Microbiologie T1 3

1.
Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
-Aujeszky
Coloratia Burri-Hins
Col. Ziehl Nielson
Coloratia Albert
Gram +
Gram +
Gram +
Gram -
Gram -
Gram-
Giemsa
t. Leoffler
Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:

Forma vegetativă a fagului virulent
Forma vegetativă a fagului temperat
Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
Formă imatură de fag
3. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

[ ] acizii teichoici
[ ] capsula
[ ] acizii lipoteichoici
[x] membrana nucleară
[ ] flagelii
4.Alegeți formele drepte de bacterii:
[x] clostridium
[ ] vibrio
[ ] spirochete
[ ] tetracoci
[ ] micoplasme
5. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

[ ] Zeihl- Neelsen
[x] Albert
[ ] Burri-Ginss
[ ] Loeffler
[ ] Gram
6. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

[ ] asigură multiplicarea bacteriei
[ ] transfer de informație genetică
[ ] specificitate antigenică (AgH)
[x] rezervă nutritivă
[x] împedică desicarea bacteriei
7. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:
[x] microscopia electronica
[x] plasmoliza
[x] plasmoptiza
[ ] metoda Burri-Ginss
[ ] metoda Foelgen
8. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

[ ] redă forma celulei
[ ] menține presiunea osmotica internă
[x] barieră protectoare față de complement
[ ] asigură mobilitatea
[ ] rol în conjugarea bacteriilor
9. Indicaţi amplasarea sporului:
Central
Subterminal
Terminal
12. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:

Tratament
Profilaxie
Diagnostic
13. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:
[x] Diviziune
[ ] Ramură
[ ] Grad
[x] Ordin
[x] Clasă
14. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

[ ] Ramură
[ ] Încrengătură
[x] Gen
[x] Familie
[x] Clasă
15. Indicați ce este spațiul periplasmic: ***

[x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
[ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
[ ] partea internă a citoplasmei
[ ] porțiunea internă a plasmidelor
[ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
16. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:

[ ] sintetici
[ ] naturali
[x] neutri
[x] bazici
[x] acizi
17. Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
[x] sintetici
[x] naturali
[ ] neutri
[ ] bazici
[ ] acizi
18. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

[ ] stafilococii
[ ] sarcinele
[ ] tetracocii
[x] streptococii
[x] diplococii
19. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

[x] vezuvina
[ ] cristal violet
[ ] fucsina acidă
[ ] safranina
[x] crizoidina
20. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

[ ] amidon
[ ] glicogen
[ ] sulf
[ ] lipide
[x] polimetafosfați
** Metafosfaţi sau polimetafosfaţi
21. Indicați compoziția chimică a citoplasmei:
proteine
lipide
apa 80%
tionina
vitamin
22. Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină:
proteine
metafosfați
polimetafosfați
acizi teichoici
lipidul A
23. Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor:

[ ] lipide
[x] dipicolonat de calciu
[ ] fosfolipide
[ ] proteine
[ ] lipopolizaharide
24. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:
[ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
[x] a introdus condensatorul Abbe
[x] a introdus sistemul de imersie
[ ] a introdus mediile nutritive lichide
[x] a introdus microfotografierea
25. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:
[x] a introdus coloranţii de anilină
[x] a introdus sistemul de imersie
[x] a introdus mediile nutritive solide
[ ] a introdus mediile nutritive cromogene
[ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
26. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

[x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
[x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
[ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
[ ] a introdus mediile nutritive semisolide
[ ] a introdus coloranţii de anilină
27.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

[ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
[ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
[ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
[x] a obţinut vaccinul contra rabiei
[x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
28.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

[x] a stabilit respiraţia anaerobă
[x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
[x] a obţinut vaccinul contra antraxului
[ ] a obţinut vaccinul contra variolei
[ ] a introdus microfotografierea
Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial:

particule Golgi
proteine
plasmide
lizozomi
sulfide
30. Indicaţi formele alungite de bacterii:

[ ] vibrionii
[ ] spirilele
[x] clostridiile
[ ] sarcinele
[x] streptobacteriile
31. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

[ ] actinomicetele
[ ] streptobacteriile
[ ] streptococii
[x] spirilele
[x] spirochetele
32. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

[x] vibrionii
[ ] clostridiile
[x] spirilele
[ ] sarcinele
[ ] streptobacteriile
33. Indicați funcția peretelui cellular:

[ ] funcție antifagocitară
[ ] asigură mobilitatea bacteriilor
[x] funcție de receptor
[x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
[x] determină toxicitatea bacteriilor
34. Indicați funcția sporilor:

[ ] asigură nutriția bacteriei
[ ] asigură sinteza enzimelor
[ ] este sediul metabolismului lipidic
[ ] asigură sinteza enzimelor
[x] de perpetuare a speciei
35. Indicati funcțiile glicocalixului:

[ ] redă forma celulei
[ ] menține presiunea osmotica internă
[x] barieră protectoare față de complement
[ ] asigură mobilitatea
[ ] rol în conjugarea bacteriilor
36.
37. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
[ ] inccluziuni de sulf
[ ] incluziuni lipidice
[ ] incluziuni de glicogen
[x] incluziuni de volutina
[ ] incluziuni de Ca
38. Indicați localizarea cromosomului bacterian:

[ ] nucleolul
[ ] nucleul
[ ] plasmide
[x] nucleoidul
[ ] nucleotide
39. Indicați locul de amplasare a porinelor:

membrana externă a bacteriilor gram-negative
peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive
spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive
aparatul genetic
incluziunile
40. Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:
[ ] chimică
[x] biologică
[x] bacteriologică
[ ] histologică
[x] microscopică
41. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:
Streptococ
Stafilococi

Diplococ
44. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:

45. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:
46. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I:
individual redus
colectiv redus
47. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III:
individual mare
colectiv redus
48. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:

individual mare
colectiv mare
49. Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:

-microscopia cu fond negru
-microscopia cu fluorescenta
Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:

Peretele celular al bacteriilor
Capsulă
Pili
Flageli
Membrana citoplasmatică
51. Indicaţi taxonii intraspecifici:

52. Indicaţi taxonii intraspecifici:
53. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc -perpendiculare:
[ ] Micrococii
[ ] Diplococii
[x] Tetracocii
[ ] Sarcina
[ ] Staphylococii
54. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

[ ] Micrococii
[ ] Diplococii
[x] Tetracocii
[ ] Sarcina
[ ] Staphylococii
55. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:
56. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:

57. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1:
60. Numiţi elementul de structură cu numărul 11:
Capsula
Nucleoid
Ribozom (nu trebuie)
Microcapsula
Perete cellular
Membrana citoplasmatica
Corp bazal (nu trebuie)
Flagel
Polisoma (nu trebuie)
Granula (nu trebuie)
Mezozom

67. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
Diplobacili
Streptococ

72. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
Aspergilius
Mucor
Penicilium
75. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:
Monotrich

Lofotrich
Amfitrich
Peritrich
79. Numiţi micropreparatul din imagine:
Picătură suspendată
Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
Conţin enzime metabolice
Conţin enzime de reproducere
Sunt sensibili la antibiotice
81. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

91. Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în
microscopia optică:
[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
[ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
92. Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic:
93. Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine:
94. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

[x] miceliu septat
[x] exospori
[x] conidiospor unicellular
[ ] miceliu neseptat
[ ] pili conjugative
95. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

96. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
[x] endospori
[ ] exospori
[ ] miceliu septat
[x] miceliu neseptat
[x] prezența sporangiilor P
97. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

98. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
[ ] formeză microcapsule
[ ] prezența endosporilor
[x] formează sterigme
[x] conidioforul ramificat
[x] miceliu pluricelular
99. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

100. Selectați componentele de structură ale sporului:
[ ] memembrana nucleară
[x] tunica proteică
[x] cortexul
[ ] membrana citoplasmatică
[x] peretele sporal
101. Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:

[ ] polimetafosfaţi
[ ] acid glucuronic
[ ] polimeri ai glucozei
[x] acizi teichoici
[x] peptidoglican
102. Selectati compoziția chimica a peretelui celular:

peptidoglycan
acizi teichoici
sulf
d)asparagine
e) fosfolipide
103. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

[ ] acizi teichoici
[ ] proteinе transmembranare
[x] lipide
[x] glicoproteine
[ ] proteaze
104. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

105. Selectaţi disciplinile microbiologice:
106. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
[ ] endoflageli
[x] complex Golgi
[ ] microcapsulă
[x] mitocondrii
[x] nucleu diferențiat

109. Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene:
sunt 6 :
capsula
spor
flageli
pili
plasmide
incluziuni celulare
110. Selectați elemente specifice celulelor eucariote:

[x] ribosomii 80S
[ ] perete cellular
[x] mitocondrii
[ ] granulaţii de volutină
[ ] plasmide
111. Selectați elemente specifice celulelor procariote:

[x] perete cellular
[ ] aparat Golgi
[x] membrană citoplasmatică
[ ] mitocondrii
[ ] membrană nucleară
112. Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de metacromazie:

[ ] incluziunile de sulf
[ ] incluziunile de glicogen
[x] incluziunile de volutină
[ ] incluziunile proteice
[ ] incluziunile lipidice
113. Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele procariote:

a) [ ] mezozomii
[x] aparatul Golgi
[ ] ribosomii
[ ] capsula
[ ] flagelii
[ ] peretele celular
[ ] plasmidele
[ ] granulaţiile de volutină
[x] membrana nucleară
[ ] membrana celulară
114. Selectați elementul permanent al celulei procariote:

[ ] mitocondriile
[ ] reticul endiplasmatic
[x] peretele celular
[ ] aparatul Golgi
[ ] lizosomii
115. Selectați esența metodei simple de colorare:

[ ] evidențiază sporii bacteriilor
[ ] evidențiază peretele cellular
[ ] determină aranjarea in frotiu
[x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
[x] determină forma bacteriei
116. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

[ ] creşterea
[x] asamblarea
[x] decapsidarea
[x] penetrarea
[x] adsorbția
117. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

inmugurire
liza celulei
translocare
eflux
fuziune
118. Selectaţi forma acelulara de microorganisme:

[x] virusurile
[ ] bacteriile grampozitive
[ ] fungii
[ ] micetele levuriforme
[ ] bacteriile gramnegative
119. Selectați forma spiralata de bacterii:

[ ] Sarcina
[ ] Bacillus
[ ] Bacterium
[x] Borrelia
[ ] Clostridium
120. Selectați forme sferice de bacterii:
[ ] actinomicetele
[x] tetracoci
[ ] clostridii
[ ] bacilli
[x] sarcine
121. Selectați funcțiile flagelilor:

[ ] participă la diviziune
[ ] țintă de atac pentru antibioticе
[x] asigură mobilitatea
[x] funcție antigenică
[x] asigură chemotaxisul bacterian
122. Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

[ ] participă la respirația bacteriei
[ ] sinteza acizilor nucleici
[x] adeziunea la cellule
[ ] sinteza proteinelor
[x] efect toxic slab
123. Selectați microorganismele procariote:

124. Selectați microorganismele procariote:
125. Selectați particularitațile bacteriilor gramnpozitive:
126. Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive:
127. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
[x] fucsina carbolică
[ ] fucsina apoasă
[ ] crizoidina
[ ] albastru de metilen
[ ] HCl
128. Selectați proteina specifică flagelilor:

[ ] cheratina
[ ] gelatina
[ ] pielina
[x] flagelina
[ ] properdina
129. Selectați reactivele utilizate in colorația Gram:

130. Selectați reactivele utilizate în colorația Gram:
131. Selectați reactivul care NU se utilizeză in colorația Aujeszky:
[ ] fucsină carbolică
[ ] H2SO4
[x] tuș de China
[ ] albastru de metilen
[ ] HCl
132. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:
[ ] plasmidele
[ ] flagelii
[ ] sporul
[x] pilii
[ ] ribosomii
133. Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

membrana citoplasmatica
capsula
spațiu periplasmatic
peptidoglicanul
membrane externă
134 .Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive:

membrane externă
peptidoglicanul
capsula
135. Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:
gram pozitiv
136. Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:
gram negative
137. Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de destinația lor:

[x] virusologice
[x] bacteriologice
[ ] clinico-diagnostice
[ ] de studii
[ ] de producere
138. Selectați tipurile de pili bacterieni:
[x] pili conjugativi
[ ] pili parietali
[x] pili comuni
[ ] pili laterali
[ ] pili transversali
139. Selectați unitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

[ ] picometri (pm)
[ ] decimetri (dc)
[x] nanometri (nm)
[x] micrometri (µm)
[ ] milimetri (mm)
140. Selectați valorea practica a metodei simple de colorare:

Studierea formei bacteriilor
CS
CS Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut:
Capsula
Peptidoglicanul
Pilii
Antigenul O
Flagelii
CS Selectați caracteristici specifice pentru micoplasme :
Lipsa peretelui celular.

Prezenţa granulaţiilor de volutină
Formarea sporilor
Lipsa incluziunilor de colesterol
Prezenţa peptidoglicanului
CS Selectați ce este caracteristic pentru clostridii:

Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
Formarea sporilor care deformează celula
Przenţa granulaţiilor de volutină care deformează
Sunt acido- alcoolorezistente
Sunt gramnegative
CS Selectați particularităţile ce caracterizează bacilii :

Formează spori care deformează celula
Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
Sunt monotrichi
Sunt eucariote
CS Selectați caracteristici pentru rickettsii :

Structură acelulară.
Se cultivă pe medii elective
Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
Sunt paraziţi strict intracelulari
Posedă capsulă
CS Selectați ce ce este caracteristic pentru treponeme:
Posedă polimorfism pronunţat
Posedă flageli peritrichi
Sunt foarte rezistente în mediul extern
Posedă 4-8 spire neregulate
Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
CS Selectați ce este caracteristic pentru treponeme :
Posedă formă bacilară

Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
CS Selectați ce este caracteristic pentru peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi
acidorezistente :
Cantitate mare de proteine

O cantitate mare de ceruri, lipide şi acizi graşi
Cantitate mare de peptidoglican
Cantitate mare de polizaharide
Toate de mai sus
CS Alegeți metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
Gram
Ziehl-Neelsen
Neisser
Loeffler
Burii-Hins
CS Numiți metoda de colorare pentru evidenţierea flagelilor:
Burri-Hins
Giemsa
Ziehl - Neelsen
Gram
Loeffler
CS Selectați metoda compusa de evidenţiere a granulațiilor de volutina :
Gram
Burri-Hins
Albert
Ziehl-Neelsen
Giemsa
CS Alegeți metoda compusa pentru evidenţierea capsulei:
Coloraţia Giemsa
Ziehl-Neelsen
Neisser
Burri-Hins
Loeffler
CS Selectați metoda de evidențiere a sporiilor :
Neisser
Burri-Hins
Loeffler
Aujeszki
Morozov
CS Selectați metoda de evidențiere a substanţei nucleare :
Tratarea cu acid sulfuric de 5%
Colorerea preparatului cu fucsină Ziehl

Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
Reacţia microchimică Feulgen
Microscopia cu contrast de fază
CS Selectați elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
Capsula
Flagelii
Ribosomii
Fimbriile
Granulaţiile de volutină
CS Selectați metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în
prelevatul patologic:
Microscopia cu fond întunecat

Microscopia imunofluorescentă
Microscopia cu contrast de fază
Microscopia optică cu sistem de imersie
Microscopia optică cu obiectiv uscat
CS Selectați denumirea taxonomică care se scrie cu litere mici:
Clasa
Ordinul
Familia
Genul
Specia
CS Selectați particularitatea care nu este carateristica pentru specie:
Origine comună
Adaptate la un habitat anumit
Caracterizate prin metabolism similar
Elemente genetice plasmidice identice
Aparat genetic cromozomial identic
CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:
Biologică
Biofizică
Fizică
Sintetică
Biochimică
CS Selectați metoda de fixare a frotiurilor:
Biologică
Biofizică
Chimică
Sintetică
Biochimică
CS Selectați puterea de rezoluţie a microscopului optic:
2,0 mkm
0,2 mkm
0,1 mkm
0,01 mkm
0,001 mkm
CS Precizați, care este scopul utilizării uleiului de imersie in microscopia optică:
Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

Contrastarea obiectului studiat
Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
Refractarea razelor de lumină
CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică:
Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului

Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
Concentrază razele de lumină în obiectiv
Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare :
Micrococii
Diplococii
Tetracocii
Sarcina
Staphylococii
CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
Micrococcus
Diplococcus
Tetracoccus
Sarcina
Staphylococcus
CS Numiți cocii care se divid în câteva planuri neregulate:
Micrococii
Diplococii
Tetracocii
Sarcinele
Staphylococii
CS Selectați varianta ce caracterizezază streptococii:
Se aranjează în perechi
Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
Se aranjează în grămezi neregulate
Se divid în câteva planuri
Se divid în planuri perpendiculare
CS Alegeți particularitatea ce caracterizează stafilococii :
Se divid într-un singur plan
Se divid în planuri perpendiculare
CS Numiți particularitatea care caracterizează tetracocii:
Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
CS Precizați denumirea bacteriilor care conţin un fascicul de flageli la un pol:
Monotriche
Lofotriche
Amfitriche
Peritriche
Politriche
CS Precizați denumirea bacteriilor care conțin un fascicul de flageli la ambii poli :
Monotriche
Lofotriche
Amfitriche
Peritriche
Politriche
CS Precizați care grupe de microorganisme posedă flageli externi:
Coci
Spirochete
Rickettsii
Mycoplasme
Vibrioni
CS Precizați care grupe de bacterii posedă flageli externi:
Coccus
Spirochaeta
Rickettsia
Mycoplasma
Bacterium
CS Numiți particularitățile biologice ce caracterizează flagelii bacterieni:
Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

Sunt factori de adeziune la celula gazdă
Sunt constituiţi din lipopolizaharide
Participă în conjugarea bacteriană
Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
CS Numiți particularitățile biologice ce caracterizează flagelii bacterieni:
Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

Sunt factori de adeziune la celula gazdă
Sunt constituiţi din proteine
Joacă rol în conjugarea bacteriană
Sunt fixaţi de ribozomi
CS Precizați care sunt particularitățile biologice de bază a capsulei bacteriene:
Conţine 90% peptidoglican

Conţine 5-20% lipoproteine
Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
Participă la sinteza peretelui celular
37 . Selectaț moleculele de ADN extracromozomial :
a) particule Golgi
b) proteine
c) plasmide
d) lizozomi
e) sulfide
Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
membrana celulara
plasmide
membrana nucleara
perete celular
granulații de volutina
Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă:
Domeniu,Regn, Tip,Clasa,Ordin,Familie,Gen,Specie
Ordin,Familie,Gen,Specie,Domeniu,Regn Tip,Clasa
c)Tip,Clasa,Ordin,Familie,Gen,Specie,Domeniu,Regn
d) Gen,Specie,Regn,Tip,Clasa,Ordin,Domeniu,,Familie
c)Specie,Regn,Domeniu,Clasa,Ordin,Tip,Gen,,Familie
Selectați structura semipermeabilă ce efectuiaza transportului intern și extern:
membrana celulara
peretele celular
citoplasma
membrana nucleara
aparatul nuclear
Selectațiformaîncurbată (spiralată) de bacterii:
Sarcina
Bacillus
Bacterium
Clostridium
Borrelia
Indicați funcția peretelui cellular:
conferă formă celulei
asigură proecția celulei
antigenitate
menține presiunea osmotică
d) toate de mai sus
Indicați funcția glicocalixului bacterian:
barieră protectoare față de complement
menține presiunea osmotica internă
mobilitatea
redă forma celulei
are rol in conjugare bacteriilor
Selectați m/o care poseda flageli externi:
treponeme
vibrioni
spirochete
fungi
cocci
Indicati metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:
a)metoda Loeffler
metoda Ziehl-Neelsen
metoda Burri-Ginss
metoda Gram
preparatul umed intre lama si lamella
Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a)glicogen
amidon
sulf
polimetafosfați
lipide
Selectați proteina specifica flagelilor:
cheratina
flagelina
gelatina
ceazeina
toate de mai sus
Selectati incluziunile citoplasmatice:
glicogen
granulații de volutină
granule de sulf
toate de mai sus
niciuna de mai sus
Alegeți m/o cu conținut major de peptidoglican:
bacterii Gram-negative
bacterii Gram-positive
micoplasme
fungi
virusuri
Indicați structura celulară la care este present peptidoglicanul :
a)membrana celulară
glicocalix
sporii
peretele cellular
flagelii
Indicați localizarea cromosomul bacterian :
nucleolul
nucleul
nucleoidul
nucleotide
plasmide
Indicați ce este periplasma :
spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-negative
spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-pozitive
partea internă a citoplasmei
porțiunea interna a plasmidelor
spatiu dintre mezozomii laterali si mediali
Selectați m/o spiralat:
cocci
bacterium
bacillus
treponema
clostridium
Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:
flagelii
sporii
plasmidele
ribosomii
pilii
Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a)mitocondriile
lizosomii
aparatul Golgi
reticul endiplasmatic
peretele celular
Bacteriile ce nu poseda flageli nu au capacitatea să se:
a)reproducă
miște
adere la suprafețe
dezvolte(creasca) în agar nutritiv
transporte nutrienți
Selectați cocii cu aranjare in perechi sau solitari:
a)streptococii
staphilococii
diplococii
tetracocii
sarcina
Indicati incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a)inccluziuni de sulf
incluziuni lipidice
incluziuni de glicogen
incluziuni de volutina
incluziuni de Ca
Selectati care element de structură nu esteprezent la procariote:
flagelii
capsula
ribosomii
aparat Golgi
mezozomii
Selectati culoarea specifica pentru bacteriile Gram-pozitive:
violet
cafeniu-brun
verde
roz spre rosu
albastru
Selectați bacterii la care lipsește peretele cellular și au formă iregulată:
a)chlamydia
mycobacteria
mycoplasma
rickettsia
candida
Alegeți formle acelulare de m/o:
a)mycoplasma
chlamidia
rickettsia
virusuri
fungi
Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii:
a)bacterii gram-pozitive
bacterii gram-negative
bacterii acido-rezistente
bacterii mobile
cocii
Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

a)Gram
Neisser
Aujeszky
Loefller
Burri-Ginss
Indicați locul de amplasare a porinelor:
membrana externă a bacteriilor gram-negative
peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive
spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive
aparatul genetic
incluziunile
Selectati cre din urmatoarele m/o sunt mai inferioare ca virusurile:
a)chlamydia
b) cyanobacteria
d) rickettsia
mycoplasma
prionii si viroizii
Selectați ținta de atac al lizozimului:
punți interpeptidice
partea glicanică
legături terapeptidice
acizi teichoici
toate de mai sus
Selectați ținta de atac a penicilinei:
acid N-acetil-muramic
N-acetil-glucozamina
terapeptid
punți iterpeptidice
lipidul A
Selectați numele savantului fondator al microscopiei optice:
Anton van Leeuwenhoek
Hans Jansen
Luis Pasteur
Robert Hooke
Ilia Mecinicov
Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:
a)trponeme
vibrioni
clostridii
micoplasme
chlamidii
Alegeți formele drepte de bacterii:
vibrio
clostridium
spirochete
tetracoci
micoplasme
Indicați compoziția chimică a sporilor:
lipide
dipicolonat de calciu
ceruri
protein
LPS( lipopolizaharide) )
Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:
tuș de China
albastru de metilen
HCl
fucsină carbolică
H2SO4
Indicați funcția sporilor:
participă in diviziune
asigură termorezistența
asigură nutriția bacteriei
asigură sinteza enzimelor
este sediul metabolismului lipidic
Alegețimetoda de fixare a frotiurilor din sputa:
în flacara spirtierei
amestecul Nikiforov
biochimic
fizic
latemperatura camerei
Indicați scopul metodei simple de colorare:
evidențiază peretele cellular
determină forma bacteriilor
determină compoziția chimică a bacteriilor
evidențiază sporii bacteriilor
evidențiază bacteriile acido-rezistente
Selectați primul reactiv utilizat in colorația Ziehl-Neelsen:
a)fucsina apoasă
HCl
fucsina carbolică
albastru de metilen
alcool
Selectați metoda directă in diagnosticul bolilor infecțioase :
metoda biochimica
examenul microscopic
intradermoreacțiile
serodiagnosticul
metoda biofizica
Selectați metoda indirectă in diagnosticul bolilor infecțioase :
serodiagnosticul
identificarea ADN sau ARN microbian
examenul bacteriologic
examenul microscopic
examenul biologic
Selectați forme celulare procariote de m/o:
virusuri
viroizi
prioni
eubacterii
fungi
Selectați forme polimorfe de bacterii:
coci
bastonașe
clostridii
micoplasma
spiralate
Alegeți elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie :
incluziuni de glicogen
incluziuni de sulf
incluziuni proteice
incluziuni de volutină
incluziuni lipidice
Selectați proprietațile specifice lipidului A:
determină efect toxic la bacteriile Gram+
determină efect toxic la bacteriile Gram –
funcție antigenică
favorizează fagocitoza
asigură metabolismul proteic
Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
Burri-Ginss
Loeffler
Gram
Albert
Zeihl- Neelsen
Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a)microscopia fluorescenta
microscopia optică cu imersie
microscopia optică cu obiectiv uscat
microscopia electronica
microscopia cu contrast de fază
Alegeți elementul characteristic micetelor:
capsula
acizii teichoici
acizii lipoteichoici
flageli
membrane nucleară
CM
CM Alegeti bacterii cu perete defective:
protoplaști
sferoplaști
spirochete
sarcina
forme L
CM Indicati funcțiile glicocalexului:

bariera protectoare
aderență la substrat
funcție antifagocitară
asigură mobilitatea bacteriilor
țintă de atac pentru antibiotic
Selectați funcțiile flagelilor:

funcție antigenică
asigură mobilitatea
țintă de atac pentru antibiotic
participa la diviziune
asigură chemotaxisul bacterian
Selectați metode indirecte de studiere a flagelilor:

insemințare in coloană
preparat lamă-lamelă
metoda Burri-Ginss
metoda Loeffler
preparat picatura suspendată
Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive:
membrane externă
peptidoglicanul
capsula
Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

capsula
peptidoglicanul
membrane externă
Selectați componentele de structură ale sporului:

perete sporal
membrane citoplasmatică
cortexul
tunică proteică
membrana externă
Selectați coloranții și reactivele utilizați in colorația Burri-Ginss:

a)violet de gențiană
tuș de China
fucsină carbolică
fucsină apoasă
albastru de metilen
Selectați tipurile de laboratoare in dependență de destinația lor:

clinico-diagnostice
de studii
de producere
bacteriologice
virusologice
Indicați compoziția chimică a virusurilor:
capsida
acizi nucleici
glicoproteine
granulații volutină
peptidoglycan
Indicați compoziția chimică a citoplasmei:
proteine
lipide
apa 80%
tionina
vitamin
Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
fucsina apoasă
fucsina acidă
crizoidină
albastru de metilen
metionina
Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

sinteza proteinelor
adeziunea la cellule
efect toxic slab
crează sarcină electrică negativă
participă la respirația bacteriei
Selectați metode de evidențiere a peretelui cellular:

a)microscopia electronica
metoda Neisser
plasmoliză
plasmoptiză
metoda Loeffler
Numiți scopurile utilizarii colorației Gram:
diagnostic
evidențierea granulațiilor de volutină
sensibilitatea la antibiotice
evidențiera bacteriilor acidorezistente
determinarea acizilor nucleici
Selectați funcțiile peretelui cellular:
determină toxicitatea bacteriilor
reprezintă ținta de atc aunor enzyme
funcție de receptor
asigură mobilitatea bacteriilor
funcție antifagocitară
Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a)implicare in chemotaxie
implicare in sinteza fosfolipidelor
sinteza acizilor nucleici
asigură rezistența sporită in mediul extern
asigură transportul active
Enumerați metode directe d evidențiere MCP :
microscopia electronica
plasmoliza
plasmoptiza
metoda Burri-Ginss
Foelgen
Enumerați funcțiile specific capsule:
împedică desicarea
rezervă nutritivă
specificitate antigenică(Ag H)
transfer de informație genetică
Asigură aderarea bacteriei la substrat
Selectați tipurile de pili bacterieni :

pili comuni (fimbrii)
pili conjugative
pili parietali
pili laterali
pili transversali
Selectați elemente specifice celulelor procariote :

perete cellular
aparat Golgi
nucleolul
nucleoplasma
Selectați elemente specifice celulelor eucariote :

ribosomii 80S
perete cellular
mitocondrii
plasmide
reticul endoplasmatic
Selectați forme sferice de bacterii:
sarcine
diplococi lanceolați
tetracoci
clostridii
bacilli
Sectați metodele microscopice utilizate in microbiologie:
microscopia imunofluorescentă
microscopia optică cu imersie
microscopia electronică
Selectați subunitați de masură utilizate pentru m/o:
a)milimetri(mm)
micrometri(? )
nanometri( nm)
decimetri (dc)
picometri (pm)
Selectați elemente de structură specifice virusurilor:
capsida
capsomere
capsula
glicocalex
peplos
Selectați esența metodei simple de colorare:
determină forma bacteriei
evidențiază peretele cellular
determină aranjarea in frotiu
determină proprietațile tinctoriuale ale bacteriilor
evidențiază sporii bacteriilor
Selectați metode complexe de colorare:

Gram
Aujeszky
Zeihl-Neelsen
Loeffler(granulații de volutină)
nici una de mai sus
Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:

nucleocapsida
supercapsida
capsula
perete cellular
acizi nucleici
Selectați compoziția chimică a supercapsidei :

glicoproteine
lipide
protein transmembranare
acizi teichoici
proteaze
Selectați etapele repplicare virale:
adsorbția
chemotxia
penetrarea
decapsidarea
biosinteza
Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă :
inmugurire
liza celulei
translocare
eflux
fuziune
Selectați elementelede structură ce asigură adeziunea m/o:
a)perete cellular
capsula
fimbrii
sporii
membrana citoplasmatică
Selectați funcțiile pililor:
adeziune
asigură virulența
pastrează informația genetică
participă la conjugarea bacteriilor
asigură mobilitatea
Selectați reactivele utilizate in colorația Albert:
fucsina apoasă
soliție iodată Gensen
HCl
colorantul Albert
tanină
Enumerați metode microscopice de studiere a preparatelor native:
microscopia cu fond negru
microscopia electronică
microscopia luminiscentă
Selectați tipurile de plasmide bacteriene :
plasmide tox
plasmide col
plasmide V
plasmide R
plasmideHly
Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:
a)acizi nucleici
sporul bacterian
capsula
membrana citoplasmatică
ribosomii
Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:
perete cellular gros
in peretele cellular predomină peptidoglicanul
sunt Gram positive
peretele cellular lipsește
sunt Gram negative
Selectati compoziția chimica a peretelui cellular:
peptidoglycan
acizi teichoici
sulf
d)asparagine
e) fosfolipide
Selectați caracteristicile nucleoidului:
se gasește liber in citoplasmă
este legat de mezosomii septali
este legat de mezosomii laterali
conține ADN circular
conține ADN dublu catenar
Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină:
proteine
metafosfați
polimetafosfați
acizi teichoici
lipidul A
Selectați particularitațile biologice specifice micetelor:
a)sunt microorganisme procariote
sunt microorganisme eucariote
sunt formate din miceliu de substrat și aerian
hifele septate și neseptate
se inmulțesc prin diviziune directa
Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

nucleu diferențiat
mitocondrii
microcapsulă
complex Golgi
endoflageli
Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
înmugurire
sporulare
germinare
biosinteza
transducție
Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

miceliu neseptat
prezența sporangiilor
endospori
exospor
miceliu septat
Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

miceliu septat
exospori
conidiospor unicellular
miceliu neseptat
pili conjugativi
Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

miceliu pluricelular
conidioforul ramificat
formează sterigme
formeză microcapsule
prezența endosporilor
Alegeți etape specifice ciclului de reproducere a chlamidiilor:
corpi elementari
corpi reticulari
forme intermediare
protoplaști
reticuli endoplasmatici
Indicați metode evidențiere a chlamidiilor:
imunofluorescența
Romanovski- Giemsa
colorație simplă
colorația Zdroddovski
metoda Neisser
CM Numiți condițiile care asigură rezistența înaltă a sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului
Conţinut sporit de lipoproteine
Conţinut sporit de săruri de Ca
Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
Prezenţa polimetafosfaţilor
Lipsa apei libere
CM Numiți reactivele care se utilizează în coloraţia Gram:
Violet de gentiană
Acidul clorhidric de 0,5%
Fucsină fenicată
Fucsină apoasă
Soluţia Lugol
CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Gram:
Albastru de metilen
Vezuvina
Fucsina Pfeiffer
Soluţia Lugol
Alcool cu iod
CM Selectați reactivele care se utilizează în coloraţia Ziehl-Neelsen:
Fucsina Pfeiffer
Fucsină fenicată
Acid clorhidric de 0,5%
Acid sulfuric 5%
Albastru de metilen
CM Selectați reactivele care se utilizează în coloraţia Ziehl-Neelsen:
Fucsină fenicată
Violet de genţiană
Albastru de metilen
Acid sulfuric de 5%
CM Alegeți reactivele care se utilizează în coloraţia Aujeszky:
Fucsina Ziehl
Fucsina Pfeiffer
Acid sulfuric de 5%
Albastru de metilen
CM Numiți reactivele care se aplică în coloraţia Burri-Hins:
Acid sulfuric de 5%
Fucsină apoasă
Tuş de China
Fucsină fenicată
Albastru de metilen
CM Selectați grupele în care se împart bacteriile în dependență de dispoziţia flagelilor:
Monotriche
Amfitriche
Lofotriche
Peritriche
Politriche
CM Numiți metodele de colorare prin care se studiază caracterele tinctoriale ale bacteriilor:
Cu fucsină apoasă
Cu albastru de metilen
Prin metoda Gram
Prin metoda Ziehl-Neelsen
Metoda Burri
CM Precizați modul de situare a sporilor la bacterii:
Bipolar
Terminal
Subterminal
Central
Lateral
CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa membranei citoplasmatice:
Proteine
Glucide în cantităţi mari
Fosfolipide
Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
Oxidoreductaze
CM Selectați modul de aranjare a formelor sferice de bacterii în frotiu:
În perechi
În lanţuri
În formă de brăduţ inversat
În formă icosaedrică
În ciorchine
CM Numiți funcții realizate de capsula bacteriană:
Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

Este sediul oxidoreductazelor
Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
Participă activ în sporogeneză
Este un factor antifagocitar
CM Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa chimică a capsulei:
Flagelina
Peptidoglicanul
Polizaharide
Fosfolipide
Polipeptide
CM Precizați variantele formelor filamentoase caracteristice spirochetelor:
Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
Forme filamentoase aspiralate
CM Alegeți metodele de studiere a mobilității bacteriilor:
În microscopul cu fond negru

În microscopul cu contrast de fază
În microscopul electronic
În microscopul luminiscent
În coloană de geloză semilichidă
CM Selectați care component chimic predomină în structura peretelui celular al bacteriilor gram-
pozitive:
Peptidoglicanul
Lipoproteine
Lipopolizaharide
Acizi teichoici
Sulfolipide
CM Numiți elementele de structură utilizate pentru identificarea bacteriilor:
Fimbriilor
Capsulei
Pililor sexuali
Flagelilor
Granulaţiilor de volutină
CM Numiți metodele de fixarea a frotiurilor:
Biologică
Biofizică
Fizică
Chimică
Biochimică
CM Numiți categoriile taxonomice utilizate pentru denumirea speciei de bacterii:
Specia
Genul
Familia
Ordinul
Clasa
CM Numiți categoriile taxonomice care se scriu cu litere majuscule:
Clasa
Ordinul
Familia
Genul
Specia
CM Selectați care particularități caracterizează reprezentanții speciei bacteriene ca o totalitate de
indivizi care posedă
Origine comună
Adaptate la un habitat anumit
Aparat genetic cromozomial identic
Elemente genetice plasmidice identice
Metabolism similar
CM Selectați cocii care se divid într-un singur plan:
Micrococcus
Diploccus
Tetracoccus
Streptococcus
Sarcina
CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri :
Micrococcus
Diplococcus
Tetracoccus
Staphylococcus
Sarcina
CM Selectați cocii care se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
Micrococcus
Diploccus
Tetracoccus
Staphylococcus
Sarcina
CM Selectați particularitățile caracteristice streptococilor:

Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
Se aranjează în grămezi
CM Selectați particularitățile caracteristice stafilococilor:

Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
CM Selectați bacteriile care se referă către formele alungite de microorganisme:
Bacterium
Mycoplasma
Bacillus
Rickettsia
Clostridium
CM Selectați coloranții utilizați pentru colorarea bacteriilor:
Hematoxilina
Albastru de metilen
Fucsina
Tionina
Violetul de genţiană
CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele eucariote:
Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

Au membrană nucleară
Conţin mezosomi
Conţin reticul endoplasmatic
CM Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele procariote:

Au membrană nucleară
Conţin mezosomi
Conţin reticul endoplasmatic
CM Selectați categoriile taxonomice care denumesc speciile bacteriene:
Schizomycetes
Micrococcaceae
Staphylococcus aureus
Bacillus
Bacillus anthracis
CM Selectați grupul de bacterii care posedă mobilitate:
Coccus
Bacterium
Rickettsia
Vibrio
Spirillum
CM Selectați particularitățile care caracterizează plasmidele bacteriene:
Prezintă elemente genetice cromozomiale

Sunt elemente genetice extracromozomiale
Sunt independente de cromozomul bacterian
Poartă un caracter de specie
Poartă un caracter de tulpină
CM Selectați particularitățile care caracterizează nucleoidul bacterian:
Este înconjurat de membrană nucleară

Este legat de mezosomii laterali
Este legat de mezosomii septali
Conţine o macromoleculă circulară de ADN
Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
CM Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni:
Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
Sunt constituiţi din subunităţi proteice
Conţin subunităţi lipopolizaharidice
CM Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni:
Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
Pilii sexuali au o structură tubulară
Joacă rol în conjugarea bacteriilor
Conţin proteină de tip "flagelină"
CM Selectați compușii chimici din care este constituită membrana citoplasmatică:
Acizi nucleici
Fosfolipide
Steroli
Proteine
Porine
CM Numiți functiile biologice realizate de membrana citoplasmatică:

Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
Menţine forma stabilă a celulei
Prezintă o barieră osmotică
Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
CM Selectați compușii chimici ce se conțin în peretele celular al bacteriilor grampozitive:
Lipopolizaharide
Membrana externă
Acizi teihoici
Acizi lipoteichoici
Peptidoglican
CM Numiți modul de arangare a sporului оn celula bacteriană:

Precizați poziția sporilor la bacterii
Terminală
Bipolară
Subterminală
Centrală
Haotică
CM Numiți elementele de structura a virusurilor:
Capsomeri
Capsidă
Supercapsidă
Endospori
Exospori
CM Numiți stadiile de reproducere al chlamidiilor:
Corpi elimentari
Protoplaşti
Corpi reticulari
Reticuli endoplasmatici
Forme intermediare
CM Selectați particularitățile nucleoidului bacterian:
Conţine un set haploid de cromozomi

Conţine un set diploid de cromozomi
Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
Este constituit dintr-un singur cromozom
Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
celule spiralate, cu 5-25 spire, flexibile (ex.: Treponema, Leptospire, Borrelia)
Profagul reprezintă
Forma vegetativă a fagului temperat
Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
Formă imatură de fag
Selectați proprietatea pililor conjugativi ale bacteriilor
Au rol in adeziune la substrate biologice

Sunt codificate de plasmida F
Numarul lor variaza pină la sute per celula
Sunt codificate de plasmida R
Au rol in adeziune la substrate inerte
Numiți variantele posibile de aranjare a bacteriilor în frotiu
Diplobacterii
Tetrabacterii
Aranjare haotică
Stafilobacterii
Streptobacterii
Numiți caracterele morfo-biologice ale virusurilor

Sunt microorganism celulare
Dimensiunile se măsoară in micrometri
AND-ul este spiralat pe axul de ARN
Sunt microorganisme acelulare
Bacteriofagul face parte din virusurile complexe
Numiți microorganismele eucariote

Spirochetele
Aspergillus
Adenovirusurile
Penicillum
Microplasmele
Numiți elementele componente a peretelui cellular a bacteriilor acidorezistente
Acidul acetic
Proteina fixatoare de penicilină
Acidul micolic
Proteina A
Proteina M
Numiți particularitățile morfo-biologice ale fungilor
Posedă hife de substrat și aeriene

Hifele pot fi septate și neseptate
Sunt microorganism eucariote
Sunt microorganism procariote
Se multiplică prin diviziune binară
Numiți structura,care realizează chemotaxia bacteriilor
Flagelii
Numiți coloranții și substanțele chimice a colorației Loeffler
Tanina
Fucsina
Numiți metoda de evidențiere a nucleoidului bacteriilor
La microscop electronic
Numiți aparatul locomotor al bacteriilor
Flageli
Numiți afirmațiile corecte
Fimbriile asiguură aderarea bacteriilor la substrate

Lipopolisaharidul din membrana externă este o endotoxină
Lipoproteina din peretele cellular este o endotoxină
Sporul bacterian protejează celula de fagocitoză
Proteina aparatului locomotor al bacteriilor este pilina
Numiți factorii nocivi ,de care bacteriile sunt protejate prin intermediul capsule
Desicare
Numiți elementele componente a peptidoglicanului bacteriilor din Divizia Gracillicutes
Acizii grasi

CS Selectați, care tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic, dacă:

CMI : CT = 8 : 8
CMI : CT = 8 : 2
CMI : CT = 16 : 8
CMI : CT = 8 : 4
CMI : CT = 8 : 32
CS Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:

Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
Inhibă replicarea ADN
Inhibă sinteza peptidoglicanului
Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
CS Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
Inhibă funcţiile ARN-mesager

Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
Blocează sinteza ADN-ului
Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
Blochează activitatea ribozomilor
CS Precizați în asociaţie cu care acid, penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze:

Acidul sulfanilamidic
Acidul paraaminobenzoic
Acidul folic
Acidul clavulanic
Acidul fenilpiruvic
CS Precizați în asociație cu care compus chimic penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze:

Acidul paraaminobenzoic
Acidul sulfanilamidic
Acidul ascorbinic
Acidul fenilpiruvic
Sulbactam
CS Indicați prin care metodă se determină sensibilitatea bacteriilor la antibiotice:

Diluţiilor succesive Appelmann
Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
Diluţiilor în tuburi Widal
CS Indicați prin care metodă se determină sensibilitatea bacteriilor la antibiotice:
Plajelor sterile
Precipitării în gel
Difuzimetrică
Otto
Fischer
CS Numiţi conveţuirea reciproc avantajoasă dintre două organisme:

Comensalism
Antagonism
Parazitizm
Metabioză
Satelism
CS Numiți relaţiile de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
Antagonism
Sinergism
Simbioză
Interferenţă
Metabioză
CS Indicaţi antibioticele care acţionează la nivelul membranei citoplasmatice:

Penicilinele
Polipeptidele ciclice
β Lactaminele
Cefalosporinele
Quinolonele
CS Indicaţi mecanismul de acţiune a penicilinelor semisintetice:

inhibă sinteza granulaţiilor de volutină
inhibă sinteza proteinelor
inhibă sinteza acidului folic
inhibă sinteza peretelui celular
inhibă sinteza membranei citoplasmatice
12 CS Indicaţi antibioticele cu acţiune antitumorală:

gentamicina
rubomicina
levorina
nistatina
penicilina
CM Selectați grupele de m/o sensibile față de antibioticele poliene (nistatina, levorina):

Micoplasmele
Micetele levuriforme
Micobacteriile
Fungii dimorfi
[ ] Enterobacteriile
CM Precizați care este raportul CT/CMI în cazul cînd antibioticul posedă un NEI bun:
≥ 1
≥ 2
c) ≥ 4 - 8
d) ≥ 16 - 32
e) ≥ 64
CM Numiți etapele pentru determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda

difuzimetrică:
Insămînţarea culturii testate
Diluţia succesivă a antibioticelor
Aplicarea rondelelor cu antibiotice
Incubarea în termostat 4 - 5 ore
Determinarea diametrului zonei sterile
CM Notați care procese biologice din celula bacteriană pot inhiba antibioticele:
Sinteza componentelor peretelui celular

Funcţia membranei citoplasmatice
Sinteza proteinelor
Sinteza acizilor nucleici
Sinteza capsulei
CM Selectați tipurile de antagonism

microbian:
Alternativ
Pasiv
Activ
Specific
Nespecific
CM Indicaţi condiţiile care trebuie să le îndeplinească antibioticul pentru a fi activ asupra

unei bacterii:
Să fie expulzat din bacterie prin proteina de eflux
Să atingă ţinta de acţiune
Să se menţină suficient timp în contact cu ţinta de acţiune
Să nu pătrundă în bacterie
Să realizeze în bacterie o concentraţie minimă activă
CM Indicaţi antibioticele care inhibă sinteza proteică:

Penicilinele
Tetraciclinele
Aminoglicozidele
Fenicolii
β Lactaminele
CM Indicaţi antibioticele care inhibă sinteza acidului folic:

Cefalosporinele
Sulfamidele
Polienele
Sulfonele
Penicilinele
CM Indicaţi antibioticele care acţionează la nivelul aparatului genetic:

Penicilinele
Furanii
β Lactaminele
Cefalosporinele
Quinolonele
Numiți metodele de determinare a sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice:

Diluţiilor succesive în mediul lichid
Otto
Diluţiilor succesive pe medii solide
Difuzimetrică
Appelmann
CM Indicaţi testele de determinare a beta-lactamazelor:

testul cu albastru de metil
testul cu iodură de potasiu
testul cu crizoidină
testul cu iod
testul decolorare cu complexul iod-amidon
CM Indicaţi reacţiile adverse în antibioticoterapie:

şoc anafilactic
disbioze
avitaminoze
lezări de organe
limfoadenopatie
CM Indicaţi antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului:

mitomicina
fleomicina
bleomicina
rifampicina
fuzidina
CM Selectaţi peparatele antivirale:

interferonul
reoferonul
nitrofunginul
aciclovirul
ftivazida
CS Indicaţi metodele de determinare a concentraţiei minime de inhibiţie a antibioticelor:

picătură suspendată
diluţiilor în medii lichide
E testul
picătură strivită
Widal
CM Selectaţi indicaţiile pentru determinarea concentraţiei antibioticelor în umori:

cînd se administrează antibiotice potenţial toxice
cînd se administrează un antibiotic nou sau pe o cale nouă
cînd se administrează un antibiotic la copii sub 3 ani
cînd se trataează pacienţi cu deficienţe metabolice şi excretorii
cînd se administrează antibiotice pentru prima dată
29. CM Indicaţi interacţiunile negative dintre microorganisme:

comensalismul
amensalismul
antibioza
parazitizmul
mutualismul
Bacteriofagul, Genetica
Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagilor:
Aujeszcky
Otto
Fiurt
Burri-Hins
Fişer
Indicaţi în ce probe poate fi depistată prezenţa bacteriofagilor:

în apa potabilă de robinet
în urină
în exudate purulente
în materii fecale
în LCR
Indicaţi metoda de titrare a bacteriofagului în medii lichide:

Zeissler
Graţia
Appelman
Otto
Fişer
Indicaţi metoda de titrare a bacteriofagului în medii solide:

Zeissler
Appelman
Otto
Graţia
Fişer
Îndicaţi ce intră în compoziţia chimică a fagului:

lizozimul
acidul nucleic
proteine
lipide la capătul liber
glucide în nucleu
CS Alegeți structrura bacteriană care este implicată în transferul de material genetic între
bacteriile donătoare și receptoare:
Capsula
Peretele celular
Pilii
Flagelii
CS Precizați acțiunea variabilității fenotipice ale bacteriilor:
modifică caracterele biochimice
modifică caracterele morfologice
este transmisivă
produce modificări pasagere
modifică caracterele de cultură
CS Specificați ce numim trecerea materialului genetic de la donator la receptor sub
forma de ADN solubil fără un contact directect și fără intermediar:
Transformare
Transducție
Transpoziție
Conjugare
Transfecție
CS Specificați ce numim transferul de material genetic de la o celulă bacteriană la alta
prin intermediul unui bacteriofag:
Transformare
Transducție
Transpoziție
Conjugare
Transfecție
CS Specificați ce numim transferul de material genetic de la o celulă bacteriană
donatoare la alta receptoare prin contact direct (ataşare) între cele 2 celule:
Transformare
Transducție
Transpoziție
Conjugare
Transfecție
CS Specificați ce numim procesul de integrare într-un genom al unui element genetic
traspozabil din aceeași moleculă de ADN:
Transformare
Transducție
Transpoziție
Conjugare
Transfecție
CS Specificați ce numim procesul de cuplare de ADN aparținînd celulelor depărtate din
punct de vedere filogenetic:
Transformare
Transducție
Transpoziție
Conjugare
Transfecție
CS Alegeți plasmida care codifică factorul de fertilitate:
F
R
Ent
Hly
Col
CS Precizați care dintre plasmide codifică rezistenţă la antibiotice:
F
R
Ent
Hly
Col
CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea enterotoxinei:
F
R
Ent
Hly
Col
CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea hemolizinei:
F
R
Ent
Hly
Col
CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea de bacteriocine:
F
R
Ent
Hly
Col
C.M.
CM Numiți caracterele ce reprezintă fenotipul bacterian:
Caractere determinate genetic
Informații codificate de ADN
Informații codficate de de ARN
Informații codificate de ADN și ARN
Informații codificate de plasmide
CM Enumerați proprietățile cromozomului bacterian:
Se localizează în nucleul bacterian
Este determinat genetic
Este unic și inelar
Este unic și linear
Este dublu și circular
CM Numiți componentele cromozomului bacterian:
ADN dublu spiralat
ARN dublu spiralat
Nucleotide
ADN și ARN circular
ARN circular
CM Enumerați elementele de bază ce intră în componența nucleotidului: abcd
Molecula de dezoxiriboză
Molecula de acid ortofosforic
Baze azotate purinice
Baze pirimidinice
Mezozomi
CM Numiți care dintre raporturi de baze complementare servește drept criteriu
taxonomic: ab
Adenină-timină
Guanină-citozină
Adenină-guazină
Timină-guazină
Citozină-adenină
CM Alegeți pentru cine este constantă cantitatea de ADN/cromozom: ad
Specie
Gen
Familie
Tulpină
Tip
CM Enumerați caracterele specifice plasmidelor: abc
formațiuni extracromozomiale
formațiuni genetic autonome
molecule circulare de ADN
molecule circularede ARN
formațiuni ce se replică dependent de cromozom
CM Enumerați tipurile de plasmide:
Conjugate
Neconjugate
Episomi
Fagosomi
Extraconjugali
CM Numiți plasmidele cu importanță medicală: abcd
Plasmide Col
Plasmide R
Plasmide F
Plasmide Ent
Plasmide A
CM Enumerați caracterele variațiilor genotipice: abcd
Este trsnsmisivă
Modifică caracterele de cultură
Modifică caracterele morfologice
Modifică caracterele biochimice
Produce modificări pasagere
CM Enumerați caracterele variațiilor fenotipice: bc
Este transmisivă
Produce modificări pasagere
Nu este transmisivă
Modifică caracterele morfologice
Modifică caracterele de cultură
CM Numiți mecanismele de producere a variabilității genetice: bcd
Conjugarea
Mutația genetică
Transferul materialului genetic
Transfecția
Tansducția
CM Enumerați tipurile de mutații: bd
Naturale
Spontane
Sintetice
Induse
Semisintetice
CM Selectați procesele ce au loc la nivel molecular care duc la mutațiile genetice: abce
Substituire unei perechi de baze cu alta
Modificarea unei baze azotate
Apariția dimerilor primidinici
Ruperea unei legături dezoxiriboză-fosfat din lanțul ARN
Inserția unei perechi de baze la o anumită poziție a secvenței orginare
CM Enumerați caracterele noi ce apar în urma mutațiilor: bcd
Mobilitatea
Rezistența la antibiotice
Modificarea structurii antigenice
Pierderea unor receptori specifici
Sporularea
CM Numiți modalitățile de transfer al materialului genetic: abcd
Transformarea
Transducția
Conjugarea
Transpoziția
Transfecția
CM Numiți tipurile de transducție: abc
Generalizate
Restrictivă
Specializată
Sistemică
Localizată
CS Selectaţi definiţia sterilizării:

este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi), inclusiv a
sporilor
este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi)
este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor
este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
CS Selectaţi definiţia dezinfecţiei:

distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar nu obligator şi a sporilor
distrugerea sporilor microbieni
distrugerea microorganismelor saprofite
distrugerea microorganismelor potenţial patogene
CS Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:

mecanică
ardere la roşu
chimică
incinerare
biologică
CM Indicaţi metodele prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente

termosensibile:
tindalizare
pasteurizare
filtrare
fierbere 30 min
autoclavare
CS Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:

inhibă sinteza proteică
coagulează proteinele celulare
reduc tensiunea superficială
acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
CS Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării cu fidelitate mare:

fizici
chimici
biologici
mecanici
alergici
CS Indicaţi punctul de topire a tioureei:

a) 115°
b) 120°
c) 180°
d) 190°
e) 200°
CS Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:

a) 181-182°С
b) 180°С
c) 130-134°С
d) 121-122°С
e) 110-115°C
CS Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:

a) 115°C
b) 120°C
c) 122°C
d) 134°C
e) 180°C
CS Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:

a) 115°C
b) 120°C
c) 122°C
d) 134°C
e) 180°C
CS Indicaţi regimul de temperatură la sterilizarea în etuvă:

a) 100 - 115°C
b) 120 - 121°C
c) 58 - 60°C
d) 160 - 180°C
e) 100°C
CS Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de cultură uzuale:

a) Autoclavare la o atmosferă
b)
Filtrare
În pupinel la 160 0C
Prin metode chimice
CS Numiți metoda de sterilizare care se efectuează la 160-1800C:
Pasteurizarea
Sterilizarea cu vapori fluenţi
Liofilizarea
Sterilizarea prin căldură uscată
Tindalizarea
CS Selectați metoda de sterilizare fracţionată:

