FAMILIA

ENEROBACTEREACEAE
GENUL SALMONELLA
AGENȚII TIFOSULUI ABDOMINAL
❑ sp. Salmonella typhi

❑ sp. Salmonella paratyphi

AGENȚII GASTROENTERITEI SALMONELOZICE ACUTE

❑ sp. Salmonella enteritidis

❑ Sp. Salmonella typhimurium

 CLASIFICARE
▣ Savantul american
(veterinar) Daniel
Elmer Salmon în 1885 a
descris agentul patogen
al holerei porcului.
▣ Ulterior au fost descrise
numeroase bacterii
asemănătoare (Achard,
Bansod, 1886), întrunite
în genul Salmonella,
numit în cinstea
savantului.
▣ Se cunosc în jurul la
2000 de tipuri ce sunt
implicate în procese
infecțioase la om și
animale, fiind numite
salmoneloze.
▣ Sunt divizate în cinci
subregnuri (I – V).
Salmonelele patogene
pentru om include
subregnul I: A,B,C,D,E.
 MORFOLOGIE:
▣ Bacterii cilindrice
mărunte 1,0-3,0 x 0,6-
0,8μm cu capetele
rotunjite.
▣ Gram negative(-),
▣ Mobili, peritrichii 8-
20cili, unele specii
imobile.
▣ Nu formează spori
▣ Prezența pseudocapsulei
(antigenul Vi).
CARACTERE DE CULTURĂ:
Pe mediul bismut – sulfit –
▣Anaerobi facultativi; colonii S negre, care lasă urme
▣Temperatura
după înlăturarea lor.
optimă 370C (200C-
400C) pH 7,2-7,4 (5,0 – 8,0)
▣Nu sunt pretenţioşi faţă de
mediile de cultură.
▣Cresc bine pe GP, BP, bulion cu
seleniu, bulion biliat sau bulion
peptonat glucozat, mediul Muler,
Kaufmann, Rapoport, Endo,
Ploskirev.
CARACTERE DE CULTURĂ

▣ Coloniile Salmonella
paratyphi peste 24 ore
din termostat și 1-2 zile
la lumina, temperatura
camerei – apare
bordură mucozitară
(caracter cultural).
ACTIVITATEA FERMENTATIVĂ

SCINDEAZĂ: ▣ NU FERMENTEAZĂ
▣ glucoza, lactoza şi zaharoza.
▣ manita, ▣ Salmonella typhi nu
▣ maltoza în acizi formează gaz.
organici şi gaze. ▣ Nu formează indol şi
▣ Scindează mediile nu lichifiază
proteice şi formează gelatina.
H2S .
 CULTIVAREA PE MEDIU
DIFERENŢIAL DIAGNOSTIC GELOZĂ,
GLUCOZĂ, FIER. M021
1. Controlul
(mediul
neînsămânţat)
2. Salmonella cu
serovarianta
Typhimurium
3. Escherichia
coli
4. Shigella
flexneri
5. Salmonella cu
serovarianta
Typhi
STRUCTURA ANTIGENICĂ
▣ Ag O – 67 varietăți,
se distruge la
acțiunea formalinei.
▣ Ag Vi – împiedică
aglutinarea
antigenilor, dispus
la suprafața celulei.
▣ Ag H – defineşte
serovariante în
cadrul grupei, se
distruge la acțiunea
fenolului.
▣ Fimbrii (funcția de
adeziune) FACTORI DE
▣ Capacitatea de a penetra
în celule şi de PATOGENITATE
multiplicare intracelulară
(Macrofage, celule
epiteliale)
▣ Acumularea endotoxinei
▣ Citotoxine (SLT) – inhibă
sinteza proteică
(necroză)
▣ Enterotoxine (LT, ST) –
provoacă diaree.
▣ Ag Vi (antifagocitar,
inhibă activarea
Complimentului,
rezistență la activitatea
bactericidă a serului).
 REZISTENȚA
SALMONELELOR
▣ Rezistente la concentraţii mari de sare.
▣ Se înmulţesc în produse alimentare la temperatura
camerei.
▣ În carne afumată şi sărată se păstrează - 2 luni.
▣ Supraviețuiesc îndelungat în excrementele uscate.
 Sursa de infecţie:
▣ Omul bolnav. Din mediul exterior – infecţie
exogenă, din interior – infecţie endogenă.
▣ Contactul indirect – de pe mîinile murdare,
veselă, jucării, lengerie, hrană, muşte.
▣ Surse de infecţie – omul bolnav şi purtători.
Focare menajere, acvatice, alimentare.
ROLUL SALMONELELOR ÎN
PATOLOGIA UMANĂ

