articulate
11. Care este funcția de bază a limbajului nonverbal?
EVIDENȚIAZĂ IMPORTANȚA COMUNICĂRII NONVERBALE:
• ESTE OMNIPREZENT, ÎNSOȚIND ÎN PERMANENȚĂ COMUNICAREA VERBALĂ;
• POATE FORMA UN SISTEM LINGVISTIC UNIVERSAL, UTILIZAT ȘI ÎNȚELES
DINCOLO DE BARIERE GEOGRAFICE;
• POATE CONDUCE ATÂT LA ÎNȚELEGEREA, CÂT ȘI LA
NEÎNȚELEGEREA SITUAȚIILOR;
• ESTE PRIMORDIAL ÎN INTERACȚIUNILE UMANE: ÎNAINTE DE A SPUNE UN
CUVÂNT, COMUNICĂM PRIN DIFERITE CANALE NONVERBALE
(GESTURI,
 POSTURĂ, PĂSTRAREA DISTANȚEI ETC.) CINE SUNTEM ȘI ÎN CE RELAȚIE NE
AFLĂM CU INTERLOCUTORII. !!!! ETC

12. Care din funcțiile limbajului, deosebește vorbirea umană de

comunicarea animalelor?
F. SEMNIFICATIVĂ – (FIECARE CUVÂNT ESTE UN SEMN AL OBIECTULUI,
FENOMENULUI ETC.) – ACEASTĂ FUNCŢIE DEOSEBEŞTE VORBIREA UMANĂ DE
COMUNICAREA ANIMALELOR, CARE ESTE LEGATĂ DE EMOŢII, DE MOLIPSIRE
EMOŢIONALĂ.

13. Care din funcțiile limbajului, se referă la: explorarea, investigarea

realității, îmbogățirea și clasificarea cunoștințelor?
f. cognitivă, de integrare, conceptualizare şi în genere de elaborare a gândirii; permite explorarea şi
investigarea realităţii, îmbogăţirea şi clasificarea cunoştinţelor.

14. Care din funcțiile limbajului, face posibilă manifestarea complexă a unor
idei, imagini printr-un spectru larg de elemente?
f. expresivă, de manifestare complexă a unor idei, imagini nu doar prin cuvinte, dar şi prin
intonaţie, mimică, pantomimică, gestică.

15. În ce constă parafrazarea, ca tehnică frecventă de feedback?

PARAFRAZA – a reda mesajul cuiva cu propriile cuvinte, spre deosebire de citat, când textul respectiv este reprodus;
parafrazarea este utilă în cazul în care dorim să clarificăm poziția pe care o susținem într-o discuție, sau când dorim
să clarificăm o neînțelegere.

16. Ce presupune în sine, decodarea - ca element al comunicării?

PRESUPUNE DESCIFRAREA SENSULUI MESAJULUI PRIMIT LA NIVELUL RECEPTORULUI.

Pentru o DECODARE corectă receptorul trebuie să se afle în posesia codului adecvat deci, să dețină codul necesar decodării mesajului.

În acest sens, un COD sau un sistem de semne este alcătuit din unități (semne) și structuri (reguli de combinație).

17. Pentru ca o comunicare să fie eficientă, pe cine trebuie centrat mesajul?

O comunicare bună (eficientă) este atunci când mesajul receptat corespunde
mesajului emis.

• Nu amestecați persoana cu problema. Concentrați-vă pe problemă,

nu pe persoana, nu faceti evaluari pripite care ofenseaza;

18. Care din noțiunile de mai jos, este sinonimul cuvântului receptor?
 Sursă sau Emiţător şi un alt pol numit Receptor sau Destinatar

19. Cine este emițătorul?

„locutor”-sinonim
EMIŢĂTOR= cel care transmite un mesaj;
RECEPTOR= cel care primeste un mesaj;
MESAJUL= cantitatea de informatie care este;
CODUL= tipul de semnale utilizat: lingvistic (oral sau scris), gestual,
vizual, sonor;
CANALUL= suportul sau mediul prin care se transmite informatia.
Canalul este cel prin care circula vocea în comunicarea orala, sau
scrisoarea, telegrama, biletul, cartea (manuscrisul) în comunicarea
scrisa; telefonul, faxul etc;

20. În cadrul comunicării intrapersonale, noi înșine suntem:

și emițător și receptor?