Cu vapori sub presiune
Cu căldură uscată
Tindalizarea
Pasteurizarea
Filtrarea
CS Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea substratelor cu
microorganisme din mediului ambiant:
Sterilizare
Antisepsie
Asepsie
Dezinfecţie
Tindalizare
CS Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a microorganismelor din

substrat la temperaturi mai joase de 600C:
Tindalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare
CS Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor patogene din substratul

infectat:
Tindalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Dezinfecţie
Liofilizare
CS Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:

congelare
pasteurizare
liofilizare
desicare
incinerare
CS Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:

coagulează proteinele celulare
reduc tensiunea superficială
acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
inhibă sinteza acizilor nucleici
CM Indicaţi obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin aer cald:

Tuburi
Mojare
Materiale contaminate din laborator
Soluţii apoase
Instrumente chirurgicale metalice
CM Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării prin aer cald:

substanţe grase
obiecte din cauciuc
flacoane, pipete
ţesături din bumbac
pulbere termostabile
CM Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării:

fizici
chimici
biologici
mecanici
alergici
CM Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori
fluenţi sub presiune:
fenacetina
acidul benzoic
tiourea
floarea de sulf
sulfametoxpiridazina
CM Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer

fierbinte:
fenacetina
acidul benzoic
tiourea
floarea de sulf
sulfametoxpiridazina
CM Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:

încălzirea la roşu
flambarea
incinerarea
fierberea
tindalizarea
CM Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:

aerul
unele medicamente
unele medii de cultură lichide
instrumentariul chirurgical
materialul de pansament
CM Selectați regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: a)

1000C
b) 1100C
c) 1200C
d) 1340C
e) 1600C
30. CM Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
Pasteurizare
Fracţionat cu vapori fluenţi
Prin filtre bacteriene
Tindalizare
Şoc termic la 900C cu răcire momentană
Coloratia Gramm
Streptobacil
Agentul pathogen al antraxului
Spor central
1. Anaerostat
1. Aspergilius
1. Colonii M
1. Lofotrichi
1. Peritrichi
Reactia inelara
Precipitat in mediul lichid
1. Col. Ziehl Nielson

1. Gramm – (negative)
1. Gramm + (positive)
1. Met. De insamintare Clasica
1. Monotrichi
1. Tehnica de insamintare Gauld
9. Metoda biologica
1. Metoda diferimetrica( difuzimetrica) ,metoda de

determinare a sensebilitatii a antibiobiotice sau
rondele
1. Diplobacili
1. Autoclav
1. Lofotrichi
1. Ig M (pentamer)
1. Reactie de precipitare in gel (tehnica auhteroni)

1. Mucor
Stafilococi
Gram +
Ag pathogen al infectiilor stafilococice
1. Penicilium
1. Metoda Drigalschi
1. Picatura suspendata
Streptococi
Gramm +
Neisserii
Gramm –
Diplococ
Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice
Coloratia Albert
Corinebacterium Difteriae
Ag pathogen al Difteriei
Granulatii de voutina
Sporul subterminal
Ag pathogen al botulismului
Stafilococi
Vibrioni
1. Amfitrichi(spirilum)
Tehnica Imunofluorescenta
Radioimune
Reactie cu anticorpii marcati
1. Ig A (dimer)
Mediu geloza singe
Tip hemoliza β
L-
H2S +
Glucoza A G
L-
H2S –
Glucoza AG
Glucoza acid,lactoza acid,hs-
Glucoza pina la acid
Lactoza –
Hs-
Glucoza acid ,lactoza acid ,hs-
Geloza hipersalina(hiperclorurata) cu galbenus de ou

Lecitinaza +
Factori de patogenitate
1. Metoda dilutiilor successive
De determinare a sensibilitatii bacterilor la
antibiotice sau metoda cantitativa
1. Test mobilitatea
Ce proprietate a bact se determ-mobilitatea
Mediu semisolid
t. Leoffler
albastru de metilen
diplococi
1. Colonii tip S
1. R. de aglutinare pe lama
Spor subterminal
Ag pathogen al Tetanosului
Test Elisa
Test indirect
Reactie marcata cu enzime
Fimbrii/ Pili
Capsula
Membrana citoplasmatica (mezozom)
Nucleoid (AND)
Plasmida
(nu trebuie)
Flagel
Citoplasma
(nu trebuie)
Perete cellular
Capsula
Nucleoid
Ribozom (nu trebuie)
Microcapsula
Perete cellular
Corp bazal (nu trebuie)
Flagel
Polisoma (nu trebuie)
Granula (nu trebuie)
Mezozom
1. Coloratia Burri-Hins,element de structura capsula
Leoffler,metoda simpla
element de structura granulatii de volutina
metafosfati (metacromazie)-asta e compozitia
chimica
Forme filamentoase
Actinomicete
Provoaca actinomicoze
Gramm +
Enterobacterii
Bastonase,gram-
Reactia imunoenzimatica
Reactia imunoblot( reactia wester-blot)
,DETERmina anticorpii pentru fiecare antigen in
parte
1. Testul Elisa
Direct=dublu sandwici,seroindentificare scopul
Indirect=serodiagnostic
Infectie Virala
De ordin nanometru
Virusuri(forma morfologica)
Vibrioni
Gramm -
Treponeme/spirochete
Metoda de colorare romanovski -gimsa
1. Fagotipajul (r. Fisher)
1. E. coli
1. Testul E –metoda de determinare a sensibilitatii
bacterilor
Borelia
Picatura groasa de singe
Romanovski-gimsa
1. Candidoza orala
Impregnare argentica-met.de colorare

Treponeme,forma morfolog=leptospire
Coci lanceolate
Streptococus Pneumoniae
Coloratia gram
1. Infectie virala
Neisserii
Diplococi
Gram-
1. Virus Herpes Simplex

Neisserii
Diplococi
Leptospire
Impregnare cu argint
1. Colonii de tip R
Mycobacterium Leprae
Ag pathogen al Leprei
Colorarea zieln-niels(acido rezistente)
Gramm
C. diphteriae
1. Fiurt(met.de fagoidentificare)
Mediu Endo
L+
Met. Diferential diag.
1. Colonii de tip s
Coci lanceolate
St. pneumoniae
Elisa
Indirect
1. Leptospire
1. Coci Lanceolati
1. Otto(fagoidentificarea)
TESTE PENTRU TOTALIZARE
Morfologia si ultrastructura bacteriilor
CS
Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea

microorganismului de ţesut: Pilii
Selectați caracterul specific pentru micoplasme:
Lipsa peretelui celular
Selectați caracterul specific pentru clostridii:
Formarea sporilor ce deformeaza celula
Selectați caracterul specific pentru bacilii:
Prezenta sporilor ce nu depasesc diametrul celulei
Selectați caracterul specific pentru treponeme:
Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
Selectați caracterul specific pentru leptospire:

Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
Selectați ce este caracteristic pentru peretele celular al micobacteriilor patogene
acido-alcoolorezistente:
O cantitate mare de ceruri, lipide şi acizi graşi (acid micolic)

Alegeți metoda de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
Ziehl-Neelsen
Numiți metoda de colorare pentru evidenţierea flagelilor: Loeffler
Selectați metoda compusa de evidenţiere a granulațiilor de volutina: Neisser
Alegeți metoda compusa pentru evidenţierea capsulei: Burri-Hins
Selectați metoda de evidențiere a sporilor: Aujeszky
Selectați elementul permanent de structură al celulei bacteriene: Ribozomii
Selectați unitatea taxonomică care se scrie cu litere mici: Specia
Selectați puterea de rezoluţie a microscopului optic: 0,2 mkm
Precizați în baza cărei particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în

microscopia optică: Poseda un coeficient de refractie egal cu cel al sticlei
Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:

Tetracoccus
Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare: Sarcina
Numiți cocii care se divid în câteva planuri: Staphylococcus
Selectați varianta ce caracterizezază streptococii: Se aranjeaza in lanturi scurte si

lungi
Alegeți particularitatea ce caracterizează stafilococii: Se aranjeaza in

gramezi neregulate
Numiți particularitatea care caracterizează tetracocii:
Se divid in 2 planuri reciproc perpendiculare
Precizați denumirea bacteriilor care conţin un fascicul de flageli la un pol:

Lofotriche
Precizați denumirea bacteriilor care conțin un fascicul de flageli la ambii

poli:Amfitriche
Precizați particularitatea biologica de bază a capsulei bacteriene:
Factor care asigura virulenta bacteriei
Profagul reprezintă:
Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:

AG?
Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină: Polimetafosfati
Alegeți m/o cu conținut major de peptidoglican: Bacterii Gram+
Indicați structura celulară la care este prezent peptidoglicanul: Peretele celular
Selectați elementul permanent al celulei procariote: Peretele celular
Selectati care element de structură nu este prezent la procariote: AG
Selectati culoarea specifica pentru bacteriile Gram-pozitive: Mov
Selectați ținta de atac al lizozimului: Partea glicanica
Selectați ținta de atac a penicilinei: Terapeptid
Indicați funcția sporilor: Asigura termorezistenta
Selectați proprietațile specifice lipidului A: Determina efect toxic la bacteriile

Gram-
Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor: Microscopia electronica
Alegeți elementul caracteristic micetelor: Membrana nucleara
CM
Alegeti bacterii cu perete defective:

Protoplasti,
Sferoplasti
forme L
Selectați funcțiile flagelilor:

Functie antigenica
Asigura mobilitatea
Asigura chemotaxisul bacterian
Selectați metode indirecte de studiere a flagelilor:

Insamantare in coloana
Preparat lama-lamela
Preparat picatura-suspendata
Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive:

Peptidoglicanul
Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

Membr. Citoplasm.+
Ext.,
Sp. Periplasmatic,
Peptodoglicanul.
Selectați componentele de structură ale sporului:

Membr.citopl.+
ext.,
Cortexul,
Tunica proteica
Selectați tipurile de laboratoare in dependență de destinația lor:

Clinico-diagnostice
De studii
De producere
Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

Adeziunea la celule
Creeaza sarcina electrica negativa
Selectați metode de evidențiere a peretelui celular:

Plasmoliza
Plasmoptiza
Selectați tipurile de pili bacterieni:

Pili comuni (fimbrii)
Pili conjugativi
Selectați elemente specifice celulelor procariote:
Perete celular
Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
Ribozomii 80S
Mitocondrii
RE
Selectați elemente de structură specifice virusurilor:
Capsida
Capsomere
Peplos
Selectați metode complexe de colorare:
Gramm
Aujeszky
Ziehl-Neelsen
Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:

Nucleocapsida
Supercapsida
Acizi nucleici
Selectați compoziția chimică a supercapsidei:
Glicoproteine
Lipide
Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
Nucleu diferentiat
Mitocondrii
AG
Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
Miceliu neseptat
Prezenta sporangiilor
Endospori
Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
Miceliu septat
Conidiospor unicelular
Exospori
Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

Miceliu pluricelular
Conidiofor ramificat
Formeaza sterigme
Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele eucariote:
Poseda ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
Au membrana nucleara
Contin RE
Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele procariote:
Contin mezosomi
Poseda robozomi cu constanta de sedimentare 70S
Selectați particularitățile care caracterizează plasmidele bacteriene:
Sunt elemente genetice extracromozomiale
Sunt independente de cromozomul bacterian
Poarta un caracter de tulpina
Selectați particularitățile care caracterizează nucleoidul bacterian:
Este legat de mezosomii laterali
Contine o macromolecula circulara de ADN
Constituie o molecula de ADN dublucatenara
Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni:
Joaca rol in adeziunea bacteriilor la substratul celular

Pilii sexuali au o structura tubulara
Joaca rol in conjugarea bacteriilor
Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni: =/=/=
Numiți condițiile care asigură rezistența înaltă a sporilor faţă de factorii

nefavorabili ai mediului:
Conţinut sporit de săruri de Ca
Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
Lipsa apei libere
Numiți reactivii care se utilizează în coloraţia Gram:
Fucsină fenicată
Acid sulfuric 5%
Albastru de metilen
Numiți reactivii care se aplică în coloraţia Gram:
Soluţia Lugol
Alcool cu iod
Selectați reactivii care se utilizează în coloraţia Ziehl-Neelsen:
Selectați reactivii care se utilizează în coloraţia Ziehl-Neelsen:
Fucsină fenicată
Albastru de metilen
Acid sulfuric de 5%
Alegeți reactivii care se utilizează în coloraţia Aujeszky:

Fucsina Ziehl
Acid sulfuric de 5%
Albastru de metilen
Numiți reactivii care se aplică în coloraţia Burri-Hins:
Fucsină apoasă
Tuş de China
Selectați grupele în care se împart bacteriile în dependență de dispoziţia flagelilor:
Monotriche
Amfitriche
Lofotriche
Peritriche
Precizați pozitia a sporilor la bacterii:
Terminal
Subterminal
Central
Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa membranei

citoplasmatice:
Proteine
Fosfolipide
Oxidoreductaze
Selectați modul de aranjare a formelor sferice de bacterii în frotiu:
În perechi
În lanţuri
În ciorchine
Numiți funcții realizate de capsula bacteriană:
Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali/chimici
Este un factor antifagocitar
Selectați compușii chimici care fac parte din componenţa chimică a capsulei:
Polizaharide
Polipeptide
Alegeți metodele de studiere a mobilității bacteriilor:
În microscopul cu fond negru
În microscopul cu contrast de fază
În microscopul luminiscent
În coloană de geloză semilichidă
Selectați care component chimic predomină în structura peretelui celular al

bacteriilor Gram+:
Peptidoglicanul
Acizi teichoici
Numiți elementele de structură utilizate pentru identificarea bacteriilor:
Capsulei
Flagelilor
Granulaţiilor de volutină
Numiți metodele de fixarea a frotiurilor:
Fizica
Chimica
Numiți categoriile taxonomice care se scriu cu litere majuscule:
Clasa
Ordinul
Familia
Genul
Selectați cocii care se divid într-un singur plan:
Micrococcus
Diploccus
Streptococcus
Selectați cocii care se divid în câteva planuri:
Tetracoccus
Staphylococcus
Sarcina
Selectați bacteriile care se referă către formele alungite de microorganisme:
Bacterium
Bacillus
Clostridium
Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele eucariote:=22
Selectați particularitățile caracteristice pentru celulele procariote:=23
Selectați categoriile taxonomice care denumesc speciile bacteriene:
Staphylococcus aureus
Bacillus anthracis
Selectați particularitățile care caracterizează plasmidele bacteriene: =24
Selectați particularitățile care caracterizează nucleoidul bacterian:
Contine un set haploid de cromozomi
Cromozomul este suprarasucit in jurul unui miez de ARN
Este constituit dintr-un singur cromozom
Selectați particularitățile care caracterizează pilii bacterieni: =26=27
Selectați compușii chimici din care este constituită membrana citoplasmatică:
Fosfolipide
Proteine
Porine
Numiți functiile biologice realizate de membrana citoplasmatică:

Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
Prezinta o bariera osmotica
Asigura transportul activ al nutrientilor in interiorul celulei
Selectați compușii chimici ce se conțin în peretele celular al bacteriilor Gram+:
Acizi teichoici
Acizi lipoteichoici
Peptidoglican
Numiți elementele de structura a virusurilor:
Capsomeri
Capsida
Supercapsida
CS
Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon: autotrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon
:heterotrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de
carbon: metatrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii: paratrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza
metaboliţilor necesari: prototrofe
Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Diferenţial diagnostice
Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
Hidrogen sulfurat
Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică: indol
Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor după activitatea peptolitică: amoniacul
Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
hidrolaze
Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta: transferaze
Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică: oxidoreductaze
Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat: izomeraze
Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
sulful
carbonații
nitrații
Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
glucidele
Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
autotrofe
Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari,
spre deosebire de parentali: auxotrofe
Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
Chemoheterotrofe
Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică: Chemoautotrofe
Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe: Alcoolii etilic sau butiric
Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi
energetic numai din glucoză şi săruri de amoniu: Prototrofe
Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de
sursa de H: Chemoorganotrofe
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior: Saprofite
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
sporulate
Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi: dezinfecție
Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme: asepsie
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >600C.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >600C.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică: A.
0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +60 C
D. – 10 - +100C
E. >60C.
Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor

Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu
deshidratare în vid:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la –
700C:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

temperaturi sub 600 C:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi

înalte:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat

infectat:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Liofilizare.
Dezinfecție
Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
Apa oxigenată
Clorura de var
Tinctura de iod
Verdele de briliant
Rivanol.
Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
Sterilizare în aparatul Koch

Sterilizare cu vapori sub presiune
Liofilizare
Sterilizare cu căldură uscată
Tyndalizare.
Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:

Cu vapori fluenţi
Pasteurizarea
Filtrarea.
Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor mezofile:
60 minute
20 – 30 minute
10 – 15 minute
2 – 3 minute
30 – 60 secunde.
Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
30 minute la 1800 C
60 minute la 1800 C
180 minute la 1400 C
90 minute la 1200 C
120 minute la 1100 C.
Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
Ţeseturi şi fibre din bumbac

Material contaminat din laborator
Obiecte din sticlă
Soluţii injectabile
Obiecte cu garnituri de cauciuc.

Pulberi

Uleiuri
Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
Bacterii capsulate
Acid benzoic
Soluţie alfa-naftol
Bacterii mobile
Comprimate cu bacteriofag.
Bacterii capsulate
Bacterii sporulate
Bacterii mobile
Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
1000 C – 20 minute
1150 C – 20 minute
C. 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
1000 C – 30 minute 3 zile

900 C – 60 minute
1100 C – 15 minute
56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
450 C – 120 minute.
Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
Anabioză
Lag
Exponenţială
Staţionară
De declin
Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este prelungită:
Anabioză
Lag
Exponenţială
Staţionară
De declin.
Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
Rata de creştere este maximală

Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:
Rata de creştere este minimă

Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
Rata de creştere devine nulă

Concentraţia de bacterii este stabilă
Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
Rata cu creştere nulă

Sensibilitatea la antibiotice este maximală
Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogenul
Oxigenul
Bioxidul de carbon
Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogenul
Oxigenul
Bioxidul de carbon
Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
Carbon organic
Azot organic
Hidrogen
Oxigen
Bioxidul de carbon
Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de bacterii
carboxifile:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogen
Oxigen
Bioxidul de carbon
Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacteri

Cultura bacteriană
Clona
Tulpina
Biovarul
Specia
Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul TSI:
Geloză
Zaharoza
Glucoză
Lactoză
Săruri de fier
Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:

A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:

Klauberg
Kligler
Endo
Muller
Kauffmann
Selectaţi mediile de cultură elective:

Endo
Kligler
Olkeniţki
Muller
Geloză-sânge
Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Levine
Kligler
Olkeniţki
Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:

Hiss
Ser coagulat
Bulion biliat
Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
Selectaţi mediile de cultură de transport:

Hiss
Soluţie fosfat-tampon
Bulion biliat
Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:

Lizina
Ornitina
Fenilalanina
Arginina
Asparagina
Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:

Aerobe
Anaerobe
5 – 10 % azot
5 – 10 % bioxid de carbon
5 – 10 % oxid de etilen
Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
Îmbogăţirea
Izolarea
Acumularea
Identificarea
Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:

Studierea caracterelor peptolitice
Studierea activităţii zaharolitice
Acumularea culturii pure
Izolarea anaerobilor
Identificarea speciei
Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:

Tratarea materialului cu soluţii acide
Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
Însămţnţarea pe medii selective
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
Kitt-Tarozzi
Hiss
Gelatină peptonată în coloană
Geloză peptonată în coloană
Geloză-sânge
Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii
Hârtie de turnesol
Mediul Russel cu acetate de fier
Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:

Bulion biliat
Geloză-sânge
Mediul Kauffmann
Geloză în coloană
Mediul Hiss
Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
H2S
NH3
CH4
CO2
O2
Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
H2S
Acizi anorganici
Baze
CO2
O2
Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile anaerobe:
Nitraţii
Acizi anorganici
Baze
CO2
O2
Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

Obţinerea culturii pure
Obţinerii coloniilor izolate
Determinării activităţii peptolitice
Fagotipizării
Determinării oxidoreductazelor
Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
Diluţiilor succesive în bulion
Diluţiilor succesive în geloză
Difuzimetrică
Otto
Appelman
Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:

Mutualism
Comensalism
Parazitism
Antagonism
Sinergism
Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de antibiotic în
serul bolnavului:
Septicemii
Coproculturi
Plăgi postoperatorii infectate
Uroculturi
Biliculturi
Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:

Acid sulfanilamidic
Acid paraaminobenzoic
Acid folic
Sulbactam
Acid fenilpiruvic
Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:

Sulfanilamidic
Paraaminobenzoic
Folic
Clavulanic
Fenilpiruvic
Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:

Inhibă sinteza peretelui bacterian
Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
Inhibă sinteza proteinelor
Se fixează de sterolii membranici
Inhibă sinteza acizilor nucleici
Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:

A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. 8 : 32
CM
Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:
Posedă 2 centre active,
au specificitate de substrat,
activitatea lor ppoate fi reglată
Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:

Metaboliţii formaţi,
Raportul substrat-enzimă
Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:

Locul de acţiune în raport cu celula,
Condiţiile de sinteză,
Modul de acţiune,
Natura substratelor degradate
Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:
Elementul S,
Sulfaţii,
Nitraţii
Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Aerobe,
Anaerobe,
Facultativ anaerobe,
Carboxifile
Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
Fotolitotrofe,
Fotoorganotrofe,
Chemolitotrofe
Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:

Glucide,
Alcooli poliatomari,
Proteine
Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
De metabolism,
de patogenitate
Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:

Albastru de metilen,
Rezazorina,
Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:

Difuzie simplă,
Difuzie facilitară,
Transport activ,
Translocare
Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:

Empirice
artificiale
sintetice
Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:

lichide ,
semilichide ,
solide
Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

Să fie sterile,
Să posede un anumit redox potenţial,
Să fie nutritive

Să fie izotonice,
Să posede o anumită viscozitate,
Să posede un anumit grad de umeditate
Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:

Microelemente,
Săruri minerale,
Hidrocarburi,
Factori de creştere
Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:

Simple,
Compuse
Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Elective,
Diferenţial-diagnostice,
De îmbogăţire
Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:

Peptonă 1 %,
Natriu clor 0,5 %,
Extras apos din carne - restul
Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:

Peptonă 1 %,
Natriu clor 0,5 %,
Agar –agar 2,5 %

Levine,
Endo,
Ploskirev

Bulionul glucozat,
Bulionul biliat,
Serul coagulat,
Geloză-sânge

Muller,
Kauffmann,
Kitt – Tarozzi

Soluţie fosfat-tampon,
Soluţie clorid de sodiu 3 %
Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:

Lactoză,
Fucsină,
Geloză
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:

Lactoză,
Albastru de metilen,
Geloză
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

Glucoză,
Lactoză,
Manitol

Manitol,
Zaharoză,
Maltoză
Mediul Kligler conţine următoarele glucide:

Glucoza,
Lactoza,
Sulfat de fier
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:

Glucoza,
Lactoza,
Sulfat de fier
Mediul TSI este compus din următoarel produse:
Glucoza
Lactoza
Zaharoza
Ureea
Acetat de plumb
Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
Hidogenul sulfurat
Putrescina
Indolul
Cadaverina
Amoniac
Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

Sunt culturi microbiene de diferite specii
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp
Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
O colonie de bacterii
O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
O cultură mixtă de bacterii
O tulpină de bacterii
O cultură microbiană pe geloză înclinată
Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
Acizii graşi
Săpunurile
Detergenţii
Fenolii
Formaldehida
Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
Verde de briliant
Tinctura de iod
Albastru de metilen
Rivanolul
Peroxidul de hidrogen
Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
Verde de briliant
Cloramina
Albastru de metilen
Peroxidul de hidrogen
Tinctura de iod
Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor

obiecte:
Gazoasă - incintelor
Gazoasă – lengerie de pat
Gazoasă – lengerie intimă
Soluţie 4% suprafeţelor
Soluţie 4% mâinilor
Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează

(coagulează) proteinele:
Alcoliii
Acizii
Săruri ale metalelor grele
Coloranţii
Oxidanţii
Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
Lengerie
Spută
Veselă
Fecale
Mâini
Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4%:
Sputei
Fecalelor
Veselei contaminate
Mâinelor chirurgilor
Materialului biologic din laboratoarele biochimice
Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:
Sporulate
Patogene
Saprofite
Microorganismele din mediul extern
Microorganismele cultivate în laborator
Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
Deshidratarea celulelor
Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
Denaturarea proteinelor şi enzimelor
Lezarea peretelui celular
O acţiune directă asupra AND-lui
Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
Soluţie apoasă de albastru de metilen

Permanganatul de potasiu
Fenolul şi derivaţii lui
Clorura de var
Cloramina
Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:

A. 1000 C
B. 1100C
C. 1200 C
D. 1340 C
E. 1600 C
Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
Fracţionată cu vapori fluenţi

Pasteurizare
Prin filtre bacteriene
Tyndalizare
Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide: A.
1200 C - 15 – 20 minute
B. 1100 C – 10 minute
C. 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. Filtrare
Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
Dereglarea barierei osmotice

Şocul termic
Apariţia radicalilor OH şi O2
Coagularea proteinelor
Deteriorarea ribosomilor celulare
Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
Utilizarea ultrasunetului
Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
Utilizarea filtrelor de asbest
Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
Expunerea la raze ultraviolete
Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
Soluţii apoase
Obiecte din cauciuc
Pulberii
Obiectele din sticlă
Uleiurile
Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme

Mediile de cultură
Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
Excretele bolnavilor infecţioşi
Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi

Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
Este rapidă şi cu eficienţă absolută

Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
Este indicată pentru ansa bacteriologică
Este folosită în domeniul farmaceutic
Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă îndelungată de

timp:
Refrigerare la - 40 C
Congelare la – 200 C
Congelare la - 700C
Liofilizare
Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
Antipirina
Sporii bacterieni
Fenolftaleina
Benzonaftol
Acidul benzoic
Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea: A.
40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. 61 – 650 C – 30 minute
D. 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
Prelevatele se recoltează din focarele afectate

Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:

Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
Determinarea activităţii biochimice
Fagotipia
Determinarea structurii antigenice
Determinarea virulenţei
Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:
Mecanică
Fizică
Chimică
Biologică
Sintetică
Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
Zeissler
Otto
Furt
Fischer
Weinberg
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:

Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
Studierea caracterelor de cultură
Însămânţarea pe placa de geloză
Însămânţarea în bulion peptonat
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Însămânţarea pe geloză înclinată
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Antibioticograma
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânşarea în mediul Zeissler
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Identificarea exotoxinelor bacteriene
Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a

bacteriilor:
Amoniac
Indol
Acizi organici
Hidrogen sulfurat
Bioxid de carbon
Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:

Au dimensiuni punctiforme
Sunt transparente sau semitransparente
Suprafaţa este umedă şi lucioasă
Marginle sunt neregulate
Au structură neomogenă
Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:


Suprafaţa este mată şi uscată
Au o formă de cupolă
Uşor se detaşează de la mediu
Au structură granulară

Sunt plate
Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:

Metoda diluţiilor succesive
Testul iodometric
Metoda rondelelor
Testul acidimetric
Metoda Appelmann
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Tetracicline
Beta-lactamice
Cefalosporinele
Acidul clavulanic
Sulfanilamide
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei
citoplasmatice:
Polimixine
Poliene
Gramicidică
Cloramfenicol
Peniciline
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Tetracicline
Aminoglicozide
Macrolide
Chinolone
Sulfanilamide
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Poliene
Sulfamide
Chinolone
Rifampicină
Beta-lactamice
Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice:
Diluţiilor succesive în mediul lichid
Otto
Diluţiilor succesive pe medii solide
Difuzimetrică
Appelmann
Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:

Creşterea persistentă a proteinei C reactive
Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
Normalizarea formulei leucocitare
Depistarea agentului cauzal în prelevate
Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:

Administrarea antibioticelor toxice
Pacienţii cu deficienţe metabolice
În orice infecţie
Testarea unui antibiotic nou
În infecţiile virale
Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:

Toxice
Disbioze
Evoluţie liniară a proteinei C reactive
Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
Efecte sensibilizante
Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
Sinteza componentelor peretelui celular

Funcţia membranei citoplasmatice
Sinteza proteinelor
Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
Sinteza capsulei
Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene nistatina,
levorina:
Virusurilor
Bacteriilor gramnegative
Bacteriilor acidorezistente
Candidelor
Micetelor patogene
Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:

Până la stabilirea antibioticogramei
În unele infecţii mixte
În infecţii virale
Pentru a obţine efecte sinergice
În orice infecţie
Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră bun în
dependenţă de raportul CT la CMI:
≥1
≥2
C. ≥ 4 – 8
D. ≥ 16 – 32
E. ≥ 64
Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în

dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. !8 : 32
Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei minime
bactericide (CMB):
Septicemii
Plăgi postoperatorii
Pneumonii acute
Insuficienţă renală
Endocardite
CELE CU SUR SUNT DE LA CAPTOLUL TRECUT.........NU TREBUIE DE CITIT
Totalizarea Nr. 2 la compartimentul
“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele.
Bacteriofagul. Genetica”
Complement simplu
Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:

A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai

organismelor vii:
Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
+Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi celulari:
A.Autotrofe
B.+Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe E.
+Organotrofe
Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
Autotrofe
Litotrofe
Chemolitotrofe
Saprofite
E. +Parazite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-reducere:
A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe C.
+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi utilizează
carbon anorganic:
Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
Sunt de natură polizaharidă
! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
Posedă activitate la temperatura 00 C
Posedă activitate la temperatura 650 C
Sunt sintetizate de peretele celular.
Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Elective
Selective
! Diferenţial diagnostice
Uzuale
De transport.
Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
Nitraţi
Nitriţi
Acizi organici
Acizi graşi
E. +Hidrogen sulfurat
Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
Nitraţi
Acizi graşi
Nitriţi
! Indol
Acizi organici.
Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
! Amoniacul
Nitriţi
Nitraţi
Acizi graşi
Acizi organici.
Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
Oxidoreductaze
! Hidrolaze
Transferaze
Ligaze
Izomeraze.
Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
Oxidoreductaze
Hidrolaze
! Transferaze
Ligaze
Izomeraze.
Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
! Oxidoreductaze
Hidrolaze
Transferaze
Ligaze
Izomeraze.
Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
Oxidoreductaze
Hidrolaze
Transferaze
Ligaze
! Izomeraze.
Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
Sulful
Azotul
! Oxigenul
Fierul
Carbonul
Oxigenul
! Sulful
Magneziu
Clor
Natriu
Oxigenul
! Carbonaţii
Magneziu
Clorul
Natriu
Oxigenul
Magneziu
! Nitraţii
Clorul
Glucoza
Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
Lipidele
Proteinele
Nucleoproteinele
! Glucidele
Lipopolizaharidele.
Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
Prototrofe
Heterotrofe
Auxotrofe
! Autotrofe
Chemoheterotrofe.
Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
Prototrofe
Heterotrofe
C. +Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
Prototrofe
Chemoautotrofe
Auxotrofe
Autotrofe
! Chemoheterotrofe.
Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de hidrogen
serveşte o substanţă anorganică:
Prototrofe
! Chemoautotrofe
Auxotrofe
Fotoheterotrofe
Chemoheterotrofe.
Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele bacterii
anaerobe:
Amoniacul
! Alcoolii etilic sau butiric
Hidrogen sulfurat
Nitraţi
Indol
Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
Autotrofe
Auxotrofe
! Prototrofe
Fotoautotrofe
Heterohemotrofe
Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa de H:
Heterotrofe
Chemoautotrofe
Litotrofe
! Chemoorganotrofe
Aminoheterotrofe.
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:
Patogene
! Saprofite
Cultivate special în laborator
Cu granulaţii de volutină care determină difteria
Imobile care cauzează dizenteria.
Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
Patogene
Cultivate în laborator
! Sporulate
Mobile peritriche
Cu glicocalix la suprafaţă
Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite
obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
Sterilizare
Antisepsie
Asepsie
! Dezinfecţie
Tyndalizare.
Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi diferitor
substrate cu microorganisme:
Sterilizare
Antisepsie
! Asepsie
Dezinfecţie
Tyndalizare.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică: A.
0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică: A.

! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică: A.
0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie de 0,3 /
0,5%:
Unguente
Preparate injectabile
! Vaccinuri inactivate
Picături oftalmice
Produse alimentare.
Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de sodiu:
Picături oftalmice
Vaccinuri vii atenuate
Unguente
Anatoxine
! Seruri imune.
Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu 0,2 – 1
%:
Picături oftalmice
Vaccinuri vii atenuate
! Unguente
Anatoxine
Seruri imune.
Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu
deshidratare în vid:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
! Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la –
700C:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
! Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
Tyndalizare
! Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

temperaturi sub 600 C:
! Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi
înalte:
Tyndalizare
Pasteurizare
! Sterilizare
Congelare
Liofilizare.
Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
Tyndalizare
Pasteurizare
Sterilizare
! Dezinfecţie
Liofilizare.
Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
Apa oxigenată
! Cloramina
Tinctura de iod
Verdele de briliant
Rivanol.
Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
Sterilizare în aparatul Koch
Sterilizare cu vapori sub presiune
Liofilizare
! Sterilizare cu căldură uscată
Tyndalizare.
Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
! Cu vapori fluenţi
Pasteurizarea
Filtrarea.
Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor mezofile:
60 minute
20 – 30 minute
10 – 15 minute
2 – 3 minute
! 30 – 60 secunde.
Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
30 minute la 1800 C
! 60 minute la 1800 C
180 minute la 1400 C
90 minute la 1200 C
120 minute la 1100 C.
! Obiecte din sticlă

! Pulberi
! Uleiuri
Bacterii capsulate
! Acid benzoic
Bacterii mobile
Bacteriilor capsulate
! Bacterii sporulate
Bacterii mobile
Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
1000 C – 20 minute
1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
1000 C – 30 minute 3 zile
900 C – 60 minute
1100 C – 15 minute
! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
450 C – 120 minute.
Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
! Anabioză
Lag
Exponenţială
Staţionară
De declin
Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este prelungită:
Anabioză
Lag
! Exponenţială
Staţionară
De declin.
Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
Rata de creştere este maximală
! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

Rata de creştere este minimă
! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
Rata de creştere devine nulă
! Concentraţia de bacterii este stabilă
Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
Rata cu creştere nulă
! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
Sensibilitatea la antibiotice este maximală
Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile patogene:
18 – 20 ore
30 – 40 minute
20 – 30 minute
8 – 10 minute
! 1 – 4 minute
Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogenul
! Oxigenul
Bioxidul de carbon
Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogenul
Oxigenul
! Bioxidul de carbon
Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
Carbon organic
Azot organic
Hidrogen
! Oxigen
Bioxidul de carbon
Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
Carbonul organic
Azotul organic
Hidrogen
Oxigen
! Bioxidul de carbon
Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
Cultura bacteriană
Clona
Tulpina
Biovarul
! Specia
Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
Geloză
! Zaharoza
Glucoză
Lactoză
Săruri de fier
Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene: A.
6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
! Klauberg
Kligler
Endo
Muller
Kauffmann
Endo
Kligler
Olkeniţki
Muller
! Geloză-sânge
Levine
Kligler
Olkeniţki
! Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
! Hiss
Ser coagulat
Bulion biliat
Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
Hiss
! Soluţie fosfat-tampon
Bulion biliat
Kitt-Tarozzi
Geloză-sânge
Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
Lizina
Ornitina
! Fenilalanina
Arginina
Asparagina
Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
Aerobe
Anaerobe
5 – 10 % azot
! 5 – 10 % bioxid de carbon
5 – 10 % oxid de etilen
Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
! Îmbogăţirea
Izolarea
Acumularea
Identificarea
Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
Studierea caracterelor peptolitice
Studierea activităţii zaharolitice
Acumularea culturii pure
! Izolarea anaerobilor
Identificarea speciei
Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
Tratarea materialului cu soluţii acide
Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
Însămţnţarea pe medii selective
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
Kitt-Tarozzi
Hiss
! Gelatină peptonată în coloană
Geloză peptonată în coloană
Geloză-sânge
Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
Hârtie de turnesol
Mediul Russel cu acetate de fier
! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
Bulion biliat
Geloză-sânge
Mediul Kauffmann
Geloză în coloană
! Mediul Hiss
Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
H2S
NH3
CH4
! CO2
O2
Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
! H2S
Acizi anorganici
Baze
CO2
O2
Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile anaerobe:
! Nitraţii
Acizi anorganici
Baze
CO2
O2
Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

Obţinerea culturii pure
Obţinerii coloniilor izolate
! Determinării activităţii peptolitice
Fagotipizării
Determinării oxidoreductazelor
Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
Diluţiilor succesive în bulion
! Diluţiilor succesive în geloză
Difuzimetrică
Otto
Appelman
Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism, când ultimul
trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
Mutualism
! Comensalism
Parazitism
Antagonism
Sinergism
Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
! Antagonism
Sinergism
Simbioză
Interferenţă
Metabioză
Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi microorganism:
Comensalism
! Mutualism
Parazitism
Metabioză
Satelism
Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de antibiotic în
serul bolnavului:
! Septicemii
Coproculturi
Plăgi postoperatorii infectate
Uroculturi
Biliculturi
Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Acid sulfanilamidic
Acid paraaminobenzoic
Acid folic
! Sulbactam
Acid fenilpiruvic
Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Sulfanilamidic
Paraaminobenzoic
Folic
! Clavulanic
Fenilpiruvic
Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
Inhibă sinteza peretelui bacterian
Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
! Inhibă sinteza proteinelor
Se fixează de sterolii membranici
Inhibă sinteza acizilor nucleici
Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice: A.

8:8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
Genetica a fost redactată
Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la bacterii: A.

10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea conjugatiei:
Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau plasmidic
de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
bacteriofagului
Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
108. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea
transducţei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau plasmidic
al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in ADN-ul celular
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
Precizati ce reprezinta transpoziţia:
Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor B.
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă: A.

Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului: A.
Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag: A.

Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag: A.
Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului: A.
Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului: A.
Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul: A.
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
II Complement multiplu
Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:
! Posedă 2 centre active
! Au specifitate de substrat
Nu se supun reglării
! Activitatea lor poate fi reglată
Sunt termostabile
Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
! Metaboliţii formaţi
Gradul de umeditate a mediului
pH-ul mediului
Specia microbiană
! Raportul substrat-enzimă
Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
! Locul de acţiune în raport cu celula
Structura chimică
! Condiţiile de sinteză
! Modul de acţiune
! Natura substratelor degradate
Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:

Oxigenul
B. +Elementul S
! Sulfaţii
! Nitraţii
Elementul N
Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Azotofile
!Aerobe
!Anaerobe
! Facultativ anaerobe
!Carboxifile
Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
! Fotolitotrofe
Microaerofile
! Fotoorganotrofe
! Chemolitotrofe
Carboxifile
Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
Lipide
! Glucide
! Alcooli poliatomari
! Proteine
Vitamine
Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
! De metabolism
Auxobolice
Antibolice
! De patogenitate
Heterobolice
Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
! Albastru de metilen
Violet de genţiană
! Rezazorina
! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
Fuxina Ziehl
Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
! Difuzie simplă
! Difuzie facilitară
! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
Comerciale
! Empirice
! Artificiale
Anorganice
! Sintetice
Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
Viscoase
! Lichide
Artificiale
! Semilichide
! Solide
Să posede o reacţie slab acidă
! Să fie sterile
! Să posede un anumit redox potenţial
Să fie hipotonice
! Să fie nutritive
Să conţină antibiotice
! Să fie izotonice
! Să posede o anumită viscozitate
Să fie hipotonice
! Să posede un anumit grad de umeditate
Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
Sulf
! Oxigen
! Hidrogen
Fier
Magneziu
Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
aerobe:
Sulf
! Azot
! Carbon
Fier
Magneziu
Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu:
Sulf
! Azot
! Carbon
! Hidrogen
! Oxigen
Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
Gelatină
Lipoproteine
! Albumoze
! Aminoacizi
! Polipeptide
Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
Difuzie şi osmoză
! Hidroliză acidă
Hidroliză alcalină
Dezaminare
! Digestie enzimatică
Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
! Digestie peptică
! Digestie triptică
Hidroliză alcalină
Fermentare
! Hidroliză aicdă
Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a obţine
extrasul apos de carne:
La frigider 00 C
La frigider 4 – 80 C
! Temperatura camerei
! Termostat 370 C
Baia de apă 1000 C
Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:

!Carne de bovine
!Cazeină
!Făină de peşte
Embrioni de găină
Carne de porcine
Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
Embrioni de găină
! Stomacuri de animale
! Sânge
! Fibrină
Carne de porcine
Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
Lipide
! Microelemente
! Săruri minerale
! Hidrocarburi
! Factori de creştere
Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
Dozate
Empirice
! Simple
! Compuse
Sintetice
Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Uzuale
! Elective
! Diferenţial-diagnostice
! De îmbogăţire
De aiternativă
Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
! Peptonă 1 %
Glucoză 1 %
! Natriu clor 0,5 %
! Extras apos din carne - restul
Apă distilată
Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
Gelatină 15 %
! Peptonă 1 %
! Natriu clor 0,5 %
! Agar –agar 2,5 %
Indicatorul roşu neutru
Kitt – Tarozzi
! Levine
! Endo
Zeissler
! Ploskirev
Gelatina peptonată
! Bulionul glucozat
! Bulionul biliat
! Serul coagulat
! Geloză-sânge

! Muller
! Kauffmann
! Kitt – Tarozzi
Zeissler
Hiss
Apa peptonată
Bulionul peptonat
! Soluţie fosfat-tampon
! Soluţie clorid de sodiu 3 %
Soluţie clorid de sodiu 10 %
Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
! Lactoză
Glucoză
! Fucsină
Roşu neutru
! Geloză
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
! Lactoză
Glucoză
! Albastru de metilen
Albastru de bromtimol
! Geloză
! Glucoză
! Lactoză
! Manitol
Acetat de fier
Acetat de plumb
Acetat de fier
Acetat de plumb
! Manitol
! Zaharoză
! Maltoză
Mediul Kligler conţine următoarele glucide:
A. +Glucoza
B. +Lactoza
C. Zaharoza
D. +Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
! Glucoza
! Lactoza
! Sulfat de fier
Ureea
Acetat de plumb
Mediul TSI este compus din următoarel produse:
! Glucoza
! Lactoza
! Zaharoza
! Ureea
Acetat de plumb
Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:

A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
! O colonie de bacterii
! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
O cultură mixtă de bacterii
! O tulpină de bacterii
O cultură microbiană pe geloză înclinată
Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
Verde de briliant
B. +Cloramina
C. Albastru de metilen
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor
obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
Gazoasă – lengerie intimă
Soluţie 4% suprafeţelor
Soluţie 4% mâinilor
Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
Lengerie
! Spută
Veselă
! Fecale
Mâini
Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :

! Sputei
! Fecalelor
! Veselei contaminate
Mâinelor chirurgilor
Materialului biologic din laboratoarele biochimice
Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

! Sporulate
Patogene
! Saprofite
! Microorganismele din mediul extern
Microorganismele cultivate în laborator
Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
! Deshidratarea celulelor
! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
Denaturarea proteinelor şi enzimelor
Lezarea peretelui celular
O acţiune directă asupra AND-lui
Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
Soluţie apoasă de albastru de metilen
Permanganatul de potasiu
! Fenolul şi derivaţii lui
! Clorura de var
! Cloramina
Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: A. !
1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
! Fracţionată cu vapori fluenţi
Pasteurizare
! Prin filtre bacteriene
! Tyndalizare
Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide: A.
1200 C - 15 – 20 minute
! 1100 C – 10 minute
! 1000 C fracţionat
Tyndalizare
! Filtrare
Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
! Dereglarea barierei osmotice
Şocul termic
Apariţia radicalilor OH şi O2
! Coagularea proteinelor
!Deteriorarea ribosomilor celulare
Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
Utilizarea ultrasunetului
! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
! Utilizarea filtrelor de asbest
Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
Expunerea la raze ultraviolete
Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

Soluţii apoase
Obiecte din cauciuc
! Pulberii
! Obiectele din sticlă
! Uleiurile
Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
! Mediile de cultură
Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
Excretele bolnavilor infecţioşi
Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
! Este indicată pentru ansa bacteriologică
Este folosită în domeniul farmaceutic
Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă îndelungată
de timp:
Refrigerare la - 40 C
Congelare la - 700C
! Congelare la – 1960 C
! Liofilizare
Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
Antipirina
! Sporii bacterieni
Fenolftaleina
Benzonaftol
! Acidul benzoic
Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea: A.
40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
! Determinarea activităţii biochimice
Fagotipia
! Determinarea structurii antigenice
Determinarea virulenţei
Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

! Mecanică
! Fizică
! Chimică
! Biologică
Sintetică
Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
! Zeissler
Otto
Furt
Fischer
! Weinberg
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
! Studierea caracterelor de cultură
! Însămânţarea pe placa de geloză
Însămânţarea în bulion peptonat
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
! Însămânţarea pe geloză înclinată
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
! Antibioticograma
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
! Însămânşarea în mediul Zeissler
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
! Identificarea exotoxinelor bacteriene
Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a

bacteriilor:
! Amoniac
! Indol
Acizi organici
! Hidrogen sulfurat
Bioxid de carbon
! Sunt transparente sau semitransparente
! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
! Marginle sunt neregulate
! Au structură neomogenă
! Suprafaţa este mată şi uscată
! Marginle sunt neregulate
! Au structură neomogenă
! Au o formă de cupolă
! Sunt transparente sau semitransparente
! Uşor se detaşează de la mediu
! Sunt plate
! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
! Au structură granulară
Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
Metoda diluţiilor succesive
! Testul iodometric
Metoda rondelelor
! Testul acidimetric
Metoda Appelmann
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Tetracicline
! Beta-lactamice
! Cefalosporinele
Acidul clavulanic
Sulfanilamide
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
! Polimixine
! Poliene
Gramicidică
Cloramfenicol
Peniciline
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
! Tetracicline
! Aminoglicozide
! Macrolide
Chinolone
Sulfanilamide
Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Poliene
Sulfamide
! Chinolone
! Rifampicină
Beta-lactamice
Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
! Diluţiilor succesive în mediul lichid
Otto
! Diluţiilor succesive pe medii solide
! Difuzimetrică
Appelmann
Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
Normalizarea formulei leucocitare
! Depistarea agentului cauzal în prelevate
Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
! Administrarea antibioticelor toxice
! Pacienţii cu deficienţe metabolice
În orice infecţie
! Testarea unui antibiotic nou
În infecţiile virale
Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
! Toxice
! Disbioze
Evoluţie liniară a proteinei C reactive
! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
! Efecte sensibilizante
Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
! Sinteza componentelor peretelui celular
! Funcţia membranei citoplasmatice
! Sinteza proteinelor
! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
Sinteza capsulei
Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene nistatina,
levorina:
Virusurilor
Bacteriilor gramnegative
Bacteriilor acidorezistente
! Candidelor
! Micetelor patogene
Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
! Până la stabilirea antibioticogramei
! În unele infecţii mixte
În infecţii virale
! Pentru a obţine efecte sinergice
În orice infecţie
Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră bun
în dependenţă de raportul CT la CMI:
≥1
≥2
C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
! Septicemii
Plăgi postoperatorii
Pneumonii acute
! Insuficienţă renală
! Endocardite
Genetica a fost redactată
Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism: A.

+Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme: A.
+Acţiunii unor mutageni fizici
B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect: A.
+Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii: A.
+Transformaţie
B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente competente si
patrunderea unui fragment de ADN intracelular
bacteriofagului
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in genomul
celulei recipiente
Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:

A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN) de
a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare
moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)
B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic C.
Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii: A. !
Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului: A.
! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului: A.
Zeissler
B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa
infecţiei
! Sunt rezistente la reinfecţie
! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag D. !
Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226.Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
A. ! Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi
moderaţi
C. ! La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor: A.
Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
Numiţi tipurile de antagonism microbian:

De alternativă
! Pasiv
! Activ
! Specific
! Nespecific
Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
! Lactobacterina
Penicilina
! Colibacterina
! Bificolul
Stafilobacterina
Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a animalelor şi să se elimine în mediul ambiant în cantităţi
microbiologiei sanitare: masive
[x] ştiinţa care studiază microorganismele mediului [x] sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului şi
ambiant (inclusiv cele patogene), care prin activităţile lor animalelor
pot influenţa direct sau indirect asupra sănătăţii omului. [x] să supravieţuiască în mediul ambiant timp mai
[ ] ştiinţa care studiază microorganismele patogene ce îndelungat în comparaţie cu microorganismele patogene
influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii omului. [x] să lipsescă sau să fie redusă capacitatea de
[ ] ştiinţa care studiază căile prin care omul şi animalele multiplicare în mediul ambiant
contaminează mediul ambiant. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de
[ ] ştiinţa care studiază epidemiologia şi patogeneza microorganismele sanitar-indicatorii:
bolilor infecţioase. [x] să fie mai rezistente la acţiunea factorilor mediului
[ ] ştiinţa care studiază caracteristica morfobiologică a ambiant
agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase. [x] să fie suficient de tipice pentru a fi usor diferenţiate şi să
Punctajul: 10CM Selectaţi elementele de studiu a nu-şi modifice caracterele morfo-biologice
microbiologiei sanitare: [x] să fie uşor depistate prin metode uzuale
[x] apa [ ] să nu fie prezente constant în excreţiile omului şi
[x] aerul animalelor
[x] solul [ ] să se elimine în mediul ambiant în cantităţi mici
[x] produsele alimentare Punctajul: 10CM Standardele de stat (STAS),
[ ] organismul uman indicaţiile şi recomandările metodice utilizate în
Punctajul: 10CM Microbiologia sanitară prevede microbiologia sanitară prevad următoarele:
investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii: [x] metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
[x] instituţiile de alimentaţie publică [x] condiţii de expediere a probelor din mediul ambiant
[x] instituţiile de comerţ ale produselor alimentare cu [x] metodologia examinarăi probelor din mediul ambiant
amănuntul [x] metodologia de interpretare a rezultatelor
[x] instituţiile de copii [ ] manifestările clinice a bolilor infectioase
[x] instituţiile medicale Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-
[ ] instituţiile de administraţie publică locală microbiologice, trebuie sa se respecte următoarele principii:
Punctajul: 10CM Indicaţi sarcinile microbiologiei [ ] utilizarea metodelor nestandarde de investigare
sanitare: [x] recoltarea, conservarea şi expedierea corectă a
[x] elaborarea şi perfecţionarea metodelor de examenare probelor
sanitaro-microbiologică a mediului ambiant [x] efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite sectoare)
[x] elaborarea standardelor de stat, normativelor şi [x] recoltarea repetată a probelor
indicaţiilor metodice privind recoltarea, conservarea, [ ] recoltarea unică a probelor
expedierea şi examenarea probelor din mediul Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-
ambiant microbiologice, trebuie să se respecte următoarele
[x] studierea legităţilor relaţiei om-mediu ambiant şi principii:
elaborarea recomandărilor privind protecţia sănătăţii [ ] recoltarea probelor nu se face repetat
[x] studierea căilor prin care omul şi animalele [x] utilizarea metodelor standarde de investigare
contaminează elementele mediului ambiant [x] aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele
[ ] studierea manifestărilor clinice a bolilor infecţioase examenului igienic
Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a [x] responsabilitatea medicilor pentru exactitatea
indicatorilor microbiologici a poluării mediului investigaţiilor
ambiant: [x] motivarea concluziilor despre starea sanitară a
[x] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant elementului examenat
cu excreţiile omului şi animalelor, ce serveşte ca un indice al Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele sanitaro-
stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea indicatorii ce caracterizează starea sanitară a apei potabile:
pericolului potenţial pentru sănătatea omului [ ] C.perfringens
[ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant [ ] microorganisme termofile
cu excreţiile omului şi animalelor, ce serveşte ca un indice [x] enterococi
al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea [x] bacteriile coliforme
pericolului potenţial pentru sănătatea omului [x] stafilococi
[ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant Punctajul: 10CM Indicaţi microroganismele sanitaro-
cu excreţiile omului ce serveşte ca un indice al stării sanitare indicatorii ce caracterizează starea sanitară a aerului:
a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului [ ] bacterii coliforme
potenţial pentru sănătatea omului [ ] Proteus spp.
[ ] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu [x] streptococi
excreţiile animalelor, ce serveşte ca un indice al stării [x] stafilococi
sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea [ ] C.perfringens
pericolului potenţial pentru sănătatea omului Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele incluse în
[ ] microflora condiţionat-patogenă, care se elimină în grupul bacteriilor coliforme:
mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce serveste ca [x] Klebsiella spp.
un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite [x] Escherichia spp.
aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului [x] Citrobacter spp.
Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de [ ] Proteus spp.
microorganismele sanitaro-indicatorii: [x] Enterobacter spp.
[ ] să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului ambiant
[x] să fie prezente constant în excreţiile omului şi
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile grupului [x] în zonele de recreaţie
bacteriilor coliforme: [ ] cînd se depistează S.aureus în apa potabilă
[x] nesporulaţi [ ] cînd se depistează S.typhi în apa potabilă
[x] gramnegativi Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei
[x] oxidazonegativi pentru depistarea microflorei patogene se efectuează în
[ ] cultivă pe geloză peptonată alcalină următoarele cazuri:
[x] scindează glucoza pîna la A şi G [ ] cînd NTMFC corespunde normativelor standarde
Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa [ ] cînd bacteriile grupului intestinal corespund
serveşte ca factor de transmitere: normativelor standarde
[x] dizenteria [ ] cînd se depistează S.dysenteriae
[x] holera [x] la construcţia staţiilor balneare, instituţiilor de copii
[ ] difteria [x] pentru aprecierea eficienţei instalaţiilor de epurare a
[x] febra tifoidă apelor reziduale
[ ] tusea convulsivă Punctajul: 10CS Este un important indicator
Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile virale în care apa microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
serveşte ca factor de transmitere: rinofaringiene:
[ ] parotidita epidemică [x] S.aureus
[x] hepatita virala A [ ] S.dysenteriae
[ ] gripa [ ] C.diphtheriae
[x] poliomielita [ ] M.tuberculosis
[ ] rabia [ ] E.coli
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a NTMFC: Punctajul: 10CM Indicaţi regimul de termostatare a
[ ] numărul total de microroganisme capabile să formeze probelor de apă pentru determinarea numărului total de
sediment în mediile de cultură lichide microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de
[ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze aprovizionare cu apă:
sediment în bulion peptonat [x] l20-22°C timp de 48 de ore
[ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze o [x] 37°C timp de 24 de ore
peliculă fină în apă peptonată alcalină [ ] 42°C timp de 24 de ore
[ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze [ ] 42°C timp de 48 de ore
colonii negre pe mediul geloză bismut-sulfit [ ] 37°C timp de 72 de ore
[x] numărul total de microorganisme capabile să formeze Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul comun pentru
pe mediile de cultură solide colonii vizibile cu ochiul genulVibrio:
neinarmat sau cu lupa []O
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a titrului []K
coli: [x] H
[ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie [ ] Vi
sporulată []M
[ ] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a
termofilă agentului patogen al holerei:
[x] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie [ ] transmisiv
coliformă [ ] contact direct
[ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie [x] fecalo-oral
capsulată [ ] aerogen
[ ] cantitatea minimă de apă care conţine o celulă de [ ] vertical
S.typhi Punctajul: 10CS Indicaţi testul de diferenţiere a
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a indicelui biovariantelor V.cholerae:
coli: [ ] testul la penicilină
[ ] cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa [ ] testul la ampicilină
[ ] cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa [x] testul la polimexină
[ ] cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de apă [ ] testul la oxacilină
[x] cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru de apă [ ] testul la ristomicină
[ ] cantitatea de bacterii coliforme intr-un mililitru de apă Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatul utilizat în
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru profilaxia specifică a holerei:
determinarea indicelui şi titrului coli: [x] vaccin inactivat
[ ] microscopică [x] vaccin chimic polizaharidic
[x] metoda titrării [ ] vaccin ribozomal
[x] metoda membranelor filtrante [ ] vaccin viu atenuat
[ ] metoda biologică [ ] autovaccin
[ ] metoda alergică Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice a
Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei vibrionului holeric:
pentru depistarea microflorei patogene se efectuează în [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă
următoarele cazuri: [ ] formează capsulă în macroorganism
[x] cînd indicele coli al apei potabile nu corespunde [x] mobili
cerinţelor standardelor de stat [ ] sporulaţi
[x] cînd se selectează surse de aprovizionare centralizată [ ] anaerobi stricţi
cu apă Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele biochimice a
V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză: [ ] ser imun antiholeric
[ ] zaharoza AG, lactoza - [ ] polimexină
[ ] zaharoza -, lactoza A [x] tetracicline
[ ] zaharoza - , lactoza AG Punctajul: 10CS Indicaţă testul de determinare a
[ ] zaharoza AG, lactoza A mobilităţiiV.cholerae :
[x] zaharoza A, lactoza - [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele biochimice a [ ] micropreparate colorate Gram
V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză: [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
[x] zaharoza A [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
[ ] zaharoza - [ ] reacţia imunoenzimatică
[ ] zaharoza AG Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine grupului
[ ] lactoza A fermentativ Heiberg I:
[x] lactoza - [ ] S.anatum
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [ ] V.fluvialis
identificarea V.eltor: [ ] E.coli
[x] hemoliza eritrocitelor de berbec [x] V.cholerae
[x] aglutinarea eritrocitelor de gaină [ ] S.flexneri
[x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor Punctajul: 10CM V.cholerae O1 se caracterizează
[ ] sensibilitatea la bacteriofagul C prin:
[x] creşterea pe mediul cu polimexină (50 UI/ml) [x] posedă antigen de grup A
Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de izolare pentru [x] posedă antigen de grup B
V.cholerae: [x] posedă antigen de grup C
[ ] Levine [x] aparţine grupului Heiberg I
[ ] Lowenstein-Iensen [ ] oxidazonegativ
[ ] Klauberg Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele pentru
[x] Tiosulfat citrat bilă sucroză diagnosticul holerei:
[ ] geloză clorurată cu lapte şi ou [ ] urina
Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a [x] materii fecale
V.cholerae serovarianta Inaba: [x] mase vomitive
[ ] AB [ ] sînge pentru hemocultură
[x] AC [ ] bilă
[ ] ABC Punctajul: 10CS Indicaţi enzima care este activată la
[ ] ABD nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:
[ ] AD [x] adenilatciclaza
Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a [ ] hidrolazele
V.cholerae serovarianta Hykojima: [ ] adenozintrifosfatul
[ ] AB [ ] adenozindifosfatul
[ ] AC [ ] adenozinmonofosfatul
[x] ABC Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele V.cholerae
[ ] ABD O1:
[ ] AD [ ] aparţine grupului Heiberg VI
Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a [x] posedă antigenul de grup A
V.cholerae serovarianta Ogawa: [x] posedă antigenul de grup B
[x] AB [x] posedă antigenul de grup C
[ ] AC [ ] este sensibil la bacteriofagul V.cholerae Bengal
[ ] ABC Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate în
[ ] ABD diagnosticul rapid al holerei:
[ ] AD [ ] analiza radioimună
Punctajul: 10CM Indicaţi genurile familiei [ ] reacţia de fixare a complementului
Vibrionaceae: [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor
[x] Aeromonas [ ] reacţia de neutralizare
[x] Photobacterium [x] reacţia de imunofluorescenţă directă
[x] Vibrio Punctajul: 10CS V.eltor aglutinează eritrocitele de:
[x] Plesiomonas [ ] cobai
[ ] Proteus [x] găină
Punctajul: 10CS Indicaţi genul ce reuneşte specii [ ] om
oxidazopozitive: [ ] iepure
[ ] Yersinia [ ] berbec
[ ] Francisella Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură, utilizate
[x] Vibrio pentru izolarea vibrionilor holerigeni:
[ ] Salmonella [ ] Klauberg
[ ] Corynebacterium [ ] apă peptonată alcalină
Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul utilizat în [x] geloză alcalină
profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte: [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
[ ] vaccin antiholeric corpuscular inactivat [ ] Tinsdal
[ ] vaccin holerogen-anatoxină Punctajul: 10CS V.eltor hemolizează eritrocitele de:
[ ] cobai [x] plăgi operatorii
[ ] găină [ ] plăgi superficiale
[ ] om [x] plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi
[ ] iepure facultativ anaerobe
[x] berbec Punctajul: 10CM C.tetani se caracterizează prin:
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [x] formează spori dispuşi terminal, care deformează
V.eltor: celula
[x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor [x] produce o exotoxină puternică
[ ] sensibilitatea la bacteriofagul C [x] sînt mobili cu cili peritrichi
[x] aglutinarea eritrocitelor de gaină [ ] formează capsulă
[x] hemoliza eritrocitelor de berbec [ ] provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit
[x] reacţia Voges-Proskauer Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.perfringens
Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile în care este:
diagnosticul microbiologic de realizează în [x] capsulat, sporulat, mobil
laboratoare specializate: [ ] nu produce urează
[x] pesta [x] coagulează laptele
[x] holera [x] coloniile au aspect de discuri sau corpusculi
[x] bruceloza lenticulari
[ ] difteria [x] lichefiază gelatina
[ ] febra tifoidă Punctajul: 10CM Sporogeneza este caracteristică
Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic al pentru urmatorii agenţi:
anticorpilor vibriocizi în holeră: [x] B.anthracis
a) [ ] 10-1 [ ] B.neotomae
b) [ ] 10-2 [ ] B.abortus
c) [x] 10-5 [x] C.tetani
d) [ ] 10-3 [x] C.perfringens
e) [ ] 10 Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.tetani este:
Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al [x] posedă activitate hemolitică
anticorpilor aglutinanţi în holeră: [ ] proteoliză intensă
a) [ ] 1:20 [x] este foarte rezistent la factorii de mediu
b) [ ] 1:40 [ ] fermentarea lactozei
c) [x] 1:80 [ ] cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
d) [ ] 1:10 Punctajul: 10CS Fermentarea activă a glucidelor pînă la
e) [ ] 1:50 acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
Punctajul: 10CS Indicaţi doza infectantă de vibrioni caracteristice pentru:
holerigeni pentru omul sănătos: [x] C.perfringens
[ ] 101 vibrioni [ ] C.histolyticum
[ ] 102 vibrioni [ ] C.novyi
[ ] 103 vibrioni [ ] C.tetani
[ ] 104 vibrioni [ ] C.botulinum
[x] 109 vibrioni Punctajul: 10CM La un pacient cu plagă contaminată,
Punctajul: 10CS Procentul izolarii V.cholerae se profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
măreşte, dacă utilizăm medii de cultură cu pH-ul: de:
a) [ ] 3,0 [x] antitoxina tetanică
b) [ ] 4,0 [ ] anatoxina tetanică
c) [ ] 6,0 [ ] penicilină
d) [x] 9,0 [x] imunoglobulina tetanică
e) [ ] mai mare de 10,0 [ ] vaccin diftero-tetano-pertussis
Punctajul: 10CS În micropreparate din materii fecale ale Punctajul: 10CM În patogenia tetanosului sînt
bolnavului de holeră, vibrionii holerici sînt aranjaţi: implicaţi factorii:
[ ] cîte doi [x] tetanolizina
[x] sub aspectul unui banc de peşte [ ] tetanodecarboxilaza
[ ] în lanţuri [x] tetanospazmina
[ ] haotic [ ] tetanochinaza
[ ] în grupuri sub aspect de ciorchine [ ] tetanofosfataza
Punctajul: 10CM În evoluţia holerei, sînt Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de izolare a
caracteristice urmatoarele sindroame clinice: microorganismelor anaerobe:
[x] enterita holerică [x] Zeissler
[x] gastroenterita holerică [ ] Wright
[x] cholera algida [ ] Klauberg
[ ] colita holerică [x] Weinberg
[x] cholera sicca [ ] Widal
Punctajul: 10CM Indicaţi circumstanţele de Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile histotoxice şi
dezvoltare a infecţiilor clostridiene: invazive:
[x] plăgi profunde cu necroze tisulare [x] C.histolyticum
[x] plăgi în condiţii de tulburări circulatorii [x] C.perfringens
[ ] C.tetani [ ] difteriei
[ ] C.botulinum Punctajul: 10CM Despre M.tuberculosis se poate
[x] C.novyi afirma:
Punctajul: 10CM Indicaţi agentul care pătrunde prin [x] determină cel mai frecvent infecţii inaparente
plaga ombelicală: [x] se depistează în cîteva ore cu ajutorul reactiei ELISA
[ ] N.gonorrhoeae [ ] studierea proprietăţilor tinctoriale după metoda Neisser
[x] C.tetani [x] creşte lent pe mediile de cultură (4-8 săptămîni)
[ ] B.pertusis [x] Loewenstein-Iensen este un mediu electiv
[x] C.perfringens Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreactia utilizată în
[ ] C.botulinum diagnosticul tuberculozei :
Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile toxigene [ ] Schick
noninvazive: [ ] Burnet
[ ] C.histolyticum [x] Mantoux
[ ] C.perfringens [ ] Dick
[x] C.botulinum [ ] Ţuvercalov
[x] C.tetani Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele ce nu posedă
[ ] C.septicum serovariante:
Punctajul: 10CM Streptococii patogeni şi condiţionat [ ] S.flexneri
patogeni pentru om aparţin grupelor: [ ] S.boydii
[x] A [ ] S.dysentheriae
[x] B [ ] S.manchester
[x] C [x] S.sonnei
[]M Punctajul: 10CS Shigelele fermentează glucoza fără
[]K producere de gaz cu excepţia:
Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură pentru [ ] S.dysentheriae
izolarea S.aureus : [ ] S. enterica
[ ] Wilson-Blair [ ] S.boydii
[ ] Lowenstein-Iensen [ ] S.sonnei
[ ] geloză hepatică [x] S.newcastl
[x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou Punctajul: 10CS Shigelele modifică mediul Olkenitki în
[ ] bulion biliat felul următor:
Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în [ ] glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
tratamentul specific al infectiilor stafilococice cronice: [ ] glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
[x] anatoxina stafilococică [ ] glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -
[x] autovaccin [x] glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -
[ ] ser imun antitoxic [ ] glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
[x] bacteriofag Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de îmbogăţire a
[x] plasmă antistafilococică shigelelor din materiile fecale:
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a [ ] Kauffmann
S.aureus : [ ] apă peptonată alcalină
[ ] eritrotoxina [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
[x] hemolizinele [ ] bulion biliat
[x] leucocidina [x] mediu cu selenit acid de sodiu
[x] exfoliatina Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele, care includ
[x] enterotoxina numărul maximal de serotipuri:
Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de streptococi după [ ] S.dysentheriae
aspectul hemolizei pe geloză-sînge: [ ] S.flexneri
[x] alfa-hemolitici [ ] S.sonnei
[x] beta-hemolitici [x] S.boydii
[ ] gama-hemolitici [ ] S.enteritids
[ ] delta-hemolitici Punctajul: 10CM Indicaţi shigelele manitolpozitivet:
[x] gama-nehemolitici [ ] S.dysentheriae
Punctajul: 10CM Indicaţi bolile în care sensibilizarea [x] S.flexneri
macroorganismului faţă de antigenele microbiene joacă un [x] S.sonnei
rol important în patogenia bolii: [x] S.boydii
[x] tuberculoza [ ] S.bovis
[ ] gangrena gazoasă Punctajul: 10CM Indicaţi speciile ce aparţin genului
[ ] botulism Shigella:
[x] bruceloza [x] S.flexneri
[ ] escherichiozele [x] S.sonnei
Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este utilizat pentru [x] S.dysentheriae
profilaxia specifică a: [x] S.boydii
[ ] tusei convulsive [ ] S.newcastl
[ ] antraxului Punctajul: 10CS Indicaţi specia care elaborează
[x] tuberculozei exotoxină cu acţiune neurotropă:
[ ] tetanosului [ ] S.flexneri
[ ] S.sonnei [ ] virusul se transmite prin insecte hematofage
[x] S.dysentheriae [x] virusul nu are variante serologice
[ ] S.boydii [ ] virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
[ ] S.newcastl [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul paragripal
Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în Punctajul: 10CM indicaţi prelevatele recoltate în
tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei: diagnosticul rubeolei:
[x] bacteriofag antidizenteric [x] exudatul nazofaringian
[x] vaccin omorît [ ] bila
[x] vaccin ribosomal [x] sîngele
[ ] bacteriofag O de gen Salmonella [ ] mase vomitive
[ ] dizenterina [x] urina şi materiile fecale după apariţia erupţiei
Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile zaharolitice a Punctajul: 10CM Virusul rubeolei se caracterizează
shigelelor pe mediul Olkenitki: prin:
[ ] scindează zaharoza pînă la acid [x] se transmite transplacentar
[x] nu scindează lactoza [ ] se transmite prin artropode
[x] nu formează hidrogen sulfurat [x] se transmite pe cale aerogenă
[ ] scindează lactoza pînă la acid [x] cauzează malformaţii congenitale
[x] scindează glucoza pînă la acid [x] omul este singura gazdă
Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale ale Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice
shigelelor pe mediul Levine: examinate în rujeolă:
[ ] colonii mici netede cu margini regulate de culoare [x] lichidul de spălătură şi exudatul nazofaringian
zmeurie [ ] urina
[ ] colonii medii bombate cu margini regulate de culoare [x] sîngele
aurie [x] raclat din elementele eruptive cutanate
[x] colonii mici netede transparente, incolore [ ] materii fecale
[ ] colonii pitice, mucoide, incolore Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu metalic profilaxia specifică a rujeolei:
Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine genului [ ] vaccin inactivat
Shigella: [ ] anatoxina rubeolică
[ ] S.stanlei [x] vaccin viu atenuat
[ ] S.sendai [ ] vaccin ribosomal
[x] S.sonnei [x] imunoglobulină umană normală
[ ] S.illinois Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele culturale
[ ] S.bovis aS.pneumoniae pe mediul geloză-sînge:
Punctajul: 10CS Indicaţi specia din genul Shigella, care [x] colonii cu zonă de hemoliză netransparentă, verzuie,
nu scindează manitolul: alfa-hemolitice
[ ] S.sonnei [ ] colonii cu zonă de hemoliză transparentă, beta-
[ ] S.flexneri hemolitice
[ ] S.newcastl [ ] colonii implantate adînc în mediu
[x] S.dysenteriae [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-hemolitice
[ ] S.boydii [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele recoltate în Punctajul: 10CM Indicaţi testele de identificare a
parotidita epidemică: Staphylococcus aureus:
[x] saliva [ ] beta-lactamaza
[ ] materii fecale [ ] lipaza
[x] lichid cefalorahidian [x] hemolizina
[x] urina [ ] fermentarea lactozei
[ ] punctat sternal [x] coagulaza
Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în Punctajul: 10CM Despre S.aureus se poate afirma:
profilaxia specifică a parotiditei epidemice: [x] testul lecitinază pozitiv
[ ] vaccin cu AgHBs purificat [x] testul coagulază pozitiv
[ ] vaccinul Engerix [ ] în bulion peptonat formează sediment punctiform
[x] imunoglobulină antiurliană [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de culoare aurie
[ ] vaccin inactivat [ ] sînt coci gramnegativi, mobili, capsulaţi
[x] vaccin viu atenuat Punctajul: 10CS În diagnosticul scarlatinei este
Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se indicată reacţia de neutralizare intradermică:
poate afirma: [ ] Schick
[ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi tractusului [ ] Mantoux
respirator superior [ ] Burnet
[x] se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC [x] Dick
[x] perioada de incubaţie 14-21 zile [ ] Ţuvercalov
[ ] este determinată de virusul paragripal Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul, care pe mediile
[x] este determinata de virusul urlian speciale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se [ ] C.perfringens
poate afirma: [ ] M.tuberculosis
[x] sursa de infecţie este exclusiv omul [x] S.aureus
[ ] N.meningitidis Punctajul: 10CM Pentru N.gonorrhoeae este
[ ] Y.pestis caracteristic:
Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce posedă toxina [x] este implicată în etiologia blenoreei
exfoliativă: [ ] cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi lapte
[ ] S.epidermidis [ ] diplococi capsulaţi, grampozitivi
[ ] S.hominis [x] fermentează numai glucoza
[x] S.aureus
[ ] S.saprophyticus [x] cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2
[ ] S.gallinarum Punctajul: 10CM Indicaţi mediile folosite pentru
Punctajul: 10CS Indicaţi rolul proteinei A cultivarea N.meningitidis :
stafilococice: [ ] agar nutritiv
[ ] factor de activare a limfocitelor helper [x] geloză-ser
[ ] factor de difuziune tisulară [ ] geloză glucozată
[x] efect antifagocitar [ ] eozină-albastru de metilen
[ ] fixează complementul [x] geloza-sînge
[ ] fixează fragmentul Fab al IgG Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate
Punctajul: 10CM Alegeti grupele de meningococi caracteristici pentru N.gonorrhoeae:
clasificate după antigenul polizaharidic capsular: [ ] exotoxina
[x] A [ ] capsula
[x] B [x] fimbrii de ataşare
[x] C [x] endotoxina
[x] D [ ] leucocidina
[]E Punctajul: 10CM N.gonorrhoeae se caracterizeaza prin:
Punctajul: 10CM Indicaţi localizarea agentului [ ] rezistenţă la factorii mediului ambiant
patogen în meningococcemia cronică: [ ] acapsulată, mobilă, sporulată
[ ] în peritoneu [x] sensibilă la factorii mediului ambiant
[x] în articulaţii [x] posedă tropism deosebit faţă de uroepiteliu
[x] în pericard [ ] creşte bine pe geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
[ ] în nazofaringe Punctajul: 10CM Genul Neisseria reuneste:
[ ] în foiţele pleurale [x] diplococi gramnegativi, asemănători boabelor de cafea
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care determină [ ] diplococi grampozitivi, asemănători boabelor de cafea
receptivitatea la infecţia meningococică: [ ] coci strict anaerobi
[x] deficienţa componentelor C3, C6-8 ale sistemului [x] oxidazopozitivi
complement
[ ] activitatea diminuată a limfocitelor [x] catalazopozitivi
[x] lipsa anticorpilor bactericizi Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul pretenţios faţă
[ ] lipsa aglutininelor de mediile de cultură şi fragil în mediul ambiant:
[ ] deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană [ ] Y.pestis
Punctajul: 10CM Indicaţi neisseriile nepretenţioase: [x] N.gonorrhoeae
[ ] N.lactamica [ ] S.epidermidis
[ ] N.mucosa [ ] S.pyogenes
[x] N.meningitidis [ ] S.aureus
[ ] N.flavescens Punctajul: 10CS Ce simptom este caracteristic
[x] N.gonorrhoeae pentru meningococcemie?
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care [ ] icter
manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric: [ ] artralgii
[ ] S.pyogenes [ ] diureză pronunţată
[ ] S.pneumoniae [x] erupţii hemoragice peteşiale
[x] N.meningitidis [ ] diaree
[x] N.gonorrhoeae Punctajul: 10CM N.meningitidis se caracterizează prin:
[ ] B.bronchiseptica [x] prezintă un diplococ cu aspect riniform
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele prin care se [ ] este mobil, peritrih
examinează lichidul cefalorahidian, recoltat în meningite [x] posedă fimbrii
meningococice: [ ] formează spori
[ ] biologică [x] este gramnegativ
[x] citologică Punctajul: 10CM Lichidul cefalorahidian în
[x] bacterioscopică meningitele meningococice se inoculează în mediile:
[x] biochimică [ ] Levin
[x] bacteriologică [ ] Endo
Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul lichidului [x] geloză ser
cefalorahidian în meningitele meningococice: [ ] geloză semilichidă
[ ] uşor opalescent cu văl de fibrină [x] geloză sînge
[ ] clar, incolor Punctajul: 10CS Meningococii se transmit prin
[x] opalescent, purulent internmediul:
[ ] transparent
[ ] de culoare roşie
[ ] prafului [ ] Olkenitki
[ ] apei contaminate [ ] geloza ser
[ ] alimentelor contaminate Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a
[x] picaturilor Flugge escherichiilor enterotoxigene:
[ ] puricilor [ ] plasmocoagulaza
Punctajul: 10CM După exigenţele nutritive şi [x] pilii CFA
patogenitate, distingem: [x] enterotoxina
[ ] neisserii intermediare [ ] fibrinolizina
[ ] neisserii halofile [ ] neuroaminidaza
[ ] pseudoneisserii Punctajul: 10CM Pentru familia Enterobacteriaceae
[x] neisserii "nepretentioase" este caracteristic:
[x] neisserii "pretentioase" [ ] toţi reprezentanţii sînt mobili
Punctajul: 10CS Antigenul K al E.coli se determină în: [x] bacterii gramnegative asporulate
[x] cultură vie [x] oxidazonegative
[ ] cultură inactivată cu acid [x] reduc nitraţii în nitriţi
[ ] cultură inactivată cu formol [ ] catalazonegative
[ ] cultură inactivată la 100°C Punctajul: 10CS Prezenţa enzimei tiosulfatreductaza la
[ ] cultură inactivată cu alcool enterobacterii se determină pe mediul:
Punctajul: 10CS Indicaţi genul care reuneşte specii [ ] Klarc
oxidazopozitive: [ ] Rappoport
[ ] Escherichia [x] Kligler
[ ] Salmonella [ ] Miuller
[x] Vibrio [ ] Rassel
[ ] Yersinia Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale
[ ] Francisella caracteristice pentru E.coli:
Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a [ ] cresc bine pe mediul Ploskirev
genurilor din familia Enterobacteriaceae: [ ] formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi
[ ] coagularea plasmei Levine
[ ] coagularea laptelui [x] formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo
[x] producerea ureazei [ ] pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"
[x] utilizarea citratului de sodiu [ ] numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev şi
[x] testul Voges-Proskauer formează colonii lactozonegative
Punctajul: 10CS Antigenul O al E.coli se determină în: Punctajul: 10CM Indicaţi antigenele ce determină
[ ] cultură vie varianta serologică a escherichiilor:
[ ] cultură inactivată la 60°C [x] K
[x] cultură inactivată la 100°C [x] O
[ ] cultură inactivată cu alcool []H
[ ] cultură inactivată cu formol [x] Vi
Punctajul: 10CS Tipurile enteroinvazive de E.coli []M
cauzează: Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de imbogăţire
[ ] toxicoinfecţii alimentare pentru escherichiile enteropatogene:
[ ] infecţii holeriforme [ ] mediul selenit
[ ] gastroenterite infantile [ ] mediul cu magneziu
[ ] infecţii similare salmonelozelor [ ] apă peptonată alcalină
[x] infecţii dizenteriforme [ ] Endo
Punctajul: 10CS Tipurile enterotoxigene de E.coli [x] nu există
cauzează: Punctajul: 10CS Testele biochimice primare se
[ ] toxicoinfecţii alimentare utilizează pentru determinarea:
[x] infecţii holeriforme [ ] familiei
[ ] infecţii similare salmonelozelor [x] genului
[ ] gastroenterite infantile [ ] speciei
[ ] infecţii dizenteriforme [ ] hemovariantei
Punctajul: 10CS Tipurile enterohemoragice de [ ] biovariantei
E.coli cauzează: Punctajul: 10CM Testele biochimice secundare se
[ ] infecţii dizenteriforme utilizează pentru determinarea:
[ ] infecţii similare salmonelozelor [ ] familiei
[x] enterocolite hemoragice [ ] genului
[ ] infecţii holeriforme [x] speciei
[ ] toxicoinfecţii alimentare [ ] hemovariantelor
Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură [x] biovariantelor
utilizate pentru izolarea enterobacteriilor: Punctajul: 10CS Olkenitchi şi Kligler fac parte din
[x] Endo grupul de medii:
[x] Levine [ ] elective
[ ] Kligler [ ] de îmbogăţire
[ ] uzuale
[x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi
identificare primară e) [x] 1:400
[ ] lichide Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
Punctajul: 10CS Indicaţi din ce grup fac parte profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
mediile Miuller şi Kauffmanni: [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B
[ ] elective [ ] vaccinul ADTP
[x] de imbogăţire [x] vaccinul TABTe
[ ] de transport [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
[ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic
primară Punctajul: 10CS Indicaţi biopreparatul utilizat pentru
[ ] solide crearea imunităţii artificiale active împotriva pestei:
Punctajul: 10CS E.coli se caracterizează prin: [ ] bacteriofag pestic
[x] este indicator microbiologic al impurificării fecale [ ] ser imun antipestic
[ ] pentru cultivare necesită medii de cultură speciale [ ] imunoglobulină antipestică
[ ] acido-alcoolorezistenţă [x] vaccinul EV
[ ] formează spori în condiţii nefavorabile [ ] vaccinul STI
[ ] sînt grampozitive Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale
Punctajul: 10CS Pentru determinarea stării de portaj a caracteristice pentru agentul patogen al pestei:
salmonelelor tifo-paratifoidice, metoda de preferinţăa este: [ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
[x] coprocultura [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
[ ] urocultura [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale
[ ] reacţia Widal cu antigen OH [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
[ ] hemocultura [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
[ ] rozeolocultura Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de izolare a
Punctajul: 10CS Ce proprietăţi permit diferenţierea yersiniilor din materiile fecale:
genului Salmonella în subgenuri: [ ] Endo, Levine, geloză alcalină
[ ] sensibilitatea la fagi [ ] soluţie fiziologică cu incubarea la 37°C
[ ] tinctoriale [ ] sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
[ ] morfologice [x] mediul cu fenilalanin bromtimol cu incubarea la 4°C
[x] biochimice [ ] geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
[ ] serologice Punctajul: 10CS Indicaţi genul la care se atribuie
Punctajul: 10CS Reactia Widal se utilizează în agentul patogen a pseudotuberculozei:
serodiagnosticul: [ ] Mycobacterium
[ ] dizenteriei [ ] Erwinia
[ ] brucelozei [x] Yersinia
[ ] hepatitelor virale B, C [ ] Pasteurella
[x] febrelor tifo-paratifoidice [ ] Edwardsiella
[ ] hepatitei virale A Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluează în
Punctajul: 10CS Ce proprietăţi sînt puse la baza formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:
schemei de clasificare Kauffmann-Waith? [ ] antraxul
[ ] biochimice [ ] bruceloza
[x] serologice [x] pesta
[ ] tinctoriale [ ] tularemia
[ ] morfologice [ ] tuberculoza
[ ] sensibilitatea la fagi Punctajul: 10CM Declanşarea şi forma clinică a
Punctajul: 10CS Pe geloză bismut-sulfit, pestei la om depinde de:
salmonelele formează colonii de tipul: [ ] sursa infecţiei
[ ] medii, de culoare aurie, plate [x] poarta de intrare
[ ] medii, bombate, margini regulate, incolore, [ ] doza infectantă
semitransparente [x] starea imunităţii celulare şi umorale
[x] medii, bombate, lucioase, de culoare neagră [x] virulenţa microorganismului
[ ] mari, rugoase, cu margini dantelate, semitransparente Punctajul: 10CS Indicaţi maladia care se manifestă
[ ] pitice, mucoide, incolore preponderent în formă bubonică sau pulmonară:
Punctajul: 10CS Pe mediul Endo, salmonelele tifo- [ ] bruceloza
paratifoide formează colonii de tipul: [ ] dizenteria
[x] medii, incolore, semitransparente [ ] tuberculoza
[ ] mari, rugoase, cu margini neregulate, plate, colorate în [ ] antraxul
albastru-negru [x] pesta
[ ] pitice, mucoide, incolore Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru
[ ] mari, bombate, lucioase, colorate în auriu diferenţierea Y.pestis de alte specii:
[ ] mari, plate, de culoare zmeurie [ ] testul şuviţei ADN
Punctajul: 10CM Indicaţi titrul diagnostic în reacţia [x] fermentarea ramnozei
Widal: [x] mobilitatea la 25°C
a) [ ] 1:25 [ ] mobilitatea la 40°C
b) [ ] 1:50 [ ] creşterea pe agar cu 6% NaCl
c) [x] 1:100 Punctajul: 10CS Indicaţi specia care parazitează
d) [x] 1:200 rozătoarele în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi
joase (28-30°C): Punctajul: 10CM Reacţiile Wright şi Huddleson se
[ ] F.tularensis folosesc în diagnosticul serologic al următoarelor infecţii:
[ ] B.melitensis [ ] meningitei
[ ] T.pallidum [ ] antraxului
[ ] M.tuberculosis [x] brucelozei
[x] Y.pestis [x] tularemiei
Punctajul: 10CM Genul Yersinia reuneşte agenţii [ ] tuberculozei
cauzali a următoarelor infecţii: Punctajul: 10CM În structura antigenică a brucelelor se
[x] pestei conţin urmatoarele complexe antigenice majore:
[ ] tularemiei [x] A
[ ] brucelozei []H
[x] pseudotuberculozei []K
[ ] tuberculozei [x] M
Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice în pestă: []O
[x] septicemică Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se
[ ] convulsivă confirmă diagnosticul de bruceloză acută:
[x] bubonică [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
[ ] paralitică [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
[x] pulmonară [x] RIF indirectă pozitivă
Punctajul: 10CS Indicaţi infecнa care evoluează clinic [ ] intradermoreacţia Burnet negativă
în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală: [x] intradermoreacţia Burnet slabă sau pozitivă
[x] antraxul Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se
[ ] bruceloza confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau latentă:
[ ] pesta [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
[ ] tularemia [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
[ ] tuberculoza [x] reacţia Coombs şi RFC pozitive la titruri semnificative
Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul creşterii [x] intradermoreacţia Burnet pozitivă sau intens pozitivă
agentului patogen al antraxului în bulion peptonat: [ ] intradermoreacţia Burnet slab pozitivă
[ ] opacitate difuză Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice care se
[ ] sediment aformic utilizează în diagnosticul brucelozei:
[x] sediment sub formă de bulgari de vată [ ] reacţia de neutralizare
[ ] peliculă la suprafaţă [x] reacţia Huddleson
[ ] creşte pe pereţii eprubetei [x] reacţia Wright
Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul care [ ] reacţia de hemaglutinare directă
manifestă sporogeneză marcată în prezenţa aerului: [ ] reacţia de precipitare
[ ] C.perfringens Punctajul: 10CM În evoluţia brucelozei se pot
[ ] C.botulinum constata următoarele forme clinice:
[ ] B.melitensis [x] septicemie
[x] B.anthracis [x] afectarea sistemului reticuloendotelial
[ ] B.neotomae [x] afectarea sistemului locomotor
Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat [x] afectarea organelor genitale la bărbaţi şi femei
pentru izolarea agentului patogen al antraxului: [ ] afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
[ ] geloză hiperclorurartă cu lapte Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură necesar
[ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou pentru cultivarea agentului patogen al tularemiei:
[ ] bulion biliat [ ] bulion peptonat
[ ] geloză peptonată [ ] mediul Bucin
[x] mediul cu glicerină şi cartof [ ] mediul Finn
Punctajul: 10CM Indicaţi tipul creţterii B.anthracis [x] mediul McCoy
pe mediile de cultură: [ ] mediul Klauberg
[x] în bulion peptonat formează un depozit floconos cu Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluiază clinic în
supernatantul clar forme intestinală, oftalmică, bubonică, pulmonară, ulcero-
[x] lichefiază gelatina sub aspectul de brad rasturnat cu şi angiobubonică:
vîrful în jos [ ] antraxul
[x] colonii mari, rugoase, cu aspect de sticlă pisată, [ ] bruceloza
margini neregulate [ ] pesta
[ ] colonii mici, rotunde, bombate, transparente [x] tularemia
[ ] în bulion peptonat formează o peliculă de la care [ ] tuberculoza
pornesc prelungiri sub aspect de stalactite Punctajul: 10CM Francisella tularensis se
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de colorare caracterizează prin:
utilizate în depistarea B.anthracis: [x] strict aerob
[x] Gram [x] necesită pentru creştere cistină şi cisteină
[x] Burri-Hinss [x] oxidazonegativ
[x] Aujeszky [ ] este mobil, peritrich
[ ] Ziehl-Neelsen [ ] prezintă un diplococ cu aspect riniform
[ ] Neisser Punctajul: 10CM Testul intradermic cu tularină este
pozitiv la:
[x] convalescenţi posedă un procent mai mare de izolare C.diphtheriae:
[x] vaccinaţi [ ] geloză-sînge cu telurit
[x] bolnavi [ ] geloză-sînge
[ ] contacţi [x] Tinsdale-Sadicov
[ ] purtători [ ] Klauberg
Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele speciei [ ] Bucin
Francisella tularensis: Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a
[x] F.tularensis nearctica C.diphtheriae:
[x] F.tularensis holarctica [ ] enterotoxina
[x] F.tularensis centro-asiatica [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice
[ ] F.tularensis tropicalis [ ] exfoliatina
[x] F.tularensis novicida [ ] tetanospasmina
Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele utilizate în [ ] chelator de fier
diagnosticul tularemiei: Punctajul: 10CS Intradermoreacţia Schick pozitivă
[x] spută indică receptivitatea la:
[ ] secret prostatic [ ] tuberculoză
[x] exudat din ulcerul cutanat [ ] bruceloză
[x] sînge pentru hemoculturi [ ] antrax
[x] aspirat din bubonul tularemic [ ] tularemie
Punctajul: 10CS Indicati genul la care se referă [x] difterie
agentul patogen al botulismului: Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreacţia utilizată în
[x] Clostridium diagnosticul difteriei:
[ ] Bacillus [ ] Mantoux
[ ] Klebsiella [x] Schick
[ ] Corynebacterium [ ] Schultz-Charlton
[ ] Staphylococcus [ ] Dick
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a [ ] Tuvercalov
botulismului: Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a
[ ] aerian C.diphtheriae:
[x] fecalo-oral [ ] hemaglutinina filamentoasă
[ ] transmisiv [ ] hemolizina
[ ] vertical [x] exotoxina
[ ] contact direct [ ] exfoliatina
Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul cresterii [ ] capsula
C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi: Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] opacitate uniformă tratamentul şi profilaxia difteriei:
[x] opacitate cu formare de mai departe a sedimentului [x] ser antidifteric hiperimun heterolog
[ ] sediment punctiform [x] Ig umane hiperimune antidifterice
[ ] peliculă la suprafaţa mediului [x] vaccinul ADTP
[ ] peliculă şi sediment [ ] vaccinul TABTe
Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele morfobiologice al [ ] vaccin viu atenuat
agentului cauzal al botulismului: Punctajul: 10CS Indicaţi materialul de cercetare în tusea
[ ] bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul convulsivă:
bastonaşului de toboşar [ ] sînge
[ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali [ ] spută
care nu deformează celula [ ] mase vomitive
[ ] bastonaşe măciucate, gramnegative [ ] urină
[x] bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul [x] mucozitate de pe peretele posterior al faringelui
unei palete de tenis Punctajul: 10CS Indicaţi elementele necesare
[ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce prezente în mediile de cultură utilizate pentru izolarea
deformează celula genului Bordetella:
Punctajul: 10CM Indicaţi simptomele caracteristice a [ ] factorii X si Y
botulismului: [ ] aminoacizi
[x] afonie [x] cărbune activat
[x] disfagie [ ] acizi biliari
[ ] artralgii [ ] verde de briliant
[ ] ataxie Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul coloniilor de
[x] diplopie Bordetella pertusis:
Punctajul: 10CS Indicaţi speciile care pot determina [ ] pitice, mucoide, incolore
toxicoinfecţii alimentare: [x] mici, bombate, perlate cu aspectul picăturilor de
[ ] C.histolyticum hidrargirum
[ ] C.novyi [ ] rugoase, mari, negre-brune
[x] C.botulinum [ ] roşii-zmeurii
[ ] C.difficile [ ] medii, bombate cu margini regulate de culoare aurie
[ ] C.sporogenes Punctajul: 10CS Bordetella pertusis este agentul
Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură ce cauzal al:
[ ] parapertusei [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse,
[ ] scarlatinei puţin adînci, cu capetele încîrligate sub forma literelor S şi C
[ ] brucelozei Punctajul: 10CM Izolarea leptospirelor se realiza în:
[x] tusei convulsive [ ] medii diferentiale la 45°C
[ ] tifosului recurent [x] medii lichide cu 10% ser de iepure inactivat
Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în [ ] medii diferenţial diagnostice
depistarea activă a sifilisului: [ ] medii diferentiale la 37°C
[x] VDRL (Venereal Disease Research Laboratory) [x] animalele receptive
[x] RPR (Rapid Plasma Reagin test) Punctajul: 10CM Leptospirele posedă următoarele
[x] MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic) caractere de cultură:
[ ] neutralizarea substanţelor toxice a treponemelor [x] cultura apare după 10-30 zile de incubare
[ ] reacţia de aglutinaredesfăşurată [x] cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ
Punctajul: 10CS În infecţia cu T.pallidum cele mai mari turbiditatea mediului
titruri ale anticorpilor antilipoidici se înregistrează in: [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C
[ ] sifilisul primar [ ] cultura apare după 48-62 de ore
[x] sifilisul secundar [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C
[ ] sifilisul terţiar Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] infecţii latente tratamentul şi profilaxia leptospirozei:
[ ] după recontaminări în sifilisul terţiar [ ] anatoxina leptospirozică
Punctajul: 10CM Despre sifilis se poate afirma: [x] imunoglobulină anti Leptospira
[x] evoluiază în trei stadii [x] vaccin inactivat
[x] se vindecă spontan la cca 25% din pacienţi [ ] vaccin viu atenuat
[ ] afectează în special femeile [ ] ser antitoxic antileptospirozic
[ ] afectează în special bărbaţii Punctajul: 10CM Cele mai grave imbolnăviri le
[x] penicilina este indicată pentru tratament cauzează leptospirele din grupele:
Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului primar se [x] Icterohaemorrhagiae
caracterizează prin: [ ] Grippotyphosa
[ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali [x] Bataviae
[x] bogate în treponeme [x] Canicola
[x] se vindecă spontan fără cicatrice [ ] Biflexa
[x] sînt superficiale Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul purtator în
[ ] sînt generalizate reacţia de Co-aglutinare:
Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului secundar se [ ] S.pneumoniae
caracterizează prin: [ ] S.salivarius
[x] sînt generalizate [ ] S.saprophyticus
[ ] sînt purulente cu miros fetid [x] S.aureus
[x] bogate în treponeme [ ] S.epidermidis
[x] se vindecă spontan fără cicatrice Punctajul: 10CS Prelevatele necontaminate sau cu o
[ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali contaminare redusă, in infecţiile stafilococice, se epuizează
Punctajul: 10CM Perioada sifilisului secundar se pe mediul:
caracterizează prin: [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
[x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a şancrului dur [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
[x] reprezintă faza de generalizare becteriemică [x] geloză-sînge
[x] răspunsul imun umoral este maximal [ ] bulion biliat
[ ] leziuni granulomatoase distructive şi localizate [ ] mediul Wilson-Blair
[x] poliadenopatie generalizată Punctajul: 10CM Prelevatele hipercontaminate, în
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se infecţiile stafilococice, se epuizează pe mediile:
transmit preponderent pe cale sexuală: [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
[x] Neisseria gonorrhoeae [x] geloză hiperclorurată cu manitol
[ ] Borrelia burgdorferi [ ] geloză-sînge
[x] Treponema pallidum [ ] bulion biliat
[ ] Herpes simplex tip I [ ] mediul Wilson-Blair
[x] Herpes simplex tip II Punctajul: 10CM Indicaţi testele cu ajutorul cărora se
Punctajul: 10CM Despre boala Lyme se poate poate de depistat enteroxina stafilococică:
afirma: [ ] testul biologic la pui de şoareci
[x] este determinata de Borrelia burgdorferi [x] testul biologic la pui de pisică
[x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile [ ] RFC
[x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes [x] imunodifuzie în gel
[ ] este transmisă de căpuşe din genul Alectorobius [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
[x] afectează sistemul nervos şi cordul Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice ale
Punctajul: 10CM Despre leptospire se poate afirma: S.pneumoniae :
[ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa [x] coci lanceolati
[x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie [ ] coci sferici
[x] după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se [ ] coci gramnegativi
colorează în negru-brun [x] formează capsulă
[x] trec transplacentar determinînd avort [x] în micropreparat se aranjază în perechi
Punctajul: 10CM Despre R.provazeki se poate celule se face prin:
afirma: [x] efectul citopatic
[ ] ca vector de transmisie servesc puricii [x] reacţia de hemadsorbţie
[x] cauzează tifosul exantematic epidemic [x] proba culorii
[ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele [ ] reacţia de precipitare în gel
[x] posedă antigene comune cu R.typhi [x] formarea de plaje
[x] posedă antigene comune cu Proteus OXK Punctajul: 10CM Indicaţi etapele metodei
Punctajul: 10CM Despre C.burneti se poate afirma: virusologice de diagnostic:
[ ] este agentul cauzal al febrei Denga [x] izolarea virusului
[x] este agentul cauzal al febrei Q [ ] acumularea virusului
[ ] singura sursă de infecţie este omul [x] indicarea reproducerii
[x] ca vector de transmitere servesc căpuşele din genul [x] identificarea virusului
Ixoides [ ] fagoidentificarea
[ ] ca vector de transmitere servesc păduchii de corp Punctajul: 10CM Virusurile pot fi izolate în:
Punctajul: 10CM Despre R.typhi se poate afirma: [x] culturi de celule
[ ] posedă antigene comune cu Proteus OXK [x] ou embrionat de găină
[ ] nu posedă antigene comune cu R.provazeki [ ] geloză ser
[x] sursă de infecţie sînt şobolanii [ ] geloză-sînge
[x] cauzează tifosul murin (endemic) [x] organismul animalelor receptive
[ ] ca insectă vector servesc căpuşele din genul Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de
Dermacentor paramyxovirusuri:
Punctajul: 10CS Un virus integrat în cromozomul [x] paragripa
celulei-gazdă se numeşte: [ ] rubeola
[ ] virus temperat [x] rujeola
[ ] virus vegetativ [x] parotidita epidemică
[x] provirus [ ] poliomielita
[ ] viroid Punctajul: 10CM Indicaţi subgrupele antigenice care se
[ ] prion atribuie familiei Flaviviridae:
Punctajul: 10CM Adenovirozele sînt caracteristice prin [x] virusurile febrei Denga
afectarea preponderentă a: [ ] virusul febrei aftoase
[x] căilor respiratorii [x] virusul febrei galbene
[x] conjunctivei [x] virusurile encefalitelor transmise de ţînţari
[x] intestinului [x] virusurile encefalitelor transmise prin căpuşe
[x] vezicii urinare Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] SNC profilaxia şi tratamentul specific al encefalitei acariene:
Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice mai des [x] imunoglobulină umană antiencefalică
întîlnite în infecţia cu adenovirusuri: [ ] amantadina
[x] rinofaringite [ ] vaccin ribozomal
[x] febră faringoconjunctivală [ ] vaccin viu atenuat
[x] pneumonie intersteţială [x] vaccin inactivat
[ ] encefalită acută Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin
[ ] meningită acută familiei Flaviviridae:
Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii subvirali care [ ] febrei Q
cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: [ ] febrei munţilor stîncoşi
[ ] viroizii [ ] febrei de Marsilia
[x] prionii [x] febrei galbene
[ ] virusurile [x] febrei Denga
[ ] bacteriile Punctajul: 10CS Indicaţi forma virusului gripal:
[ ] micetele [x] sferică
Punctajul: 10CM Neuraminidazele virale în relaţiile [ ] cuboidală
virus-celula gazdă realizează următoarele funcţii: [ ] baciliformă
[x] participă la eliberarea virionilor din celula gazdă [ ] spermatozoidală
[ ] asigură transcrierea ARN-lui complementar pe [ ] fusiformă
matricea ARN-genomică Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ADN-asociate cu
[ ] asigură integrarea genomului viral în ADN-ul celular activitate oncogenă:
[x] hidrolizează stratul de mucus şi deschide acces [x] virusul Epstein-Barr
virionilor spre receptorii epiteliali [x] virusul hepatitei B
[ ] activează transcrierea şi replicarea genomului viral [x] virusul Herpes simplex tip II
Punctajul: 10CM Indicaţi mediile utilizate pentru [ ] virusul gripal
întreţinerea culturilor de celule: [x] virusul citomegalic
[ ] ser bovin Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ce se transmit prin
[ ] mediul 199 cu ser bovin contact sexual:
[x] mediul 199 [x] virusul citomegalic
[ ] soluţia Hanks [ ] virusul rubeolic
[x] hidrolizat de lactalbumină [x] virusul herpes simplex tip II
Punctajul: 10CM Indicarea virusurilor în culturi de [x] virusul hepatitei B
[ ] virusul rujeolic Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice de
Punctajul: 10CM Despre virusul gripal A se poate examinat în variolă:
afirma: [x] conţinutul veziculelor, pustulelor
[x] formează imunitate specifică de serovariantă [x] exudat nazofaringian
[ ] formează imunitate postinfecţioasă protectoare faţă de [ ] urina
restul virusurilor gripale [ ] LCR
[x] sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi [x] sînge
păsări Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] sursă de infecţie este exclusiv omul profilaxia şi tratamentul variolei:
[x] include mai multe variante serologice [ ] vaccin inactivat
Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul specific de tip al [x] vaccin viu atenuat
virusurilor gripale A, B, şi C: [x] imunoglobulină antivariolică
[x] antigenul NP (nucleoproteina) [ ] amantadina
[ ] antigenul H (hemaglutinina) [ ] remantadina
[ ] antigenul N (neuraminidaza) Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] antigenul VP profilaxia şi tratamentul rabiei:
[ ] antigenele nestructurale [ ] autovaccin
Punctajul: 10CS Vaccinul contra variolei se referă la [x] imunoglobulină antirabică
urmatoarea grupă: [ ] vaccin omorît
[ ] vaccinuri deponente [x] vaccin inactivat
[ ] autovaccinuri [ ] vaccinul BCG
[x] vaccinuri vii atenuate Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile virusului
[ ] vaccinuri inactivate rabic:
[ ] vaccinuri chimice [x] conţine genom ARN-monocatenar liniar "-"
Punctajul: 10CM Care din următoarele afirmaţii [ ] conţine genom ADN dublucatenar
referitoare la virusul rujeolic sînt corecte? [x] virionii au formă de glonţ
[ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează rapid
[x] determină erupţie maculo-papulară [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
[ ] determină erupţii veziculare Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile
[x] vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia corpusculilor Babeş-Negri:
specifică [ ] sînt incluziuni intranucleare
[ ] este un virus rezistent la temperaturi înalte [x] sînt incluziuni citoplasmatice
Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile cauzatoare de [x] se determină prin metoda de colorare Turevici
malformaţii congenitale: [ ] se determină prin metoda de colorare Ziehl-Neelsen
[ ] virusul hepatitei virale A [x] se depistează în ţesutul cerebral
[x] virusul rubeolic Punctajul: 10CS Indicaţi familia virusului hepatitei B:
[x] virusul Coxsackie B [ ] Picornaviridae
[x] virusul citomegalic [ ] Togaviridae
[ ] virusul rabiei [x] Hepadnaviridae
Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile caracteristice [ ] Caliciviridae
virusului variolei: [ ] Flaviviridae
[x] este un poxvirus Punctajul: 10CM Despre virusul hepatitei virale D se
[x] sursă de infecţie este exclusiv omul poate afirma:
[x] are un singur tip antigenic [x] este asociat hepatitei virale B
[ ] este un virus ARN cu înveliş lipidic [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
[x] imunizează înclucişat cu virusul vaccinal [x] este un virus ARN defectiv
Punctajul: 10CM Rubeola este o boală caracterizată prin: [ ] face parte din familia Picornaviridae
[x] exantem micromacular [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
[x] manifestări catarale respiratorii Punctajul: 10CS Indicaţi virusul cu genom ADN:
[x] anomalii fetale [ ] virusul hepatitei virale A
[x] limfoadenopatie generalizată [x] virusul hepatitei virale B
[ ] erupţie veziculopustuloasă [ ] virusul hepatitei virale C
Punctajul: 10CM Despre virusul rubeolic se poate [ ] virusul hepatitei virale D
afirma: [ ] virusul hepatitei virale E
[x] aparţine familiei Flaviviridae Punctajul: 10CM Indicaţi testele biochimice utilizate în
[ ] apartine familiei Paramyxoviridae diagnosticul hepatitelor virale:
[ ] aglutinează eritrocitele de berbec [x] concentraţia bilirubinei în sînge
[x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă [x] determinarea aldolazei în sînge
[ ] lizează eritrocitele de berbec [ ] determinarea concentraţiei de uree în sînge
Punctajul: 10CM Despre variolă se poate afirma: [x] determinarea aspartataminotransferazei (AST)
[x] este o boală infecţioasă extrem de contagioasă [x] determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
[x] receptivitatea omului este generalizată şi maximă Punctajul: 10CS Indicaţi virusurile care aparţin
[x] se caracterizează prin toxemie intensă familiei Picornaviridae:
[x] se caracterizează prin erupţie veziculopustuloasă [ ] polio, adenovirus, virusul rujeolei
[ ] se caracterizează prin erupţie maculo-papuloasă [ ] polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
[x] polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie [ ] celulele măduvei osoase
[ ] polio, hepatitei B, Coxsackie Punctajul: 10CS Relaţii de concurenţă între membrii unei
[ ] hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ microbiocenoze se numeşte:
Punctajul: 10CS Reprezintă corpusculi virali [x] antagonism
defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare [ ] simbioză
autonoma: [ ] sinergism
[ ] virusul hepatitei C [ ] metabiozm
[ ] virusul hepatitei B [ ] interferenţă
[x] virusul hepatitei D Punctajul: 10CM Indicaţi reactivele utilizate în
[ ] retrovirusurile coloraţia Ziehl-Neelsen:
[ ] orthomyxovirusurile [ ] genţian violet
Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice [x] fuxină fenicată
utilizate în diagnosticul hepatitelor virale: [ ] tuş de China
[ ] reacţia de aglutinare pe lamă [x] acid sulfuric 0,5 %
[ ] reacţia de hemaglutinare directă [ ] verde de briliant
[x] reacţia imunofluorescentă (RIF) Punctajul: 10CS Indicaţi metoda negativă de
[x] analiza radioimună (ARI) colorare a capsulei:
[x] reacţia imunoenzimatică (RIE) [ ] Gram
Punctajul: 10CS Indicaţi caracteristicile comune [ ] Ziehl-Neelsen
pentru virusurile hepatite A şi hepatitei B: [ ] Giemsa
[ ] sînt virusuri ARN [ ] Neisser
[ ] calea de transmitere parenterală [x] Burri-Hinss
[x] posedă tropism faţă de hepatocite Punctajul: 10CS Peretele celular al bacteriilor
[ ] perioada de incubaţie 6 luni alcoolo- şi acidorezistente conţine:
[ ] induc reacţii de sensibilizare de tip II (citotoxice) [ ] cantităţi mari de lipide
Punctajul: 10 CS Indicaţi familia virusului rubeolic: [ ] cantitaţi mari de ceruri
[ ] Picornaviridae [ ] cantităţi mari de oxiacizi
[x] Togaviridae [ ] acid micolic
[ ] Hepadnaviridae [x] toate de mai sus
[ ] Caliciviridae Punctajul: 10CS Indicaţi elementul de srtuctură a
[ ] Flaviviridae celulei bacteriene mai frecvent implicat în adeziunea de
Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de risc în infecţia cu ţesut:
virusul HIV: [ ] Capsula
[x] prostituatele [ ] Antigenul O
[x] narcomanii [ ] Sporii
[x] homosexualii [x] Pilii
[ ] purtatorii de HBsAg [ ] Flagelii
[ ] persoanele cu transfuzii frecvente de soluţii saline de Punctajul: 10CS Mediile de cultură selective se
sodiu şi potasiu folosesc pentru:
Punctajul: 10CS Indicaţi limfocitele pentru care [x] cultivarea unei anumite specii de bacterii
virusul HIV are afinitate de atac prioritar: [ ] cultivarea tuturor microorganismelor
[ ] Ts [ ] evidenţierea diverselor enzime
[ ] Tc [ ] evidenţierea caracterelor proteolitice
[x] Th [ ] evidenţierea caracterelor zaharolitice
[ ] NK Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de cultură utilizate
[]K pentru cultivarea microorganismelor anaerobe:
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru [ ] Klauberg
determinarea dimensiunilor virusurilor: [ ] Endo
[x] ultracentrifugare [ ] Ploschirev
[x] ultrafiltrare [x] Kitt-Tarrozzi
[x] microscopia electronică [ ] Hiss
[ ] microscopia luminiscentă Punctajul: 10CS Cu ajutorul preparatului "picătura
[ ] contraimunoelectroforeza suspendata" se studiază:
Punctajul: 10CM Indicaţi culturile de celule utilizate [ ] prezenţa sporilor
pentru izolarea şi cultivarea virusului HIV: [x] mobilitatea microorganismelor vii
[ ] culturi de celule din embrion uman [ ] prezenţa capsulei
[ ] culturi celulare de linie continue (HeLa, L-41) [ ] prezenţa granulaţiilor de volutină
[x] culturi de celule T helper (helpina H9) [ ] proprietăţile tinctoriale ale bacteriilor
[x] cuturi de limfocite T activate cu interleuchina-2 Punctajul: 10CS Indicaţi aparatul în care se
[ ] culturi de celule din rinichi de maimuţe efectuează sterilizarea cu aer fierbinte:
Punctajul: 10CS Indicaţi celulele ţintă pentru virusul HIV: [ ] autoclav
[ ] epiteliul urogenital [ ] termostat
[ ] neutrofilele segmentate [x] dulap electric cu caldură uscată
[x] limfocitele CD4 [ ] exicator
[ ] limfocitele CD8 [ ] anaerostat
Punctajul: 10CS Mediile Endo, Ploschirev sînt
folosite pentru izolarea şi cultivarea: penicilinelor semisintetice:
[ ] stafilococilor [ ] inhibă sinteza granulaţiilor de volutină
[ ] streptococilor [ ] inhibă sinteza proteinelor
[ ] candidelor [ ] inhibă sinteza acidului folic
[x] enterobacteriilor [x] inhibă sinteza peretelui celular
[ ] micobacteriilor [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
Punctajul: 10CS Microorganismele litotrofe obţin Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a
energia de pe urma oxidării următoarelor substanţe macrolidelor:
anorganice: [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
[ ] Hidrogen [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
[ ] Metan [ ] inhibă sinteza mitocondriilor
[ ] Amoniac [ ] inhibă sinteza peretelui celular
[ ] Oxid de carbon [x] inhibă sinteza proteinelor
[x] Toate enumerate mai sus Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor,
Punctajul: 10CS Indicaţi enzimele constitutive V.cholerae este:
intracelulare: [x] monotrih
[ ] fibrinolizina, hemolizina [ ] amfitrih
[ ] lecitovitelaza, hialuronidaza [ ] lofotrih
[ ] gelatinaza, amilaza [ ] peritrih
[x] proteaza, lipaza, carbohidraza [ ] lalotrih
[ ] plasmocoagulaza, colagenaza Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor,
Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele E.coli este:
anaerobe: [ ] monotrih
[ ] micrococii [ ] amfitrih
[ ] brucelele [ ] lofotrih
[x] clostridiile [x] peritrih
[ ] micobacteriile [ ] lalotrih
[ ] toate enumerate mai sus Punctajul: 10CS Indicaţi amlasarea sporului la
Punctajul: 10CS Clostridiile se caracterizează prin: C.botulini:
[ ] sînt gram-negative [ ] central
[ ] prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei [ ] subcentral
bacteriene [ ] terminal
[x] prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei [x] subterminal
bacteriene [ ] lateral
[ ] prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a
[x] sînt gram-pozitive bacteriofagilor:
Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de punere îăn [ ] Neisser
evidenţă a sporilor: [x] Fişer
[ ] Burri-Hins [ ] Apelliman
[ ] Morozov [ ] Widal
[ ] Neisser [x] Otto
[ ] Leoffler Punctajul: 10CS Indicaţi efectul antimicrobian al
[x] Aujeszki pasterizarii:
Punctajul: 10CS La colorarea Gram a unui frotiu din puroi [ ] distrugerea formelor sporulate de bacterii
s-a omis aplicarea solutiei Lugol. Pe acest frotiu: [x] distrugerea formelor vegetative de bacterii
[x] leucocitele vor fi roşii, stafilococii roşii [ ] filtrare
[ ] celulele se vor liza [ ] fierbere
[ ] celulele se vor desprinde de pe lamă [ ] sterilizare fracţionată
[ ] leucocitele vor fi rosii, stafilococii necoloraţi Punctajul: 10CS Care din fazele unei culturi bacteriene se
[ ] leucocitele vor fi albastre, stafilococii violeţi caracterizează printr-o rată de multiplicare mai intensă:
Punctajul: 10CS Totalitatea proceselor biochimice [ ] stationară
intracelulare ce transformă substratul nutritiv în energie şi [ ] de reţinere a multiplicării
constituienţi celulari este denumită: [x] exponenţială
[ ] enzime microbiene [ ] accelerare negativă
[ ] respiraţie bacteriană [ ] maximă de staţionare
[x] metabolism bacterian Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele sensibile la
[ ] mediu de cultură poliene (nistatina, levorina):
[ ] tindalizare [ ] gonococii
Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele gram- [x] micetele din genul Candida
pozitive: [ ] escherihiile
[ ] bordetelele [ ] rickettsiile
[ ] neiseriile [ ] clostridiile
[x] stafilococii Punctajul: 10CS Indicaţi antibioticele cu acţiune
[ ] enterobacteriile antitumorală:
[ ] brucelele [ ] gentamicina
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a
[x] rubomicina [x] leptospirele
[ ] levorina [ ] micoplasmele
[ ] nistatina Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se
[ ] penicilina atribuie la micete:
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al [x] Archimycetes
penicilinelor: [x] Phicomycetes
[ ] inhibă formarea sporilor [ ] Aeromonas
[x] inhibă sinteza peretelui celular [ ] Plesiomonas
[ ] inhibă sinteza acizilor nucleici [x] Ascomycetes
[ ] dereglează biosinteza proteinelor Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice anaerobe:
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de actiune al [x] C. perfringens