▣ Salmoneloze
▣ Febre tifo –
paratifoide
▣ Salmoneloze
digestive ( toxi –
infecții
alimentare)
FEBRA TIFOIDĂ, PARATIFOIDĂ
▣ Agenţii cauzali –
S.typhi, S.paratyphi A,
B, (C)
▣ Sursa de infecţie –
omul bolnav,
purtătorul
▣ Contaminarea fecal-
orală (apă, alimente),
contact direct
▣ Doza infectantă – 105
bacterii
FEBRA TIFOIDĂ, PARATIFOIDĂ
▣ I săptămână de boală
(bacteriemie,
(diseminarea
germenilor cu
eliberarea endotoxinei)
▣ II săptămână de boală
(difuzie
parenchimatoasă)
▣ III-IV săptămână de
boală (faza alergică).
 IMUNITATEA
▣ Imunitatea – celulară,
umorală.
▣ 5-10% convalescenţi –
purtători până la 3 luni
(cu depistarea
salmonelelor în bilă
sau/şi urină)
▣ 3-5% convalescenţi (cu
litiază biliară) –
purtători cronici – (1-
10 ani – toată viaţa)
 PRELEVATE:
▣ sânge (perioada Urocultura
febrilă, în special I
săptămână de boală),
▣ urină (începând cu a II
săptămână),
▣ materii fecale (II-III
săptămână de boală),
▣ exsudat din rozeole,
ser sangvin (din ziua a
7-ea), bilă, măduvă
osoasă
PRELEVATE BIOLOGICE
RECIPIENT RECIPIENT PENTRU
COPROCULTURĂ RECOLTAREA MASE FECALE
 RECIPIENTE PENTRU
RECOLTAREA URINEI
RECIPIENT PENTRU NOI
UROCULTOR STERIL
NĂSCUȚI
 TEST LA SANITAȚIE

▣ Lavaje de pe
mâinile
personalului de
serviciu, jucării
şi alte obiecte.
 METODE DE DIAGNOSTIC
EXAMEN BACTERIOLOGIC
EXAMEN MICROSCOPIC
▣ Se replică pe mediile
▣ Colorația Gram diferențial diagnostice:
▣ RIF Endo, Levin, Ploskirev,
Kligler (Olkeniţki)
 SERODIAGNOSTIC
(DIN II SĂPTĂMÂNĂ)
▣ RA Widal ▣ Identificarea serogrupei prin
Latex test
▣ RA modificarea Felix
▣ RHAI
 TRATAMENTUL

▣ Fluorochinolone
▣ Cefalosporine de
generaţia III
▣ Cloramfenicol
▣ Ampicilină
▣ Cotrimoxazol
▣ Biopreparate:
bifidobacterină
lactobacterină,
colibacterină.
PROFILAXIE NESPECIFICĂ
▣ Respectarea igienei
personale
▣ Regimul sanitar-igienic
▣ Depistarea precoce a
bolnavilor, izolarea,
tratarea
▣ Examenul sistematic a
lucrătorilor instituțiilor
infantile şi mamelor,
copiii cărora suferă de
dispepsii
▣ Combaterea muștelor
 PROFILAXIE SPECIFICĂ

▣ Vaccinarea selectivă
(zone endemice, militari,
personal medical, etc).
▣ Vaccinul atenuat Ty2
(administrare orală,
imunitate locală Ig A),
contraindicat gravidelor,
copiilor,
imunodeprimaţilor.
▣ Vaccinul subunitar din
Ag Vi (areactogen,
imunitate 3-5 ani).