cefalosporinelor: [ ] M. tuberculozei
[ ] inhibă formarea sporilor [ ] B. melitensis
[x] inhibă sinteza peretelui celular [x] C.septicum
[ ] inhibă sinteza acizilor nucleici [x] C.tetani
[ ] dereglează biosinteza proteinelor Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice pentru izolarea micetelor din genul Candida:
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al [ ] geloza bismut-sulfit
rifampicinei: [ ] Ploschirev
[ ] inhibă formarea sporilor [x] Sabourand
[ ] inhibă sinteza peretelui celular [ ] geloza-must
[x] inhibă sinteza acizilor nucleici [ ] Endo
[ ] dereglează biosinteza proteinelor Punctajul: 10
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice CM Indicaţ microorganismele gram-negative:
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al [x] N.gonorrhoe
tetraciclinei: [ ] S.pyogenes
[ ] inhibă formarea sporilor [x] S.typhi
[ ] inhibă sinteza peretelui celular [x] E.coli
[ ] inhibă sinteza acizilor nucleici [ ] S.aureus
[x] dereglează biosinteza proteinelor Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice pozitive:
Punctajul: 10CS Concentraţia minimă de inhibiţie a [x] C.tetani
antibioticelor se determină prin metoda: [x] S.aureus
[ ] picătură suspendată [ ] N.meningitidis
[x] diluţiilor succesive în mediile lichide [ ] B.pertusis
[ ] diluţiilor succesive în mediile solide [ ] F.tularensis
[ ] picătură strivită Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele fizico-chimice ale
[ ] Widal bactteriilor:
Punctajul: 10CSDeterminarea concentratiei [x] densitatea
antibioticelor în umorile macroorganismului se [x] viscozitatea
efectuiază prin metoda: [x] presiunea osmotică intracelulară
[ ] Widal [x] permiabilitatea
[x] diliţiilor succesive în medii lichide [ ] solubilitatea
[ ] diluţiilor succesive în medii solide Punctajul: 10CM Membrana citoplasmatică a celulei
[ ] Huddleson microbiene e compusă din:
[ ] Vainberg [x] lipoproteine
Punctajul: 10CS Mediile de cultura Olkenitki şi [x] fosfolipide
Kligler fac parte din grupul de medii: [x] proteine
[ ] speciale [ ] grizeofulvină
[ ] uzuale [ ] hemolizină
[ ] diferential diagnostice de identificare definitivă Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile membranei
[x] diferential diagnostice de acumulare citoplasmatice:
[ ] diferential diagnostice de izolare [ ] rezervă nutritivă
Punctajul: 10CS Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac [x] asigură penetrarea activă şi selectivă a substanţelor
parte din grupul de medii: [x] conţine numeroase enzime
[x] speciale [ ] împedică desicarea bacteriei
[ ] uzuale [ ] conferă forma bacteriilor
[ ] sintetice Punctajul: 10CM Peretele celular a celulei
[ ] selective microbiene e compus din:
[ ] elective [x] mucopeptide
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se [x] mureină
atribuie la spirochete: [x] peptidoglican
[x] boreliile [x] proteine
[ ] bordetelele [ ] cromozomi
[x] treponemele Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate către
mediile nutritive: [x] lipaza
[x] să fie nutritive [x] hialuronidaza
[ ] să fie hipotonice [x] stafilochinaza
[x] să fie sterile [x] fibrinolizina
[ ] să fie bactericide Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare în
[x] să posede un pH optim coloraţia Gram:
Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de [x] gentian violet
cultura se clasifică în: [x] rosu neutru
[ ] vîscoase [x] Lugol
[x] solide [ ] albastru de metilen
[x] lichide [x] apă distilată
[x] semilichide Punctajul: 10CS Indicaţi substanţele chimice folosite
[ ] semitransparente pentru crearea condiţiilor de anaerobioză:
Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare [ ] gelatina
galben-brună: [x] pirogalol
[x] crizoidina [ ] potasiu
[ ] safranina [ ] talc
[ ] fuxina acidă [ ] aminopolietilenglicol
[ ] cristal violet Punctajul: 10CM Coloniile se caracterizează după
[x] vezuvina următoarele proprietăţi:
Punctajul: 10CM Indicaţi metoda prin care se [x] conturul
determină sensibilitatea microorganismelor la [x] suprafaţa
antibiotice: [x] consistenţa
[ ] Widal [x] prezenţa pigmentului
[ ] flotaţiei [ ] bacterioliza
[ ] Huddleson Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a beta-
[x] rondelelor lactamazelor:
[x] diluţiilor succesive în medii lichide [ ] testul cu albastru de metil
Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a [x] testul cu iodură de potasiu
bacteriofagilor: [ ] testul cu crizoidină
[ ] Aujeszcky [x] testul cu iod
[x] Otto [x] testul decolorare cu complexul iod-amidon
[x] Fiurt Punctajul: 10CM Indicaţi metodele curente de
[ ] Appelman păstrare a culturilor de microorganisme:
[x] Fişer [x] subcultivarea
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de [x] sub stratul de ulei de vazelină=2 cm
diagnostic: o
[x] microscopică [ ] la temperatura de +70 C
[x] bacteriologică [x] în tuburi sudate
[x] biologică [x] liofilizate
[ ] histologică Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile adverse în
[x] serologică antibioticoterapie:
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de inoculare a [x] şoc anafilactic
materialului patologic în organismul animalului de [x] edeme
laborator: [x] urticărie
[x] injectare subcutană [x] lezări de organe
[x] injectare intraperitoneală [ ] limfoadenopatie
[x] injectare intravenoasă Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile coloniilor de tipul
[ ] necropsie "R":
[x] administrare perorală [x] netede, cu marginile regulate
Punctajul: 10CM Aranjarea în perechi este [ ] mate rugoase
caracteristică pentru: [x] activitatea biochimică bine pronunţată
[x] gonococi [ ] activitatea biochimica slab pronunţată
[ ] stafilococi [x] turbiditate uniformă în mediu lichid
[x] pneumococi Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţiloe coloniilor de tipul
[x] meningococi "R":
[ ] streptococi [ ] formă regulată
Punctajul: 10CM Indicaţi culoarea pigmenţilor [x] formă neregulată
caracteristici pentru stafilococi: [x] slab virulente
[x] albă [ ] se izolează în bolile acute
[x] galbenă [x] se izolează în reconvalescenţă
[x] aurie Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii patogeni cu cele mai mici
[ ] neagră dimensiuni:
[ ] zmeurie [ ] bacteriile
Punctajul: 10CM Indicaţi enzimele de patogenitate a [ ] virusurile
microroganismelor: [x] prionii
[ ] butamaza [ ] fungii
[ ] helminţii Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură
Punctajul: 10CS Ordinea corectă a soluţiilor utilizate în compuse:
coloraţia Gram este urmatoarea: [x] elective
[ ] fuxină, Lugol, alcool acetonă, violet de gentiană [x] diferenţial-diagnostice
[x] violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină [ ] de neutralizare
[ ] violet de gentiană, alcool acetonă, Lugol, fuxină [ ] de transport
[ ] fuxină, alcool acetonă, Lugol, violet de gentiană [x] selective
[ ] violet de gentiană, fuxină, alcool acetonă, Lugol Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de
Punctajul: 10CM Indicaţi metodele simple de cultură se clasifică în:
colorare a frotiurilor: [x] lichide
[ ] Gram [x] solide
[x] Loeffler [x] semisolide
[x] Masson [ ] sintetice
[ ] Ziehl-Neelsen [ ] empirice
[ ] Neisser Punctajul: 10CS Selectaţi mediile de îmbogăţire
Punctajul: 10CM Indicaţi preparatele din grupa selective:
aminoglicozidelor: [x] 15-20% bulion cu selenit acid de sodiu
[ ] penicilina [ ] bulion cu extract hepatic
[ ] nistatina [ ] bulion cu ser
[x] ghentamicina [ ] bulion cu sange
[x] streptomicina [ ] bulion cu lichid ascetic
[x] canamicina Punctajul: 10CS Bacteriile strict anaerobe
Punctajul: 10CM Indicaţi antibioticele care inhibă însămînţate într-o coloană înaltă de geloză nurtitivă se
replicarea ADN-ului: dezvoltă:
[x] mitomicina [ ] numai la suprafaţa mediului
[x] fleomicina [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
[x] bleomicina [x] numai în profunzimea coloanei de mediu
[ ] rifampicina [ ] numai intr-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa
[ ] fuzidina mediului
Puntajul: 10CM Selectaţi preparatele din grupa [ ] în formă de peliculă
macrolidelor: Punctajul: 10CS Bacteriile microaerofile însămînţate într-o
[ ] streptomicina coloană înaltă de geloză nutritivă se dezvoltă:
[ ] canamicina [ ] numai la suprafaţa mediului
[x] eritromicina [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
[x] oleandomicina [ ] numai în profunzimea coloanei de mediu
[ ] ghentamicina [x] numai într-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa
Punctajul: 10CM Mediilor de cultură li se cer mediului
următoarele calităţi: [ ] numai la fundul coloanei de mediu
[x] să fie sterile Punctajul: 10CS Indicaţi tipul de înmulţire la levuri:
[x] să asigure bacteriilor condiţii de dezvoltare cît mai [ ] replicare binară
aproape celor din mdiul lor natural [x] înmugurire
[ ] să conţină substanţe inhibitoare pentru bacteriile [ ] mitoză
urmărite [ ] încorporare de proteina prionică nouă
[x] să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure (pH, [ ] cicluri de viaţă complexe
osmolaritate) Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
[x] să faciliteze observarea apariţiei şi dezvoltării culturii [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
(omogenitate, transparenţă) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip
Punctajul: 10CM După componenţă, mediile de procariot
cultură se clasifică: [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule
[x] medii uzuale de tip procariot
[ ] medii solide [ ] virusurile conţin ARN şi AND
[ ] medii lichide [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
[x] medii compuse Punctajul: 10CM După provenienţă, mediile de
[ ] medii semisolide cultură se clasifică:
Punctajul: 10CS Mediile de imbogatire sînt: [ ] comerciale
[x] medii lichide care favorizează înmulţirea anumitor [x] empirice
bacterii patogene şi inhibă dezvoltarea florei de asociaţie [x] sintetice
dintr-un produs patologic [ ] semisintetice
[ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme [ ] compuse
patogene din prelevate hipercontaminate Punctajul: 10CM Pentru chlamidii este caracteristic:
[ ] medii ce permit cultivarea celor mai multe bacterii [x] polimorfismul
patogene pretenţioase nutritiv [x] conţin ARN şi ADN
[ ] medii ce conţin substratul activităţii unei enzime [x] provoacă limfogranulomatoză venerică
bacteriene şi un indicator [x] se înmulţesc doar în citoplasma celulei gazdă
[ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme
patogene şi identificarea lor [ ] se cultivă bine pe medii uzuale
Punctajul: 10CM Pentru rickettsii este caracteristic: [ ] congelare
[ ] se cultivă bine pe medii uzuale [ ] pasteurizare
[x] sînt procariote [x] liofilizare
[x] se înmulţesc strict intracelular [ ] desicare
[ ] temperatura optimă de cutivare este de 23°C [ ] sterilizare
[x] sînt polimorfe Punctajul: 10CM Indicaţi plasmidele ce determină
Punctajul: 10CM Citoplasma bacteriilor conţine: sinteza inhibitorilor proteici:
[x] proteine [x] colicinele
[x] enzime [x] stafilocinele
[x] aminoacizi [x] vibriocinele
[x] glucide [ ] mitocinele
[ ] sferoplaşti [ ] fitoncidele
Punctajul: 10CM Pentru capsula bacteriană este Punctajul: 10CM Din derivaţii nitrofuranului fac
caracteristic: parte:
[x] slab reacţionează la coloranţi [x] furacilina
[ ] asigură mobilitatea bacteriilor [x] furadonina
[ ] conţine numeroase enzime [ ] furosemida
[x] este de natură polisaharidică [x] furagina
[x] este un factor de patogenitate [ ] formaldehida
Punctajul: 10CM Selectaţi peparatele antivirale:
Punctajul: 10CM Selectaţi disciplinile care au [x] interferonul
derivat de la microbiologie: [x] reoferonul
[x] imunologia [ ] nitrofunginul
[x] biologia moleculară [x] aciclovirul
[x] micologia [ ] ftivazida
[x] parazitologia Punctajul: 10CM Selectaţi preparatele
[ ] creatologia antituberculoase:
Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile corecte: [x] ftivazida
[ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot [x] tubazida
[x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de [ ] levorina
tip procariot [x] izoniazida
[x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, [ ] nistatina
celule de tip eucariot Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de îmbogăţire:
[ ] virusurile conţin ARN şi ADN [ ] geloză-sînge
[x] prionii sînt proteine infecţioase [x] Muller
Punctajul: 10CM În dependenţă de amplasarea în [x] Kauffmann
frotiu, cocii se subdivizează în: [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
[x] micrococi [x] Kitt-Tarrozzi
[x] diplococi Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură
[x] tetracoci diferential-diagnostice:
[x] sarcine [x] Endo
[ ] octacoci [ ] geloză hipersalină cu galbenuş de ou
Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile corecte: [x] Hiss
[x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot [ ] geloză sînge
[ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de [x] Olkenitchi
tip eucariot Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de determinare a
[ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, activităţii hemolitice:
celule de tip procariot [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
[x] virusurile conţin numai ARN sau AND [ ] geloză peptonată
[ ] prionii sînt virusurile bacteriilor [x] geloză-sînge
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care [ ] bulion glucozat
supravieţuiesc în sol 14 zile: [ ] mediul Sabourand
[ ] N.meningitidis Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură pentru
[ ] N.gonorrhoeae determinarea enzimelor proteolitice:
[x] M.tuberculosis [ ] geloză-sînge
[x] S.typhi [x] ser coagulat
[x] V.cholerae [ ] Endo
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care [x] gelatină nutritivă
rezistă la desicare timp de 10 ani: [x] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
[ ] stafilococii Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură pentru
[ ] mycobacteriile determinarea enzimelor zaharolitice:
[x] sporii bacililor antraxului [x] mediile multitest Hiss
[x] sporii de mucegai [x] Kligler
[ ] chlamidiile [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
Punctajul: 10CM Deshidratarea la temperaturi joase în [x] Olkenitchi
condiţii de vid se numeşte: [x] Rassel
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transformaţiei: [ ] obiecte din cauciuc
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [x] flacoane, pipete
recipient cu ajutorul unui anumit marker [ ] ţesături din bumbac
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [x] pulbere termostabile
recipient cu ajutorul unui ARN izolat Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii controlului
[x] transmiterea materialului genetic de la donator la eficacităţii sterilizării:
recipient cu ajutorul unui ADN izolat [x] fizici
[ ] transmiterea de către un bacteriofag a materialului [x] chimici
genetic de la o bacterie donator la una recipientă [x] biologici
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [ ] mecanici
recipient prin contact nemijlocit [ ] alergici
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transducţiei: Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici pentru
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la controlul eficacităţii sterilizării prin vapori fluenţi sub
recipient cu ajutorul unui anumit marker presiune:
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [x] fenacetina
recipient cu ajutorul unui ARN izolat [x] acid benzoic
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [ ] tiouree
recipient cu ajutorul unui ADN izolat [x] floare de sulf
[x] transmiterea materialului genetic de la donator la [ ] sulfametoxpiridazina
recipient cu ajutorul unui bacteriofag Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici în
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la controlul eficacităţii sterilizării cu aer fierbinte:
recipient prin contact nemijlocit [ ] fenacetina
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia conjugaţiei: [ ] acid benzoic
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [x] tiouree
recipient cu ajutorul unui marker [ ] floare de sulf
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la [x] sulfametoxpiridazina
recipient cu ajutorul unui ARN izolat Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a tioureei:
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la a) [ ] 115°
recipient cu ajutorul unui ADN izolat b) [ ] 120°
[ ] transmiterea materialului genetic de la donator la c) [x] 180°
recipient cu ajutorul bacteriofagului d) [ ] 190°
[x] transmiterea materialului genetic de la donator la e) [ ] 200°
recipient prin contact nemijlocit Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a acidului
Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a benzoic:
substanţelor tensioactive: a) [ ] 181-182°С
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice b) [ ] 180°С
[ ] inhibă sinteza proteică c) [ ] 130-134°С
[ ] coagulează proteinele celulare d) [x] 121-122°С
[x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] 110-115°C
[ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor
Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a floarei de
active
sulf:
Punctajul: 10CM Indicaţi mecanismul de acţiune a a) [x] 115°C
substanţelor oxidante: b) [ ] 120°C
[ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [ ] 122°C
[ ] coagulează proteinele celulare
d) [ ] 134°C
[ ] reduc tensiunea superficială
e) [ ] 180°C
[x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor
Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a
active
fenacetinei:
[ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
a) [ ] 115°C
Punctajul: 10CS Microorganismele lipsite de metabolism
b) [ ] 120°C
propriu sînt:
c) [ ] 122°C
[x] virusurile
d) [x] 134°C
[ ] fungi
e) [ ] 180°C
[ ] bacteriile
Punctajul: 10CS O mulţime de indivizi care aparţine
[ ] helminţii protozoarele
aceleiaşi specii şi habitează acelaş mediu se numeşte:
[ ] protozoarele
[ ] clonă
Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele de laborator ce se
[ ] cultură pură
supun sterilizării prin aer cald:
[ ] specie
[x] tuburi
[ ] familie
[x] mojare
[x] populaţie
[ ] materiale contaminate din laborator
Punctajul: 10CS Populaţia constituită din descendenţii
[ ] soluţii apoase
unui singur individ prin înmulţire vegetativă se numeşte:
[x] instrumentariu chirurgical
[ ] specie
Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele ce se supun
[ ] cultură mixtă
sterilizării prin aer cald:
[x] clonă
[x] substanţe grase
[ ] tulpină [x] aerul
[ ] gen [x] unele medicamente
Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia tulpinei [x] unele medii de cultură
microbiene: [ ] produsele alimentare
[ ] o populaţie constituită din descendenţii unui singur [ ] materialul de pansament
individ prin înmulţire vegetativă Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia sterilizării:
[x] o populaţie microbiană constituită din descendenţii [x] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor
unei singure izolări în cultură pură microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi), inclusiv a
[ ] o mulţime de indivizi, care aparţin aceleaşi specii şi sporilor
habitează acelaş mediu [ ] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor
[ ] un amestec de microorganisme eterogene izolate din microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi)
substraturi naturale [ ] este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a
[ ] microorganisme de diferite specii sau subspecii sporilor
Punctajul: 10CM Specia bacteriană este considerată o [ ] este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
totalitate de populaţii ce li se atribuie: [ ] este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a
[x] o origine comună sporilor
[x] adaptate la un habitat anumit Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia dezinfecţiei:
[x] apropiate ca aparat genetic [ ] distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a
[ ] îndepărtate ca caractere morfologice şi fiziologice sporilor
[x] metabolism şi coraporturi interspecifice similare [x] distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor
Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri se determină patogene, dar nu obligator şi a sporilor
concentraţia antibioticelor în umorile organismului: [ ] distrugerea sporilor microbieni
[x] cînd se administrează antibiotice potenţial toxice [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
[x] cînd se tratează pacienţi cu deficienţe metabolice şi [ ] distrugerea microorganismelor potenţial patogene
excretorii Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de sterilizare a ansei
[ ] cînd pacientul primeşte pentru prima data antibiotice bacteriologice:
[x] cînd se administrează un antibiotic nou sau pe o cale [ ] mecanică
nouă [x] ardere la roşu
[ ] cînd administrăm un antibiotic copiilor pîna la 7 ani [ ] chimică
Punctajul: 10CS Bacteriile care găzduiesc un profag şi îl [ ] incinerare
transmit la descendenţi se numesc: [ ] biologică
[ ] lizosensibile Punctajul: 10CS Indicaţi metodele prin care se sterilizează
[ ] lizorezistente mediile de cultură cu ingrediente termosensibile:
[x] lizogene [x] tindalizare
[ ] temperate [ ] pasteurizare
[ ] virulente [x] filtrare
Punctajul: 10CS Bacteriile care adsorb specific un fag, [ ] fierbere 30 min
îl replică şi sînt lizate se numesc: [ ] autoclavare
[x] lizosensibile Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare
[ ] lzorezistente pentru titrarea complementului:
[ ] lizogene [x] hematii de berbec
[ ] temperate [x] ser hemolitic
[ ] virulente [x] complement
Punctajul: 10CM Pentru ce tipuri de microscopie este [x] apă purificată
necesară camera obscură: [ ] tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
[ ] microscopia optică Punctajul: 10CS Reacţia de precipitare inelară se
[x] microscopia cu fond întunecat consideră pozitivă în cazul:
[x] microscopia cu contrast de fază [ ] apariţiei unui sediment
[x] microscopia cu fluorescenţă [x] apariţia unui precipitat inelar la limita reactivelor
[ ] microscopia stereoscopică [ ] apariţia floculelor
Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de sterilizare cu [ ] apariţia turbidităţii
caldură uscată: [ ] apariţia unei pelicule
[x] încălzirea la roşu Punctajul: 10CM Indicaţi tehnica de montare a
[x] flambarea reacţiei de aglutinare:
[x] incinerarea [x] pe lamă
[ ] fierberea [ ] colorimetric
[ ] tindalizarea [ ] pe fond întunecat
Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse [x] în tuburi
sterilizării prin tindalizare: [ ] în godeuri
[ ] mediile uzuale Punctajul: 10CS Indicaţi timpul de interpretare a
[x] unele medii de cultură reacţiei de aglutinare pe lamă:
[x] produse alimentare [ ] 10 min
[ ] material de pansament [ ] 30 min
[ ] mojare [x] 1-2 min
Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse [ ] 48 ore
sterilizării prin metoda mecanică: [ ] 24 ore
Punctajul: 10CM Reacţia de fixare a şi inoculate aceluiaşi pacient
complementului se consideră pozitivă în [ ] suspensie de bacterii tratată cu formol
cazul: [ ] suspensie de bacterii tratată cu fenol
[ ] lizei hematiilor [ ] suspensie de bacterii tratată la temperaturi joase
[x] absenţei lizei hematiilor Punctajul: 10CS Stare patologică caracterizată prin
[x] apariţiei sedimentului de culoare roşie persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sînge se numeşte:
[ ] apariţiei turbidităţii [x] septicemie
[ ] apariţiei floculelor [ ] toxinemie
Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele faţă de vaccinuri: [ ] virusemie
[x] eficienţă [ ] bacteriemie
[x] inocuitate [ ] septicopiemie
[x] stabilitate Punctajul: 10CS Indicaţi vaccinul, care conţine
[ ] termen scurt de păstrare antigen al unei singure specii microbiene:
[x] cost accesibil [ ] vaccin asociat
Punctajul: 10CM Alegeti metodele de obţinere a [ ] vaccin bivalent
vaccinurilor vii atenuate utilizate în profilaxia infecţiilor [ ] vaccin combinat
virale: [ ] vaccin polivalent
[ ] cultivarea virusurilor în bulion peptonat [x] vaccin monovalent
[x] pasaje repetate în culturi de celule Punctajul: 10CS Selectaţi infecţia ce se
[ ] cultivarea virusurilor pe medii de cultură solide caracterizează printr-un debut prompt şi o evoluţie
[x] cultivarea virusurilor la temperaturi joase comparativ scurtă:
[x] cultivarea virusurilor la temperaturi înalte [x] infecţia acută
Punctajul: 10CM Vaccinurile omorîte prezintă [ ] infecţia cronică
suspensii microbiene inactivate prin: [ ] infecţia secundară
[x] agenti chimici [ ] reinfecţia
[ ] agenti biologici [ ] suprainfecţia
[x] agenţi fizici Punctajul: 10CS Despre endotoxine se poate afirma cu
[ ] agenţi mecanici excepţia:
[ ] toate enumerate mai sus [ ] fac parte din structura peretelui celular bacterian
Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia anatoxinelor: gramnegativ
[ ] toxine proteice [ ] cauzează leucopenie
[x] toxine proteice tratate cu formol la temperaturi înalte [ ] determină febră
[ ] toxine proteice tratate la temperaturi înalte [x] produc paralizii
[ ] toxine proteice tratate la temperaturi joase [ ] declansaza şoc endotoxic
[ ] toxine glicoproteidice tratate cu formol la temperaturi Punctajul: 10CM Indicaţi organele centrale ale
înalte sistemului imun:
Punctajul: 10CS Imunizarea generală urmăreşte:
[ ] populaţia infantilă [x] maduva osoasă
[ ] populaţia adultă [x] timusul
[x] populaţia infantilă şi adultă [ ] pancreasul
[ ] colectivele organizate [x] ficatul
[ ] grupe de populaţie cu risc sporit [ ] ganglionii limfatici
Punctajul: 10CS Imunizarea selectivă urmăreşte: Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile
[x] grupe de populaţie cu risc sporit imunoglobulinilor A:
[ ] populatia infantilă [x] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
[ ] populatia adultă [x] transportă complexele imune care conţin IgA
[ ] populatia infantilă şi adultă [x] neutralizează virusurile în celulele epiteliale
[ ] colective organizate [ ] contribuie la multiplicarea bacteriilor
Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile [ ] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
temporare pentru efectuarea vaccinărilor: Punctajul: 10CS Constituie o infectare repetată cu
[x] sarcina aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
[x] bolile febrile acute [ ] infecţia acută
[x] sugarii aflaţi încă sub protecţia anticorpilor materni [ ] infecţia cronică
[x] tratamentul cu steroizi [ ] infecţia secundară
[ ] tratamentul cu antihistaminice [x] reinfecţia
Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile [ ] suprainfecţia
permanente pentru efectuarea vaccinărilor: Punctajul: 10CM Indicaţi factorii alternativi ce
[x] atopiile activează complementul:
[x] imunodeficienţe severe datorită celulelor T [x] proteinazele
[ ] tratamentul cu steroizi [x] glicoproteinele
[ ] tratamentul cu antibiotice [x] properdina
[ ] bolile somatice cronice [ ] IgE
Punctajul: 10CS Indicaţi componenţa [ ] IgA
autovaccinurilor: Punctajul: 10CM Indicaţi factorii clasici ce
[ ] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient şi activează complementul:
injectată altui pacient [x] IgG
[x] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient
[x] IgM [x] conţine microorganisme vii atenuate, omorîte sau
[ ] IgE componente extrase din celula microbiană
[ ] IgD [x] se administrează conform calendarului de vaccinări
[ ] IgA Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea serurilor
Punctajul: 10CS Indicaţi celulele producente de imune curative după modul de acţiune:
anticorpi: [x] antitoxice
[ ] limfocitele [x] antibacteriene
[ ] plasmoblaştii [x] antivirale
[x] celulele plasmocite [ ] anti-O polizaharidice
[ ] celulele reticulare [ ] anti-H flagelare
[ ] mastocitele Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul biologic ce
Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este folosit pentru conţine antigene de diferite specii de microorganisme:
profilaxia specifică a: [ ] vaccinul BCG
[x] tuberculozei [ ] vaccinul monovalent
[ ] holerei [x] vaccinul polivalent
[ ] difteriei [ ] anatoxina stafilococică
[ ] tusei convulsive [ ] anatoxina botulinică
[ ] antraxului Punctajul: 10CS Indicaţi componentul responsabil de
Punctajul: 10CS Imunitatea naturală activă se reacţiile de hipersensibilitate tardive:
formează în rezultatul: [ ] IgD
[ ] administrării serului imun [x] limfocitele T
[ ] vaccinării [ ] limfocitele B
[x] suportării bolii infecţioase [ ] IgG
[ ] administrării anatoxinei [ ] IgM
[ ] administrării bacteriofagului Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care
Punctajul: 10CS Imunitatea naturală pasivă se posedă funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
formează în organism în rezultatul: [ ] IgM
[ ] vaccinarii [ ] IgG
[ ] administrării serului imun [x] IgA
[ ] suportării bolii infecţioase [ ] IgE
[ ] administrării anatoxinei [ ] IgD
[x] administrării bacteriofagilor Punctajul: 10CS Indicaţi reacţia care permite
Punctajul: 10CS Imunitatea artificială activă se depistarea anticorpilor incompleţi:
formează în organism în rezultatul: [ ] de precipitare
[ ] administrării serului imun [ ] de hemaglutinare
[x] vaccinării [ ] de bacterioliză
[ ] suportării bolii infecţioase [x] Coombs
[ ] administrării bacteriofagilor [ ] inhibare a hemaglutinării
[ ] administrării anatoxinelor Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucinelor:
Punctajul: 10CM Imunitatea artificială activă se [ ] enzime bacteriene cu efect antileucocitar
formează în organism în rezultatul: [x] substanţe antimicrobiene secretate de leucocite
[x] administrării serului imun [ ] Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
[x] administrării gamaglobulinei
[ ] vaccinării [ ] monochine eliberate de macrofagul activat
[ ] administrării bacteriofagilor [ ] monochine eliberate de macrofagul neactivat
[ ] suportării bolii infecţioase Punctajul: 10CM Indicaţi markerii folosiţi în reacţia
Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina ce trece imunoenzimatică:
bariera transplacentară: [x] fosfataza alcalină
[x] IgG [ ] O-streptolizina
[ ] IgA [ ] auramina
[ ] IgM [ ] hialuronidaza
[ ] IgE [x] peroxidaza din hrean
[ ] IgD Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele corespunzătoare
Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care serurilor imune curative:
este implicată în reacţiile de hipersensibilizare de tip [x] să fie apirogene
imediat: [x] să nu posede reactogenitate
[ ] IgA [ ] să conţină anticorpi anti-O
[x] IgE [x] să fie sterile
[ ] IgM [x] să fie titrante
[ ] IgG Punctajul: 10CM Interferonul este produs de:
[ ] IgD [x] leucocite
Punctajul: 10CM Despre vaccinuri se poate afirma: [x] fibroblaţti
[ ] sînt preparate biologice utilizate cu scop de [ ] trombocite
serodiagnostic [ ] B-limfocite
[ ] sînt utile în intradermoreacţii [x] T-limfocite
[x] se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei Punctajul: 10CS Infecţia intrauterină la nou-nascuţi
este determinată prin detectarea clasei de imunoglobuline: [ ] unele infecţii cu bacili gramnegativi
[ ] IgA [ ] unele infecţii cu bacili grampozitivi
[ ] IgD [x] sifilisul nervos
[ ] IgG Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucocidinelor:
[x] IgM [ ] monokine eliberate de macrofagul activat
[ ] IgE [ ] cofactori bacterieni ai limfotoxinelor
Punctajul: 10CS Constituie o infecţie repetată cu [ ] substanţe antimicrobiene eliberate prin degranularea
aceeaşi specie de microorganisme după vindecare: PMN
[ ] infecţia cronică [x] substanţe bacteriene cu efect antileucocitar
[ ] infecţia acută [ ] fracţiuni sangvine
[ ] infecţia secundară Punctajul: 10CS Multiplicarea unui microorganism pe
[ ] suprainfecţia suprafeţele unei gazde fără reacţie detectabilă din partea
[x] reinfecţia acestuia o numim:
Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline [ ] contaminare
implicată în reacţiile anafilactice: [x] colonizare
[ ] IgA [ ] infecţie inaparentă
[x] IgE [ ] infecţie subclinică
[ ] IgM [ ] infecţie latentă
[ ] IgG Punctajul: 10CM Indicaţi componentele celulei
[ ] IgD bacteriene ce aderă pe mucoase:
Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina cu [x] glicocalix
structură pentameră: [ ] nucleul
[ ] IgA [x] fimbrii
[ ] IgG [ ] pili sexuali
[x] IgM [ ] sporii
[ ] IgE Punctajul: 10CM Enumeraţi Inductorii de interferon:
[ ] IgD [x] infecţia virală
Punctajul: 10CM Indicaţi serurile imune antitoxice: [x] endotoxinele
[ ] antiantrax [x] ARN sintetic
[x] antibotulinic [x] substante mitogene
[x] antitetanic [ ] nici unul enumerat mai sus
[x] antidifteric Punctajul: 10CM Indicaţi căile de activare a
[ ] antileptospirozic complementului:
Punctajul: 10CS Boala infecţioasă declanşată în [x] alternativă
rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei [ ] acidă mixtă
primoinfecţii se numeşte: [x] clasică
[ ] infecţie acută [ ] butilen-glicolitică
[ ] infecţie cronică [ ] glicolică
[x] infecţie secundară Punctajul: 10CS Referitor la interferon sînt corecte
[ ] reinfecţie afirmaţiile:
[ ] recidivă [ ] are acţiune specifică de virus
Punctajul: 10CS Interferonul posedă următoarele [ ] are acţiune specifică de inductor
caractere: [ ] are acţiune nespecifică de gazdă
[ ] are acţiune citotoxică [x] este elaborat de limfocitele T stimulate antigenic
[ ] stimulează fagocitoza [ ] este elaborat de neutrofile
[ ] inhibă fagocitoza Punctajul: 10CM Selectaţi cazurile de prescriere a
[x] inhibă reproducerea virusurilor serurilor hiperimune:
[ ] inhibă creşterea şi multiplicarea bacteriilor [x] protecţia pacienţilor cu agamaglobulinemie faţă de
Punctajul: 10CM Imunitatea antivirală este asigurată prin: unele infecţii
[x] anticorpi IgG [x] protecţia persoanelor nevaccinate în condiţii de risc
[x] celule K crescut pentru unele infecţii
[x] anticorpi IgA [x] terapia unor toxiinfecţii şi intoxicaţii
[x] limfocite citotoxice [ ] protecţia persoanelor cu risc crescut de a contracta o
[ ] anticorpi IgE anumită infecţie
Punctajul: 10CM Indicaţi clasele de imunoglobuline ce nu [ ] protecţăia populaţiei infantile sau adulte în raport cu un
fixează complementul: program guvernamental stabilit
[x] IgA Punctajul: 10CS Indicaţi avantajele administrării
[ ] IgG serurilor hiperimune curative:
[ ] IgM [ ] eficienţă tardivă
[x] IgD [x] eficienţă imediată
[x] IgE [ ] sensibilizare la proteinele heteroloage
Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri febra poate avea [ ] riscul bolii infecţioase
efect protector: [ ] dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilizare
[ ] în infecţii cu bacterii psihrofile Punctajul: 10CM Indicaţăi caracterele anatoxinelor:
[x] în unele viroze [ ] neimunogene
[x] imunogene
[ ] toxigene [ ] reacţia Coombs
[x] netoxigene [x] reacţia de bacterioliză
[ ] virulente Punctajul: 10CM Despre complement se poate
Punctajul: 10CM Riscul bolii serului după terapia afirma:
antitetanică specifică poate fi prevenit dacă recurgem la: [x] constituie un complex de proteine care se conţin în
[ ] desensibilizare acută serul sangvin
[x] imunoglobulină umană hieperimună antitetanică [x] participă în unele reacţii imunologice
[ ] desensibilizare cronică [x] este un factor nespecific de rezistenţă
[x] ser hiperimun antitetanic purificat şi concentrat [ ] constituie un complex de lipopolizaharide
[ ] ser hiperimun antibotulinic purificat şi concentrat [ ] stimulează reproducerea virusurilor
Punctajul: 10CM Riscul şocului anafilactic în Punctajul: 10CS Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sînge
terapia specifică antidifterică poate fi prevenit dacă fără a se multiplica include noţiunea de:
recurgem la: [x] bacteriemie
[x] intradermoreacţie [ ] toxinemie
[x] gama-globulină umană hiperimună antidifterică [ ] septicopiemie
[x] desensibilizare acută [ ] virusemie
[ ] ser antidifteric heterolog purificat şi concentrat [ ] septicemie
[ ] gama-globulină umană normală Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în
Punctajul: 10CM Perturbări în microbiocenozele diagnosticul rapid al infecţiilor:
organismului uman pot surveni ca urmare a: [ ] de neutralizare
[x] unor modificări în structura receptorilor pentru [ ] de fixare a complementului
liganzii bacterieni [ ] de hemaglutinare indirectă
[x] antibioticoterapie [x] analiza imunoenzimatică directă
[x] modificării nutrienţilor oferiţi de suprafeţele [x] imunofluorescenţă directă
organismului Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii
[x] creşterea temperaturii şi umidităţii atmosferice artificiale active:
[ ] nici una din ele [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
Punctajul: 10CS Imunitatea mediată celular este genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
stimulată eficient prin: [ ] nereceptivitatea macroorgansimului faţă de agenţii
[ ] vaccinuri inactivate genetici străini în urma suportării bolilor alergice
[ ] anatoxine purificate şi adsorbite [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[ ] vaccinuri clonate genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
[x] vaccinuri vii atenuate [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[ ] vaccinuri chimice genetici străini în urma utilizării serurilor imune
Punctajul: 10CS Surse de infecţie pot fi cu excepţia: [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[ ] omul bolnav cu formă acută genetici străini care se instalează în urma transferului
[ ] omul cu infecţie inaparentă anticorpilor gata de la mama la făt transplacentar
[ ] omul bolnav cu formă cronică Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii
[ ] purtătorii sănătoşi de microorganisme patogene naturale active:
[x] omul sănătos [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
Punctajul: 10CM Indicaţi segmentele genice care genetici străini în urma suportării unei boli alergice
codifică regiunea variabilă a lanţului greu a [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
imunoglobulinei: genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
[x] V (variabil) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[x] D (diversitate) genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
[x] J (joining) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii
[ ] S (segmentat) genetici străini în urma utilizării serurilor imune
[ ] F (fertil) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
Punctajul: 10CM Despre endotoxine se poate genetici străini care se instalează în urma transferului
afirma: anticorpilor gata de la mamă la făt
[x] fac parte integrată din structura peretelui celular Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii
[x] sînt termostabile artificiale pasive:
[x] de natură glucolipoproteică [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[ ] de natură proteică genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
[ ] sub acţiunea formalinei se transformă în anatoxină [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
Punctajul: 10CM Despre exotoxine se poate afirma: genetici străini în urma suportării unei boli alergice
[ ] sub acţiunea formalinei se inactivează parţial [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[x] se elimină uşor din celulă în mediu genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
[x] sînt termolabile [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
[x] posedă toxcititate marcată genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la
[x] sînt de natură proteică mamă la făt
Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile care se manifestă în [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
prezenţa complementului: genetici străini în urma utilizării serurilor imune
[ ] reacţia de hemaglutinare Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii naturale
[ ] reacţia de precipitare pasive:
[x] reacţia de fixare a complementului [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii
genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgE:
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii [x] au greutate moleculara de 190000 daltoni
genetici străini în urma suportării unei boli alergice [x] nu activează complementul
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii [x] o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de
genetici străini în urma utilizării vaccinurilor suprafaţa mastocitelor
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii [ ] degradează peste 10 zile
genetici străini în urma utilizării serurilor imune [x] joacă rol important în declanşarea stărilor de
[x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii hipersensibilitate de tip anafilactic
genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele IgD:
mamă la făt [x] are greutate moleculară de 180000 daltoni
Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
antimicrobiene: [x] reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele [x] funcţia biologică nu este bine precizată
microbiene [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţi hipersensibilitate de tip anafilactic
genetici străini ţn urma utilizării serurilor imune Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgG:
[x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de [ ] joacă rol important în declanşarea stărilor de
microroganisme hipersensibilitate de tip anafilactic
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii [x] sînt prezente în cantităţi reduse în secreţiile salivare şi
genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la intestinale
mamă la făt [x] au o contribuţie importantă în apărarea locală la
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii nivelul alveolelor pulmonare
genetici străini în urma suportării unei boli alergice [ ] functţa biologică nu este bine precizată
Punctajul: 10CS Alegeti definiţia imunităţii [ ] majoritatea imunoglobulinelor se găsesc pe suprafaţa
antitoxice: limfocitelor B
[x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici
microbiene umorali de rezistenţă a macroorganismului:
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de [x] opsoninele
microorganisme [x] leucinele
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii [x] properdina
genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase [x] interferonul
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii [ ] celulele fagocitare
genetici străini în urma suportării unei boli alergice Punctajul: 10CS Septicemia însoţită de formarea
[ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii focarelor purulente în organele interne se numeşte:
genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la [ ] septicemie
mamă la făt [ ] virusemie
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici a [ ] bacteriemie
primei linii de apărare a macroorganismului: [x] septicopiemie
[x] tegumentul [ ] anemie
[x] mucoasele Punctajul: 10CS Infecţia produsă de două sau mai
[x] ganglionii limfatici multe specii microbiene se numeşte:
[ ] IgA [ ] reinfecţie
[ ] IgG [ ] suprainfecţie
Punctajul: 10CM Indicaţi condiţiile de antigenitate a [ ] recidivă
substanţelor: [x] infecţie mixtă
[x] să fie străină, necunoscută pentru macroorganism [ ] inefcţie latentă
[x] să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 Punctajul: 10CS Infecţia repetată cu aceeaşi specie
daltoni microbiană, care a provocat boala ce sa sfîrşit prin
[x] să aibă o conformaţie spaţială stabilă însănătoşire se numeşte:
[x] să aiba o structură chimică cît mai complexă [x] reinfecţie
[ ] să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 [ ] suprainfecţie
daltoni [ ] recidivă
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgA: [ ] infecţie mixtă
[ ] degradează peste 20 de zile [ ] infecţie latentă
[x] reprezintă aproximativ 17% din totalul Punctajul: 10CS Reîntoarcerea simptomelor bolii
imunoglobulinelor precedente se numeşte:
[x] se află în sînge în proporţii de 42% din totalul IgA [ ] infecţie acută
[x] se află în secreţii şi pe suprafaţa mucoaselor în 58% [x] recidivă
din totalul IgA [ ] infecţie cronică
[x] nu activează complementul [ ] infecţie latentă
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgM: [ ] suprainfecţie
[x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile proteinei "C"
[x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor reactive:
[ ] au greutatea moleculară de 10000 daltoni [x] gama-globulină
[x] nu se transmit transplacentar [x] apare în ser la bolnavii cu boli infecţioase acute
[x] se găsesc predominant intravascular [x] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei
microbiene obligatorii:
[ ] are acţiune bacteriostatică faţă de agentul patogen al [x] virusurile
difteriei [ ] fungii
[ ] distruge peptidoglicanul din peretele celular al [ ] helminţii
microorganismelor [ ] bacteriile
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele [ ] protozoarele
lizozimului: Punctajul: 10CS Indicaţi unitatea taxonomică
[ ] gama-globulină fundamentală:
[x] este o enzimă [x] Specia
[x] distruge peptidoglicanul din peretele celular al [ ] Familia
bacteriilor [ ] Clasa
[x] hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd [ ] Genul
sferoplaşti şi protoplaşti [ ] Ordinul
[x] se sintetizează de celulele mononucleare şi Punctajul: 10CS Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-
polinucleare un anumit moment dintr-un anumit produs patologic
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele reprezintă:
interferonului: [ ] Clona
[x] inhibă replicarea ADN-lui viral [ ] Biotipul
[x] posedă acţiune antivirală pronunţată [x] Tulpina
[x] este produs de celulele eucariote [ ] Colonia
[ ] hidrolizează peretele celular al bacteriilor [ ] Lizotipul
[ ] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei Punctajul: 10CS Interpretarea testului catalazei se face:
microbiene [ ] după 1-3 ore
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele lizinelor: [ ] după 24 de ore
[x] este o fracţiune a proteinelor serului [ ] după 15 minute
[x] sînt termostabile [ ] după 6 ore
[x] au acţiune bactericidă preponderent faţa de [x] imediat (ex tempore)
microorganismele grampozitive Punctajul: 10CM Care din următoarele specii
[x] au acţiune sporocidă bacteriene formează capsulă adevărată:
[ ] au acţiune antivirală pronunţată [x] Klebsiella pneumoniae
Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele [ ] Hafnia alvei
complementului: [ ] Kluzvera criocrescens
[ ] are acţiune sporocidă [x] Bacillus anthracis
[x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline [ ] Seratia fonticola
[x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice Punctajul: 10CS Care dintre următoarele genuri de
[x] este alcătuit din fractiuni proteice ciuperci microscopice au miceliul constituit din hife septate:
[x] este un factor umoral nespecific de rezistenţă a [ ] Conidiobolus
macroorganismului [x] Penicillium
Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia anticorpilor [ ] Mucor
incompleţi: [ ] Absidia
[ ] anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează [ ] Rhizopus
determinantele antigenice, formînd macroagregate Punctajul: 10CS Acizii teichoici şi teichuronici se
[x] anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
paralizează determinantele antigenice,dar nu [ ] sporilor bacterieni
formează macroagregate [ ] peretelui celular al micoplasmelor
[ ] anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează [ ] capsulei bacteriene
determinantele antigenice, formînd macroagregate [x] peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive
[ ] anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează [ ] peretelui celular al bacteriilor Gram negative
determinantele antigenice, formînd macroagregate Punctajul: 10CS Bacteriile amfitriche posedǎ:
[ ] anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează [ ] un singur cil dispus polar
determinantele antigenice, formînd macroagregate [ ] câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare
Punctajul: 10CM Indicaţi adjuvanţii care întră în extremitate
componenţa vaccinurilor: [ ] mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa
[x] mertiolaţii
celulei
[ ] particule de celuloză [x] un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei
[x] hidroxidul de aluminiu [ ] nu posedă cili
[ ] particule de latex Punctajul: 10CS Care din următoarele teste
[x] compuşii polioxidonici biochimice se încadrează în categoria reacţiilor de
Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele pentru care este evidenţiere a propietăţilor glucidolitice:
caracteristică înmulţirea prin înmugurire:
[ ] testul catalazei
[ ] virusuri
[x] testul de hidroliză a amidonului
[x] levuri
[ ] testul de hidroliză a cazeinei
[ ] bacterii
[ ] testul ureazei
[ ] prioni
[ ] testul de hidroliză a gelatinei
[ ] protozoare
Punctajul: 10CS Selectaţi testele prin care se
Punctajul: 10CS Indicaţi paraziţii intracelulari
evidentiază acţiunea oxidoreducatoare a enzimelor [ ] HDV ADN
bacteriene: [x] anti-HDV IgG
[ ] testul de transformare calitativă [ ] anti-HBV IgG
[x] testul catalazei [x] anti-HDV IgM
[ ] testul indolului Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în
[ ] testul ureazei hepatita virală E:
[ ] testul Vages Proskauer (acetil-metil-carbinolului) [ ] HEV ADN
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a [x] HEV ARN
leptospirilor: [x] HEV Ag
[x] capacitatea invazivă [ ] HAV Ag
[x] capacitatea adezivă [ ] anti-HGV E2
[x] capacitatea de multiplicare in vivo Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-
[ ] acumularea de exotoxină pozitive:
[ ] capsula şi proteina A [x] Clostridium septicum
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate ai [ ] Bordetella pertussis
boreliilor: [ ] Haemophilus influenzae
[ ] enterotoxinele [ ] Pseudomonas aeruginosa
[ ] exfoliatina [x] Bacillus anthracis
[x] capacitatea invazivă Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-
[x] variaţia antigenică pozitive:
[ ] toxina sindromului şocului toxic [ ] Escherichia coli
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a [x] Mycobacterium tuberculosis
stafilococilor: [x] Mycobacterium leprae
[x] exfoliatina [ ] Pseudomonas aeruginosa
[ ] variaţia antigenică [x] Corynebacterium diphtheriae
[x] toxina sindromului şocului toxic Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-
[x] coagulazele negative:
[ ] capacitatea invazivă [x] Escherichia coli
Punctajul: 10CM Selectaţi genurile ce aparţin [x] Proteus mirabilis
familiei Enterobacteriaceae: [ ] Corynebacterium diphtheriae
[x] Citrobacter [ ] Mycobacterium tuberculosis
[ ] Leptospira [ ] Clostridium botulinum
[x] Klebsiella Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-
[x] Erwinia negative:
[ ] Borrelia [ ] Streptococcus pyogenes
Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în [ ] Staphylococcus aureus
hepatita virală B: [x] Neisseria meningitidis
[x] HBsAg [x] Francisella tularensis
[x] anti-HBeAg [x] Pseudomonas aeruginosa
[ ] anti-HGV E2 Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru
[x] anti-HBc IgG Neisseria meningitidis:
[ ] HAV ARN [x] scindarea glucozei
Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în [ ] scindarea lactozei
hepatita virală B: [ ] reducerea nitraţilor
[x] HBV ADN [x] scindarea maltozei
[ ] HBV ARN [ ] scindarea fructozei
[ ] HEV ARN Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru
[ ] anti HAV IgM Mycobacterium tuberculosis:
[x] anti-HCc IgM [ ] reducerea teluritului
Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în [x] producerea de urează
hepatita virală A: [x] producerea de niacină
[ ] HEV Ag [ ] creşterea la 25°C
[x] HAV Ag [x] creşterea la 33°C
[x] HAV ARN Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru
[ ] HDV ARN Bordetella pertussis:
[ ] HGV ARN [ ] producerea de urează
Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în [ ] mobilitatea
hepatita virală C: [x] oxidază
[x] anti-HCV IgM [ ] utilizarea citratului
[ ] anti-HEV IgM [ ] reducerea nitraţilor
[x] HCV ARN Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru
[ ] HCV ADN Bordetella parapertussis:
[x] anti-HCV IgG [x] producerea de urează
Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în [ ] oxidază
hepatita virală D: [ ] mobilitatea
[x] HDV ARN [ ] utilizarea citratului
[ ] reducerea nitriţilor [ ] Rujeola
Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele Vibrio [x] Endocardita subacută sau maladia Osler
cholerae O1: [x] Scarlatina
[ ] Inaba [ ] Angina stafilococică
[ ] Ogawa Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile post-
[ ] Hykojima streptococice:
[x] El Tor [x] Reumatismul articular acut
[x] asiaticae [x] Glomerulonefrita acută
Punctajul: 10CM Indicţi mediile de cultură [ ] Scarlatina
diferenнal-diagnostice de izolare: [ ] Erizipelul
[x] Endo [ ] Rujeola
[ ] Hiss Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de
[x] agar cu eozina-albastru de metilen prioni:
[ ] bulion glucozat [x] maladia Creutzfeld-Jakob
[ ] Stuart [x] maladia Kuru
Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de transport: [ ] boala Brill-Zinsser
[x] Stuart [x] insomnia fatală familială
[x] Cary-Blair [ ] boala Addison
[x] Amies Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de
[ ] Endo prioni:
[ ] agar cu sulfit de bismut [ ] boala Basedow
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram- [x] sindromul Gerstmann-Straussler- Scheinker
negative: [x] insomnia fatală familială
[x] Moraxella catarrhalis [ ] boala somnului
[ ] Corynebacterium diphtheria [ ] sindromul Alpers
[ ] Streptococcus pneumoniae Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile
[x] Pseudomonas aeruginosa fotocromogene:
[x] Bordetella pertussis [x] Mycobacterium kansasii
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram- [x] Mycobacterium asiaticum
negative: [ ] Mycobacterium tuberculosis
[ ] Streptococcus pyogenes [ ] Mycobacterium leprae
[ ] Mycobacterium tuberculosis [x] Mycobacterium simiae
[x] Yersinia pseudotuberculosis Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile
[x] Salmonella Enteritidis fotocromogene:
[ ] Corynebacterium diphtheria [x] Mycobacterium scrofulaceum
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram- [ ] Mycobacterium africanum
pozitive: [ ] Mycobacterium tuberculosis
[x] Mycobacterium tuberculosis [ ] Mycobacterium leprae
[x] Corynebacterium diphtheria [x] Mycobacterium gordonae
[ ] Salmonella typhi Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
[ ] Shigella flexneri [x] Mycobacterium africanum
[ ] Pseudomonas aeruginosa [ ] Mycobacterium scrofulaceum
Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram- [x] Mycobacterium tuberculosis
pozitive: [x] Mycobacterium bovis
[ ] Neisseria gonorrhoeae [ ] Mycobacterium gordonae
[x] Mycobacterium leprae Punctajul: 10 CM Indicaţi micobacteriile cu creştere
[ ] Moraxella catarrhalis rapidă:
[ ] Acinetobacter baumannii [ ] Mycobacterium leprae
[x] Clostridium tetani [ ] Mycobacterium africanum
Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de [x] Mycobacterium scrofulaceum
microorganisme mobile prin flageli peritichi: [ ] Mycobacterium bovis
[x] Escherichia coli [x] Mycobacterium simiae
[ ] Shigella flexneri Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere
[ ] Moraxella catarrhalis rapidă:
[ ] Clostridium perfringens [ ] Mycobacterium leprae
[x] Clostridium tetani [x] Mycobacterium simiae
Punctajul: 10CS Indicaţi speciile de microorganisme [ ] Mycobacterium bovis
mobile prin flageli monotichi: [ ] Mycobacterium africanum
[ ] Shigella flexneri [ ] Mycobacterium tuberculosis
[x] Vibrio cholerae Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
[ ] Escherichia coli [ ] Mycobacterium simiae
[ ] Clostridium tetani [x] Mycobacterium bovis
[ ] Clostridium perfringens [ ] Mycobacterium gordonae
Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de [ ] Mycobacterium scrofulaceum
streptococci:
[x] Erizipelul
[ ] Mycobacterium asiaticum [ ] Pseudomonas aeruginosa
Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a [x] Pseudomonas alcaligenes
tifosului exantematic epidemic: [ ] Pseudomonas fluorescens
[ ] puricii [x] Pseudomonas pseudoalcaligenes
[x] păduchele uman [x] Pseudomonas stutzeri
[ ] căpuşele din genul Ixodes Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-
[ ] rozătoarele negativi glucozonefermentativi:
[ ] ţînţarii [ ] Klebsiella
Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a [x] Pseudomonas
tifosului exantematic endemic: [ ] Proteus
[ ] ţînţarii [ ] Morganella
[ ] căpuşele din genul Ixodes [x] Acinetobacter
[x] puricii Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-
[ ] păduchele uman negativi glucozofermentativi:
[ ] muştele [x] Proteus
Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul [ ] Pseudomonas
exantematic epidemic: [x] Serratia
[ ] rozătoarele [ ] Acinetobacter
[x] omul [x] Morganella
[ ] puricii Punctajul: 10CM Indicaţi pigmenţii difuzabili
[ ] vitele cornute mari fluorescenţi:
[ ] cabalinele [x] piocianina
Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul [x] piomelanina
exantematic endemic: [x] pioverdina
[x] rozătoarele [x] piorubrina
[ ] vitele cornute mici [ ] piocheratina
[ ] caninele Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din
[ ] cabalinele familia Enterobacteriaceae:
[ ] ţînţarii [x] Salmonella
Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de [ ] Klebsiella
borelii: [ ] Serratia
[x] tifosul recurent endemic [x] Shigella
[x] tifosul recurent epidemic [ ] Morganella
[ ] tifosul exantematic epidemic Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din
[ ] tifosul exantematic endemic familia Enterobacteriaceae:
[ ] tifosul abdominal [x] Yersinia
Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de [ ] Kluyvera
rickettsii: [ ] Citrobacter
[x] tifosul exantematic epidemic [ ] Enterobacter
[x] tifosul exantematic endemic [x] Shigella
[ ] tifosul abdominal Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat
[ ] tifosul recurent endemic patogene din familia Enterobacteriaceae:
[ ] tifosul recurent epidemic [x] Klebsiella
Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului [ ] Yersinia
exantematic epidemic: [ ] Salmonella
[ ] Rickettsia parkeri [x] Morganella
[ ] Rickettsia tsutsugamushi [x] Proteus
[ ] Rickettsia typhi Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat
[ ] Rickettsia conorii patogene din familia Enterobacteriaceae:
[x] Rickettsia prowazekii [x] Citrobacter
Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului [x] Enterobacter
exantematic endemic: [ ] Shigella
[ ] Rickettsia orientalis [x] Proteus
[ ] Rickettsia prowazekii [ ] Salmonella
[ ] Rickettsia tsutsugamushi Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de Yersinia izolate la
[x] Rickettsia typhi om:
[ ] Rickettsia parkeri [x] Yersinia enterocolitica
Punctajul: 10CM Indicaţi speciile fluorescente de [x] Yersinia pestis
pseudomonade: [x] Yersinia pseudotuberculosis
[x] Pseudomonas aeruginosa [ ] Yersinia rohdei
[ ] Pseudomonas alcaligenes [ ] Yersinia ruckeri
[ ] Pseudomonas stutzeri Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a
[x] Pseudomonas fluorescens tifosului exantematic epidemic:
[ ] Pseudomonas mendocina [ ] fecal-oral
Punctajul: 10CM Indicaţi speciile non - fluorescente de [ ] aerogen prin picături
pseudomonade: [ ] contact direct
[ ] contact indirect [ ] scindarea lactozei
[x] transmisiv [ ] scindarea fructozei
Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-pozitive: [x] scindarea maltozei
[ ] Klebsiella [ ] reducerea nitraţilor
[ ] Proteus Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru
[x] Vibrio Neisseria gonorrhoeae:
[ ] Escherichia [ ] scindarea maltozei
[x] Pseudomonas [ ] scindarea fructozei
Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-negative: [x] scindarea glucozei
[ ] Plesiomonas [ ] reducerea nitraţilor
[x] Morganella [ ] reducerea nitriţilor
[ ] Aeromonas Punctajul: 10CM Indicaţi factorii structurali de
[x] Citrobacter patogenitate a Streptococcus pyogenes:
[ ] Pseudomonas [ ] sporii
Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional [x] fimbriile
patogene din familia Enterobacteriaceae: [ ] proteina A
[x] Kluyvera [x] proteina M
[ ] Salmonella [ ] flagelii
[x] Hafnia Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate
[ ] Klebsiella solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
[ ] Proteus [x] hialuronidaza
Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional [x] eritrotoxina
patogene din familia Enterobacteriaceae: [ ] exfoliatina
[ ] Citrobacter [ ] enterotoxina
[ ] Shigella [ ] toxina sindromului şocului toxic
[x] Yokenella Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate
[x] Cedecea solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
[ ] Escherichia [x] streptokinaza
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru genul [x] streptodornaza
Escherichia: [ ] coagulazele
[x] producerea de indol [x] streptolizina S
[x] testul cu roşu metil [ ] leucocidina
[ ] testul Voges-Proskauer Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate
[ ] producerea de urează structurali Staphylococcus aureus:
[x] testul la mobilitate [ ] proteina M
Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru genul [x] proteina A
Shigella: [x] capsula
[x] testul cu roşu metil [ ] flagelii
[ ] testul Voges-Proskauer [ ] hialuronidaza
[ ] producerea de urează Punctajul: 10CM Indicaţi toxinele elaborate de
[ ] test de mobilitate Staphylococcus aureus:
[ ] producerea de hidrogen sulfurat [ ] eritrotoxina
Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii [x] exfoliatina
coagulazopozitivi: [x] toxina sindromului şocului toxic
[ ] Staphylococcus hominis [x] enterotoxina A
[ ] Staphylococcus epidermidis [ ] streptolizina O
[x] Staphylococcus intermedius Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[ ] Staphylococcus saprophyticus diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:
[x] Staphylococcus aureus [x] toxina Dick
Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii [ ] toxina Shiga like
coagulazonegativi: [x] streptolizină O
[ ] Staphylococcus aureus [x] ser imun antiscarlatinos
[x] Staphylococcus gallinarum [ ] anatoxină stafilococică
[x] Staphylococcus epidermidis Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în
[x] Staphylococcus hominis diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:
[x] Staphylococcus capitis [x] autovaccin
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [x] seruri antienterotoxice (A,B,C,D,E,F)
Staphylococcus aureus: [ ] ser imun antiscarlatinos
[x] fermentarea manitei [ ] toxina Dick
[x] testul pentru coagulază [x] bacteriofagi
[ ] testul Voges-Proskauer Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii
[ ] producerea de hidrogen sulfurat anaerobe neclostridiene:
[ ] utilizarea citratului [x] Veillonella parvula
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [ ] Clostridium tetani
Neisseria meningitidis: [ ] Clostridium botulinum
[x] scindarea glucozei [x] Actinomyces israelii
[x] Eubacterium alactolyticum [x] imunodeficienţe
Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii [x] tumori maligne bucale
anaerobe neclostridiene: [x] malnutriţia
[ ] Clostridium septicum [ ] statutul social
[ ] Clostridium novyi [x] sarcina
[ ] Clostridium histolyticum Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează
[x] Fusobacterium nucleatum stabilitatea ecosistemului bucal:
[x] Treponema denticola [x] antibioticoterapia
Punctajul: 10CM Indicaţi biovarinatele [ ] statutul social
Corynebacterium diphtheriae: [ ] sexul
[x] intermedius [x] traumatisme locale
[ ] eltor [x] traumatisme generale
[x] gravis Punctajul: 10CM Indicaţi speciile pionier ale
[x] belfanti cavităţii bucale:
[x] mitis [x] Streptococcus salivarius
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [x] Streptococcus oralis
Corynebacterium diphtheriae: [ ] Entamoeba gingivalis
[ ] testul ureazei [ ] Trichomonas tentax
[x] testul cistinazei [ ] Mycoplasma orale
[ ] testul fosfatazei Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care controlează
[x] fermentarea glucozei condiţia microbiologică a cavităţii bucale:
[ ] fermentarea lactozei [x] nutrienţii
Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru [x] pătrunderea microorganismelor în cavitatea bucală
Bordetella pertusis: [x] retenţia microorganismelor în cavitatea bucală
[x] creşterea pe mediul Bordet-Gengou [x] eliminarea microorganismelor din cavitatea bucală
[ ] creşterea pe mediul geloză cu peptonă [ ] sexul
[ ] creşterea pe mediul Mac Conkey Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate
[ ] creşterea pe mediul Klauberg infecţiilor endodontice:
[x] testul oxidaza [x] Lactobacillus spp.
Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile patogene [x] Veollonella spp.
pentru om: [ ] Kluyvera spp.
[x] Mycobacterium tuberculosis [x] Eubacterium spp.
[ ] Mycobacterium gastri [ ] Escherichia spp.
[ ] Mycobacterium avium Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate
[x] Mycobacterium bovis infecţiilor endodontice:
[x] Mycobacterium africanum [x] neiserii nepretenţioase
Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin [x] streptococi α- hemolitici
genului Enterovirus: [ ] Proteus spp.
[x] virusul poliomielitei [ ] Citrobacter spp.
[ ] virusul febrei galbene [ ] Enterobacter spp.
[x] virusurile ECHO Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile frecvent izolate din
[x] virusurile Coxsackie abcesele periapicale:
[ ] virusul rabic [x] Eubacterium spp.
Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin [ ] Hafnia spp.
subfamiliei Gammaherpesvirinae: [ ] Erwinia spp.
[ ] Virusul herpetic uman tip 6 [x] Prevotella spp.
[ ] Virusul herpetic uman tip 7 [x] Actinomyces spp.
[x] Virusul herpetic uman tip 8 Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile frecvent izolate din
[ ] Virusul herpetic uman tip 3 (Varicella-Zoster) abcesele periapicale:
[x] Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-Barr) [ ] Proteus spp.
Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin [x] Veillonella spp.
subfamiliei Betaherpesvirinae: [x] neiserii nepretenţioase
[ ] virusul herpetic uman tip 4 [ ] neiserii pretenţioase
[x] virusul herpetic uman tip 5 [x] Propionibacterium spp.
[x] virusul herpetic uman tip 6 Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile frecvent izolate din
[x] virusul herpetic uman tip 7 abcesele periapicale:
[ ] virusul herpetic uman tip 8 [ ] Kluyvera spp.
Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin [ ] Erwinia spp.
subfamiliei Alphaherpesvirinae: [x] streptococi α- hemolitici
[x] virusul varicela-zoster (VHU 3) [x] streptococi β- hemolitici
[ ] virusul herpetic uman tip 4 [x] Staphylococcus aureus
[x] virusul herpes simplex tip 1 Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de diagnostic în
[x] virusul herpes simplex tip 2 bolile parodontale:
[ ] virusul herpetic uman tip 5 [x] microscopică
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează [x] bacteriologică
stabilitatea ecosistemului bucal: [x] serologică
[ ] biologică
[ ] alergică
Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru
aprecierea riscului cariogen:
[x] testul amilazei
[ ] testul ureazei
[x] evidenţierea Streptococcus mutans
[x] determinarea numărului de lactobacterii
[ ] evidenţierea Streptococcus viridans
Punctajul: 10CM Indicaţi factorii ce influenţează
dezvoltarea florei bucale:
[x] aderenţa
[x] pH-ul salivei
[ ] boala ulceroasă
[x] chiuretarea parodontală
[x] situsurile protectoare
Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice
adecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
[x] puroi din abcese
[ ] spută
[ ] tampon cu secreţie de pe gingii
[x] probe recoltate intraoperator
[x] puroi din sinusurile paranazale
Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice
inadecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
[ ] puroi din abcese gingivale
[ ] puroi din abcese periorale
[x] spută
[x] exudat faringian
[x] exudat nazofaringian
Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile virale sistemice în
care pot apărea manifestări bucale:
[x] rujeola
[ ] sifilisul
[x] parotidita epidemică
[ ] tuberculoza
[x] mononucleoză infecţioasă
Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile bacteriene
sistemice în care pot apărea manifestări bucale:
[x] tuberculoza
[ ] rujeola
[x] lepra
[x] bejelul
[ ] mononucleoza infecţioasă
Precizați denumirea tipului de convețuire dintre macroorganism,când ultimul trăiește din contul
celuilalt fără ai aduce prejudicii
Alegeți grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziție
Numiți antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular
Selectați preparatele biologice – eubiotice
Numiți mediile de nutriție utilizate pentru studierea activității glicolitice a bacteriile
Numiți metoda de omorâre a formelor vegetative de microorganisme din substrat

Indicați regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată
Numiți procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe
Selectați denumirea aparatului reprezentat în imagine
Numiți acceptorul final al electronilor de hidrogen în respirația aerobă a bacteriilor

Numiți metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi de sub 60 grade C
Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin

Selectați denumirea mediului din imagine
Selectați denumirea mediului din imagine
Selectați mediile de cultură de îmbogățire

Alegeți posibelele efecte negative ale antibioticoterapiei
Numiți procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe
Numiți ingredientele care se conțin în bulionul peptonat
Selectați metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte

Selectați mediile de cultură diferențial-diagnostice
Cu privire la Macrolide se pot afirma următoarele

Cu privire la tetracicline se pot afirma următoarele
Indicați mecanismul de acțiune al cefalosporinelor
Selectați definiția sterilizării
Numiți metodele utilizate pentru determinarea sensibilității unei tulpini microbiene la antibiotice
Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian
Determinarea sensibilității bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele

etape
Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staționară

Numiți tipurile de respirație caracteristice microorganismelor patogene
Numiți clasificarea enzimelor după impactul asupra macroorganismului
Numiți macroorganismele,capabile de a-și realiza integral sinteza metaboliților esențiali

Indicați în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice
Numiți substanța chimică utilizată ca substanță antiseptizantă
Numiți compusul chimic produs în urma activității peptolitice a bacteriilor

Selectați enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la alta
Numiti metodele pentru determinarea sensibilitatii unei tulpini microbiene la antibiotice
Numiti grupul de microorganisme la care apartin bacteriile patogene

Numiti mediile de imbogatire
Numiti sursele de organogeni care trebuie sa contina mediile de cultura pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu
Numiti proprietatile culturale alebacteriilor pe mediul Endo

Numiti particularitatile metabolismului bacterian
Numiti componentele chimice a mediilor nutritive uzuale semisolide
Selectati mediile de nutritie pentru studierea activitatii enzimatice a bacteriilor

Antibioticele bactericide sunt strict necesare in infectiile bacteriene in focare greu sterilizabile ca
exemplu
Urmatoarele substante sunt dezinfectante

In legatura cu antibioticele sunt adevarate afirmatiile
Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată

Indicați proprietățile coloniilor de tipul „S”
Factorii de mediu cu influență asupra bacteriilor sunt

Indicați antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului
Mediile de cultură Olkenitki și Kligler fac parte din grupul de medii

Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele,cu excepția
Alegeți răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col
Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată de multiplicare mai intensă
Indicați obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin aer cald
Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăți

Indicați obiectele supuse sterilizării prin tindalizare
Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii

În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice,biochimice și
antigenice specifice și sunt sensibile la acțiunea agenților antimicrobieni
În ceea ce privește creșterea și multiplicarea bacteriilor,următoarele afirmații sunt adevărate
Indicati mediile de cultura utilizate pentru cultivarea microorganismelor anaerobe

Totalizarea nr. 2 la capitolul „Infecţia şi imunitatea” (2015)
Complement simplu
Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică carac teristică:

Infecţie acută
Infecţie cronică
Infecţie secundară
Reinfecţie
Suprainfecţie
Constiuie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de agent pftogen după vindecare:
Infecţie acută
Infecţie cronică
Infecţie secundară D.
Reinfecţie
E. Suprainfecţie
Constituie o reinfecţie a organismului până la convalescenţă:
Infecţie acută B.
Suprainfecţie
Reinfecţie
Infecţie cronică
Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei macroorganismuluipe fondul unei
primoinfecţii:
Infecţie acută
Infecţie cronică
Suprainfecţie
Reinfecţie
Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
Suprainfecţie
Reinfecţie
Infecţie acută
Infecţie secundară D.
Infecţie cronică
Despre endotoxine se poate afirma, cu excepţia:
Sunt parte integrată în structura peretelui celular al bacteriilor gramnegative
Determină febră
Cauzează leucopenie
Declanşează şoc endotoxic E.
Produc paralizii
Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica se numeşte:
Bacteriemie
Toxinemie
Septicopiemie
Virusemie
Septicemie
Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
Virusemie B.
Septicemie
Bacteriemie
Toxinemie
Septicopiemie
Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
Septicemie
Toxinemie
Septicopiemie
Virusemie
Bacteriemie
2
Răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:
Septicopiemie
Toxinemie
Bacteriemie D.
Virusemie
E. Septicemie
Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
Septicemie
Septocipiemie
Bacteriemie
Virusemie E.
Toxinemie
O convieţuire a micro- şi macroorganismelor când unul trăieşte pr contul celuilalt fără ai aduce
prejudicii se numeşte:
Interferenţă
Parazitism
Comensalism
Sineggism
Mutualism
O relaţie dintre micro- şi macroorganisme când ambele profită de pe urma convieţuirii se nueşte:
Parazitism
Comensalism
Interferenţă D.
Mutualism
E. Sinergism
Virulenţa este:
Un caracter de specie al microbului
Un caracter individual al patogenului
Un caracter eriditar
Determinată de genom
Nu diferă la tulpinele din specie
Factor structural de agresiune al microbilor este:
Flagelii
Peretele celular
Enzimele de patogenitate E.
Pilii
Factori celulari de rezistenţă nespecifică:
Fagocitele
Interferonii
Lizinele
Limfocitele B
Ig A
Inactivarea complementului din ser se realizează la :
600C – 20 minute
560C – 30 minute
500C – 30 minute
1000C – 15 minute
450C – 1 oră
Fagocitoza incompletă decurge în următoarele etape, cu excepţia:
Chemotaxis
Adeziune
Secreţia mediatorilor
Digestia şi evacuarea elementelor reziduale
Înglobarea (endocitoza)
Interferonii β sunt produşi de :
Celule K
Macrofagi C.
Fibroblaşti
Limfocite T specific sensibilizate
IgD şi IgM
3
Lizozimul este o enzimă care:

Acţionează specific asupra virusurilor
Participă în RFC
Lizează eritrocitele
Lizează peretele celular al bacteriilor
Se utilizrază în profilaxia specifică
Activarea complementului pe cale alternativă este iniţiată de:
Complexe antigen-anticorp precis nu
IgA secretorii
Lizine precis nu
Complexe endotoxine – properdină
T- limfocite helper precis nu
Activarea complementului pe cale clasică este iniţiată de:
Complexe antigen-anticorp
IgA secretorii
Lizine
Complexe endotoxine – properdină
T- limfocite helper
Lizozimul este prezent în următoarele umori ale organismului, cu excepţia:
Salivă
Mucus nazal
Lacrimi
Umoare apoasă
Ţesuturi
Iniţierea căii alternative de activare a complementului este asigurată de:
Complexul antigen-anticorp
Fracţiunea C1q C.
Fracţiunea C3
Anticorpii naturali
Antitoxine
Conservarea pe termen lung a complementului se realizează mai eficient prin:
Refrigerare la + 40C
Refrigerare la 00C
Păstrarea la întuneric D.
Conservanţi chimici ??
E. Liofilizare cel mai probabil
Capabile să traverseze bariera placentară sunt următoarele clase de imunoglobuline:
Ig A
Ig G
Ig M
Ig E
Ig D
Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip imediat:
Ig A
Ig G
Ig M
Ig E
Ig D
Realizează funcţii antimicrobiene la nivel de mucoase:
Ig A
Limfocitele T
Limfocitele B
Ig D
Ig E
Indică şi predomină în infecţia acută:
Ig A
Ig G
Ig M
Ig E
Interferonii
4
Bacteriile posedă următoarele antigene, cu excepţia:

Somatic O
Flagelar H
Ribozomal B
Capsular K
Capsular Vi
Clase de imunoglobuline sensibile la cisteină:

Ig A
Ig M
Ig G
Ig D
Ig E
Participă în reacţiile de neutralizare a toxinelor microbiene:

Anatoxinele
Antitoxinele
Aglutininele
Precipitinele
Lizinele
Titruri înalte de Ig M confirmă:

Infecţia cronică
Infecţia acută
Reacţie de hipersensibilitate
Perioada de convalescenţă
Starea de areactivitate
Antigen al bacteriilor care asigură procesul de adeziune la receptorii celulari:
Somatic O
Flagelar H
Piliar F????????
Capsular K
Capsular Vi
Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
Somatic O
Flagelar H
Piliar F
Capsular K
Capsular Vi
Serul pacientului este supus încălzirii la 560C timp de 30 minute pentru inactivarea:
Antigenelor
Anticorpilor
Complementului
Lizinelor
Proteinei C reactive
Interacţiunea dintre antigen şi anticorp are loc în prezenţa:

Complementului
Soluţiei NaCl 0,85%
Soluţiei NaCl 3%??????
Soluţiei NaCl 6%
Soluţiei NaOH 0,5%
Pentru studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii:

Aglutinare
Neutralizare in vivo
Fixare a complementului
Transformare blastică a limfocitelor
Precipitare
Pentru determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie:
Precipitare inelară
Floculare
Testul Elek D.
Aglutinare
E. Neutralizare
Cuplarea unui antigen corpuscular în suspensie cu anticorpul omolog determină:?
Aglutinare
Precipitare
Hemoliză
Floculare
Neutralizare
Cuplarea unui antigen în soluţie coloidală cu anticorpul omolog determină:?
Aglutinare
Precipitare
Hemoliză
Floculare
Neutralizare
Mai sensibilă reacţie de cuantificare a antigenlor şi anticorpilor este:?

Neutralizare
Hemaglutinare indirectă
Analiza radioimună
Precipitare
Titrul diagnostic al reacţiei de aglutinare este considerat: A.
1:25
B. 1:50
C. 1:100
D. 1: 200
E. 1.800
Indicaţi reacţia care poate fi montată în varinatele directă şi indirectă:???????
Aglutinare
Precipitare
Imunofluorescentă
Neutralizare
Peroxidaza sau fosfataza alcalină sunt utilizate în reacţia:

Imunofluorescentă
Testul ELISA
Analiza radioimună
Microscopia imunoelectronică
În calitate de marker în reacţia imunofluorescentă este utilizat:

Acridin oranj
Particule de latex
Peroxidaza D.
Fosfataza
E. Izotopi de iod
Pentru determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia:

Imunofluorescentă
Testul ELISA
Fixarea complementului
Imunodifuzia radială
Testul Elel
Pentru depistarea anticorpilor monovalenţi se utilizează următoarea reacţiei:
Precipitare
Hemaglutinare
Hemoliză
Coons
Coombs
5
Titrul complementului în serul sangvin se determină în reacţia:

Precipitare
Aglutinare
Hemaglutinare
Hemoliză
Serurile imune diagnostice se obţin:

Din sângele donorilor
Din sângele placentar
De la animale vaccinate
De la animale hiperimunizate
De la animale cu imunitate natural
Serurile antiglobulinice umane utilizate în reacţia Coombs se obţin:

Din sângele mamelor Rh – negative după naşterea copilului cu Rh pozitiv
Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite Rh - pozitive C.
Prin imunizarea iepurilor cu globuline umane ?
Prin imunizarea iepurilor cu globiline ecvine
Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite de maimuţe Rh – pozitive
Serurile diagnostice aglutinante adsorbente se obţin prin:
Imunizarea iepurilor cu monodiagnosticuri O
Imunizarea iepurilor cu diagnosticuri OH
Tratarea serului imun la 560 30 minute
Înlăturarea anticorpilor de grup din serul imun
Sedimentarea imunoglobulinelor cu sulfat de amoniu
Serurile titrante sunt:
Antimibacteriene
Antivirale C.
Antitoxice
Antitumorale
Antifungice
Diagnosticurile O se obţin prin următorul preocedeu:
Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0.2% 24 ore
Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat de sodiu
Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C 2 ore
Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
Prin absorbţia antigenului H
Diagnosticurile H se obţin prin următorul preocedeu:
Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0,2% 24 ore
Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat
Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C – 2 ore
Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
Prin absorbţia antigenului O
Prin noţiunea de serodiagnostic se subânţelege:
Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice
Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
Titrarea complementului în serul diagnostic
Determinarea complementului în serul bolnavului
Titrarea serurilor antiglobulinice
Prin noţiunea de seroidentificare se subânţelege:
Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice ?
Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
Titrarea complementului în serul diagnostic
Indicarea complementului în serul bolnavului
Identificarea antiglobulinelor
Imunitatea eriditară antiinfecţioasă absolută este asigrată de :
Anticorpii incompleţi
Factorii umorali
Fagocitoză
Factori de barieră
Factori structurali – biochimici
Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
Imunoglobuline
Factorii umorali
Fagocitoză
Factori de barieră
Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
Celule imunocompetente specific sensibilizate
Factorii umorali
Fagocitoză
Factori de barieră
Imunitatea naturală pasivă este asigurată prin:
Administrarea serurilor imune
Vaccinare
Anticorpii materni
Suportarea infecţiei
Vaccinoterapie
Imunitatea naturală activă este asigurată prin:
Vaccinare
Anticorpii materni D.
E. Vaccinoterapie
Imunitatea artificială activă este asigurată prin:
Administrarea serurilor imune B.
Vaccinare
Anticorpii materni
Utilizarea imunomodulatorilor
Imunitatea artificială pasivă este asigurată prin:
Vaccinare
Anticorpii materni
Utilizarea imunomodulatorilor
Efectul protector al vaccinării la om a fost demonstrat de către:
Luis Pasteur
Edward Jenner
Ilia Mecinikov
Paul Ehrlich
Robert Koch
Ca fondator al ştiinţei despre vaccinuri este considerat:
Luis Pasteur
Edward Jenner
Ilia Mecinikov
Paul Ehrlich
Robert Koch
Factorii celuleri de rezistenţă nespecifică au fost descrişi pentru prima oară de:
Luis Pasteur
Edward Jenner C.
Ilia Mecinikov
Paul Ehrlich
Robert Koch
Fondatorul teoriei imunităţii umorale este considerat: HANS BUCHNER BLEADI
Luis Pasteur
Edward Jenner
Ilia Mecinikov
Paul Ehrlich
Robert Koch
Inactivarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore B.
Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
Inactivarea fracţionată în baia de apă la 56 – 580 C 30 minute 5-6 zile
Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
Prezervarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră C.
Păstrarea la rece
Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
Vaccinurile vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
Avirulente
Cu virulenţă înaltă C.
Virulenţă atenuată
Toxigene
Atoxigene
Vaccinurile omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
Avirulente
Cu virulenţă înaltă
Virulenţă atenuată
Toxigene
Atoxigene
Anatoxinele se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
Avirulente
Cu virulenţă înaltă
Virulenţă atenuată D.
Toxigene
E. Atoxigene
Anatoxinele se obţin din exotoxine bacteriene prin următoarele procedee:
Încălzirea în baia de apă la 600C – 1 oră
Încălzire fracţionată în baia de apă la 56-580C 30 minute 5-6 zile
Tratare cu fenol de 0,3 – 0,5% la rece D.
Tratare cu formol 0,3 – 0,4 % la cald
E. Tratare cu hidroxid de aluminiu la 18-200C
Vaccinurile omorâte administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
7 – 10 zile
3 – 4 săptămâni
6 – 12 luni
Mai mulţi ani
Pe viaţă
Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
7 – 10 zile
6 – 12 luni D.
Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
7 – 10 zile
6 – 12 luni
Mai mulţi ani
Pe viaţă
Serurile imune heteroloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de: A.
7 – 10 zile
6 – 12 luni
Mai mulţi ani
Pe viaţă
Anatoxinele administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:

7 – 10 zile
6 – 12 luni
1 – 3 ani
Pe viaţă
Purificarea şi concentrarea imunoglobulinelor se realizează prin următoarea metodă:

Concentrarea gamaglobulinelor prin salifiere
Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
Absorbţia anticorpilor de grup
Imunizarea animalului cu antigene purificate
Purificarea şi concentrarea serurilor antitoxice se realizează prin următoarea metodă:

Concentrarea globulinelor prin ultracentrifugare
Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
Absorbţia anticorpilor de grup
Imunizarea animalului cu antigene purificate
În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip IV este implicat următorul factor:

Autoanticorpii de “tip stimulator”
Limfocite Td sensibilizate de antigen
Limfocite T citotoxice anticorp dependente
Anticorpi citofili clasa IgE
Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor
În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip III este implicat următorul factor:

În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip II este implicat următorul factor:

Limfocite T citotoxice anticorp dependente D.
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor
În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor:

Limfocite T citotoxice anticorp dependente D.
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor
În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip V este implicat următorul factor:

În reacţiile de hipersensibilizare de tip I mediate de anticorpi citofili caracteristic este următorul sindrom clinic:
Boala serului
Şocul anafilactic
Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
Boala hemolitică a nou-născutului
Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
În reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic – citolitice) caracteristic este următorul sindrom clinic:
Boala serului
Şocul anafilactic
Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului D.
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
În reacţiile de hipersensibilizare de tip III mediate de complexe imune caracteristic este următorul sindrom
clinic:
Boala serului
Şocul anafilactic
În reacţiile de hipersensibilizare de tip IV caracteristic este următorul sindrom clinic:

Boala serului
Şocul anafilactic
În reacţiile de hipersensibilizare de tip V caracteristic este următorul sindrom clinic:

Boala serului
Şocul anafilactic
Intradermoreacţia de tip anafilactic se manifestă clinic în interval de: A.

5 – 20 minute
40 – 60 minute
6 ore
24 – 72 ore
15 – 20 zile
6
Complement multiplu
Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

Agentul cauzal
Doza infectantă
Poarta de intrare
Localizarea primară a agentului în organism
Prezenţa endotoxinelor
Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
Paralizii B.
Febră
C. Leucopenie
D. Hipotensiune
E. Hepatosplenomegalie
Despre virulenţă se poate afirma:
Este un caracter de specie
Este un caracter eriditar determinat de genom
Este un caracter individual al microbului D.
Este un caracter fenotipic, nestabil
E. Virulenţa poate fi deminuată
Patogenitatea reprezintă:
Un caracter de specie al microbului
Un caracter individual al microbului
Este un carcater eriditar, determinat de genom
Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
Un caracter fenotipic, nestabil
Gradul de virulenţă se determină în: A.
Dosis certa letalis
Dosis letalis minima
Dosis patogenica D.
Dosis letalis50
E. Dosis infecţiosis
Factorii structurali care asigură agresiunea microorganismelor:

Cilii B.
Pilii
Glicocalixul
Antigenele de suprafaţă
Capsula
Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
Hialuronidaza
Sintetza
Gelatinaza
Transferaza D.
Colagenaza
Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
Oxidoreductaze B.
Plasmocoagulaza
Citocromoxidaza
Fibrinolizina E.
Neuraminidaza
Enzime citolitice caracteristice microorganismelor patogene:
Lecitinaza B.
Hemolizine
Leucocidine
Trombokinaza
Alaninaminotransferaza
Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
Sunt secretate şi difundează în mediu
Au o origine glucidolipidoproteică
Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
Determină o intoxicare generală a organismului
Exotoxinele posedă următoarele caractere:
Sunt integrate cu celula bacteriană şi nu difundează în mediu B.
Sunt de natură proteică
C. Se inactivează la acţiunea temperaturii
D. Au o putere toxică foarte pronunţată
E. Se obşin prin cultivarea microorganismelor în medii lichide
Despre exotoxine se poate afirma:
Posedă specificitate asupra anumitor organe şi ţesuturi B.
Sunt antigenice
Din ele se obţin anatoxine
Se obţin prin cultivare în medii solide
Sunt elaborate de toate speciile patogene
Endotoxinele se caracterizează prin:
Sunt de natură glucidolipidopolipeptidică C.
Rezistenţă la acţiunea temperaturii
Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
Se inactivează sub acţiunea formolului
12
Despre endotoxine se poate afirma:
Sunt termosensibile
Nu se inactivează sub acţiunea formolului
Posedă o imunogenitate pronunţată
Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
Au o acţiune toxică puternică
Caracteristic pentru endotoxine:
Se determină numai la bacteriile grampozitive precis nu
Difundează uşor în mediu precis nu
Produc o intoxicare generală a organismului?? cel mai probabil da
Declanşează sinteza aglutininlor, precipitinelor specifice E.
Nu posedă acţiune specifică asupra unor organe şi ţesuturi
De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
Prin contiguitate B.
Pe cale limfatică
Pe cale hematogenă
Prin intermediul trombocitelor
Prin intermediul macrofagelor
Căile de transmitere a agenţilor patogeni sunt:
Transmisivă B.
Aerogenă
Anaerobă
Alimentară
Contact direct
Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
De infectare B.
Incubaţie
C. Prodromală
D. De stare
E. Convalescenţă
Forme de manifestare a infecţiei:
Persistentă precis da
Manifestă dacă manifestă se echivalează cu aparentă, atunci da
C. Secundară precis da
Mixtă precis da
Poliinfecţie
Infecţia experimentală include etapele:
Adaptare
Alimentarea
Selectarea şi marcarea
Imobilizarea şi infectarea E.
Supravegherea şi necropsia
Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
Anticorpii naturali B.
Fagocitoza
Lizozimul
Limfocitele B
Imunoglobulinele clasa Ig G
Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
Sistemul complement B.
Lizinele
Interferonii
Limfocitele B
Imunoglobulinele G
Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracterisric:
Nu posedă specificitate asupra microorganizmelor in vivo
Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
Interacţionează specific cu anticorpii
Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor in vitro
La adminstrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă
Acţiune fagocitară posedă celulele:

Histiocite B.
Kupffer
Limfocite B
Limfocite T helperi E.
Polimorfonuclere
Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
Fagocitoză
Imunoglobulinele G şi M C.
Antagonismul bacterian D.
Inflamaţie
E. Limfocite
Complemetul poate fi activat prin următoarele căi:
Biologică B.
Clasică
Alternativă
Biochimică
Artificială
Efecte biologice cauzate de complement:
Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
Facilitează fagocitoza
Acţiune opsonizantă
Interferonii sunt produşi de către:
Fibroblaşti
Leucocite C.
Macrofagi
Limfocite T sensibilizate
Plasmocite
Complemetul poate fi activat prin următoarele căi:

Biologică
Clasică
Alternativă
Biochimică
Artificială
Efecte biologice cauzate de complement:

Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III D.
Facilitează fagocitoza
Acţiune opsonizantă
Interferonii sunt produşi de către:
Fibroblaşti G.
Leucocite
Macrofagi
Limfocite T sensibilizate
Plasmocite
Interferonii posedă efecte:
Antiviral nespecific
Antitumoral
Imunomodulator
Radioprotector
Antiviral specific
Despre fagocite se poate afirma:

Sunt activate de către opsonine
Prezintă antigenele microbiene celulelor imunocompetente
Elaborează endotoxine
Inactivează complementul
Captează şi lizează microorganismelor
Particularităţi necaracteristice interferonilor:

Sunt produşi de leucocite
Sunt elaboraţi de limfocite sensibilizate
Sunt produţi de fibroblaşti
Posedă acţiune selectivă asupra virusurilor E.
Au acţiune antibacteriană
Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi

Apar primele după stimul antigenic
Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
Opsonizează fagocitoza
Sunt sensibile la cisteină
Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
Despre Ig E se poate afirma:

Trec bariera transplacentară
Prin intermediul serului transmit starea de hipersensibilizare C.
Au capacitatea de a se ataşa pe membrana mastocitelor
Posedă 10 centre active
Se produc în stare embrionară
Care din proprietăţile enumerate caracterizeaz haptenele?

Nu posedă imunogenitate
Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
Sun de natură proteică
Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:

Protejrază mucoasele de agresiunea microbiană
Sunt secretate de celule epiteliale
Se conţin în lichidul lacrimal
Trec bariera transplacentară
Sunt sintetizate de plasmocit
14
Dinamica acumulării anticorpilor imuni în ser depinde de următorii factori:????????????
Doza antigenului administrat B.
Frecvenţa stimulului antigenic C.
Statusul imun al organismului
Vârsta individului
Masa corpului
Pentru antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

Este constituit din hidrocarburi
Prezintă compuşi glucido-lipido-polipeptidici
Sunt termolabile
Sunt termostabile
În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii:

Antigenitate B.
Imunogenitate
Toxicitate
Virulenţă
Specificitate
Posedă imunogenitate şi antigenitate :

Lipidele
Polizaharidele macromoleculare
Acizii nucleici D.
Proteinele
E. Exotoxinele
Se deosebesc următoarele variante de antigene:

Complete
Virulente
Haptene
Patogene
Autoantigene
Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet
Conţine informaţie eterogenă

Declanşează formarea anticorpilor C.
Sensibilizează specific limfocitele
Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
Imunitatea dobândită naturală poate fi:

Postinfecţioasă B.
Transplacentară
Posttransplantară
Postvaccinală
Posttransfuzională
Imunitatea dobândită artificială poate fi:

Postinfecţioasă
Transplacentară
Activă
Postvaccinală
Pasivă
Imunitatea locală este asigurată de :

Macrofagi
Imunoglobuline clasa IgG
Imunoglobuline clasa IgA
Imunoglobuline clasa IgM
Limfocite T
Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin: A.
Instalarea rapidă după administrarea serului B.
Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
Se menţine timp îndelungat
Poate fi menţinută prin stimul antigenic
Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
Pentru studierea imunităţii celulare sunt utilizate următoarele reacţii:
De transformare blastică a limfocitelor
Imunoenzimatică
De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oae
Citotoxică a limfocitelor sensibilizate cu antigen
Coombs
Antigenele colidale sunt depistate în următoarele reacţii:???????????????????????

De precipitare inelară
Imunodifuzie simplă (Mancini)
Imunoelectroforeză
De aglutinare pe lamă
De aglutinare în tuburi
Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:

Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
Seroidentificarea antigenelor virale
Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă
Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:

Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
Seroidentificarea antigenelor bacteriene
Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă
Se desting următoarele tipuri a reacţiei de aglutinare:

O – aglutinare
M – aglutinare
H – aglutinare
OH – aglutinare
W – aglutinare
Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:

Antigenelor virale
Antigenelor corpusculare
Complementului
Anticorpilor incompleţi E.
Serului hemolitic
Reacţiile imunologice se utilizează cu scop de determinare a:
Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene
Statusului imun al organismului
Speciei culturii microbiene izolate
Antigenelor microbiene în prelevatele patologice ? E.
Anticorpilor specifici în serul pacientului
Posedă o sensibilitate relativă mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
De aglutinare în tuburi
Imunofluorescentă Coons C.
Radioimună
Imunoenzimatică
Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
Formează imunitate antimicrobiană
Crează imunitate antitoxică (! DACA II STIMULEAZA ATUNCI DA) C.
Sunt imunogene
Nu posedă antigenitate
Crează imunitate artificială activă
Vaccinurile chimice conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate:
H flagelare
O somatice
Polizaharidice capsulare
Lipopolizaharidice E.
Virale de suprafaţă
Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
Ulei de cocos (emulsii uleioase?)
Micobacterii, tulpini inactivate
Micobacteri, tulpini vii atenuate
D. Fenol 0,3 – 0,5%
Mertiolat de sodiu 0,02%
Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Fenol 0,3 – 0,5%
Hidroxid de aluminiu
Mertiolat de sodiu 0,02%
Micobacterii, tulpini inactivate
Micobacteri, tulpini vii atenuate
Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
Cultivare andelungată în condiţii optimale
Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective C.
Prin pasaje multiple pe animale de laborator
Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
Cultivare îndelungată în condiţii optimale
Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice C.
Prin pasaje multiple pe animale de laborator
Cultivare la temperaturi mai joase decât optimală
Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
Sunt absolut reactogene
Formează imunitate pe viaţă
Formează imunitate eficientă şi de durată D.
Se multiplică în organismul vaccinat
E. Induc o infecţie inaparentă
Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
Expoziţie la temperaturi înalte
Prin congelare C. Cu
formaldehidă
Cu hidroxid de aluminiu
Hidroliza acidă
Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
Expoziţie la temperaturi înalte
Prin congelare C.
Cu fenol
Cu hidroxid de aluminiu
Alcool
Vaccinările sunt indicate:
În infecţii grave acute în perioada de stare B.
După indicaţii epidemiologice
Selectiv individual
În perioada de convalescenţă
Planificat conform calendarului vaccinărilor
În dependenţă de acţiunea orientată se deosebesc următoarele seruri curative:
Antigenice B.
Antitoxice
Antivirale
Antibacteriene
Antifungice
Pentru determinarea hipersensibilizării organismului faţă de seruri heteroloage se efectuează
proba cutano - alergică în următoarele reprize:
0,1 ml – 1 : 100 – intracutan
0,1 ml – 1 : 10 - intracutan C.
0,1 ml – 1: 100 subcutan
0,1 ml – nativ subcutan
Doza curativă intramuscular
Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
Tratarea serului imun cu formaldehidă
Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
Purificarea globulinelor prin dializă
Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
Deminuarea reactogenităţii prin digestie fermentativă a macroglobulinelor
Reacţiile alergice imediate de tip I se manifestă în următoarele intervale de timp:
Secunde B.
Minute
Câteva ore
24 – 48 ore
Câteva zile
În reacţiile alergice mediate de anticorpi citofili (de tip I) sunt implicaţi următorii factori:
Mastocite
Imunoglobuline Ig A C.
Imunoglobuline Ig E
Complementul
Amine vasoactive (histamina)
Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
Astmul bronşic
Boala serului
Artrite reumatoide D.
Şocul anafilactic E.
Urticaria
Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
Se declanşează după contactul primar cu antigenul B.
Se declanşează după contacte repetate cu antigenul C.
Hipersensibilitatea poartă un caracter individual D.
Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
E. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
Reacţiile de hipersensibilitate se clasifică în felul următor:
De tip imediat
De tip îndelungat
Mediate de complement D.
Mediate de anticorpi
Mediate celular
În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic, citolitice) sunt implicaţi următorii factori:

Imunoglobuline clasa Ig E B.
Imunoglobuline clasa Ig M C.
Imunoglobuline clasa Ig G
Antigene exprimate pe suprafaţa celulelor proprii
Autoantigenele
Reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic, citolitice) se pot realiza prin următoarele mecanisme:
Elaborarea intensivă de interferoni B.
Activarea sistemului complement C.
Prin opsonizare
Citotoxicitate mediată celular anticorpdependentă
Citotoxicitate mediată celular anticorpindependentă
Peacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic - citolitice) se manifestă prin:
Poliartrite reumatoide
Reacţii la medicamente
Boala serului
Anemie hemolitică autoimună E.
Rhesus incompatibilitate
Hipersensibilitatea de tip III (mediate de complexe imune) se manifestă prin următoarele forme clinice:
Rhesus incompatibilitate
Şoc anafilactic
Artrite reumatoide D.
Glomerulonefrite E.
Boala serului
Mecanismele implicate în fenomenul Arthus:
Formarea rapidă de complexe Ag – Ig E
Formarea rapidă de complexe Ag – Ig G
Depunerea complexelor imune pe pereţii vaselor D.
Activarea sistemului complement
E. Activarea limfocitelor B
Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi: A.
Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
Nu se transmite prin ser
Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
Se manifestă prin urticarie difuză
Se manifeste după 4-5 ore de la inocularea antigenului
Imunitatea artificială activă:
Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune B.
Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
Se transmite ereditar
Imunitatea artificială pasivă:
Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
Se transmite ereditar
Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
Limfocit Tc
Limfocit Th
Limfocit B
Plasmocit
Celula NK
Sunt imunocompetente:
Limfocitele T
Limfocitele B
Macrofagii
Celulele K
Celulele NK
Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian: A.
Limfocitele T
Limfocitele B
Macrofagii
Celulele K
Celulele NK
178. Limfocitele T - helper posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
Limfocitele T - citotoxici posedă următorii receptori membranari:
Ig M şi IgD
IgG şi IgM C.
CD8
D. CD3
E. CD4
Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
Ganglionii limfatici
Ficatul (în perioada embrionară) C.
Splina
D. Măduva osoasă
E. Timusul
Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:

A.Ganglionii limfatici
B.Ficatul (în perioada embrionară)
C.Splina
D.Măduva osoasă
E.Timusul
Moleculele CMH de clasa I:
Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de pe
limfocitele Tc
Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th
Moleculele CMH de clasa II:
Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de pe
limfocitele Tc
Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th
În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:

T-CD8+ B.
T-CD4+ C.
CPA
B-limfocite
Plasmocite
În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate: A.

T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
B-limfocite
Plasmocite
Răspunsul imun primar se caracterizează prin: A.

Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie
Răspunsul imun secundar se caracterizează prin:

Perioadă de latenţă de 4-7 zile B.
Perioadă de latenţă de 5-6 ore
Producerea de anticorpi IgM
Producerea de anticorpi IgG
Apariţia celulelor B- memorie
Imunitatea celulară este indusă în special de către: A.
Proteine virale
Proteine tumorale
Polizaharide
Proteine ale CMH
Exotoxine microbiene
Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea Ag pe următoarele căi:
Intravenoasă B.
Intradermică
Intramusculară
Intraperitoneală E.
Subcutanată
În declanşarea răspunsului imun macrofagii pot realiza următoarele funcţii:

Hemotaxie B.
Fagocitoză
Secreţie de substanţe biologic active
Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC - II
Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC – I
La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule: A.

Plazmocitele
Limfocitele B
Trombocitele D.
Limfocitele T
E.Macrofagi
IMUNOLOGIE
COMPLEMENT SIMPLU
Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană:

Tegumentul
Mucusul
Acidul gastric
Amilaza salivară
Microflora intestinală
Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

C3b
C3bBb
Factorul B
Factorul H
Factorul D
Indicați complexul de atac membranar:

OH
Colicinele
C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina
Precizați rolul fracției C3b a complementului:

Este un chemotactic
Este o anafilatoxină
Opsonizează bacteria
Distruge celula bacteriană
Este o formă inactivă a fracției C3
Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

Este o structură citoplasmatică
Activează complementul
Este o enzimă proteolitică
Descompune catena glicanică din peptidoglican
Este eliberat de mastocite
Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
Prin fagocitoză
Prin secreția complementului
Prin secreția interferonilor
Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de complement:

C1q
C1s
C3b
C5a
C9
Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

Glicolipide
Citokine
Enzime
Hormoni
Anticorpi
Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

C2
C4
C4b
C5a
C3
Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul
antigenic primar:
10 min
1 oră
5-7 zile
3-4 săptămâni
Doar după un contact repetat cu antigenul
Plasmocitele secretă:
Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B activat
Anticorpi cu două specificități
Anticorpi cu diferite specificități
Citokine
Lizozim
Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

Toleranță
Tolerogen
Memorie
Imunitate dobândită
Hipersensibilitate
Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
Autoanticorpi
Opsonine
Toxoizi
Killeri naturali
Nespecifici
Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient:
Anticorpi
Kinine
Properdină
Interferon gamma
Anafilatoxine
Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:

Determină protecție contra diferitor antigene
Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
Se produc anticorpi fixatori de complement
Nu necesită intervenția limfocitelor Th
Este mai intens și mai rapid
Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

Macrofagele
Limfocitele T
Plasmocitele
Eozinofilele
NK
Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

Memoria imunologică
Efectul multivalent al măduvei osoase
Activarea complementului
Degranularea mastocitelor
Selecția clonală
Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

Anticorpii
Limfocitele Tc
C3b
C1q
Complexul de atac membranar
Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
2 catene peptidice unite prin legături necovalente
Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
Leagă antigenul
Este constituit doar din lanțuri grele
Lipsesc punțile disulfidice
Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

Nu are catena de legătură J
Nu are component secretor
Este un dimer
Activează complementul pe cale clasică
Traversează bariera placentară
Selectați caracterul specific pentru IgM:

Posedă afinitate înaltă
Este un tetramer
Manifestă activitate aglutinantă slabă
Nu activează complementul
Are până la 10 centre active (paratopi)
Selectați caracterul specific pentru IgD:

Este un pentamer
Este rezistentă la degradarea proteolitică
Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
Se conține în lapte
Selectați caracterul specific pentru IgE:

Este abundență în salivă
Se fixează de mastocite
Nu se leagă de macrofage
Activează complementul
Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit Bt:
IgA
sIgA
IgE
IgG
IgM
Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

Un monomer de Ig
Un tetramer
Un homodimer
Un heterodimer
O moleculă monocatenară
Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II:
Toate celulele macroorganismului
Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
Doar celulele activate de interferon
Toate celulele nucleate ale macroorganismului
Celulele infectate cu virus
Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

Nu este afectată de rigiditatea moleculei
Nu este afectată de prezența sau absența apei
Implică legături covalente
Este optimizată de complementaritatea spațială
Nu este afectată de nivelul pH-ului
Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:

Doar forțe electrostatice
Doar forțe Van der Waals
Doar forțe hidrofobice
Doar legături de hidrogen
O combinație din toate forțele enumerate
Selectați afirmația corectă despre epitop:

Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și anticorp :

Este ireversibilă
Depinde le legături covalente
Se produce doar prin punți hidrofobe
Depinde de complementaritatea spațială
Este întotdeauna de afinitate înaltă
Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

Cantitatea absolută de anticorpi specifici
Afinitatea anticorilor
Aviditatea anticorpilor
Concentrația anticorpilor specifici
Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o
test-sistemă
Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent

străin:
Anticorpul
TCR
BCR
Receptorul toll-like (TLR)
Complexul de atac membranar al complementului
Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:

Epitop
Izotip
Paratop
Citokină
Chemokină
Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:

Lanțul ușor
Fab
Fc
Zona-balama
Locul de fixare a complementului
Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:

Izotip
Heterotip
Haptenă
Idiotip
Autotip
Selectați afirmația corectă despre superantigene:

Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
Determină anergie clonală
Activează limfocitele Th1
Precizați cauza reumatismului articular acut:

O boală autoimună
Reactivitatea încrucișată
Imunizarea pasivă
Neutralizarea antigenelor
O stare de imunodeficiență
Toleranța imună
Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

Alterează permeabilitatea vasculară
Stimulează fagocitoza
Induce formarea C3-convertazei
Induce formarea C5-convertazei
Opsonizează bacteriile
Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a

complementului:
Antigenul
Factorul B
Complexul antigen-IgG
Lipopolizaharidul bacterian
Agregate de IgG
Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

Liza bacteriilor
Creșterea permeabilității vasculare
Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
Agregarea fracțiilor C4 și C2
Scindarea fracției C3
Precizați semnificația testului tuberculinic:

Inducerea unui răspuns imun umoral
Indică o stare de hipersensibilitate tipul IV
Inducerea unui răspuns imun umoral și celular
Indică o stare de anergie
Indică un răspuns autoimun
Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

Interleukina 1
Interleukina 2
Interleukina 4
Interleukina 10
Interferonul gamma
Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de

reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
Tipul de Ig care participă în reacție
Locul formării complexului antigen-anticorp
Participarea complementului
Participarea limfocitelor T
Participarea macrofagelor
Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

Edem fără infiltrat celular
Infiltrat celular leucocitar
Infiltrat din limfocite T și macrofage
Infiltrat din eozinofile
Hiperemie fără infiltrat
Indicaţi maladia care NU este cauzată de exotoxine bacteriene:
Difteria
Tetanosul
Scarlatina
Bruceloza
Gangrena gazoasă
Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

Limfocitele B
Limfocitele T
Ig A
Ig G
Ig M
Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

Ig A
Ig M
Ig G
Ig E
Ig D
Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

Ig A
Ig M
Ig G
Ig E
Ig D
Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

Ig A
Ig M
Ig G
Ig E
Ig D
Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

Ig A
Ig M
Ig G
Ig E
Ig D
Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
Indicați proprietatea anticorpilor care nu este dependentă de structura fragmentului Fc:

a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite
Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu

simptomatică caracteristică:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:

a) Infecţie acută
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:

a) Infecţie acută
b) Suprainfecţie
d) Reinfecţie
e) Infecţie cronică
Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei

primoinfecţii:
a) Infecţie acută
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie
Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu

persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
Precizaţi calea de activare a complementului:
a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă
Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:

a) Virusemie
b) Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

a) Septicemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie
Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:

a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Septicemie
Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:

a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie
Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:
a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării
Numiţi reacţia utilizată frecvent în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare
Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii microbiene (monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite (asociat):

a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:

a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:

a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
Numiți reacția de neutralizare in vivo indicată în diagnosticul difteriei:

a) Burnet
b) Dick
c) Ţuvercalov
d) Schick
e) Mantoux
Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:

a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Anatoxină
d) Polizaharid capsular
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
COMPLEMENT MULTIPLU
1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:
A. Factori de structură
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport
2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
A. Sporul
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza

A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Beta-lactamaza
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:
A. Sunt elaborate doar de bacterii G+
B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează local
7) Indicați toxinele bacteriene citolitice:
A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
8) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina Shiga
9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:
A. Este prezentă doar la bacterii G-
B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene

C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă
10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozimul
11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică
12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)

E. Participă la activarea macrofagelor
14) Indicați particularitățile unui antigen complet:
A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):
A. Are masă moleculară mică
B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
16) Indicați particularitățile unui superantigen:
A. Este de natură proteică
B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:
A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul

unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B

18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă
20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice
22) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:
A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8
23) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
25) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și

diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF

C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
29) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:
A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:
A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):
A. Reprezintă un complex polizaharidic
B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
32) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:
A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
34) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor
B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

35) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:
A. Două catene glicoproteice L
B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc
36) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:
A. Molecula de IgM este un dimer
B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
A. Molecula de IgG este un dimer
B. Molecula de IgG este un pentamer
38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:
A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
39) Precizați particularitățile imunității umorale:
A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
40) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent:
A. Moarte prin apoptoză
B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice
41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent:
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de același

antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:
A. Neutralizarea toxinelor bacteriene
B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
43) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile
B. Faza de latență durează câteva ore

C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:
45) Precizați particularitățile imunității celulare:
A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii, virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
46) Precizați mecanismele imunității celulare:
A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig
B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd capacitatea lor de a
distruge patogenii facultativ-intacelulari
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ), stimulând
capacitatea lor de a distruge patogenii facultativ-intacelulari
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea concomitentă a

perforinelor și granzimelor
Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea
Indicaţi căile de activare a complementului:
a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară
Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD
Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate
Numiţi proprietăţile complementului:

a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă
Indicaţi factorii care asigură rezistenţa nespecifică umorală:

a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele
Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Măduva osoasă
b) Ganglionii limfatici
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi
Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:

a) Ganglionii limfatici
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur
Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:
a) Originea antigenului
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex
Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutinării:

a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina
Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii
Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:

a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
e) Este utilizată în medicina legală
Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Antifungice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice
Indicați cele mai inofensive preparate biologice pentru organismul uman:

a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c) Imunoglobulina standardă
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Ser heterolog antitetanic
Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în

urma administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozimul
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
Indicaţi serurile imune antitoxice:

a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric
Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:

a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
e) Antigripal de tip A
Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:

a) Reacţia de bacterioliză
b) Reacția de neutralizare
c) ELISA
d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă
Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
c) Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni
Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate intradermoreacţiile:

a) Leptospiroza
b) Tuberculoza
c) Antraxul
d) Tularemia
e) Difteria
Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter stabil
c) Este determinată genetic
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa poate fi diminuată
Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:

b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
Selectați unităţile de masură a virulenţei:

a) Dosis certa lethalis - DCL
b) Dosis lethalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) Dosis lethalis50 - DL50
e) Dosis infectiosis – DI
Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:

a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula
Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza
Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

a) Sunt secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene
Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:

a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
c) Se inactivează la temperaturi înalte
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine
Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:

a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
c) Se transformă în anatoxine
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

a) Este termosensibilă
b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Se eliberează în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:

a) Prin continuitate
b) Pe cale limfatică
c) Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor
Indicați căile de transmitere a agenţilor patogeni:

a) Transmisivă
b) Aerogenă
c) Anaerobă
d) Alimentară
e) Contact direct
Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De declin
Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen
Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă
Precizați căile de activare a complementului:

a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică
Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:

a) Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I
Precizați proprietățile haptenelor:

a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică
Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:

a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Reprezintă un dimer
d) Trec bariera placentară
e) Sunt sintetizate de plasmocite
Indicați particularitățile antigenului O:

a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e) Este termostabil
Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:

a) Suportarea unei infecţii
b) Achiziţie de anticorpi materni
c) Administrarea unui ser imun
d) Administrarea unui vaccin
e) Transfuzii sangvine
Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi
Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:

a) Hematii de berbec
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă
Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză
Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:

a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului
Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:

a) De aglutinare în tuburi
b) De imunofluorescenţă
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel
Indicați particularitățile anatoxinelor:

a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
c) Sunt imunogene
e) Sunt lipsite de toxicitate
Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

a) Nu există restricţii în utilizare
b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală
Precizați indicațiile vaccinărilor:

a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
c) Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
Selectați tipurile serurilor imune curative după modul de acţiune:

a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice
Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a) Mastocitele
b) Imunoglobulinele Ig A
c) Imunoglobulinele Ig E
d) Complementul
e) Amine vasoactive (histamina)
Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a) Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria
Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:
a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice
Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
Selectați particularitățile imunității artificiale active:

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
Selectați celulele imunocompetente:

a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite
Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite
Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:

a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

c) Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:

a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
Indicați efectele biologice realizate de IgG:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor
Indicați efectele biologice realizate de IgE:

Indicați efectele biologice realizate de IgM:

a) Degranularea mastocitelor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
IMUNOLOGIE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană :

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală
2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

a) C3b
b) C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D
3. Indicați complexul de atac membranar:

a) OH
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina
4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3
5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite
6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă

bacteria:
a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor
7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori

de complement:
a) C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9
8. Indicați natura majorită ții fracțiilor complementului:

a) Glicolipide
b) Citokine
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi
9. Indicați fracția de inițiere a activă rii complementului pe cale alternativă :

a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e) C3
10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii

specifici după un stimul antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 să ptă mâ ni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul
11. Plasmocitele secretă :

a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața
limfocitului B activat
b) Anticorpi cu două specificită ți
c) Anticorpi cu diferite specificită ți
d) Citokine
e) Lizozim
12. Indicați cum se numește lipsa ră spunsului imun la antigene proprii:

a) Toleranță
b) Tolerogen
c) Memorie
d) Imunitate dobâ ndită
e) Hipersensibilitate
13.Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților

infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
14. Indicați substanța în prezența că reia paraziții intracelulari din macrofage

sunt distruși mai eficient:
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine
15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui ră spuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) NK
17. Precizați ce stă la baza ră spunsului imun secundar:

a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al mă duvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală
18.Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar
19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legă turi necovalente
20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

a) Este produs în urma trată rii moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Leagă antigenul
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice
21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

a) Nu are catena de legă tură J
b) Nu are component secretor
c) Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară
22. Selectați caracterul specific pentru IgM:

a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)
23. Selectați caracterul specific pentru IgD:

a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte
24. Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
25.Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui

limfocit Bt:
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e) IgM
26.Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
c) Un homodimer
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară
27. Indicați celulele pe suprafața că rora pot fi prezente molecule MHC de

clasa II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
28. Selectați afirmația corectă despre legă tura/interacțiunea dintre un

antigen și un anticorp:
a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Implică legă turi covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului
29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre

antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legă turi de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate
30. Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează
cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu
antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru
recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
31. Precizați afirmația corectă despre legă tura dintre antigen și anticorp :
a) Este ireversibilă
b) Depinde le legă turi covalente
c) Se produce doar prin punți hidrofobe
d) Depinde de complementaritatea spațială
e) Este întotdeauna de afinitate înaltă
32.Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
d) Concentrația anticorpilor specifici
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel
puțin +++) într-o test-sistemă
33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul că reia macrofagul

recunoaște un agent stră in:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului
34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunită ții
dobâ ndite:
a) Epitop
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină
35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și

bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului
36.Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi

identici:
a) Izotip
b) Heterotip
c) Haptenă
d) Idiotip
e) Autotip
37. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1
38.Precizați cauza reumatismului articular acut:

a) O boală autoimună
b) Reactivitatea încrucișată
c) Imunizarea pasivă
d) Neutralizarea antigenelor
e) O stare de imunodeficiență
f) Toleranța imună
39. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
40. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de

activare a complementului:
a) Antigenul
b) Factorul B
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG
41. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3
42.Precizați semnificația testului tuberculinic:

a) Inducerea unui răspuns imun umoral
b) Indică o stare de hipersensibilitate tipul IV
c) Inducerea unui răspuns imun umoral și celular
d) Indică o stare de anergie
e) Indică un răspuns autoimun
43.Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

a) Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
44.Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II

(citototoxică) de reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe
imune):
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor
45. Precizați manifestarea unei stă ri de hipersensibilitate de tipul IV

(tardivă ):
a) Edem fă ră infiltrat celular
b) Infiltrat celular leucocitar
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fă ră infiltrat
46. Indicaţi maladia care NU este cauzată de exotoxine bacteriene:

a) Difteria
b) Tetanosul
c) Scarlatina
d) Bruceloza
e) Gangrena gazoasă
47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară :

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul

mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută :

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
53. Selectaţi clasa de Ig care indică un ră spuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
54. Indicați proprietatea anticorpilor care nu este dependentă de structura

fragmentului Fc:
c) Izotipul
55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie

comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică :
a) Infecţie acută
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme

după vindecare:
a) Infecţie acută
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare pâ nă la reconvalescenţă :

a) Infecţie acută
b) Suprainfecţie
d) Reinfecţie
58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scă derii rezistenţei

organismului pe fondul unei primoinfecţii:
a) Infecţie acută
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie
59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă

durată cu persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
60. Precizaţi calea de activare a complementului:

b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă
61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sâ nge

fă ră multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea

bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

a) Septicemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie
65. Indicaţi noţiunea care indică ră spâ ndirea virusurilor prin intermediul
sâ ngelui:
a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Septicemie
66. Selectaţi noţiunea care indică ră spâ ndirea toxinelor prin intermediul
sâ ngelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie
67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

a) Hemaglutinare
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutină rii
68. Numiţi reacţia utilizată frecvent în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutină rii
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare
69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
71. Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii
microbiene (monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii

diferite (asociat):
a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:

a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:

a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
75. Numiți reacția de neutralizare in vivoindicată în diagnosticul difteriei:

a) Burnet
b) Dick
c) Juvercalov
d) Schick
e) Mantoux
76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sâ ngele nou-nă scutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:

a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Anatoxină
d) Polizaharid capsular
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccină ri obligatorii:

a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
79. Precizați la ce vâ rstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra

hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser
heterolog:
b) Ș oc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
COMPLEMENT MULTIPLU
A. Factori de structură
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport
A. Sporul
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Beta-lactamaza
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
A. Sunt elaborate doar de bacterii G+

B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează local
7) Indicați toxinele bacteriene citolitice:
A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
8) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina Shiga
A. Este prezentă doar la bacterii G-

B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă
10) Indicați factorii imunită ții naturale (rezistenței nespecifice)
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozimul
11) Selectați caracterele specifice imunită ții dobâ ndite:
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâ lnirea cu un antigen

B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică
12) Indicați caracterele de bază ale imunită ții umorale:

A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
13) Indicați caracterele de bază ale imunită ții celulare:
A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor
modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor
14) Indicați particularită țile unui antigen complet:
A. Este de natură proteică sau complexă

B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
15) Indicați particularită țile unui antigen incomplet (haptenă ):
A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
16) Indicați particularită țile unui superantigen:
A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului
sau cu receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și
conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și
conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața
limfocitelor B
A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plă cile Payer
E. Timusul
A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Mă duva osoasă

C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare

C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața
CPA
E. Este constituit din două catene proteice
22) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de

maturizare:
A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8
23) Selectați afirmațiile adevă rate despre limfocitele T CD4:

C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule
efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activă rii, se diferențiază în celule
efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
24) Selectați afirmațiile adevă rate despre limfocitele T CD8:

C. La un stimul antigenic, urmare a activă rii, se diferențiază în celule
efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule
efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
25) Indicați proprietă țile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage

și celule dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea
proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea
helminților
26) Indicați proprietă țile subpopulației de limfocite Th2:
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea
proliferă rii și diferențierii limfocitelor Tc
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea
helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu
un antigen specific:
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu
un antigen specific:
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevă rate despre Complexul Major de Compatibilitate

(CMH):
A. Reprezintă un complex polizaharidic

B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B

C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în
citoplasmă)

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în
fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă )
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-
globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de
un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
A. Două catene glicoproteice L

B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc
A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâ lnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
39) Precizați particularită țile imunită ții umorale:
A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
40) Indicați consecințele activă rii unui limfocit B de că tre un antigen T-

independent:
A. Moarte prin apoptoză

B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
41) Indicați consecințele activă rii unui limfocit B de că tre un antigen T-

dependent:
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul

Th activate de același antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in

vivo:
A. Neutralizarea toxinelor bacteriene

B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
43) Indicați particularită țile unui ră spuns imun umoral primar:

B. Faza de latență durează câ teva ore
44) Indicați particularită țile unui ră spuns imun umoral secundar:

45) Precizați particularită țile imunită ții celulare:
A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)

B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari
(bacterii, virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
46) Precizați mecanismele imunită ții celulare:
A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig

B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd
capacitatea lor de a distruge patogenii facultativ-intacelulari
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor
citokine (IFN-γ), stimulând capacitatea lor de a distruge patogenii
facultativ-intacelulari
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți
intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea
concomitentă a perforinelor și granzimelor
47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată

care:
a) Ş i-a pierdut imunogenitatea
c) Ş i-a pă strat toxicitatea
e) Ş i-a pă strat antigenitatea
48. Indicaţi că ile de activare a complementului:

a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară
49. Selectaţi proprietă ţile unui antigen complet:

50. Selectaţi proprietă ţile unui antigen incomplet:

51. Numiţi proprietă ţile complementului:

a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin
proaspăt
52. Indicaţi factorii care asigură rezistenţa nespecifică umorală :/innascuta

a) IgM
b) Limfocitele B
d) Properdina
53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Mă duva osoasă
c) Splina
d) Timusul
54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:

b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
55. Numiţi criteriile de diferenţiere a ră spunsului imun primar de cel secundar:

56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtă tor pasiv al antigenelor

moleculare:
a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutină rii:

a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică :

a) Auramina
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii
61. Numiţi proprietă ţile reacţiei de precipitare inelară :
a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
e) Este utilizată în medicina legală
62. Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Antifungice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice
63. Indicați cele mai inofensive preparate biologice pentru organismul uman:
e) Ser heterolog antitetanic
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman

sensibilizat în urma administră rii serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozimul
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
65. Indicaţi serurile imune antitoxice:

b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric
66. Selectați serurile imune care se dozează în unită ţi de acțiune:

a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
67. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:
a) Reacţia de bacterioliză
b) Reacția de neutralizare
c) ELISA
d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate intradermoreacţiile:

a) Leptospiroza
b) Tuberculoza
c) Antraxul
d) Tularemia
e) Difteria
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
din celula microbiană
71. Precizați afirmația corectă despre virulenţă :

e) Virulenţa poate fi diminuată
72. Precizați afirmațiile corectedespre patogenitate:

d) Gradul de patogenitate se mă soară în unită ţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa
o infecţie
73. Selectați unită ţile de masură a virulenţei:
a) Dosis certa lethalis - DCL
b) Dosis lethalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) Dosis lethalis50 - DL50
e) Dosis infectiosis – DI
74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:

b) Pilii
c) Glicocalixul
e) Capsula
75. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza
76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor

patogene:
a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

a) Sunt secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene
78. Precizați afirmațiile adevă rate despre exotoxinele bacteriene:

c) Se inactivează la temperaturi înalte
79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:

c) Se transformă în anatoxine
80. Indicați proprietă țile endotoxinei bacteriene:

d) Se eliberează în urma lizei celulei bacteriene
81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:

a) Prin continuitate
b) Pe cale limfatică
c) Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor
83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De declin
84. Selectaţi factorii umorali ai imunită ţii înnă scute (de rezistenţă nespecifică ):
b) Complementul
c) Interferonul
85. Selectaţi factorii celulari ai imunită ţii înnă scute (de rezistenţă nespecifică ):
a) Limfocitele T
b) Macrofagele
d) Limfocitele B
86. Selectați factorii tisulari (de barieră ) ai imunită ţii înnă scute (de rezistenţă
nespecifică ):
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă
87. Precizați căile de activare a complementului:

a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică
88. Selectați particularită țile imunoglobulinelor clasa Ig M:

a) Apar primele după un stimul antigenic
89. Precizați proprietățile haptenelor:

90. Precizați particularită țile imunoglobulinelor clasa sIgA:

91. Indicați particularită țile antigenului O:

d) Este termolabil
e) Este termostabil
92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:

a) Suportarea unei infecţii
b) Achiziţie de anticorpi materni
c) Administrarea unui ser imun
d) Administrarea unui vaccin
e) Transfuzii sangvine
93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtă toare de antigen în reacțiile
serologice:
c) Trombocite
d) Ribozomi
95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

c) Este mai rapidă
96. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

b) Hemoliză
e) Bacterioliză
97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză :

98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă :

c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
99. Indicați particularită țile anatoxinelor:

c) Sunt imunogene
100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

b) Pot fi pă strate timp îndelungat
101. Precizați indicațiile vaccinărilor:

102. Selectați tipurile serurilor imune curative după modul de acţiune:

a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice
103. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a) Mastocitele
d) Complementul
104. Indicați manifestă rile clinice ale hipersensibilită ţii imediate de tip I:
a) Astmul bronşic
b) Boala serului
e) Urticaria
105. Precizați particularită țile reacţiilor de hipersensibilitate:
106. Precizați particularită țile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de
contact, granulom)
107. Selectați particularită țile imunită ții artificiale active:

d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 să ptă mâ ni)
108. Selectați particularită țile imunită ții artificiale pasive:

109. Selectaţi celulele implicate în ră spunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
110. Selectați celulele imunocompetente:

a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
111. Selectați celulele implicate în instaurarea ră spunsului imun umoral:
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite
112. Selectați celulele implicate în instaurarea ră spunsului imun celular:

c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite
113. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:

114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui ră spuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:

117. Indicați efectele biologice realizate de IgE:

118. Indicați efectele biologice realizate de IgM:

119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
120. Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
LIPSA: CS
36.Indicați ce reprezintă o haptenă :
f) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu
anticorpi preformați
g) Un epitop
h) Un paratop
i) Un imunogen
j) O proteină purtă toare
46. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:

f) Este prezentat de că tre CMH
g) Este uzual concav
h) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
i) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la
distanță
j) Activează limfocitele Th1
53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:
a) Anticorpilor
b) Complementului
c) Anatoxinelor
d) Interferonului
e) Enzimelor proteolitice
54.Limfocitele T citotoxice:
a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de că tre virusuri omorâ te
d) Omoară celulele infectate cu virus
e) Omoară direct virusurile
55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru

leucocite:
a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789
56. Indicați factorul care determină activarea macrofagelor pentru a distruge

bacteriile facultativ-intracelulare:
a) Properdina
b) Anafilatoxina
c) Interferonul gamma
d) Complementul
e) Anticorpii
57.Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă

durată cu persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
62. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG:

a) Neutralizează toxine bacteriene
b) Opsonizează celule
c) Traversează placenta
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
e) Fixează complementul
63. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul

sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie
68. În splină se produce ră spunsul imun față de antigene aflate în:

a) Intestin
b) Leziuni ale tegumentului
c) Faringe
d) Sânge
e) Tractul urogenital
69. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria:

a) IgD
b) Component secretor izolat
c) IgA
d) IgE
e) sIgA
70. Selectați celula care prezintă markerul CD8:

a) Limfocitul B
b) Limfocitul Th
c) Macrofagul activat
d) Limfocitul Tc
e) Mastocitul
75. Selectați caracterele unui ră spuns imun secundar (anamnestic):

a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus
76. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină :

a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
77. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
78. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
79. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
80. Indicați substanța utilă în stimularea ră spunsului imun:

a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina
81. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei
82. Indicați esența opsoniză rii:

a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
91. Selectați efectul care NU se produce la pă trunderea repetată a unui alergen
în cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
Compliment multiplu
47. Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor endogene:
A. Asocierea cu CMH clasa II
B. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă
C. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome
D. Disocierea catenei invariabile
E. Asocierea cu CMH clasa I
90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:

a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună
67. Selectați proprietă țile unui vaccin atenuat:

a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d) Conține exotoxină modificată
e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II
118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a
119. Indicați proprietă țile limfocitelor B:

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) BCR este constituit din molecule de IgG
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula

b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7) Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] Posedă formă bacilară

b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [x] Coloraţia Giemsa

b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat

b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:

c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă

b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă

b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant
se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al
aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută

b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic

c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu

b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide

b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej

b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou

b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4

b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă

b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă

c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată

b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună

b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară

b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor

b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină

b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice

b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267)Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni,
ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate

b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi

b) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice

b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă

b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [x] Origine heterogenă

b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate

b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal

b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii

b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare

b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin

b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318)Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor
substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului

b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Sistemul complement

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic

b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?

b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană

b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă

b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec

b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană

b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:

b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene

b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [x] Astmul bronşic

b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul

b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv

b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici

b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină

b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate
b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a) [x] Enterita holerică

b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces

b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:

c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol

b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA

b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H

b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate

b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair

b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G

b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon

b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode

b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
c) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor
obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere

b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic

b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic

b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale
b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică

b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522)În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea
procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă

b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur

b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
544) Despre leptospire se poate afirma:
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:

a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru

b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C

b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup

b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Sunt de natură proteică

b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor
se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile

b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar

b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
1. CS Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:

a) [ ] mesosomi
b) [x] plasmide
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
2. CS Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] membrana celulară
3. CS Indicați funcția glicocalixului bacterian:
a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
4. СS Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

a) [ ] metoda Loeffler
b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă
e) [ ] metoda Gram
5. CS Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați
6. CS Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
7.CS Selectaţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:
a) [ ] bacterii Gram-negative
b) [x] bacterii Gram-positive
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
8. CS Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
9. CS Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:
a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii
10. CS Selectaţi formle acelulare de microorganisme:
a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
11. CS Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
13. CS Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
14. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
15.CS Indicați funcția sporilor:

a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor
e) [x] de perpetuare a speciei
16. CS Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:

a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
c) [x] serodiagnosticul
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
17. Punctajul: 10CS Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:
a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
18. Punctajul: 10СS Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
19. Punctajul: 10CS Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
a) [ ] serodiagnosticul
b) [x] examenul microscopic
c) [ ] intradermoreacțiile
d) [ ] examenul biochimic
e) [ ] examenul biofizic
20. Punctajul: 10CS Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a) [ ] microscopia fluorescentă
b) [ ] microscopia optică cu imersie
c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
21. Punctajul: 10CS Indicați ce este periplasma:
a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
22. CS Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii
23. CS Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
24. CS Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
25. CS Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
26. СS Alegeți formele drepte de bacterii:
a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
27. Punctajul: 10CS Indicați compoziția chimică a sporilor:
a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide
28. Punctajul: 10CS Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
29. Punctajul: 10CS Selectați forme celulare procariote de microorganisme:

a) [ ] virusuri
b) [ ] viroizi
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
30. Punctajul: 10СS Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) [ ] funcție antigenică
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
31. Punctajul: 10CS Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:
a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii
36. Punctajul: 10CS Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
38. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
39. Punctajul: 10CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia
optică:
40. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
41. Punctajul: 10CM Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:
a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
43. Punctajul: 10СМ Selectați funcțiile flagelilor:

a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
44. Punctajul: 10CM Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal
45. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în dependență de destinația lor:
a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
46. Punctajul: 10CM Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
c) [x] crizoidină
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
47. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:
a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab
48. Punctajul: 10CM Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:
a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
c) [x] plasmoliză
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
49. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile peretelui cellular:
a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
50. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a) [x] implicare în sinteza fosfolipidelor
b) [x] implicare în chemotaxie
c) [ ] sinteza acizilor nucleici
d) [ ] asigură rezistența sporită în mediul extern
e) [ ] asigură transportul activ
51. Punctajul: 10CM Enumerați metodele directe d evidențiere a membranei citoplasmatice:
a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
52. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
53. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de pili bacterieni :
a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
54. Punctajul: 10CM Selectați elemente specifice celulelor procariote:
a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
55. Punctajul: 10СМ Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
56. Punctajul: 10СМ Selectați forme sferice de bacterii:
a) [ ] actinomicetele
b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
57. Punctajul: 10СМ Selectați compoziția chimică a supercapsidei:
a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
58. Punctajul: 10CM Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:
a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
59. Punctajul: 10CM Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii
60. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile pililor:
a) [x] adeziune
b) [x] asigură virulența
c) [ ] păstrează informația genetică
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
61. Punctajul: 10CM Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:
a) [x] colorantul Albert
b) [ ] HCl
c) [x] soluție iodată Gensen
d) [ ] fucsina apoasă
e) [ ] tanină
62. Punctajul: 10CM Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
63. Punctajul: 10СМ Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:
a) [x] perete cellular gros
b) [ ] peretele cellular lipsește
c) [x] în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) [x] sunt Gram positive
e) [ ] sunt Gram negative
64. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
65. Punctajul: 10CM Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:
a) [x] biovarianta
b) [x] patovarianta
c) [x] fagovarianta
d) [ ] genovarianta
e) [x] serovarianta
66. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
69. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
70. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
71. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
72. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
73. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
74. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
75. Punctajul: 10CM Indicaţi formele alungite de bacterii:
a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
76. Punctajul: 10CM Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:
a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
77. Punctajul: 10CM Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
c) [x] fimbriile
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
78. CM Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:
a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi
e) [x] este nefluctuantă
79. CM Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:
a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
80. CM Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
81. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot
83. CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] parazitologia
b) [ ] creatologia
c) [x] micologia
d) [x] imunologia
e) [ ] biochimia
a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
85. CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
86. Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:
a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi
87. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:
a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
88. Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:
a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
89. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [ ] exoflageli
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferenţiat
90. Punctajul: 10CM Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
c) [x] germinare
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
91. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor
92. Punctajul: 10СМ Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular
93. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugativi
94. Punctajul: 10CM Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
96. CM Selectați subunitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
97. CM Selectați esența metodei simple de colorare:
a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei
98. СМ Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
c) [x] Zeihl-Neelsen
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
99. CM Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:
a) [x] acizi nucleici
b) [ ] perete cellular
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
Informatii colectie:
1) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea
microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula

b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] Posedă formă bacilară

b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
---------------------------------------------------------------------
9) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [x] Coloraţia Giemsa

c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a
microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat

b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere
majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi
cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea
particularitate:

---------------------------------------------------------------------
24) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
25) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
d) [ ] Se divid în câteva planuri
---------------------------------------------------------------------
28) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
29) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:

c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:

c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot
fi sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă

b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un
antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a
microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin
următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă

b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de
temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se
numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al
aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu
excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea
clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I
(anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu
simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută

b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o reinfectare a organismului până la
reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii :
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea
bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
d) [ ] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
87) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [x] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic

c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se
indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de
preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este
indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică
intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după
sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
---------------------------------------------------------------------
113) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează
cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
---------------------------------------------------------------------
120) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
următoarele teste biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează
mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de
medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă
se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eubioticele colibacterina, bifidobacterina,
lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide

b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
---------------------------------------------------------------------
147) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej

b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou

b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul),
pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice
cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe
medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
162) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu
margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în
diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în mediul extern şi capsulă în
organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în
plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină

prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de
cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu
de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
c) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
183) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la
plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN
incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4
b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică
pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50
pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se
numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
204) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă

c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
205) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă
se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai
mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
---------------------------------------------------------------------
218) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată

b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive
predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt
prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi
cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună

b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de
specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară

b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din
următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor

b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele
căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină

b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice

b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de
izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele
particularităţi:
a) [x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele
particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi
înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin
metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate

b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea
culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se
realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele
regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din
carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi
înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi

b) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se
realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice

b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă

b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [x] Origine heterogenă

b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:

b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele centrale ale sistemului imun sunt:
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:

---------------------------------------------------------------------
310) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot
fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
---------------------------------------------------------------------
311) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii

b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism
determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
315) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară

b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serurile imune curative după modul specific de
acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare

b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin

b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman
sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele
reacţii:
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului

c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
c) [ ] Citocromoxidaza
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina bacteriană:

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece
prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate

b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
342) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Sistemul complement

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este
asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic

b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?

b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană

b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
349) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă

b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec

b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de
serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană

b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute
prin următoarele metode:

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
---------------------------------------------------------------------
362) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute
prin următoarele metode:

b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene

b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune
curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii
factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [x] Astmul bronşic

b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul

b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele

particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv

b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
371) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici

b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de
celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină
după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină

b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate

b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
391) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale
bolii:
a) [x] Enterita holerică

b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces

b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli patogene pot cauza:

c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori
de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu
serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol

b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
406) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt
indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul escherichiozelor se examinează
următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
---------------------------------------------------------------------
420) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul
bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali
ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-
paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate
se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA

b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea salmonelelor tifoide include
studierea caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc
următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide
se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase
are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie
diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au
semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
---------------------------------------------------------------------
434) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi

semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H

b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate

b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair

b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele
specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele
simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi
morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)

b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
---------------------------------------------------------------------
452) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G

b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele
prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor
infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se
prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon

b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
464) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de
antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode

b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt
implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare
cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare
semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere

b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic

b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se
utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic

b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se
realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningitele meningococice LCR se însămânţează în
mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele

caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningita meningococică se disting următoarele perioade
de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se
pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică

b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul
gonoreei se prelevă:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi
forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza
următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Interes medical prezintă următoarele specii din genul
Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele
metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă

b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur

b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
544) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea leptospirelor se realizează:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C

b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru

b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C

b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se
utilizează:

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu
interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea
lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii
slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup

b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [x] Sunt de natură proteică

b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rabic fix se caracterizează prin
următoarele particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar

b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare
fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de
infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în
ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
TESTE PENTRU TOTALIZAREA nr. 3

anul de studii 2016-2017
COMPLEMENT SIMPLU
48. Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană:

f) Tegumentul
g) Mucusul
h) Acidul gastric
i) Amilaza salivară
j) Microflora intestinală
49. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

f) C3b
g) C3bBb
h) Factorul B
i) Factorul H
j) Factorul D
50. Indicați complexul de atac membranar:

f) Factorul B
g) Colicinele
h) C3b3b,Bb
i) C5b,6,7,8,9
j) Properdina
51. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

f) Este un chemotactic
g) Este o anafilatoxină
h) Opsonizează bacteria
i) Distruge celula bacteriană
j) Este o formă inactivă a fracției C3
52. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

f) Este o structură citoplasmatică
g) Activează complementul
h) Este o enzimă proteolitică
i) Descompune catena glicanică din peptidoglican
j) Este eliberat de mastocite
53. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

f) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
g) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
h) Prin fagocitoză
i) Prin secreția complementului
j) Prin secreția interferonilor
54. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de complement:
f) C1q
g) C1s
h) C3b
i) C5a
j) C9
55. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

f) Glicolipide
g) Citokine
h) Enzime
i) Hormoni
j) Anticorpi
56. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

f) C2
g) C4
h) C4b
i) C5a
j) C3
57. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul
antigenic primar:
f) 10 min
g) 1 oră
h) 5-7 zile
i) 3-4 săptămâni
j) Doar după un contact repetat cu antigenul
58. Plasmocitele secretă:

f) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B
activat
g) Anticorpi cu două specificități
h) Anticorpi cu diferite specificități
i) Citokine
j) Lizozim
59. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

f) Toleranță
g) Anergie
h) Memorie
i) Imunitate naturală
j) Hipersensibilitate
60. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
f) Autoanticorpi
g) Opsonine
h) Toxoizi
i) Killeri naturali
j) Nespecifici
61. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient:
f) Anticorpi
g) Kinine
h) Properdină
i) Interferon gamma
j) Anafilatoxine
62. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
f) Determină protecție contra diferitor antigene
g) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
h) Se produc anticorpi fixatori de complement
i) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
j) Este mai intens și mai rapid
63. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

f) Macrofagele
g) Limfocitele T
h) Plasmocitele
i) Eozinofilele
j) Celulele NK
64. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

f) Memoria imunologică
g) Efectul multivalent al măduvei osoase
h) Activarea complementului
i) Degranularea mastocitelor
j) Selecția clonală a limfocitelor
65. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

f) Anticorpii
g) Limfocitele Tc
h) C3b
i) C1q
j) Complexul de atac membranar
66. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

f) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
g) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
h) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
i) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
j) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
67. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

f) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
g) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
h) Este responsabil de legarea antigenului
i) Este constituit doar din lanțuri grele
j) Lipsesc punțile disulfidice
68. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

f) Nu are catena de legătură J
g) Nu are component secretor
h) Este un dimer
i) Activează complementul pe cale clasică
j) Traversează bariera placentară
69. Selectați caracterul specific pentru IgM:

f) Posedă afinitate înaltă
g) Este un tetramer
h) Manifestă activitate aglutinantă slabă
i) Nu activează complementul
j) Are până la 10 centre active (paratopi)
70. Selectați caracterul specific pentru IgD:

f) Este un pentamer
g) Este rezistentă la degradarea proteolitică
h) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
i) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
j) Se conține în lapte
71. Selectați caracterul specific pentru IgE:

f) Este abundență în salivă
g) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
h) Nu se leagă de macrofage
i) Activează complementul
j) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
72. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit B:
f) IgA
g) sIgA
h) IgE
i) IgG
j) IgM
73. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

f) Un monomer de Ig
g) Un tetramer
h) Un homodimer
i) Un heterodimer
j) O moleculă monocatenară
74. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II:
f) Toate celulele macroorganismului
g) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
h) Doar celulele activate de interferon
i) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
j) Celulele infectate cu virus
75. Selectați afirmația corectă despre legătura dintre un antigen și un anticorp:

f) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
g) Nu este afectată de prezența sau absența apei
h) Implică legături covalente
i) Este optimizată de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
j) Nu este afectată de nivelul pH-ului
76. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
f) Doar forțe electrostatice
g) Doar forțe Van der Waals
h) Doar forțe hidrofobice
i) Doar legături de hidrogen
j) O combinație din toate forțele enumerate
77. Selectați afirmația corectă despre epitop:

f) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
g) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
h) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
i) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
j) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
78. Șocul septic asociat cu bacteriile gramnegative este determinat de:

f) Lipopolizaharidul din peretele celular
g) Secreția enterotoxinei
h) Agregarea trombocitelor
i) Blocarea secreției de citokine
j) Fragmente de peptidoglican
79. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

f) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
g) Afinitatea anticorilor
h) Aviditatea anticorpilor
i) Concentrația anticorpilor specifici
j) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-
o test-sistemă
80. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent străin:
f) Anticorpul
g) TCR
h) BCR
i) Receptorul toll-like (TLR)
j) Complexul de atac membranar al complementului
81. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:
f) Epitop
g) Izotip
h) Paratop
i) Citokină
j) Chemokină
82. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
f) Lanțul ușor
g) Fab
h) Fc
i) Zona-balama
j) Locul de fixare a complementului
83. Indicați ce reprezintă o haptenă:

k) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu anticorpi preformați
l) Un epitop
m) Un paratop
n) Un imunogen
o) O proteină purtătoare (carrier)
84. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:

k) Este prezentat de către CMH
l) Este uzual concav
m) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
n) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
o) Activează limfocitele Th1
85. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1
86. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

f) Alterează permeabilitatea vasculară
g) Stimulează fagocitoza
h) Induce formarea C3-convertazei
i) Induce formarea C5-convertazei
j) Opsonizează bacteriile
87. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a
complementului:
f) Antigenul
g) Factorul B
h) Complexul antigen-IgG
i) Lipopolizaharidul bacterian
j) Agregate de IgG
88. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

f) Liza bacteriilor
g) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine
h) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E
i) Agregarea fracțiilor C4 și C2
j) Scindarea fracției C3
89. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

f) Interleukina 1
g) Interleukina 2
h) Interleukina 4
i) Interleukina 10
j) Interferonul gamma
90. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de

reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
f) Tipul de Ig care participă în reacție
g) Locul formării complexului antigen-anticorp
h) Participarea complementului
i) Participarea limfocitelor T
j) Participarea macrofagelor
91. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

f) Edem fără infiltrat celular
g) Infiltrat celular leucocitar
h) Infiltrat din limfocite T și macrofage
i) Infiltrat din eozinofile
j) Hiperemie fără infiltrat
45. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
46. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
47. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
48. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
49. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
50. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
51. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
52. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
c) Izotipul
53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:

a) Anticorpilor
b) Complementului
c) Anatoxinelor
d) Interferonului
e) Enzimelor proteolitice
54. Limfocitele T citotoxice:

a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte
d) Omoară celulele infectate cu virus
e) Omoară direct virusurile
55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru leucocite:
a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789
56. Indicați factorul care determină activarea macrofagelor pentru a distruge bacteriile facultativ-intracelulare:
a) Properdina
b) Anafilatoxina
c) Interferonul gamma
d) Complementul
e) Asnticorpii
57. Celulele purtătoare de molecule CMH I asociate cu un peptid sunt țintă pentru:
a) Limfocite B
b) Limfocite Tc
c) Limfocite Th1
d) Limfocite Th2
e) Celule dendritice
58. Precizaţi calea de activare a complementului:

b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă
59. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
60. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG:

a) Neutralizează toxine bacteriene
b) Opsonizează celule
c) Traversează placenta
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
e) Fixează complementul
61. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

a) Hemaglutinare
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării
62. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Imobilizare
c) Hemaglutinare
d) Imunofluorescență
e) Precipitare
63. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
64. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
65. În splină se produce răspunsul imun față de antigene aflate în:

a) Intestin
b) Leziuni ale tegumentului
c) Faringe
d) Sânge
e) Tractul urogenital
66. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria:

a) IgD
b) Component secretor izolat
c) IgA
d) IgE
e) sIgA
67. Selectați celula care prezintă markerul CD8:

a) Limfocitul B
b) Limfocitul Th
c) Macrofagul activat
d) Limfocitul Tc
e) Mastocitul
68. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
69. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
70. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
71. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
72. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):

a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus
73. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
74. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
75. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
76. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
77. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:

a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina
78. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei
79. Indicați esența opsonizării:

a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
80. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de
hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
COMPLEMENT MULTIPLU
F. Factori de structură
G. Factori biochimici
H. Factori enzimatici
I. Factori toxici
J. Factori de transport
F. Membrana externă
G. Capsula
H. Fragmente de peptidoglican
I. Mezozomii
J. Fimbriile
F. Acizii lipoteichoici
G. Proteina A la S.aureus
H. Sporul
I. Sisteme de secreție
J. Proteina M la S.pyogenes
F. Dehidrogenaza
G. ADN-aza
H. Neuraminidaza
I. Hemaglutinina
J. Elastaza
F. IgA- proteaza
G. Colagenaza
H. Lizozima
I. Hialuronidaza
J. Fibrinolizina
F. Sunt elaborate doar de bacterii G+

G. Sunt de origine proteică
H. Manifestă specificitate de acțiune
I. Sunt imunogene
J. Acționează la locul de secreție
53) Indicați exotoxinele bacteriene citolitice:
F. Toxina botulinică
G. Toxina holerică
H. Lecitinaza
I. Hemolizina
J. Fibrinolizina
54) Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice:
F. Hemolizina
G. Toxina tetanică
H. Leucocidina
I. Toxina holerică
J. Toxina difterică
F. Este prezentă doar la bacterii G-

G. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
H. Este de origine proteică
I. Determină efecte generale
J. Este înalt imunogenă
56) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
F. Limfocitele B și T
G. Tegumentul și mucoasele intacte
H. Anticorpii normali
I. Sistemul complement
J. Lizozima
57) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
F. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen

G. Toleranță la antigenele proprii
H. Recunoașterea specifică a antigenelor
I. Imunitate la reinfecții
J. Memorie imunologică
58) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
F. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)

G. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
H. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
I. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
J. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
59) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
F. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

G. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
H. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
I. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
J. Participă la activarea macrofagelor
60) Indicați particularitățile unui antigen complet:

F. Este de natură proteică sau complexă
G. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
H. Este neimunogen
I. Nu posedă antigenitate
J. Posedă antigenitate
61) Indicați particularitățile unui antigen incomplet:
F. Are masă moleculară mică

G. Este imunogen
H. Nu este imunogen
I. Posedă antigenitate
J. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
62) Indicați particularitățile unui superantigen:
F. Este de natură proteică

G. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
H. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
I. Determină procese imunopatologice
J. Induce o imunitate de lungă durată
F. Determină antigenitatea
G. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul
unui limfocit
H. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
I. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
J. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B
F. Splina
G. Maduva osoasă
H. Ganglionii limfatici
I. Plăcile Payer
J. Timusul
F. Splina
G. Timusul
H. Plăcile Payer
I. Amigdalele
J. Măduva osoasă
F. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

G. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
H. Este reprezentat de pentameri de IgM
I. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
J. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
F. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

G. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
H. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
I. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
J. Este constituit din două catene proteice
68) Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor endogene:

F. Asocierea cu CMH clasa II
G. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă
H. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome
I. Disocierea catenei invariabile
J. Asocierea cu CMH clasa I
69) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:
F. TCR
G. BCR
H. CD3
I. CD4
J. CD8
F. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

G. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
H. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
I. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
J. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
F. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

G. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
H. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
I. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
J. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
F. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule

dendritice
G. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
H. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
I. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
J. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților

F. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
G. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
H. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii
limfocitelor Tc
I. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
J. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
74) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
F. Diferențierea în plasmocite
G. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
H. Proliferarea
I. Activarea
J. Producerea și secreția Ig
75) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
F. Diferențierea în plasmocite
G. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
H. Activarea
I. Sinteza de Ig
J. Proliferarea
F. Hematiile
G. Macrofagele
H. Leucocitele
I. Celulele dendritice
J. Limfocitele B
F. Hepatocitele
G. Hematiile
H. Celulele epiteliale
I. Limfocitele T și B
J. Celulele endoteliale
78) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):
F. Reprezintă un complex polizaharidic

G. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
H. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
I. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
J. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
F. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

G. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
H. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
I. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
J. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
F. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

G. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
H. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
I. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
J. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
F. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

G. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
H. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
I. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
J. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
F. Două catene glicoproteice L

G. Două catene glicoproteice M
H. Un fragment Fab
I. Doi epitopi
J. Un fragment Fc
F. Molecula de IgM este un dimer

G. Molecula de IgM este un pentamer
H. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
I. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
J. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
F. Molecula de IgG este un dimer

G. Molecula de IgG este un pentamer
H. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
I. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
J. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
F. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

G. Molecula de sIgA este un dimer
H. Participă la activarea complementului pe cale clasică
I. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
J. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
86) Precizați particularitățile imunității umorale:
F. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

G. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
H. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
I. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
J. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
87) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent:
F. Moarte prin apoptoză

G. Proliferare (expansiune clonală) directă
H. Diferențiere în plasmocite
I. Diferențiere în celule efectoare Tc
J. Inducerea memoriei imunologice
88) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent:
F. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de

același antigen
G. Moarte prin apoptoză
H. Diferențiere în celule efectoare Tc
I. Diferențiere în plasmocite
J. Inducerea memoriei imunologice
89) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:
F. Neutralizarea toxinelor bacteriene

G. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
H. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
I. Opsonizarea bacteriilor
J. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
90) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
F. Faza de latență durează 4-7 zile

G. Faza de latență durează câteva ore
H. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
I. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
J. Este asigurat de limfocitele B-memorie
91) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:
F. Faza de latență durează 4-7 zile

G. Faza de latență durează câteva ore
H. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
I. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
J. Este asigurat de limfocitele B-memorie
92) Precizați particularitățile imunității celulare:
F. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)

G. Este asigurată de limfocitele T
H. Elimină microbii din vacuole fagocitare
I. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii, virusuri)
J. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
93) Precizați mecanismele imunității celulare:
F. Limfocitele Th2 induc producerea Ig

G. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd capacitatea lor de
a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
H. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ),
stimulând capacitatea lor de a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
I. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți intracelulari
J. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea concomitentă a
perforinelor și granzimelor
48) Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a) Şi-a pierdut imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea
49) Indicaţi căile de activare a complementului:

a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară
50. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

51. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

52. Numiţi proprietăţile complementului:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
53. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):
a) IgM
b) Limfocitele B
d) Properdina
54. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
55. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
56. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:

57. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza
59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii
61. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:

a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună
62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice
63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice:

e) Serul heterolog antitetanic
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma administrării
serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozima
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
65. Indicaţi serurile imune antitoxice:

b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric
66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:

a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
67. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:

a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d) Conține exotoxină modificată
e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

69. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
70.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată
71.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:

d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
72. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
b) Pilii
c) Glicocalixul
e) Capsula
73. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza
74. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
75. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

f) Sunt secretate în mediul extracelular
g) Sunt de natură lipopolizaharidică
h) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
i) Acționează imediat
j) Sunt imunogene
76. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:

c) Sunt inactivate la temperaturi înalte
77. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:

c) Pot fi transformate în anatoxine
78. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
79. Selectați citokinele produse de limfocitele Th2:

a) IFN-gamma
b) TNF
c) IL-4
d) IL-5
e) IL-1
80. Selectați citokinele produse de limfocitele Th1:

a) IFN-gamma
b) TNF
c) IL-4
d) IL-5
e) IL-1
81. Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De reconvalescență
82. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

b) Complementul
c) Interferonul
83. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Limfocitele T
b) Macrofagele
d) Limfocitele B
84. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozima din lacrimi şi salivă
85. Precizați căile de activare a complementului:

a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică
86. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:

a) Apar primele după un stimul antigenic primar
87. Precizați proprietățile haptenelor:

88. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:

89. Indicați particularitățile antigenului O:
d) Este termolabil
e) Este termostabil
90. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

91. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
c) Trombocite
d) Ribozomi
92. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

c) Este mai rapidă
93. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

b) Hemoliză
e) Bacterioliză
94. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:

95. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:

c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
96. Indicați particularitățile anatoxinelor:

c) Sunt imunogene
97. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

b) Pot fi păstrate timp îndelungat
98. Precizați indicațiile vaccinărilor:

99. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:

a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice
100. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a) Mastocitele
d) Complementul
101. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a) Astmul bronşic
b) Boala serului
e) Urticaria
102. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

103. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
104. Selectați particularitățile imunității artificiale active:

105. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

106. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
107. Selectați celulele imunocompetente:

k) Limfocitele T
l) Limfocitele B
m) Macrofagele
n) Celulele K
o) Celulele NK
108. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:

c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
109. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:

c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
110.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:

111. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

112. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
113. Indicați efectele biologice realizate de IgG:

a) Neutralizarea toxinelor bacteriene
114. Indicați efectele biologice realizate de IgE:

115. Indicați efectele biologice realizate de IgM:

116. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
117. Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a
119. Indicați proprietățile limfocitelor B:

e) BCR este constituit din molecule de IgG
120. Indicați proprietățile limfocitelor T:

e) TCR este constituit din molecule de IgM
50 %- 173
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.Bazele imunologiei celulare au fost puse de?
1. Berhing, Mecinicov
2. Jenner, Kitasato
3. Pasteur
4. Mecinicov
Întrebarea 2.Descoperirea imunităţii umorale se datorează savanţilor?
1. Pasteur, Mecinicov
2. Jenner, Mecinicov
3. Berhing, Pasteur
4. Berhing, Kitasato
Întrebarea 3.Obiectul imunologiei este determinat de noţiunile?
1. Imunogenetică, imunochimie, imunopatologie

2. Imunoprofilaxie, imunoterapie, imunofarmacologie
3. Imunogenetică imunoterapie, imunoecologie
4. Imunoprofilaxie, imunofarmacologie, imunolimfopenie
Întrebarea 4.Cine a evocat rolul rezistenţei antiinfecţioase?
1. Jehova
2. Homer, Rigler
3. Tukidide
4. Jenner, Koch
Întrebarea 5.Variolizarea a fost aplicată în sec.?
1. X – XII
2. IX - XI
3. X – XVI
4. X - XI
Întrebarea 6.De cine sunt legate strict fenomenele de imunitate?
1. Procesele infalamatorii, variaţii genetice

2. Procesele infecţioase , procesele imune
3. Procesele infecţioase
4. Variaţiile patogenetic
Întrebarea 7.Ce subînţelegem prin fenomen imunologic?
1. Reacţii de răspuns faţă de structuri morfologice şi patogenice a unui organism

2. Reacţii de răspuns faţă de structuri imunogene şi biochimice străine de organism
3. Reacţii de răspuns faţă de structuri mofologice şi biochimice străine de organism
4. Reacţii de răspuns faţă de structuri fiziologice şi biochimice străine de organism
Întrebarea 8.Prima vaccinare ştiinţifică a fost afectuată de?
1. Ramon, Homer
2. Ehrlich
3. Jenner
4. Pasteur, Homer
Întrebarea 9.Termenul "vaccinare" a fost propus de?
1. Babeş
2. Pasteur
3. Jenner, Babeş
4. Mecinicov,Rigler
Întrebarea 10.Era imunizărilor a fost încununată de utilizarea vaccinului?
1. Antirabic (1885)
2. Antirabic (1881)
3. Antivariolic (1881)
4. Antipasteurelic (1885)
Întrebarea 11.Rolul leucocitelor în imunitatea naturală sau dobăndită au fost descoperite de?
1. Pasteur
2. Mecinicov
3. Ehrlich
4. Jenner
Întrebarea 12.În ce an a fost descoperit fenomenul de fagocitoză?
1. 1884 - 1885
2. 1881 - 1884
3. 1884
4. 1881-1883
Întrebarea 13.Proprietăţile bactericide ale serului sangvin şi alexinei au fost descoperite în anul?
1. 1887 - 1888
2. 1887-1889
3. 1888-1890
4. 1888 - 1889
Întrebarea 14.Seroterapia tetanosului şi difteriei a fost propusă de?
1. Kitasato, Behring
2. Behring,Pasteur
3. Kitasato,Nuttal
4. Nuttal, Buchner
Întrebarea 15.Ce a demonstrat Enrlich?

1. Toxinele vegetale pot fi iminogene
2. Toxinele animale pot fi imunogene
3. Toxinele bacteriene pot fi antigenice
4. Toxinele vegetale pot fi antigenice
Întrebarea 16.Savanţii români Boivin şi Mesrobeanu descoperă?
1. Antigenele glucido - lipido - polipeptidice

2. Antigenele glucido - lipido - capsulare
3. Antigenele polipeptido - lipido - proteice
4. Antigenele lipido - flagelare
Întrebarea 17.Reacţiile alergice au fost descoperite de?
1. Koch,1891
2. Koch, Pasteur, 1890
3. Koch, Pasteur, 1891
4. Koch, 1890
Întrebarea 18.Consecinţele reacţiilor antigen - anticorp se consideră a fi?
1. Reacţia la maleină, anafilaxia, boala edemelor

2. Reacţia la vaccin, anafilaxia, boala serului
3. Boala serului, reacţia la antibiotice, anafilaxia locală
4. Boala serului, reacţia la tuberculină, anafilaxia locală
Întrebarea 19.Activarea complementilui pe cale alternativă este iniţiată de?
1. T- şi B limfocite ,complexe antigen-anticorp

2. Complexe endotoxine - properdină
3. Lizine, endotoxine ,limfocite,antigeni
4. Complexe endotoxine, antigen - anticorp
Întrebarea 20.Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt?
1. Anticorpii naturali, fagocitoza, lizozimul

2. Anticorpii naturali,fagocitoza,lizozimul,properdina
3. Limfocitele T şi B ,fagocitoza, imunoglobulinele
4. Alexina, properdina , anticorpii sintetici,fagocitoza
Întrebarea 21.Activarea complementului pe cale clasică este iniţiată de?
1. Complexe antigen-anticorp, endotoxine - properdină

2. Complexe antigen-anticorp, complexe endotoxine - exotoxine
3. Imunoglobuluine A serice şi secretorii
4. Complexe antigen - anticorp
Întrebarea 22.Imunitatea naturală activată este asigurată prin?
1. Administrarea serurilor imune

2. Suportarea infecţiei
3. Anticorpii materni
4. Suportarea vaccinării, administrarea antibioticelor
Întrebarea 23.Lizozimul asupra celulei bacteriene are acţiune?
1. Protectivă
2. Distructivă
3. Distructivă,dezintegratoare
4. Protectivă, dezintegratoare
Întrebarea 24.Lizozimul este prezent în următoarele umori ale organismului cu excepţia?
1. Amigdale, lacrimi,salivă
2. Salivă, plasmă, ficat
3. Salivă, plasma sanguină
4. Salivă, stomac, plasmă
Întrebarea 25.Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracteristic?
1. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor „in vivo” şi „in vitro”

2. La administrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă
3. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor şi anticorpilor
4. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
Întrebarea 26.În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate?
1. Fagocite, monocite
2. Fagocite
3. T-limfocite, ser sanguin
4. Plasmocite, B-limfocite,fagocite
Întrebarea 27.Iniţierea căii alternative a complementului este asigurată de?
1. Anticorpi naturali, complexe antigen-anticorp

2. Fracţiunea C3
3. Anticorpi naturali
4. Complexe antigen-anticorp
Întrebarea 28.Acţiune fagocitară posedă celulele?
1. Histocite, polimorfonucleare,limfocite B, Kupffer

2. Histocite, Kupffer, polimorfonucleare
3. Histocite.limfocite T, fagocite
4. Histocite,plasmocite, polimorfonucleare
Întrebarea 29.Lizozimul este o enzimă care?
1. Lizează eritrocitele şi limfocitele

2. Participă în RFC şi RA
3. Distruge peretele celular bacterian
4. Distruge peretele bacterian şi celular
Întrebarea 30.Fagocitoza comportă următoarele faze cu excepţia?
1. De apropiere
2. De neutralizare
3. De distrugere
4. De înglobare
Întrebarea 31.Captarea substanţelor macromoleculare sau copusculare este caracteristică fenomenului de?
1. Pinocitoză
2. Fagocitoză
3. Chemotactism
4. Endocitoză
Întrebarea 32.Cine lizează M. tuberculosis şi S. aureus?
1. Fagocitele, limfocitele T
2. Polipeptidele bazice,polipeptidele simple
3. Polipeptidele bazice,alexina, limfocitele B
4. Polipeptidele bazice
Întrebarea 33.Selectaţi speciile care traversează mucoasele şi pielea?
1. Brucella, E. coli, Francisella

2. Brucella, Francisella
3. Francisella, Pseudomonas
4. Brucella, Clostridium, Francisella
Întrebarea 34.Ce modifecări suferă bacteriile înglobate?
1. Afinităţi tinctoriale distructive, devin globulare

2. Afinităţi tinctoriale, devin globuloase
3. Afinităţi rezistente fagocitare, devin fibrilare
4. Afinităţi distructive ,emit pseudopode
Întrebarea 35.În procesul general de endocitoză se încadrează fenomenul?
1. Pinocitozei, leucocitozei
2. Pinocitozei, fagocitozei
3. Pinocitozei
4. Fagocitozei, pinocitozei
Întrebarea 36.În prezenţa ionilor de Ca şi Mg are loc activarea sistemului?
1. Fagocitar
2. Complement
3. Anticorp-antigen
4. Complement-antigen

Întrebarea 37.Este asigurată prin anticorpi materni?
1. Imunitatea naturală
2. Imunitatea naturală activă
3. Imunitatea pasivă şi activă
4. Imunitatea naturală pasivă
Întrebarea 38.Imunitatea dobândită naturală poate fi?
1. Postinfecţioasă,postvaccinală
2. Postinfecţioasă,posttransplacentară
3. Postinfecţioasă, transplacentară
4. Postinfecţioasă,postimunitară
Întrebarea 39.Imunitatea artificială activă?
1. Asigură protecţie de scurtă durată(2-3 săptămîni)

2. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor, asigură protecţie de lungă durată
3. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
4. Se transmite ereditar
Întrebarea 40.Selectaţi tipurile imunităţii dobîndite artificială cu excepţia?
1. Postvaccinală
2. Postinfecţioasă, postvaccinală
3. Postinfecţioasă,pasivă, activă
4. Activă , postinfecţioasă
Întrebarea 41.Imunitatea artificială pasivă poate fi indusă?
1. Prin administrarea vaccinurilor

2. Prin administrarea serurilor imune
3. Prin asigurarea protecţiei de lungă durată
4. Prin transmitere ereditară
Întrebarea 42.Imunitatea locală este determinată de?
1. Ig G, neutrofile
2. Ig A, fagocite
3. Ig A,limfocite T şi B
4. Ig A, macrofagi
Întrebarea 43.Care este durata imunităţii după administrarea vaccinurilor omorâte?
1. 7-10 luni
2. 3-4 săptămîni
3. 6-12 luni
4. 6-12 sau 6-18 luni
Întrebarea 44.Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin?
1. Se instalează pe o perioadă scurtă de timp

2. Se instalează pe o perioadă scurtă sau lungă de timp
3. Se stimulează prin admiterea de masă trombocitară
4. Se menţine timp îndelungat
Întrebarea 45.Reacţiile imunologice se utilizează în scop de determinare a?
1. Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene

2. Anticorpilor specifici în plasma animalului
3. Statusului imun al organismului
4. Anticorpilor specifici în serul animalului
Întrebarea 46.Răspunsul imun primar se caracterizează prin?
1. Producera de anticorpi Ig G
2. Producerea de anticorpi Ig G şi Ig E
3. Producera de anticorpi Ig E
4. Procesului de latenţă 5-6 ore
Întrebarea 47.Vaccinurile chimice nu conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate?
1. O şi H, O şi C
2. O şi H
3. O şi M
4. Virale de suprafaţă
Întrebarea 48.Bacteriile produc următoarele tipuri de răspuns imun?
1. Celular, fagocitar
2. Umoral, celular
3. Umoral, fagocitar
4. Celular, plasmidial
Întrebarea 49.Apărarea antimicotică se realizează prin următoarele mecanisme?
1. Umorale şi celulare
2. Celulare, nespecifice, naturale şi specifice imune
3. Umorale specifice şi nespecifice
4. Celulare nespecifice şi specifice
Întrebarea 50.Apărarea împotriva căror specii de micete au acţiune polimorfonuclearele?
1. C. albicans, A. fumigatus
2. C. albicans, Mucor
3. Rhuzopus, A. fumigatus
4. Mucor, Penicillium
Întrebarea 51.Împotriva cărei specii de ciuperci celulele NK pot provoca reacţii de citotoxicitate?
1. Candida albicans
2. Criptococcus neuformans
3. P. notatum
4. Criptococcus
Întrebarea 52.Ce permite imunosupresia indusă de miceţi?
1. Menţinerea şi imunosupresia limfocitelor

2. Multiplicarea sau activarea microorganismelor
3. Menţinerea sau diseminarea microorganismelor
4. Menţinerea sau activarea microorganismelor
Întrebarea 53.Controlul infecţiilor parazitare este dependenta de implicarea?
1. Limfocitelor B
2. Limfocitelor T şi B
3. Limfocitelor T , B, fagocitelor
4. Limfocitelor T
Întrebarea 54.Care anticorpi împiedică adeziunea bacteriilor patogene la epiteliu intestinal?
1. Ig A
2. Ig A , Ig G
3. Ig A, Ig M, Ig E
4. Ig G, Ig A
Întrebarea 55.Cine neutralizează toxinele bacteriene în interiorul mucoaselor intestinale?
1. Ig M, Ig A
2. Ig M, Ig D
3. Ig M, Ig G
4. Ig G, Ig E
Întrebarea 56.Care sunt reacţiile de participare a monofagelor pulmonare?
1. Reacţiile imune celulare

2. Reacţiile imune interstiţiale
3. Reacţiile imune umorale
4. Reacţiile imune locale
Întrebarea 57.În secreţiile căilor respiratorii la animale au fost detectate imunoglobulinele?
1. Ig M, Ig D, Ig E
2. Ig A, Ig E, Ig M
3. Ig A, IgG,Ig M
4. Ig A, Ig M, Ig E
Întrebarea 58.Prezenţa Ig M este mai marcată în?
1. Bronhiole şi alveole
2. Bronhiole şi alveole, secreţii nazale
3. Căile respiratorii anterioare
4. Secreţii bronhiale şi alveolare
Întrebarea 59.Care este concentraţia lizozimului în lapte?
1. 1,3-2,0 mg/ml
2. 1,3-1,5 mg/ml
3. 1,3 mg/ml
4. 2,5 mg/ml
Întrebarea 60.Anticorpii citotoxici provoacă moarte celulelor tumorale prin următoarele mecanisme?
1. Activarea C, ataşarea celulelor B

2. Activarea C, ataşarea celulelor K
3. Activarea C, ataşarea celulelor NK
4. Activarea C, ataşarea celulelor K, T
Întrebarea 61.Care tipuri de răspuns imun amorsează bacteriile?
1. Răspunsul umoral şi fagocitar

2. Răspunsul umoral şi citotoxic
3. Răspunsul umoral şi intracelular
4. Răspunsul umoral şi celular
Întrebarea 62.Impotriva căror bacterii este produs răspunsul celular?
1. Mycobacterii, brucele, listerii

2. Brucele, E. coli,bacili, salmonele
3. Mycobacterii,brucele, hlamidii, micoplasme
4. Mycobacterii, brucele, listerii,salmonele
Întrebarea 63.Care imunitate este transmisă de un organism donator?
1. Pasivă-activă
2. Pasivă
3. Pasivă-artificială
4. Inductibilă
Întrebarea 64.În instaurarea imunităţii umorale sunt implicate?
1. Plasmocite, T-limfocite
2. Fagocite, CD-8
3. Plasmocite, fagocite
4. Plasmocite, B-limfocite
Întrebarea 65.Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral?
1. Limfocite T-supresor
2. Limfocite NK
3. Limfocite T-helper
4. Limfocite T-helper, T-supresor
Întrebarea 66.Care imunitate are caracter netransmisibil ereditar?

1. Activă, pasivă
2. Activă
3. Inductibilă
4. Inductibilă, activă
Întrebarea 67.În care tip de imunitate anticorpii au capacitatea de a anihila efectul nociv al antigenului?
1. Sterilă, nesterilă
2. Umorală, sterilă. celulară
3. Umorală, celulară
4. Umorală
Întrebarea 68.Tipul de placentă al animalelor are rol în?
1. Transmiterea limfocitelor T şi B
2. Transmiterea anticorpilor şi fagocitelor
3. Transmiterea anticorpilor şi plasmocitelor
4. Transmiterea anticorpilor
Întrebarea 69.Cine sunt adsorbiţi prin mecanisme de pinocitoză?
1. Limfocitele T şi B,anticorpii serici, antigenele

2. Imunoglobulinele colostrale, anticorpii serici, antigenele
3. Imunoglobulinele colostrale, anticorpii serici
4. Anticorpii serici
Întrebarea 70.Imunitatea celulară este indusă în special de către?
1. Endotoxine şi enzime
2. Celulele imunocompetente
3. Polizaharide şi enzime
4. Celule imunocompetente,polizaharide
Întrebarea 71.În câte zile se instalează imunitatea activă?
1. 6-12 sau 24-48 zile

2. 6-12 zile
3. 6-12 sau 6-24 zile
4. 6-10 zile
Întrebarea 72.Cine decide persistenţa antigenului viu în organism?
1. Imunitatea activă şi pasivă

2. Imunitatea nesterilă activă
3. Imunitatea sterilă activă
4. Imunitatea nesterilă
Întrebarea 73.Vaccinurile vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?
1. Virulenţă atenuată înaltă

2. Virulenţă înaltă
3. Virulenţă atenuată scăzută
4. Virulenţă atenuată
Întrebarea 74.Vaccinurile omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?
1. Virulenţă înaltă neatenuată

2. Virulenţă înaltă
3. Virulenţă atenuată
4. Virulenţă înaltă atenuată
Întrebarea 75.Serurile titrante sunt?
1. Antitozice, antimicrobiene
2. Antivirale
3. Antitoxice
4. Antitoxice,antivirale
Întrebarea 76.Anatoxinele se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?
1. Atoxigene
2. Toxigene, virulente
3. Toxigene, atoxigene
4. Toxigene
Întrebarea 77.Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje?
1. Se multiplică în organismul vaccinat

2. Formează imunitate eficientă şi de scurtă durată
3. Formează imunitate efecientă şi de durată
4. Formează imunitate pe viaţă
Întrebarea 78.Anatoxinele se obţin prin următoarele procedee?
1. Tratarea cu formol 0,3-0,4% la cald

2. Tratarea cu formol de 0,3-0,5% la rece
3. Încălzirea în baia cu apă la 60°C -1 oră
4. Tratarea cu formol la18-20°C
Întrebarea 79.Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene?
1. Prin hidroliză acidă

2. Cu hidroxid de aluminiu
3. Cu formolaldehidă sau hidroxid de aluminiu
4. Cu formolaldehidă
Întrebarea 80.Prin noţiune de serodiagnostic se subînţelege?

1. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
2. Determinarea complementului în serul animalului bolnav
3. Indentificarea speciei bacteriene în seruri diagnostice
4. Determinarea anticorpilor specifici şi anticorpilor antiglobulinici
Întrebarea 81.Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de?
1. Mulţi ani sau pe viaţă

2. Mulţi ani sau 2-3 săptămîni
3. Mulţi ani
4. 5-6 luni
Întrebarea 82.Vaccinările sunt indicate?
1. În infecţii grave acute şi subacute

2. După indicaţii epidemiologice
3. În infecţii grave acute
4. În infecţii grave de convalescenţă
Întrebarea 83.Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de?
1. 3-4zile
2. 3-4 săptămâni
3. 3-4 săptămîni, 3-4 luni
4. 3-4 luni
Întrebarea 84.Inactivarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă?
1. Încălzirea în baia de apă la 100°C -2 ore

2. Încălzirea în baia de apă la 60°C -1 oră
3. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
4. Tratarea cu fenol 0,3-0,5%
Întrebarea 85.Anatoxinele administrate în organismul animalului formează o imunitate cu o durată de?
1. 1-3 ani
2. 7-10 zile
3. 1-3 luni
4. 1-3 săptămâni
Întrebarea 86.Serurile imune diagnostice se obţin?
1. De la animalele vaccinate hiperimunizate

2. De la animalele vaccinate şi nevaccinate
3. De la animalele vacinate cu imunitate naturală
4. De la animalele vaccinate
Întrebarea 87.Suspensiile antigenice se folosesc la vaccinarea?
1. Aerosol
2. Aerosol, orală
3. Aerosol, per os
4. Aerosol,conjunctivală
Întrebarea 88.O cantitate mică de imunoglobuline conţin serurile?
1. Convalescente, microbiene
2. Heterologe
3. Convalescente
4. Convalescente, virale
Întrebarea 89.În prepararea cărui vaccin atenuarea germenilor patogeni trebuie să fie stabilă şi ireversibilă?
1. Vaccinului omorât
2. Vaccinului viu atenuat
3. Vaccinului viu
4. Vaccinului viu inactivat
Întrebarea 90.Imunitatea antiinfecţioasă specifică se obţine prin utilizarea?
1. Vaccinurilor şi stoc-vaccinurilor
2. Vaccinurilor
3. Vaccinurilor şi antigenilor
4. Serurilor imune
Întrebarea 91.Care vaccinuri se utilizează în serovaccinări şi seroimunizări?
1. Vaccinurile vii atenuate

2. Vaccinurile vii neatenuate
3. Vaccinurile vii inactivate
4. Vaccinurile vii sintetice
Întrebarea 92.Tulpini atenuate la prepararea vaccinurilor se folosesc împotriva infecţiilor?
1. Antrax, rujet, clostridioze

2. Antrax, colibaciloză, pseudomonoză
3. Antrax, rujet, tuberculoză
4. Antrax, bruceloză, leptospiroză
Întrebarea 93.Împotriva căror infecţii au fost produse preparate de anatoxine?
1. Tetanos, botulism, antrax

2. Stafilococoze, salmoneloze, antrax
3. Stafilococoze, botulism, tetanos
4. Stafilococoze, colibaciloze, tetanos
Întrebarea 94.În inducerea anticorpilor neutralizanţi se folosesc vaccinurile?
1. Sintetice, semisintetice
2. Sintetice,moderne
3. Sintetice
4. Antiparazitare
Întrebarea 95.Pentru a obţine răspunsuri imune faţă de antigeni slabi imunogeni se folosesc vaccinurile?
1. Antihormonale
2. Antiidiotipice
3. Antiidiotipice, antihormonale
4. Atenuate şi neatenuate
Întrebarea 96.Serovaccinurile a fost folosite pentru prima dată în imunizarea?
1. Antirujetică, atisalmonelică
2. Antirujetică, antileptospirică
3. Antirujetică, antipestoasă
4. Antirujetică, anticarbunoasă
Întrebarea 97.Administrarea antigenului ne modificat se practică în obţinerea?
1. Vaccinurilor moderne
2. Serurilor hiperimune
3. Vaccinului inactivat
4. Serurilor hiperimune şi omologe
Întrebarea 98.În vaccinarea infecţiilor virale mai frecvent se practică metoda?
1. Aerosol
2. Conjunctivală
3. Aerosol sau intradermală
4. Aerosol sau conjunctivală
Întrebarea 99.Serovaccina s-a introdus în imunoprofilaxia pastei porcine din?
1. 1906
2. 1906-1912
3. 1906-1907
4. 1905-1906
Întrebarea 100.Cine poate mări capacitatea alergizantă a organismului?
1. Substanţele adjuvante
2. Substanţele adjuvante obţinute prin recombinări genetice
3. Vaccinurile antiidiotipice
4. Substanţele adjuvante sau vaccinurile
Întrebarea 101.Selectaţi vaccinurile inactivate împotriva următoarelor infecţii?
1. Leptospiroza, rujetul
2. Salmoneloza, leptospiroza
3. Salmoneloza ,colibaciloza
4. Salmoneloza, antraxul
Întrebarea 102.Imunitatea trebuie consolidată ca o revaccinare în cazul vaccinurilor?
1. Inactivate, atenuate
2. Sintetice, atenuate
3. Inactivate, omorâte
4. Inactivate
Întrebarea 103.Ingineria genetică contribuie în obşinerea vaccinurilor?
1. Inactivate
2. Sintetice
3. Sintetice,semisintetice
4. Sintetice, inactivate
Întrebarea 104.La care factori sunt foarte sensibili vaccinurile vii?
1. Substanţe dezinfenctante, PH
2. Temperatură, raze ultraviolete
3. Substanţe alergizante, temperatură
4. Temperatură, substanţe dezinfectante
Întrebarea 105.Care vaccinuri induc apariţia autoanticorpilor şi generează boli autoimune?
1. Tisulare
2. Tisulare,omorîte
3. Omorâte
4. Tisulare,vii
Întrebarea 106.Ce produc vaccinurile sintetice?
1. Antigeni corpusculari
2. Anticorpi specifici
3. Anticorpi şi antigeni
4. Anticorpi neutralizanţi
Întrebarea 107.Ce se obţine de la animalele vaccinate?
1. Seruri imune diagnostice

2. Seruri hiperimune diagnostice
3. Seruri convalescente diagnostice
4. Seruri omoloage diagnostice
Întrebarea 108.Formează imunitate eficientă şi de durată?
1. Vaccinurile vii atenuate

2. Vaccinuri sintetice şi genetice
3. Vaccinurile vii neatenuate
4. Vaccinurile moderne
Întrebarea 109.Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?

1. Declanşează formarea anticorpilor
2. Declanşează formarea anticorpilor şi vitaminelor
3. Nu conţine informaţie eterogenă
4. Nu sensibilizează specific limfocitele
Întrebarea 110.În inducerea unui răspuns umoral sau celular sunt implicate?
1. Antigenele, haptenele
2. Antigenele, anticorpii
3. Antigenele
4. Haptenele
Întrebarea 111.Pentru antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi?
1. Prezenţa compuşilor glucido-lipido-peptidici

2. Prezenţa compuşilor glucido-lipidici
3. Prezinţă compuşilor glucido – lipido - polipeptidici
4. Prezenta compuşilor glucido-lipido-proteici
Întrebarea 112.Antigenele coloidale nu sunt depistate în următoarele reacţii?
1. De aglutinare şi precipitare
2. De aglutinare şi neutralizare
3. De aglutinare şi precipitare
4. De aglutinare
Întrebarea 113.În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii?
1. Antigenitate, toxicitate, patogenitate

2. Antigenitate,toxicitate, specificitate
3. Antigenitate, imunogenitate, specificitate
4. Toxicitate, imunogenitate, antigenitate
Întrebarea 114.Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea antigenului pe următoarele
căi?
1. Intermusculară,intradermică
2. Intradermică, scarificare
3. Intradermică, subcutanată
4. Intradermică, intravenoasă
Întrebarea 115.Pentru determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie?
1. RFC
2. Aglutinare, neutralizare
3. Aglutinare
4. Neutralizare
Întrebarea 116.Selectaţi antigenele bacteriilor?
1. O; H; K; V
2. O; C; N; F
3. O; N; f; D
4. B; O; C; M
Întrebarea 117.Noţiunile „carrier” şi „epitop” sunt componentele?
1. Antigenului, anticorpului
2. Antigenului, alexinei
3. Antigenului
4. Antigenului,complementului
Întrebarea 118.Antigenele comune plantelor, animalelor şi microorganismelor se numesc?
1. Heterofile-heterologe
2. Heterofile-neutrofile
3. Heterofile
4. Heterofile-autologe
Întrebarea 119.După structura chimică se deosebesc următoarele antigene cu excepţia?
1. Chimice, lipidice
2. Chimice, nucleice
3. Chimice, sintetice
4. Polizaharide, nucleice
Întrebarea 120.Ce este caracteristic antigenelor complete?
1. Reacţionează in vivo
2. Reacţionează formînd anticorpi compleţi
3. Reacţionează in vitro
4. Reacţionează formînd imunoglobuline
Întrebarea 121.Care antigene determină formarea de anticorpi şi reacţionează specific cu ei „in vitro”?
1. Complete-incomplete
2. Complete-proteice
3. Complete-lipidice
4. Complete
Întrebarea 122.Care antigene sunt formate dim macromolecule naturale cu rol de purtător şi imprimă caracter de
specificitate
1. Artificiale, moderne
2. Artificiale, naturale
3. Artificiale, sintetice
4. Artificiale
Întrebarea 123.Selectaţi antigenul implicat în fixarea colibacililor la suprafaţa eritrocitelor?
1. ”F”
2. ”O”
3. ”K”
4. ”H”
Întrebarea 124.Rol în mecanismul patogenic de inhibare a fagocitozei au antigenele?
1. Flagelare
2. De înveliş, de suprafaţă
3. De înveliş
4. De învelis, fibriale
Întrebarea 125.Structurile moleculare situate la suprafaţa tuturor celulelor unui organism reprezintă?
1. Antigenele de grup sanguin şi Rh

2. Antigenele de histocompatibilitate, microbiene
3. Antigenele de histocompatibilitate
4. Antigenele parazitare, microbiene
Întrebarea 126.Antigenele grupelor sanguine stimulează producerea de?
1. Anticorpi membranari, anticorpi superficiali

2. Anticorpi specifici,anticorpi membranari
3. Anticorpi specifici
4. Anticorpi superficiali
Întrebarea 127.Anticorpii prezintă?
1. Efectori imuni cu nivel de organizare globulună

2. Efectori imuni cu nivel de organizare celulară
3. Efectori imuni cu nivel de organizare structurală
4. Efectori imuni cu nivel de organizare moleculară
Întrebarea 128.Clasele de imunoglobuline sensibile la cisteină prezintă?
1. Ig M, IgD
2. Ig M
3. Ig A: Ig G
4. Ig D: Ig E
Întrebarea 129.Imunoglobulinele clasei Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi?
1. Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gram-pozitive

2. Sunt impicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I
3. Opsonizează fagocitoza, declanşează reacţiile imune
4. Opsonizează fagocitoza
Întrebarea 130.Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
1. Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici

2. Nu sunt imunogene, însă reacţionează cu anticorpi specifici
3. Sunt imunogene, dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
4. Nu sunt imunogene, dar reacţionează cu antigenii
Întrebarea 131.În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor?
1. Anticorpii de „tip stimulator”

2. Anticorpii clasei Ig E
3. Limfocitele T sensibilizate de antigen
4. Limfocitele T citotoxice
Întrebarea 132.Despre imunoglobulinele clasei Ig A secretorii se poate afirma?
1. Protejază mucoasele de agresiunea microbiană

2. Protejază lichidul lacrimal
3. Protejază celulele epiteliale
4. Protejază bariera transplacetară
Întrebarea 133.În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic şi citolitic) sunt implicaţi următorii factori?
1. Autoantigenele
2. Imunoglobulinele clasei Ig E
3. Imunoglobulinele clasei Ig M şi Ig G
4. Imunoglobulinele clasei Ig M si Ig D
Întrebarea 134.Pentru determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia?
1. Imunodifuzie radială
2. Imunodifuzie radială, de aglutinare
3. Testul ELISA
4. Imunodifuzie radială, imunofluorescenţă
Întrebarea 135.Indică şi predomină în infecţia acută?
1. Ig M,IgA
2. Ig M
3. Ig A, IgD
4. Ig M, IgE
Întrebarea 136.Cine comandă producţia de lanţuri H şi L?
1. Cistronul, alelele
2. Genele, cromozomii
3. Genele
4. Cromozomii,genele,plasmdele
Întrebarea 137.Selectaţi imunoglobulinele „macroglobuline”
1. Ig M, Ig G2, Gg G3, Gg G4
2. Ig M
3. Ig M,Ig A
4. Ig M, IgG
Întrebarea 138.Care este rolul fiziologic al Ig E

1. Activarea complementului
2. Protecţia suprafeţelor mucoaselor externe
3. Protecţia suprafeţelor pielii
4. Inhibarea lizozimului şi properdinei
Întrebarea 139.Cine sintetizează lanţurile anticorpilor?
1. Poliribozomii şi proteinele
2. Globulinele şi albuminele
3. Poliribozomii
4. Ribozomii şi proteinele
Întrebarea 140.Cine se implică în deferenţierea tipurilor de bacterii sau virusuri strâns înrudite?
1. Anticorpii monoclonali
2. Anticorpii monoclonali, antigenii, ribozomii
3. Anticorpii monoclonali şi antigenii
4. Ig G, Ig A, Ig E
Întrebarea 141.Care imunoglobulină poate fi monomerică, dimerică sau polimerică?
1. Ig A secretorie
2. Ig A secretorie, Ig M
3. Ig A serică, Ig D
4. Ig A serică
Întrebarea 142.Ce concentraţie de Ig D se localizează în serul sanguin?
1. 0,025 mg/ml
2. 0,025 mcm/ml
3. 0,025 g/l
4. 0,025mcg/
Întrebarea 143.Selectaţi componentele sistemului imun?
1. Molecule, anticorpi, macrofagi

2. Molecule, celule, organe
3. Celule eucariote, molecule, epizomi
4. Organe, celule procariote, molecule
Întrebarea 144.Selectaţi organele limfoide primare ale sistemului imun?
1. Măduva osoasă, plăcile Payer, ficatul, alexina

2. Timus, măduva osoasă, bursa Fabricius, ficatul embrionar
3. Timus, splina, bursa Fabricius, amigdalele
4. Amigdalele, limfonodulii secundari ai sistemului imun
Întrebarea 145.Selectaţi organele limfoide secundare al sistemului imun?
1. Plăcile Payer, splina, limfonodulii, apendicele, amigdalele

2. Timus, plăcile Payer, splina, ficatul
3. Plăcile Payer, splina, ficatul, timus
4. Amigdalele, plăcile Payer, apendicele, bursa lui Fabricius
Întrebarea 146.Care organe sunt considerate celule precursoare?
1. Măduva osoasă
2. Măduva osoasă, ficatul embrionar
3. Ficatul embrionar, plăcile Payer
4. Măduva roşie, plăcile Payer
Întrebarea 147.La nivelul măduvei se întâlnesc următoarele elemente?
1. Limfocite B, monocite
2. Limfocite B mature, plasmocite
3. Limfocite B, limfocite T
4. Limfocite B şi T mature
Întrebarea 148.Cine se localizează pe traseul vaselor limfatice în anumite zone anatomice regionale?
1. Limfonodulii
2. Limfonodulii, măduva roşie
3. Ficatul, splina
4. Limfonodulii,splina
Întrebarea 149.Cine are rol de depozitare a rezervelor de fier?
1. Splina, amigdalele
2. Splina, limfonodulii
3. Timusul, splina
4. Splina
Întrebarea 150.În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate?
1. T-limfocite
2. T-limfocite, plasmocite
3. T-limfocite, macrofage, plasmocite
4. Ig G,Ig A, Ig M
Întrebarea 151.Sunt imunocompetente?
1. Limfocitele T şi B
2. Limfociteie T si B,macrofagii
3. Celulele NK
4. Macrofagii
Întrebarea 152.Limfocitele B posedă următorii receptori membranari?
1. CD4 şi CD8
2. Ig G şi Ig A
3. Ig G şi Ig D
4. Ig G şi Ig M
Întrebarea 153.Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian sunt?
1. Celuel K, macrofagi
2. Limfocitele T si B, Plasmocite
3. Limfocite T şi B, morfofagi
4. Celule NK, plasmocite
Întrebarea 154.Ce se realizează în bursa Fabricius?
1. Maturizarea B limfocitelor
2. Maturizarea T limfocitelor
3. Maturizarea B limfocitelor, fagocitelor
4. Maturizarea T şi B limfocitelor
Întrebarea 155.Limfocitele T- helper posedă următorii receptori membranari?
1. Ig G, Ig A
2. CD8
3. CD3,CD4
4. Ig M, Ig D
Întrebarea 156.Limfocitele T – citoxice posedă următorii receptori membranari?
1. Ig G, CD8
2. CD8, CD3,CD4
3. CD8, CD3
4. Ig A, Ig M
Întrebarea 157.La construirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule cu excepţia?
1. Trombocitele, plasmocitele
2. Trombocitele, leucocitele
3. Plasmocitele
4. Macrofagii, leucocitele
Întrebarea 158.În sângele periferic limfocitele T constituie?
1. 80-90%
2. 90%
3. 80%
4. 80-85%
Întrebarea 159.În sângele periferic limfocitele B constituie?
1. 15-20%
2. 15-50%
3. 15-45%
4. 15%-35%
Întrebarea 160.Care celule circulă intravascular?
1. Limfocitele T
2. Limfocitele T, B
3. Limfocitele T, B, fagocitele
4. Limfocitele T, plasmocitele
Întrebarea 161.Care limfocite suferă procesul de transformare blastică
1. Lf B şi Lf T
2. Lf B
3. Lf B şi Lf T helper
4. Lf T
Întrebarea 162.În rezultatul procesului de transformare blastică se vor genera
1. Celulele de memorie, limfocite T

2. Celulele de memorie, plasmocite efectoare
3. Celulele de memorie, celule blastice
4. Macrofage, fagocite
Întrebarea 163.De cine este reprezentat stadiul final al ontogenezei limfocitelor B?
1. Macrofagi, limfocite T
3. Plasmocite, macrofagi
4. Plasmocite
Întrebarea 164.Ce are loc în veriga finală a imunităţii umorale?
1. Sinteza anticorpilor de limfocite B

2. SInteza anticorpilor de către plasmocite
3. Sinteza anticorpilor şi limfocitelor B şi T
4. Sinteza antigenelor de către anticorpi
Întrebarea 165.Selectaţi celulele cu funcţii efectoare?
1. T- citotoxice, T- natural Killer

2. T- supresor
3. T- citotoxice, T- supresor
4. T- citotoxice
Întrebarea 166.Selectaţi celulele cu funcţii de reglare
1. T-helper, T-supresor
2. T-helper,T-citotoxice
3. B-limfocite,T-limfocite
4. T-helper,T-natural –killer
Întrebarea 167.Care este concentraţia de limfocite T- helper în sânge
1. 60-80%
2. 60%
3. 60-70%
4. 60-65%
Întrebarea 168.Care este concentraţia de limfocite T- supresor în sânge
1. 30%
2. 60%
3. 30-50%
4. 30-70%
Întrebarea 169.Prima treaptă pentru declanşarea răspunsului imun este determinată de?
1. Captarea antigenului de către macrofag

2. Captarea antigenului de către plasmocite
3. Modularea relaţiei antigen- anticorp
4. Captarea determinanţilor antigenici
Întrebarea 170.De cine este secretată interleukina-1?
1. Macrofage activate, interferon

2. Macrofage activate
3. Interferon activat
Întrebarea 171.Care sunt momentele de intervenţie a macrofagelor în reacţia imună?
1. Modularea determinanţilor antigenici

2. Captarea antigenului de către macrofagi
3. Secreţia de substanţe antigenice şi imunoglobuline
4. Secreţia de substanţe active, fagocitoza
Întrebarea 172.Ce exprimă celulele NK

1. Interacţiunea antigen – anticorp - complement
2. Antigenele de diferenţiere a infecţiilor microbiene
3. Antigenele de diferenţiere proprii celulelor limfoide
4. Interacţiunea antigen – anticorp
Întrebarea 173.Activarea căror celule se consideră timo-dependentă?

1. Lf B, Lf Nk
2. Lf T, Lf B
3. Lf B
4. Lf B, Lf K, Lf K
Tema08
174.Inocularea adjuvantului Freund provoacă apariţia anticorpilor în timp de?
1. 4-8 zile
2. 10-18
ore 3. 4-
5zile
4. 4-8 ore
175.Care genuri bacteriene favorizează starea de sepsis

1. Staphilococcus, Pseudomonas, Clostridium
2. Streptococcus, Bacillus, Escherichia
3. Clostridium, Bacillus, Listeria
4. Streptococcus, Escherichia, Staphilococcus
176.Care imunodeficienţe sunt legate de afectarea timusului în perioada maturizării sexuale?

1. Animalelor nou-născute, medicamentoase
2. Legate de vârstă
3. Legate de vîrstă şi de rasă
4. Animalelor gestante, legate de vârstă
177.Care antibiotice acţionând asupra sistemului imun distrug producerea citochinelor şi

anticorpilor?
1. Ciclosporina, bacitracina, nistatina
2. Streptomicina, bicilina, levomicetina
3. Streptomicina, levomicetina, ciclosporina
4. Penicilina, eritromicina, streptomicina
178.Selectaţi cauzele imunodeficienţelor primare cu excepţia?

1. Absenţa celulelor somatice din timus şi splină
2. Imunodeficienţele T şi B limfocitelor
3. Absenţa celulelor somatice din măduva osoasă
4. Deficienţe genetice, deficienţele diferitor componente ale complementului?
179.Mecanismele imunodeficienţelor la animalele nou-născute sunt următoarele cu excepţia?

1. Formarea celulelor plasmatice antigendependente
2. Finisarea etapei antigendependente a formării clonilor B - limfocitelor
3. Dezvoltarea bine determinată a sistemului B-limfocitar
4. Dezvoltarea bine determinată a sistemului T- limfocitar
180.Selectaţi preparatele imunomodulatoare de origine endogenă?

1. BCG, saponina, T - activina
2. Timostimulina, saponina, T - activina
3. Timalina, timostimulina, T - activina
4. Timalina, timostimulina, levamisolul
181.Ce efecte produc endotoxinele?

1. Stimulează anticorpii, produc interferon, activează macrofagele
2. Stimulează anticorpii, produc globuline, activează fagocitele
3. Eliberează interleukinele, produc gama globuline, stimulează imunoglobulinele
4. Eliberează limfocite B, produc interferoni, activează plasmocitele
182.Selectaţi imunodeficienţele patologice cu excepţia?

1. Dependente de stres,ecologie, medicamentoase
2. Bacteriene, virotice, ecologice,medicamentoase
3. Bacteriene, virotice, ecologice, alimentare
4. Medicamentoase, virotice, alimentare
183.Selectaţi cauzele imunodeficienţelor stresante cu excepţia?

1. Micşorarea indicilor subpopulaţiilor limfocitare
2. Inhibarea fagocitozei şi producţiei de anticorpi
3. Dereglarea comparativă a T şi B limfocitelor
4. Inhibarea sintezei şi secreţiei citochinelor
184.Selectaţi factorii nespecifici de cooperare a imunodefecienţelor?

1. Monocite, macrofage, complement
2. Macrofage, NK limfocite, interleukine
3. Monocite, macrofage, neutrofile
4. Monocite, macrofage, fagocite
185.Selectaţi cauzele imunodeficienţelor virotice cu excepţia?

1. Dereglări ale sintezei hormonilor corticosteroizi
2. Micşorarea limfocitelor T- helper
3. Afectări ale celulelor macrofage şi neutrofilelor
4. Dereglări fiziologice şi a proceselor neuroendocrine
186.Lipopolizaharidele microorganismelor au fost extrase din?

1. Membrana citoplasmatică
2. Peretele celular,membrana citoplasmatică
3. Peretele celular, capsula celulară
4. Peretele celular
187.Folosirea antibioticelor timp îndelungat favorizează dispariţia din organism a?

1. Anticorpilor, limfocitelor T şi B
2. Microorganismelor saprofite şi epifite
3. Microorganismelor patogene
4. Microorganismelor saprofite
188.Imunoadjuvanţii au capacitatea de a?
1. Denatura anticorpii prin fragmentare şi termostatare
2. Denatura antigenul prin emulsionare sau centrifugare
3. Denatura proteinele prin fragmentare şi emulsionare
4. Denatura antigenul prin emulsionare sau fragmentare
189.Selectaţi mecanismele de acţiune a levamisolului cu excepţia?

1. Diferenţiază precursorii limfocitelorT
2. Restaurează funcţiile limfocitelor T şi a macrofagelor
3. Stimulează fagocitoza, eliberarea de enzime lizozomale
4. Diferenţiază percursorii limfocitelor B, eliberarea de enzime
190.În rezultatul inoculării adjuvantului Freund anticorpii pot fi detectaţi până la?
1. 8-12 luni
2. 8-10 zile
3. 8-9 luni
4. 8-48 ore
191.Selectaţi speciile microbiene participante în stările imunodeficitare?

1. S. pneumoniae, S. equi
2. S. pneumoniae, S. lactis
3. S. aureus, S. enteritidis
4. S. pneumoniae, S. aureus
192.Selectaţi produsele biologice ale sistemului imun?

1. Limfokine, citokine, coriocen
2. Interferonul, bestatin,PDE
3. Citokine, interferonul, hormoni timici
4. Lanolina, gelatina, hormoni timici
193.Selectaţi imunoadjuvanţii care facilitează fixarea antigenelor la membrana celulară?
1. Detergenţii anionici, endotoxinele, retinolul, vitamina A
2. Micobacteriile, vitamina A, saponina, detergenţii
3. Ceara D, endotoxinele, micobacteriile,exotoxinele
4. Endotoxinele, retinolul, saponina, ceara D
194.B C G şi-a dovedit eficienţa în stimularea?

1. Limfocitelor T şi B
2. Macrofagelor, plasmocitelor
3. Imunităţii naturale
4. Imunităţii naturale şi pasive
195.Insuficienţa cărei vitamine este însoţită de imunodeficienţe?

1. A; E; B6
2. Oricarei vitamine şi enzime
3. Oricărei vitamine
4. C; A; E; B
196.Selectaţi mecanismele de acţiune a interferonului cu excepţia?

1. Stimulează activitatea citotoxică a limfocitelor
2. Stimulează activitatea macrofagilor
3. Inhibă hipersensibilitatea de tip întârziat
4. Activează celulele NK
197.Selectaţi cauzele imunodeficienţelor alimentare cu excepţia?

1. Diverse boli infecţioase şi metabolism
2. Dereglări fiziologice, distrofii ale organelor
3. Diverse boli infecţioase şi parazitare
4. Dereglări ale metabolismului şi proceselor neuroendocrine
198.Selectaţi mecanismele de acţiune a saponinelor cu excepţia?

1. Stimulează celulele imunocompetente
2. Prezintă efecte imunostimulatoare prin ataşarea lor la proteinele de membrană
3. Stimulează imunitatea mediată
4. Stimulează imunitatea dobândită
199.Selectaţi mecanismele de acţiune a T – activinei cu excepţia?

1. Activează activitatea T-Killerilor şi anticorpilor
2. Normalizează indicii calitativi ai sistemului T-imun
3. Activează activitatea funcţională a celulelor somatice
4. Normalizează indicii cantitativi ai sistemului T-imun
200.Selectaţi mecanismele de acţiune a timozinei cu excepţia?
1. Restaurează răspunsul imun celular-mediat
2. Stimulează celulele B în reacţiile gazdă - grefă
3. Stimulează anticorpii, produc interferoni
4. Restaurează capacitatea de rezecţie a unor alogrefe
201.Imunodeficienţele animalelor gestante sunt legate de?

1. Inhibarea formării limfocitelor citotoxice şi formarea de anticorpi
2. Activarea limfocitelor B şi formarea de antigeni
3. Activarea subpopulaţiilor T limfocitare
4. Inhibarea formării limfocitelor active şi formarea de anticorpi
202.Faţă de care mediatori stresanţi posedă receptori celulele imunocompetente?

1. Adrenalină, serotonină, corticosteroizi
2. Corticosteroizi, serotonină, cateholamină
3. Corticosteroizi, cateholamină, timalină
4. Levamisol, T-activină, serotonină
203.Ce acţiuni produc lipopolizaharidele?

1. Activează imunitatea celulară, produc anticorpi
2. Produc interferon, activează imunitatea naturală
3. Activează complementul, produc interleukine
4. Produc interferon, activează complementul
204.Ce determină corticosteroizii în imunodeficienţele medicamentoase?

1. Micşorarea concentraţiei imunoglobulinelor
2. Sinteza anticorpilor, inhibarea B limfocitelor
3. Sinteza citoxinelor, inhibarea şi activarea T limfocitelor
4. Inhibarea T – limfocitelor şi fagocitelor
205.Selectaţi mecanismele de acţiune a imunoadjuvanţilor cu excepţia?

1. Acţiunea asupra antigenului
2. Acţiunea asupra organismului-gazdă
3. Acţiunea simultană asupra antigenului
4. Acţiunea asupra anticorpului
206.Selectaţi produsele biologice tisulare ale sistemului imun?

1. Interferonul, probiotice, amniocen
2. Extract tisular de splină, amniocen, PDE
3. Extract tisular hepatic, coriocen, probiotice
4. Ombilicen, PDE, probiotice
207.Selectaţi cauzele imunodeficienţelor ecologice cu excepţia?

1. Inhibarea şi micşorarea celulelor T şi B, macrofagelor
2. Inhibarea proliferării şi migrării limfocitelor T şi B
3. Micşorarea numărului celulelor T – helper, T - supresor
4. Inhibarea proliferării şi migrării celulelor somatice
208.Imunoadjuvanţii sunt mai eficienţi în rezultatul administrării cu?

1. Antigene, anticorpi
2. Endotoxine bacteriene, substanţe antibiotice
3. Săruri de aluminiu, adjuvantul Freund
4. Polinucleotide, sulfanilamide
Tema09
209.Ce este caracteristic unui organism devenit tolerant?
1.Păstrează însuşiri ale răspunsului imun faţă de globuline, antigene şi peptide
2. Posedă capacitatea de răspuns imun faţă de antigene
3.Inhibă capacitatea de a produce un răspuns imun
4.Posedă capacitatea de a produce un răspuns imun faţă de microorganisme
210. Ce posedă o macromoleculă

antigenică? 1.Determinanţi imunocompetenţi
şi antigenici 2.Structuri imunoglobulinice şi
monofagale 3.Determinanţi imunogenici şi
tolerogenici 4.Structuri tolerogenice şi
autoimune
211. Când anumite proteine devin tolerogene?

1.Sub forma polimerică sau insolubilă
2.Sub formă monomerică sau insolubilă
3.Sub formă polimerică sau solubilă
4.Sub formă monomerică sau solubilă
212.Care toleranţă este indusă mai rapid şi este mai durabilă?

1.Toleranţa limfocitelor B
2.Toleranţa limfocitelor T şi B
3.Toleranţa limfocitelorT
4.Toleranţa monofagelor, plasmocitelor, limfocitelor B
213.Selectaţi factorii instalării unei boli autoimune?

1. Infecţiile bacteriene şi virale, vârsta, sexul
2. Starea funcţională a sistemului imun, vârsta sexul, infecţiile intercurente
3. Starea imunogenetică a individului, anotimpul, vârsta, sexul
4. Infecţiile parazitare, bacteriene, micotice, starea autoimună a sistemului imun
214.Când sunt posibile cooperările intercelulare în dinamica răspunsului imun?

1.Datorită recunoaşterii de către celule imunoglobuline a propriilor antigene
2.Datorită recunoaşterii de către celule limfocitele T şi B a propriilor antigene
3.Datorită interacţiunii complexul antigen - anticorp
4.Datorită recunoaşterii de către celule imunocompetente a propriilor antigene
215.Lupusul eritematos diseminat reprezintă o?

1. Infecţie imună a ţesutului conjunctiv
2. Afecţiune anatomică sistematică a ţesutului
colagen 3.Infecţie autoimună sistematică a ţesutului
epitelial 4.Afecţiune imună a ţesutului colagen
216.În care infecţie autoimună are loc deprimarea imunităţii celulare?

1.Boala lupică, reumatismul celular
2.Febra reumatismală
3. LED
4. Poliartrita reumatoidă
217.În care infecţie autoimună anticorpii joacă rol de antigen?

1.Artrită reumatoidă, LED
2.Poliartrita reumatoidă,Boala lupică
3.LED
4.Poliartrita reumatoidă
218.Selectaţi tipurile de anticorpi anti – Ig în poliartrita reumatoidă?

1. IG M, Ig D, Ig E
2. Ig M, Ig G
3. Ig M, Ig E
4. Ig E, Ig D, Ig M
219Examenul citologic al lichidului sinovial în poliartrita reumaoidă va constitui

1. 10 000 – 40 000 eritrocite/ml
2. 10 000 – 40000 limfocite/mg
3. 10 000 – 40 000 leucocite/ml
4. 10 000 – 40 000 T şi B limfocite/ml
220.În care infecţie autoimună mai frecvent este implicat ţesutul cardiac?
1. Artrita reumatismală, LED
2. Reumatismul articular
3. Febra reumatismală, boală lupică
4. Reumatismul articular,Poliartrita reumatoidă
221.Ce reprezintă memoria imunologică?

1. Este procesul biologic care la orice întâlnire cu ag, răspunsul imun se instalează mai lent şi este mai
energic
2. Este procesul imunologic, care la orice întâlnire cu anticorpul, răspunsul imun se instalează mai tardiv
şi este mai energic
3. Este procesul biologic, care la orice întâlnire cu ag, răspunsul imun se instalează rapid şi este
mai energic
4. Este procesul autoimun care la orice întâlnire cu un antigen, răspunsul imun se instalează mai rapid
şi este mai energic
222.Celulele de memorie sunt produse de?

1. Limfocitele T – supresor, T – helper, T - citotoxice
2. Populaţiile limfocitare T, fagocite, plasmocite
3. Populaţiile limfocitare T şi B
4. Plasmocite, fagocite, T – killer, T – natural killer
223.Selectaţi locurile de formare a celulelor de memorie?

1. Măduva osoasă, sângele, limfonodulii
2. Splina, limfonodulii
3. Ficatul, amigdalele, Timus
4. Ganglionii, Bursa lui Fabricius
224.Care sunt căile de formare a limfocitelor de memorie?

1. Diferenţierea totală a celulelor activate de complement
2. Diferenţierea definitivă a celulelor activate de anticorpi
3. Diferenţierea asimetrică a celulelor activate de autoantigeni
4. Diferenţierea asimetrică a celulelor activate de antigeni
225.Selectaţi bolile autoimune sistematice?

1. Sclerodermia, tireotoxicoza
2. Lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliartrita
3. Lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, maladia Addison
4. Dermatomiozita, anemia hemolitică autoimună
226Ce este caracteristic pentru toleranţa limfocitelor T?

1. Este produsă mai tardiv şi este mai durabilă
2. Este favorizată mai lent şi este mai scurtă
3. Este caracteristică numai limfocitelor T
4. Este indusă mai rapid şi este mai durabilă
Tema10
227.Ce este caracteristic stărilor de hipersensibilitate?
1. Producerea de reacţii antigenice a unor schimbări celulare în organismul infectat
2. Favorizarea răspunsului imun împotriva infecţiilor sau tumorilor
3. Producerea de reacţii imune umorale şi celulare a leziunilor organismului gazdă
4. Favorizarea stărilor alergice în urma contactului cu mecanismele antigenice
228.Ce reprezintă alergenele?

1. Medicamente, produse alimentare, antigene protective
2. Molecule şi macromolecule, veninuri de insecte
3. Macromolecule sau haptene de diversă provenienţă
4. Macromolecule sau haptene de dimensiuni mici
229.Cine favorizează stările de hipersensibilitate?

1. Anticorpi, limfocite B sensibilizate
2. Anticorpi, limfocite T sensibilizate
3. Antigeni şi anticorpi, limfocite T şi B sensibilizate
4. Antigeni, limfocite T şi B, plasmocite
230.De cine sunt mediate stările de hipersensibilitate imediată?

1. Reacţii imune, Ig G, Ig A, Ig E
2. Reacţii citolitice, citotoxice, Ig A, Ig D
3. Stări de hipersensibilitate,reacţii citotoxice, Ig D, I g A, Ig G
4. Reacţii citolitice, citotoxice, Ig G, Ig E
231.Ce reprezintă anafilaxia?

1. Reacţie imună indusă de pătrunderea indirectă în circulaţie a antigenilor
2. Reacţie sistematică indusă de pătrunderea directă în circulaţie a antigenilor şi anticorpilor
3. Reacţie sistemică gravă indusă de pătrunderea directă în circulaţie a antigenilor
4. Reacţie imună gravă indusă de pătrunderea indirectă în circulaţie a antigenilor şi alergenilor
232.Selectaţi mediatorii chimici ai anafilaxiei?

1. Serotonina, prostoglandinele, histamina, izoleucina
2. Tromboxan A2, serotonina, izoleucina, histamina
3. Histamina, serotonina, tromboxan A2, prostoglandinele
4. Prostoglandinele, leucina, anafilactogenii, serotonina
233.Cine produce citoliza în reacţiile citotoxice sau citolitice?

1. Anticorpii nespecifici care se cuplează cu antigeni prin fixarea şi activarea complementului
2. Anticorpii specifici care se cuplează cu complimentul prin fixarea şi activarea complementului
3. Anticorpii nespecifici care se cuplează cu antigenii prin fixarea şi activarea plasmidelor
4. Anticorpii specifici care se cuplează cu antigeni prin fixarea şi activarea complementului
234.Ce situaţii clinice pot duce la alloimunizare?

1. Microtransfuziile, grefele, sexul
2. Transfuziile, sarcina, macrotransfuziile
3. Transfuziile, grefele, sarcina
4. Imunizarea, allosensibilizarea, alloimunizarea
235.Selectaţi factorii participanţi la formarea de complexe imune patogene?
1. Virusuri, bacterii, fungi, Ig A, Ig E
2. Paraziţii animali, seruri animale, Ig A, Ig G
3. Antigene heterologe sau autologe ,Ig G, Ig M
4. Ig G, Ig M, Ig D, Ig E, Ig A
236.Cine este elementul central care produce leziunile din reacţia Arthus?
1. Formarea elementelor circulante la nivelul peretelui vascular
2. Formarea complexelor imune la nivelul peretelui vascular
3. Formarea elementelor sanguine la nivelul peretelui vascular
4. Formarea complexelor imune la nivelul vaselor sanguine
237.Selectaţi deosebirile dintre fenomenul Arthus şi anafilaxie?

1. Nu necesită fixarea prealabilă a Ig A în serul sanguin, necesită activarea complementului şi mai multe
are pentru a se manifesta
2. Necesită fixarea prealabilă a atc. în ţesuturi nu este mediat de Ig G, necesită activarea complementului şi
mai multe ore pentru a se manifesta
3. Nu necesită fixare prealabilă a atc. în ţesuturi ,nu este mediat de Ig G, necesită
activarea complementului şi mai multe are pentru a se manifesta
4. Necesită fixarea prealabilă a antigenului în ţesuturi nu este mediat de Ig G, necesită activarea
complementului şi mai multe ore pentru a se manifesta
238.Ce reprezinta boala serului?

1. Reacţie sistematică, favorizată de proteine globulinice
2. Reacţie sistematică, favorizată de injecţii i.v. cu doze mari de proteine xenogenice
3. Reacţie sistematică, favorizată de anticorpi imunoglobulinici
4. Reacţie imună, apărută de injecţii cu doze mari de proteine şi globuline
239.De cine sunt mediate stările de hipersensibilitate tardivă?

1. Limfocitele T şi B, interleukine
2. Limfocite, macrofage, fagocite, imunoglobuline
3. Leukine, interleukine, celule citotoxice
4. Limfocitele T sensibilizate, limfokine
240.Ce reprezintă hipersensibilitatea de contact?

1. Reacţii de hipersensibilitate imediată a pielii la contactul cu substaţele Ni, Hg, Cr, bicromat de K
2. Reacţii de hipersensibilitate tardivă a pielii la contactul cu substaţele Na, Cl, Mg, bicromat de Ca
3. Reacţii de hipersensibilitate tardivă a pielii la contactul cu substaţele Ni, Hg, Cr, bicromat de K
4. Reacţii mediate de celule imunocompetente şi fagocitare
241.În ce scopuri practice clinice se foloseşte cercetarea reacţiei de hipersensibilitate tardivă?

1. Testarea în vitro a răspunsului imun umoral
2. Testarea în vivo a răspunsului imun celular şi umoral
3. Testarea în vivo şi în vitro a răspunsului imun celular şi umoral
4. Testarea în vivo a răspunsului imun celular
242.Care reacţie se consideră ca cel mai bun model ilustrativ a hipersensibilităţii tardive?
1. Reacţia cutanată de contact, reacţia Ascoli
2. Intradermoreacţia la tuberculină
3. Reacţia citolitică
4. Reacţiile autoimune
243.Ce stă la baza determinării dozei letală minima?

1. Cultură de 24 ore în bulion sau suspensie din cultură de 24 ore pe geloză
2. Suspensie microbiană de 24 ore în bulion sau cultură neomogenă de 24 ore pe geloză
3. Cultură de 24 ore în bulion sau suspensie din cultură de 18 ore pe agar
4. Suspensie microbiană de 36 ore în bulion sau suspensie din cultură de 8 ore pe agar
244.Ce exprimă DLM?

1. Diluţie minimă, care a omorât 100% animale
2. Diluţie finală, care a omorât 100% animale
3. Diluţie maximă, care a omorât toate animalele din experienţă
4. Diluţie maximă, care a omorât 50% animale din experienţă
245.Ce exprimă DL50?

1. Cea mai mică doză de microbi de a omorî 50% di animalele de laborator
2. Diluţia maximă de microbi capabilă de a omorî 75% din animalele de experienţă
3. Diluţia minimă de microbi capabilă de a omorî toate animalele de laborator
4. Cea mai mică doză de microbi de a omorî jumătate din animalele de laborator
246.Cum trebuie să fie încadrată diluţia critică în determinarea DLM?

1. De cel mult două diluţii superioare şi 2 diluţii inferioare
2. De cel mult o diluţie superioară şi 2 diluţii inferioare
3. De cel puţin două diluţii superioare şi 2 diluţii inferioare
4. De cel puţin o diluţie inferioară şi o diluţie mijlocie
247.Ce numim aglutinare?

1. Aglutinarea microorganismelor sub acţiunea anticorpilor şi soluţiei Na Cl
2. Alipirea bacteriilor sub acţiunea anticorpilor şi electrolitului
3. Alipirea microorganismelor în prezenţa anticorpilor specifici şi electrolitului
4. Aglutinarea bacteriilor în prezenţa anticorpilor specifici şi electrolitului
248.Selectaţi infecţiile diagnosticate prin RA?

1. Salmoneloza, tetanos, colibaciloza
2. Colibaciloza, salmoneloza, bruceloza
3. Bruceloza, antrax, salmoneloza
4. Colibaciloza, salmoneloza, rujet?
249.Selectaţi componenţii RA cu excepţia?

1. Antigenul, Na Cl
2. Anticorpul, antigenul
3. Electrolitul, anticorpul specific
4. Soluţia izotonică
250.Diluţia de baza în RA constă din?

1. 0,2 ml ser sanguin şi 2,5 ml sol. fiziologică
2. 0,5 ml antigen şi 2,3 ml sol. izotomică
3. 0,2 ml ser sanguin şi 2,3 ml sol. Na Cl
4. 0,2 ml anticorp specific şi 2,3 ml sol. fiziologică
251.Când RA se consideră pozitivă?

1. Lichidul este puţin tulbure, flacoane aglutinate de microorganisme, umbrelă
2. Lichidul este transparent, flacoane aglutinate de microorganisme,umbrelă
3. Lichidul este transparent, sediment, flacoane aglutinate de microorganisme, umbrelă
4. Lichidul este hemolizat, alipirea microorganismelor, umbrelă
252. Ce diluţii se obţine în RA în tuburi?

1. 1:25; 1:50; 1:75; 1:100
2. 1:125; 1:50; 1:75; 1:100
3. 1:12,5; 1:25; 1:50; 1:100
4. 1:50; 1:75; 1:100; 1:125
253. Când RA se apreciază negativă?

1. Sedimentul este floconos, suspensia este parţial tulbure
2. Sedimentul este puţin floconos, suspensia rămâne uniform tulbure
3. Sedimentul este absent, suspensia rămâne uniform tulbure
4. Sedimentul este absent, suspensia este străvezie
254.Când RA se apreciază prin 3 plusuri?

1. Lichid transparent, sediment sub formă de membrană
2. Lichid transparent, puţin tulbure, sediment din flacoanele de microorganisme aglutinate
3. Lichid tulbure, sediment floconos slab determinat
4. Lichid puţin tulbure, fără sediment floconos
255.Când RA se apreciază prin 2 plusuri?

1. Lichid puţin tulbure, fără sediment floconos
2. Lichid transparent, puţin tulbure, sediment din flacoane de bacterii aglutinate
3. Lichid tulbure, puţin sediment floconos
4. Lichid tulbure, sediment floconos slab determinat
256.Când RA se apreciază prin semnul „+”?

1. Lichid puţin tulbure, sediment nefloconos
2. Lichid tulbure, formarea sedimentului floconos slab determinat
3. Sedimentul este absent, suspensia uniform tulbure
4. Sedimentul este puţin floconos,suspensia uniform tulbure
257.Care fenomen este esenţial în reacţia Coombs?

1. Precipitarea, termoprecipitarea
2. Aglutinarea, termoprecipitare
3. Aglutinarea
4. Seroaglutinarea, aglutinarea
258.Ce numim reacţii de precipitare?

1. Sedimentarea antigenului la acţiunea anticorpului şi a soluţiei Na Cl asupra lui
2. Sedimentarea antigenului la acţiunea serului imun şi a electrolitului asupra lui
3. Precipitarea antigenului şi anticorpului la acţiunea serului hiperimun şi a sol. Na Cl
4. Precipitarea antigenului la acţiunea serului hemolitic şi a electrolitului asupra lui
259.Prin intermediul carei reacţii antigenul se poate determina în cantităţi minime?

1. Reacţia Ascoli, reactia de neutralizare
2. Reacţia Ascoli
3. Reacţia de rozetare a T şi B limfocitelor
4. Reacţia de fixare a complimentului
260.Selectaţi antigenele folosite în RP?

1. Solide, netransparente
2. Coloidale, lichide
3. Lichide, transparente
4. Sintetice, transparente
261.Ce reprezintă antigenele în RP?

1. Corpuscule ultramicroscopice proteinice, polizaharide
2. Corpuscule microscopice globulinice, polipeptide
3. Structuri coloidale transparente, globuline
4. Structuri globulinice lichide, anticorpi
262. Titrul diagnostic al RA este considerat?

1. 1:25; 1:50
2. 1:100
3. 1:100; 1:200
4. 1:200
263. Despre Ig E se poate afirma?
1. Transmit starea de imunitate
2. Trec bariera transplacentară
3. Transmit starea de hipersensibilitate
4. Se produc în stare embrionară
264.Alexina este utilizată ca component în reacţiile?

1. Hemoglutinare, Coombs
2. Ascoli, RA
3. Hemoliză, RFC
4. IMF, Mancini
265. Intradermoreacţia de tip tuberculinic se manifestă clinic de?

1. 24 – 48 ore
2. 24 – 36 ore
3. 24 – 72 ore
4. 36 – 72 ore
266. Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea?

1. Antigenelor virale şi bacteriene
2. Antigenelor corpusculare şi anticorpilor incompleţi
3. Alexinei, hemolizinei
4. Hematiilor, serului hemolitic
267.Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi

1. Se declanşează după contactul primar cu antigenul
2. Sunt implicate imunoglobuline D
3. Se declanşează după contacte repetate cu antigene
4. S ntigenul unt implicate imunoglobuline G
268.Pentru studierea imunităţii celulare sunt utilizate reacţiile?

1. Coombs RP
2. De rozetare a limfocitelor cu limfocite de oaie
3. De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oaie
4. RFC, RA
269. Inactivarea alexinei din ser se realizează la?

1. 56 - 60°C – 20 min.
2. 56°C - 20 min.
3. 56°C – 30 min.
4. 80 – 100°C – 10min.
270. Prin noţiunea de seroindentificare se subînţelege?
1. Determinarea anticorpilor specifici cu antigen
2. Titrarea complementului în serul diagnostic
3. Identificarea speciei bacteriene cu seruri diagnostice
4. Identificarea antiglobulinelor
271.Pentru studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii?

1. Fixarea complimentului
2. Aglutinarea şi precipitarea
3. Transformarea blastică a limfocitelor
4. Coombs, opsono - fagocitară
272.Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru?

1. Cuantificarea anticorpilor din serul animalelor bolnave cu viroze
2. Identificarea speciei virusului
3. Cuantificarea anticorpilor din serul animalelor bolnave cu bacterioze
4. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă
273.Selectaţi enzimele citolitice necaracteristice microorganismelor patogene?

1. Alanin aminotransferaza
2. Alanin aminohidrolaza
3. Lecitinaza, transferaza
4. Hemolizinele,leucocidinele
274.Cine nu posedă imunogenitate, şi antigenitate?

1. Acizii nucleici, proteinele
2. Globulinele, toxinele
3. Lipidele, acizii graşi
4. Endotoxinele, exotoxinele
275.Activitatea lizozimului este marcată asupra bacteriilor?

1. Gram negative
2. Alcoolo-acidorezistente
3. Saprofite, patogene
4. Gram pozitive
276.Reacţia Ascoli include următorii componenţi cu excepţia?

1. Hematii de oaie
2. Serul imun, antigenul
3. Antigenul, anticorpul
4. Soluţie izotonică – 0,85%
277.De care rezistenţă este determinată obţinerea antigenelor?

1. Precipitinelor, aglutininelor
2. Aglutinogenelor, aglutininelor, precipitinogenelor
3. Precipitinogenelor
4. Aglutininelor
278.Ce reprezintă precipitinogenul?

1. Soluţie alcalină de peptide, proteine, polizaharide
2. Soluţie coloidală de proteine, polizaharide
3. Soluţie coloidală de polizaharide,peptide
4. Soluţie electrolitică de Na Cl
279. Ce folosim în imunizare pentru a obţine serul imun?

Precipitinogenele culturilor lichide
Antigenii şi anticorpii specifici
Antigenii culturilor microbiene
Imunoglobuline, peptide, polizaharide
280. În ce constă reacţia Ascoli?

1. Punerea în contact a antigenului anticărbunos precipitant cu un anticorp obţinut prin termoprecipitarea
din diverse materiale
2. Aglutinarea anticorpilor şi a antigenelor anticărbunoase specifice
3. Punerea în contact a serului anticărbunos precipitant cu un antigen obţinut prin fierbere
din diverse organe suspecte?
4. Seroprecipitarea serului anticărbunos precipitant cu un antigen obţinut prin termoprecipitare
281. Selectaţi rezultatele reacţiei de precipitare?

1. +; + +; + + +
2. -; + +; + + +
3. -; +; + -
4. +; -; + +
282. Pentru diagnosticul căror infecţii se foloseşte RP?

1. Variolă, rujet, salmoneloză, pestă
2. Antrax, rujet, colibaciloză
3. Tetanos, clostridioză, variolă
4. Tularemie, pestă, antrax, variolă
283.Care este esenţa RID?

1. Serul imun şi anticorpul difuzează în gel semilichid
2. Antigenul şi anticorpul difuzează în agaroză lichidă
3. Antigenul şi anticorpul difuzează în gel transparent
4. Antigenul şi anticorpul difuzează în agar semisolid
284. Selectaţi diluţiile serurilor cercetate în RID?
1. 1:4; 1:8; 1:16; 1:32
2. 1:2; 1:4; 1:8; 1:32
3. 1:2; 1:4; 1:8;1:16
4. 1:2; 1:4; 1:10; 1:16
285. Care este termenul de incubare a plăcilor în RID?

1. 2-7 zile
2. 5-10 zile
3. 24-40 ore
4. 36-72 ore
286.În ce scopuri se folosesc vaccinurile?

1. Imunizare pasivă în scopul profilaxiei specifice la bolile microbiene
2. Imunizare activă în scopul profilaxiei specifice la bolile infecţioase
3. Vaccinarea în scopul profilaxiei specifice şi nespecifice
4. Vaccinarea în scopul profilaxiei infecţiilor bacteriene şi virotice
287.Selectaţii caracterele controlului vaccinurilor?

1. Culturale, antigenice, patogenitate, imunogenitate
2. Patogenitate, imunogenitate, antigenitate, specificitate
3. Culturale, fermentative, antigenice, serologice, virulenţă, imunogenitate
4. Fermentative, culturale, antigenitate, sterilitate
288.Selectaţi etapele de pregătire a vaccinurilor cu excepţia?

1. Inactivarea suspensiei microbiene
2. Cultivarea suspensiei microbiene native
3. Prepararea, inactivarea, cultivarea diluţiei materne
4. Prepararea culturii materne,inactivarea culturii microbiene
289. Care este timpul de inactivare a unei suspensii microbiene pentru a primi un vaccin?
1. 57 -58°C , 1 oră
2. 56- 58°C, 30-40 min.
3. 56-58°C, 60 min.
4. 58-60°C, 60 min.
290. Ce cantitate de acid carbonic se adaugă la vaccinul pregătit pentru a fi conservat?

1. 0,01 ml soluţie de 0,5% la 1 ml vaccin
2. 0,1 ml soluţie de 5% la 1ml vaccin
3. 2,0 ml soluţie de 1% la 1ml vaccin
4. 0,5 ml soluţie de5% la 1ml vaccin
291.Selectaţi indicii controlului vaccinurilor?

1. Activitate, nevătămare, puritate
2. Sterilitate, activitate, antigenitate
3. Sterilitate, inofensivitate, imunogenitate
4. Specificitate, imunogenitate, puritate
292.Selectaţi indicii controlului preparatelor din ser?

1. Activitatea specifică, sterilitatea, activitatea nespecifică
2. Antigenitate, inofensivitate, imunogenitate
3. Activitate, puritate, specificitate
4. Sterilitate, inofensivitate, activitate specifică
293.Sterilitatea preparatelor din ser se va efectua prin însămânţări pe mediile?

1. Agar, bulion, Saburov, Endo
2. Agar, Endo, Ciapec, Levine
3. Bulion, geloză, Saburov, Ciapec
4. Bulion, Endo, Levine, Loewenştein
294.Soluţia verografina se va utiliza în următoarele reacţii imunologice?

1. Reacţie de rozetare sponată a T şi B limfocitelor
2. Reacţie de rozetare sponată a limfocitelor
3. Reacţie de rozetare sponată a T şi B fagocitelor
4. Reacţie de rozetare sponată a limfocitelor şi fagocitelor
295.Selectaţi relaţiile sanguine cu receptori specifici faţă de globulele roşii de şoarece?

1. Limfocite T
2. Limfocite T şi B
3. Limfocite B
4. Subpopulaţii limfocitare T şi B
296.Care receptori fragmentari se constată în reacţiile de subpopulaţie ale limfocitelor T

1. Ig A, Ig G
2. Ig M, Ig G, Ig D
3. Ig M, Ig G
4. Ig D, Ig M, Ig A
297.Ce numim limfocite „rozetate”

1. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 2 markeri alăturaţi la suprafaţă
2. Amplasarea în jurul lor a numai puţin decât un marker alăturaţi la suprafaţă
3. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 3 markeri alăturaţi la suprafaţă
4. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 10-12 markeri alăturaţi la suprafaţă
298.Soluţia hlutaraldelhid în reacţia de rozetare se va folosi pentru?

1. Colorarea frotilului
2. Efectuarea frotiului
3. Fixarea limfocitelor
4. Centrifugarea sedimentului limfocitar
299.Care este metoda folosirii globulelor roşii de şoarece în reacţia de rozetare?

1. Centrifugare la 1500 rot. / min,15 min
2. Termostatare la t -37 38°C, 30 min.
3. Termostatare la t – 36 - 37°C,15 min
4. Centrifugare la 1000 rot. / min,10 min.
300.Selectaţi metoda examinării preparatelor reacţiei de rozetare?

1. Examinarea optică la microscop (40x20)
2. Examinarea electronică la microscop (10x20)
3. Examinarea nativă şi obişnuită la microscop (40x10)
4. Examinarea pe fond întunecat la microscop (40x10)
301.Stratul limfocitar în reacţia de rozetare se va depista prin?

1. Termost la t - 38 °C, 15 min.
2. Centrifugare la 3000 rot /min, 60 min.
3. Centrifugare la 1500 rot./min, 45 min
4. Termostatare la t -38 - 40 °C, 40 min.
302.Spălările repetate a limfocitelor în reacţia de rozetare se vor efectua prin intermediul?

1. Soluţiei verografină
2. Soluţiei triombrast şi teofilină
3. Soluţiei fiziologice
4. Hlutaraldehid
303.Cine permite de a face pronosticuri privitor la evoluţia procesului de infecţie?

1. Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor
2. Activitatea bactericidă şi lizozimei
3. Indicii activităţii fagocitare
4. Indicii activităţii leucocitelor şi limfocitelor
304.Ce reprezintă indicele fagocitar?

1. Numărul mediu al celulelor microbiene digerate de un singur leucocit
2. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al eritrocitelor enumerate
3. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrolfilelor enumerate
4. Numărul mediu al celulelor fagocitate degerate de un singur fagocit
305.Ce reprezintă indicele fagocitar?

1. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrofilelor enumerate
2. Procentul celulelor fagocitate din numărul total a eritrocitelor enumerate
3. Numărul mediu al celulelor microbiene digerate de un singur leucocit?
4. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrolfilelor enumerate
306.Selectaţi speciile microbiene utilizate în ROF?

1. S. aureus, S. enteritidis, S. epidermidis
2. S. gallinarum, E. coli, Pseudomonas aeruginosa
3. S. epidermidis, E. coli, S. aureus
4. Cl. tetani, B. anthracis, Cl. prefringens
307. Care este metoda centrifugării componenţilor ROF?

1. 1500 – 2000 rot. / min, 30-40 min.
2. 2500 – 3500 rot. / min, 10-20 min.
3. 2500 – 3000 rot. / min, 15-20 min.
4. 1000 – 2000 rot. / min, 20-30 min.
308. Ce cantitate de microorganisme va conţine suspensia microbiană în ROF?

1. 1-2 mlrd.
2. 3 mlrd.
3. 2 mlrd.
4. 3-5 mlrd.
309.Selectaţi timpul colorării frotiurilor în ROF?

1. 10-15 min.
2. 60 min. - 1,5 ore
3. 30-60 min.
4. 5 min.
310. Care este diluţia colorantului în ROF?

1. 2:10
2. 0,5:10
3. 1:9
4. 1:10, 2:10
311. Selectaţi timpul fixării frotiurilor în ROF?

1. 2-3 min.
2. 60 sec.
3. 180 sec.
4. 5 min.
312.Selectaţi PH-ul apei distilate pentru diluarea colorantului?

1. 7,0 - 7,4
2. 6,0 - 7,0
3. 7,2 - 7,6
4. 6,8 - 7,2
313.100 de leucocite ale serului testat au fagocitat 500 bacteri. Care va fi mărimea indicelui fagocitar?
1. 50
2. 5
3. 100
4. 20
314.În care reacţii are loc formarea complexului ag+ac+c?

1. RA, RFc
2. ROF, RIF, RID
3. RFC
4. RP, RFC
315.Când nu are loc procesul hemolizei?

1. Dacă antigenul şi anticorpul nu corespund
2. Dacă antigenul şi anticorpul sunt neutralizaţi
3. Dacă antigenul şi anticorpul corespund unul altuia
4. Dacă antigenul şi anticorpul sunt fixaţi de eritrocite
316.Evidenţierea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute are loc în?

1. Reacţia de rozetare, reacţia Coombs
2. ROF, RA, RP
3. ROF
4. RFC
317. Selectaţi diluţia serului în RFC?

1. 1:10; 1:20
2. 1:20
3. 1:5; 1:10
4. 1:10
318. Serurile se pregătesc în stare liofilizată sau congelată la temperaturi joase pentru a preveni?
1. Activitatea hemolitică şi bactericidă
2. Activitatea fagocitozei
3. Activitatea complimentară
4. Activitatea bacteriologică
319.Care este metoda pregătirii antigenului?

1. Extracţia culturilor celulare, sau lichidelor infectate
2. Extracţia culturilor microbiene, sau organelor infectate
3. Extracţia ţesuturilor celulare
4. Extracţia eritrocitelor şi limfocitelor
320.Ce acţiune are antigenul în RFC?

1. Antihemolitică
2. Antialexinică, anticomplimentară
3. Anticomplimentară
4. Antiantigenică
321. Care este diluţia alexinei în RFC?

1. 1:10
2. 1:5
3. 1:40
4. 1:20
322. Centrifugarea hemaţiilor de oaie în RFC are loc

la ? 1. 1000 – rot / min, 20 min.
2. 2500– 3000 rot / min., 30 min.
3. 1500 – 2000 rot / min., 15 min.
4. 3000 – 3500 rot / min, 40 min
323. Suspensia de eritrocite în RFC va constitui?

1. 1:20
2. 1:10
3. 1:75
4. 1:40
324. De la care animale se obţine ser hemolitic?

1. Bovine, cobai
2. Ovine, cabaline
3. Iepuri
4. Cabaline
325.Ce vom folosi în imunizarea iepurilor?

1. Ser hemolitic
2. Eritrocite de berbec
3. Eritrocite de şoarece
4. Ser hiperimun
326.În ce scop în serul hemolitic se include conservantul glicerina?

1. Pentru a dilua serul hemolitic1:75
2. Pentru a preveni activitatea antigenică
3. Pentru a preveni activitatea anticomplementară
4. Pentru a preveni activitatea bactericidă
327.Care sunt etapele RFC?

1. Hemolitică, bacteriologică
2. Bacteriologică, antigenică
3. Bacteriologică, hemolitică
4. Hemolitică, complementară
328.Care proces în RFC este invizibil?

1. Fixarea ag+ac
2. Fixarea ag+c
3. Fixarea c+ac+ag
4. Fixarea ag+ac+c+c2
329.În ce scop în RFC se va include sistemul hemolitic?

1. Pentru determinarea activităţii anticomplimentare
2. Pentru prevenirea formării complexului ag+ac
3. Pentru determinarea fixării complementului
4. Pentru prevenirea formării complexului ag+ac+c
330.RFC este posibilă prin prezenţa?

1. Sol. Na Cl 0,85%, sterilă, complement, hemolizină
2. Sol. Na Cl 0,95%, proaspătă, dozare corectă a componenţilor
3. Sol. Na Cl – 0,85%, sterilă, proaspătă, dozare corectă a componenţilor
4. Sol. Na CL, alexină, hemolozină, hematii
331.De ce se tritează complimentul?

1. Se reprezintă într-o cantitate mai mare în serul cobailor
2. Este stabil
3. Este nestabil
4. Se conservă şi se liofilizează
332.Care component al RFC se titrează în două sisteme?

1. Hemolizina
2. Antigenul
3. Complimentul
4. Sistemul hemolitic
333.Selectaţi caracterele aprecierii rezultatelor RFC?

1. % hemolizei şi complimentului, străvezimea suspenziei
2. Sedimentul parţial sau major al eritrocitelor
3. % hemolizei, sedimentul eritrocitelor
4. % hemolizei, sedimentul major al eritrocitelor
334.Când intensitatea RFC se exprimă prin 4 plusuri?
1. Reacţie evident pozitivă, reţinere incompletă de hemoliză
2. Reacţie pozitivă, reţinere completă de hemoliză
3. Reacţie evident pozitivă, reţinere completă de hemoliză
4. Reacţie pozitivă, reţinere incompletă de hemoliză
335.Când intensitatea RFC se exprimă prin 3 plusuri?

1. Reacţie evident pozitivă, lichid incolor, sediment eritrocitar
2. Reacţie pozitivă, lichid incolor, sediment insuficient de eritrocite
3. Reacţie pozitivă, culoare accentuată a lichidului,sediment mic de eritrocite
4. Reacţie evident pozitivă, lichid colorat accentuat, sediment eritrocitar
336.Când intensitatea RFC se exprimă prin semnul „+”?

1. Reacţie slab pozitivă, lichidul slab colorat, sediment neînsemnat de eritrocite
2. Reacţia slab pozitivă, lichidul colorat uniform, sediment accentuat de eritrocite
3. Reacţie slab pozitivă, lichidul intens colorat, sediment neînsemnat de eritrocite
4. Reacţia slab pozitivă, lichidul intens colorat, sediment de eritrocite
337.Când RFC se consideră negativă?

1. Hemoliză parţială, lichidul în tub este incolor
2. Hemoliză completă, lichidul în tub are aspect roz
3. Hemoliză incompletă, lichidul în tub are aspect roşietic aprins
4. Hemoliză totală, lichidul în tub are aspectul roz-roşu
338.Ce se determină prin intermediul RFC?

1. Anticorpii fixatori de compliment
2. Antigenii fixatori de complement
3. Anticorpii fixatori de compliment
4. Anticorpii – antigenii fixatori de complement
5. Complementul şi fracţiunile sale
339. Selectaţi diluţia complementului în sistemul bacteriologic?

1. 1:75
2. 1:5
3. 1:20
4. 1:40
340. Selectaţi diluţiile antigenului în titrarea complementului în sistemul bacteriologic?

1. 1:20
2. 1:10, 1:20
3. 1:75
4. 1:20, 1:40
341. Selectaţi diluţia eritrocitelor în RFC?
1. 1:20, 1:40
2. 1:75
3. 1:40
4. 1:20, 1:40, 1:75
342. Ce se va depista în reacţia de rozetare prin centrifugarea la 1500 rot / min, 45min.?
1. Stratul eritrocitar
2. Straturile limfocitar şi eritrocitar
3. Stratul limfocitar
4. Stratul sedimentar
346.Sedimentarea antigenului la acţiunea anticorpului şi a soluţiei NaCl asupra lui poartă denumirea
de?
1. RA
2. RFC
3. RP
4. Reacţie de rozetare
347.Selectaţi esenţa reacţiei Ascoli?

1. Anticorpul se determină în cantităţi minime
2. Antigenul şi anticorpul se determină prin suprapunere
3. Antigenul se determină în cantităţi minime
4. Se suprapun antigenul şi anticorpul
348.Ce este caracteristic eritrocitelor de berbec?

1. Sunt purtători de antigeni
2. Sunt purtători de anticorpi
3. Sunt purtători de antigen sau de anticorpi
4. Sunt purtători de antigen, anticorp, complement
349.Pentru titrarea complementului şi hemolizei se foloseşte?

1. Reacţia complementară
2. Reacţia de precipitare
3. Reacţia de hemoliză
4. Reacţia de rozetare
350.Reacţia de rozetare T şi B se foloseşte pentru studierea?

1. Imunităţii celulare şi umorale
2. Imunităţii active şi pasive
3. Imunităţii celulare
4. Imunităţii antiumorale
351.Cine captează şi lizează microorganismele?
1. Eritrocitele
2. Leucocitele
3. Fagocitele
4. Neutrofilele
352.Ce numim aglutinare?

1. Cuplarea unui antigen în diluţie cu anticorpul leucocitar
2. Cuplarea unui antigen în suspensie cu anticorpul omolog
3. Interacţiunea dintre antigen şi anticorp
4. Interacţiunea dintre macroorganisme şi microorganisme
353.Cine are acţiune directă asupra bacteriilor Gram pozitive?

1. Alexina
2. Properdina
3. Lizozimul
4. Hemolizina
354.Care reacţie stă la baza diagnosticării antraxului?

1. RA
2. RFC
3. RP
4. RID
355.În care reacţie antigenul şi anticorpul difuzează în gel?

1. RP
2. RA
3. Reacţia Coombs
4. RID
356.Faţă de care limfocite Ig G posedă receptori fragmentari?

2. Limfocite B
3. Subpopupaţii limfocitare T
4. Limfocite T
357.Faţă de care limfocite Ig M posedă receptori fragmentari?

2. Limfocite T
3. Limfocite Killer
4. Limfocite B
358.Ce compus se va folosi în reacţia de rozetare pentru fixarea frotiurilor?
1. Alcool etilic
2. Alcool metilic
3. Acetonă
4. Hlutaraldehid
259.Care component al RFC este nestabil?

1. Hemolizina
2. Alexina
3. Eritocitele
4. Leucocitele
360.Care imunoglobuline transmit starea de hipersensibilitate?

1. Ig G, Ig A
2. Ig E
3. Ig D, Ig G
4. Ig M
361. Ce suspensie de eritrocite se va folosi în

RFC? 1. 2,5 %
2. 0,85%
3. 0,75%
4. 3,25%
362. Selectaţi mediile folosite pentru sterilitatea preparatelor biologice?

1. Endo, bulion, Saburov Ciapec
2. Loewenştein, geloză, bulion
3. Lavine, geloză, bulion, Ciapec
4. Geloză, bulion, Saburov, Ciapec
363.În care reacţii antigenul reprezintă corpuscule ultramicroscopice proteinice sau polizaharidice?
1. RA, RP,
2. Reacţia de precipitare
3. RFC, RID
4. Reacţia de aglutinare

Microbiologie T1 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microbiologie T1 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

Col. Ziehl Nielson

Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:

3. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

5. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

6. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

8. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

9. Indicaţi amplasarea sporului:

12. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:

14. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

15. Indicați ce este spațiul periplasmic: ***

16. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:

18. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

19. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

20. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

23. Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor:

26. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

27.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

28.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial:

30. Indicaţi formele alungite de bacterii:

31. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

32. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

33. Indicați funcția peretelui cellular:

34. Indicați funcția sporilor:

35. Indicati funcțiile glicocalixului:

38. Indicați localizarea cromosomului bacterian:

39. Indicați locul de amplasare a porinelor:

41. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

42. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

43. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

44. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:

48. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:

49. Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:

Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:

51. Indicaţi taxonii intraspecifici:

54. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

55. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:

56. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:

Ribozom (nu trebuie)

Corp bazal (nu trebuie)

Polisoma (nu trebuie)

Granula (nu trebuie)

61. Numiţi elementul de structură cu numărul 1:

67. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

68. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

69. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

73. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:

74. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:

75. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

76. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

77. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

78. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

79. Numiţi micropreparatul din imagine:

Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

81. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

94. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

95. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

97. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

99. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

101. Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:

102. Selectati compoziția chimica a peretelui celular: