Tot 1 Microaba Revazut

Precizați denumirea tipului de convețuire dintre macroorganism,când ultimul trăiește din contul
celuilalt fără ai aduce prejudicii (comensalism e rs corect)
Alegeți grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziție
Numiți antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular
Selectați preparatele biologice – eubiotice
Numiți mediile de nutriție utilizate pentru studierea activității glicolitice a bacteriile
Numiți metoda de omorâre a formelor vegetative de microorganisme din substrat

Indicați regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată
Numiți procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe
Selectați denumirea aparatului reprezentat în imagine

Numiți acceptorul final al electronilor de hidrogen în respirația aerobă a bacteriilor
Numiți metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

temperaturi de sub 60 grade C
Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin

Selectați denumirea mediului din imagine
Selectați denumirea mediului din imagine

Selectați mediile de cultură de îmbogățire
Alegeți posibelele efecte negative ale antibioticoterapiei

Numiți procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe
Numiți ingredientele care se conțin în bulionul peptonat

Selectați metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte
Selectați mediile de cultură diferențial-diagnostice
Cu privire la Macrolide se pot afirma următoarele

Cu privire la tetracicline se pot afirma următoarele
Indicați mecanismul de acțiune al cefalosporinelor
Selectați definiția sterilizării

Numiți metodele utilizate pentru determinarea sensibilității unei tulpini microbiene la antibiotice
Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian
Determinarea sensibilității bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele

etape
Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staționară
Numiți tipurile de respirație caracteristice microorganismelor patogene
Numiți clasificarea enzimelor după impactul asupra macroorganismului

Numiți macroorganismele,capabile de a-și realiza integral sinteza metaboliților esențiali
Indicați în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice
Numiți substanța chimică utilizată ca substanță antiseptizantă

Numiți compusul chimic produs în urma activității peptolitice a bacteriilor
Selectați enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la alta
Numiti metodele pentru determinarea sensibilitatii unei tulpini microbiene la antibiotice

Numiti grupul de microorganisme la care apartin bacteriile patogene
Numiti mediile de imbogatire
Numiti sursele de organogeni care trebuie sa contina mediile de cultura pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu
Numiti proprietatile culturale ale bacteriilor pe mediul Endo
Numiti particularitatile metabolismului bacterian
Numiti componentele chimice a mediilor nutritive uzuale semisolide

Selectați mediile de nutriție pentru studierea activității enzimatice a bacteriilor
Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecțiile bacteriene în focare greu sterilizabile ca
exemplu
Următoarele substanțe sunt dezinfectante

În legatură cu antibioticele sunt adevărate afirmațiile
Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată

Indicați proprietățile coloniilor de tipul „S”
Factorii de mediu cu influență asupra bacteriilor sunt

Indicați antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului
Mediile de cultura Olkenitki și Kligler fac parte din grupul de medii

Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele,cu excepția
Alegeți răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col
Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată de multiplicare mai intensă
Indicați obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin aer cald
Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăți

Indicați obiectele supuse sterilizării prin tindalizare
Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii

În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice,biochimice și
antigenice specifice și sunt sensibile la acțiunea agenților antimicrobieni
În ceea ce privește creșterea și multiplicarea bacteriilor,următoarele afirmații sunt adevărate
Activitatea enzimatică a bacteriilor se studiază pe următoarele medii de nutriție :

Ce procedeu de însămânțare (inoculare) este reprezentat în imagine ?
Indicati afirmația corectă :
Eficiența metodei bacteriologice este asigurată de :
Ineficiența antibioticoterapiei este confirmată prin :

Însămânțarea culturii pure în bulion peptonat se efectuează cu scopul :
Indicați afirmația corectă :
Ca sursă universală de energie pentru bacterii servesc următorii compuși organici

Denumiți aparatul din imagine indicați destinația utilizării :
Identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică se face prin evidențierea următorului produs a
scindării peptonelor :
Alterarea permeabilității membranei citoplasmatice este realizată de :

Numiți medodele utilizate pentru determinarea sensibilității unei tulpini microbiene la antibiotice
Numiți metoda de omorârea formelor vegetative de microorganisme din substrat

Numiti componentele chimice a mediilor nutritive uzuale semisolide
Numiți mediile de nutriție utilizate pentru studierea activității glicolitice a bacteriilor
Numiți sursele de organogeni care trebuie să conțină mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu
Numiti microorganismele, capabile de a-si realiza integral sinteza metabolitilor esentiali
Indicați în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice
Numiti particularitatea metabolismului bacterian

Numiți substanță chimică utilizată ca substanță antiseptizată
Selectați preparatele biologice - eubiotice

Alegeți grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziție
Numiti grupul de microorganisme, la care aparțin bacteriile patogene
Numiti microorganismele, capabile de a-si realiza integral sinteza metabolitilor esentiali

Numiți antibioticile care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular
Numiti clasificarea enzimelor după impactul asupra macroorganismului

Numiti mediile de imbogatire
Numiți tipurile de respirație caracteristice microorganismelor patogene
Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staționară

Numiți metodele utilizate pentru determinarea sensibilității unei tulpini microbiene la antibiotice
Numiti particularitatea metabolismului bacterian
Precizați denumirea tipului de convețuire dintre macroorganism și microorganism când ultimul

trăiește din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii

Numiți metoda care se efectuează la 160 -180 C
Determinati tipul coloniilor din desen
Numiți bacteriile cu o rezistență mai sporită la acțiunea factorilor mediului ambiant

Indicați mediile de cultură utilizate pentru cultivarea
microorganismelor anaerobe
Coloniile de tip S se caracterizează prin următoarele particularități
Ce tipuri de colonii sunt reprezentate în imagine (nu-s sigură 100%)

Ce metoda este reprezentată în imagine
Din mediile diferențial-diagnostice fac parte

CS
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
autotrofe
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon
:heterotrofe
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de
carbon: metatrofe
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici
ai organismelor vii: paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza
metaboliţilor necesari: prototrofe
6. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
7. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a
bacteriilor: Diferenţial diagnostice
8. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
Hidrogen sulfurat
9. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică: indol
10. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor după activitatea peptolitică: amoniacul
11. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea
apei: hidrolaze
12. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o
moleculă la alta: transferaze
13. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică: oxidoreductaze
14. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
izomeraze
15. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a
bacteriilor: sulful
bacteriilor: carbonații
bacteriilor: nitrații
18. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru
bacterii: glucidele
19. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri
anorganice: autotrofe
20. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi
suplimentari, spre deosebire de parentali: auxotrofe
21. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
Chemoheterotrofe
22. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care
donatorul de hidrogen serveşte o substanţă anorganică: Chemoautotrofe
23. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către
unele bacterii anaerobe: Alcoolii etilic sau butiric
24. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi
energetic numai din glucoză şi săruri de amoniu: Prototrofe
25. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în
dependenţă de sursa de H: Chemoorganotrofe
26. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor
mediului exterior: Saprofite
27. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului
ambiant: sporulate
28. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor
patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
dezinfecție
29. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea
obiectelor şi diferitor substrate cu microorganisme: asepsie
30. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc ş i se multiplică:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >600C.
31. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc ş i se multiplică:

F. 0 - +300 C
G. +20 - +400C
H. +45 - +600C
I. – 10 - +100C
J. >600C.
32. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc ş i se multiplică:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +60 C
D. – 10 - +100C
E. >60C.
33. Numiţ i substanţ ă chimică utilizată ca antiseptizantă:

A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
34.Numiţ i metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
35. Numiţ i metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă
la – 700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
36. Numiţ i metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:

A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
37.Numiţ i metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

temperaturi sub 600 C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
38. Numiţ i metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

temperaturi înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
39. Numiţ i metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din

substrat infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Liofilizare.
E. Dezinfecție
40. Numiţ i substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:

A. Apa oxigenată
B. Clorura de var
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
41. Numiţ i metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:

A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
42. Numiţ i metoda de sterilizare care se efectuează fracţ ionat:

A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
43.Numiţ i intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. 30 – 60 secunde.
44. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:

A. 30 minute la 1800 C
B. 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
45. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:

A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.

C. Pulberi

C. Uleiuri
48. Selectaţ i indicatorul utilizat pentru controlul eficienţ ii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacterii capsulate
B. Acid benzoic
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
49. Selectaţ i indicatorul utilizat pentru controlul eficienţ ii sterilizării în autoclav la 1210:
B. Bacterii sporulate
A. Soluţie alfa-naftol
B. Bacterii mobile
C. Comprimate cu bacteriofag.
50. Selectaţ i regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:

A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
51. Selectaţ i regimul la care se efectuează tindalizarea:

A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
52. Precizaţ i stadia, necaracteristică creşterii ş i multiplicării bacteriilor în culturile periodice:

A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
53. Selectaţ i care din fazele creş terii ş i multiplicării bacteriilor în culturi continue este
prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
54. Selectaţ i particularităţ ile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:

A. Rata de creştere este maximală
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
55. Selectaţ i particularităţ ile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţ ială:
A. Rata de creştere este minimă
56. Selectaţ i particularităţ ile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţ ionară:
A. Rata de creştere devine nulă
E. Concentraţia de bacterii este stabilă
57.Selectaţ i particularităţ ile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:

A. Rata cu creştere nulă
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
58. Selectaţ i care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
59. Selectaţ i care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
60. Selectaţ i care din substanţ ele enumerate menţ in creşterea ş i multiplicarea culturilor
continue (sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
61. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
62. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacteri

A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. Specia
63. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
A. Geloză
B. Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
64. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
65. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:

A. Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
66. Selectaţi mediile de cultură elective:

A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Geloză-sânge
67. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
68. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
69. Selectaţi mediile de cultură de transport:

A. Hiss
B. Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
70. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:

A. Lizina
B. Ornitina
C. Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
71. Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:

A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
72. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
A. Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
73. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:

A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
74. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
75. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:

A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
76. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii
A. Hârtie de turnesol
B. Mediul Russel cu acetate de fier
C. Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
77. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. Mediul Hiss
78. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. CO2
E. O2
79. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
80. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
A. Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
81. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

A. Obţinerea culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
C. Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
82. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
A. Diluţiilor succesive în bulion
B. Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
83. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:

A. Mutualism
B. Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
84. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
A. Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii infectate
D. Uroculturi
E. Biliculturi
85. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:

A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
86. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:

A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. Clavulanic
E. Fenilpiruvic
87. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:

A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici
88. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. 8 : 32
CM
1.Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:
• Posedă 2 centre active,
• au specificitate de substrat,
• activitatea lor ppoate fi reglată
2.Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:

• Metaboliţii formaţi,
• Raportul substrat-enzimă
3. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:

• Locul de acţiune în raport cu celula,
• Condiţiile de sinteză,
• Modul de acţiune,
• Natura substratelor degradate
4. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor

heterotrofi:
• Elementul S,
• Sulfaţii,
• Nitraţii
5. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
• Aerobe,
• Anaerobe,
• Facultativ anaerobe,
• Carboxifile
6. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi

carbon:
• Fotolitotrofe,
• Fotoorganotrofe,
• Chemolitotrofe
7. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:

• Glucide,
• Alcooli poliatomari,
• Proteine
8. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:

• De metabolism,
• de patogenitate
9. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
• Albastru de metilen,
• Rezazorina,
• Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
10. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:

• Difuzie simplă,
• Difuzie facilitară,
• Transport activ,
• Translocare
11. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea

lor:
• Empirice
• artificiale
• sintetice
12. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după

consistenţă:
• lichide ,
• semilichide ,
• solide
13. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

• Să fie sterile,
• Să posede un anumit redox potenţial,
• Să fie nutritive

• Să fie izotonice,
• Să posede o anumită viscozitate,
• Să posede un anumit grad de umeditate
15. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:

• Microelemente,
• Săruri minerale,
• Hidrocarburi,
• Factori de creştere
16. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
• Simple,
• Compuse
17. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după
destinaţie:
• Elective,
• Diferenţial-diagnostice,
• De îmbogăţire
18. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:

• Peptonă 1 %,
• Natriu clor 0,5 %,
• Extras apos din carne - restul
19. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:

• Peptonă 1 %,
• Natriu clor 0,5 %,
• Agar –agar 2,5 %

• Levine,
• Endo,
• Ploskirev

• Bulionul glucozat,
• Bulionul biliat,
• Serul coagulat,
• Geloză-sânge

• Muller,
• Kauffmann,
• Kitt – Tarozzi

• Soluţie fosfat-tampon,
• Soluţie clorid de sodiu 3 %
24. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:

• Lactoză,
• Fucsină,
• Geloză
25. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:

• Lactoză,
• Albastru de metilen,
• Geloză
26. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
• Glucoză,
• Lactoză,
• Manitol

• Manitol,
• Zaharoză,
• Maltoză
28. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:

• Glucoza,
• Lactoza,
• Sulfat de fier
29. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:

• Glucoza,
• Lactoza,
• Sulfat de fier
30. Mediul TSI este compus din următoarel produse:

A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
31. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. Indolul
D. Cadaverina
E. Amoniac
32. Numiţ i particularităţ ile caracteristice tulpinilor microbiene:

A. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite
intervale de timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
33. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:

A. O colonie de bacterii
B. O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
34. Numiţ i substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. Acizii graşi
B. Săpunurile
C. Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
35. Numiţ i substanţele chimice care acţ ionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. Albastru de metilen
D. Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
36. Numiţ i compuşii chimici care acţ ionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
B. Cloramina
D. Peroxidul de hidrogen
E. Tinctura de iod
37. Precizaţ i formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea

următoarelor obiecte:
A. Gazoasă - incintelor
B. Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
38. Numiţ i compuşii chimici care acţ ionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. Alcoliii
B. Acizii
C. Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
39. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:

A. Lengerie
B. Spută
C. Veselă
D. Fecale
E. Mâini
40. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4%:

A. Sputei
B. Fecalelor
C. Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice
41. Selectaţ i bacteriile mai rezistente la acţ iunea factorilor mediului înconjurător:
A. Sporulate
B. Patogene
C. Saprofite
D. Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
42. Numiţ i efectele desicării asupra bacteriilor:

A. Deshidratarea celulelor
B. Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
43. Alegeţi compuşii chimici utilizaţ i în calitate de substanţ e dezinfectante:

A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. Fenolul şi derivaţii lui
D. Clorura de var
E. Cloramina
44. Selectaţ i regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:

A. 1000 C
B. 1100C
C. 1200 C
D. 1340 C
E. 1600 C
45. Selectaţ i metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
A. Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. Prin filtre bacteriene
D. Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
46. Selectaţ i metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţ in glucide:

A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. 1100 C – 10 minute
C. 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. Filtrare
47. Numiţ i mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:

A. Dereglarea barierei osmotice
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. Coagularea proteinelor
E. Deteriorarea ribosomilor celulare
48. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:

A. Utilizarea ultrasunetului
B. Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete
49. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. Pulberii
D. Obiectele din sticlă
E. Uleiurile
50. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:

A. Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
51. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:

A. Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
52. Selectaţ i afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:

A. Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
53.Alegeţ i condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă

îndelungată de timp:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. Congelare la – 1960 C
E. Liofilizare
54. Selectaţ i indicatorii utilizaţ i pentru controlul eficienţ ii sterilizării:

A. Antipirina
B. Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. Acidul benzoic
55. Alegeţ i regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:

A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. 61 – 650 C – 30 minute
D. 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
56. Selectaţ i condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:

A. Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
57. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:

A. Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea virulenţei
58. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

A. Mecanică
B. Fizică
C. Chimică
D. Biologică
E. Sintetică
59. Selectaţ i metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:

A. Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. Weinberg
60. Numiţ i procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
61. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
C. Studierea caracterelor de cultură
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
62. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. Studierea caracterelor de cultură
B. Antibioticograma
C. Însămânţarea pe geloză înclinată
63. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
A. Studierea caracterelor de cultură
B. Însămânşarea în mediul Zeissler
C. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
64. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
F. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
G. Studierea caracterelor de cultură
H. Însămânşarea în mediul Zeissler
I. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
65. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
J. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
K. Studierea caracterelor de cultură
L. Însămânşarea în mediul Zeissler
M. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
66. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
N. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
O. Studierea caracterelor de cultură
P. Însămânşarea în mediul Zeissler
Q. Identificarea exotoxinelor bacteriene
67. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
A. Amoniac
B. Indol
C. Acizi organici
D. Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
68. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
F. Au dimensiuni punctiforme
G. Sunt transparente sau semitransparente
H. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
I. Marginle sunt neregulate
J. Au structură neomogenă
69. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:

F. Au dimensiuni punctiforme
G. Sunt transparente sau semitransparente
H. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
I. Marginle sunt neregulate
J. Au structură neomogenă

A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este mată şi uscată
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă

A. Au o formă de cupolă
C. Uşor se detaşează de la mediu
E. Au structură granulară

A. Sunt plate
D. Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
73. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:

A. Metoda diluţiilor succesive
B. Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
74. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
F. Tetracicline
G. Beta-lactamice
H. Cefalosporinele
I. Acidul clavulanic
J. Sulfanilamide
75. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
F. Polimixine
G. Poliene
H. Gramicidică
I. Cloramfenicol
J. Peniciline
76. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
F. Tetracicline
G. Aminoglicozide
H. Macrolide
I. Chinolone
J. Sulfanilamide
77. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. Chinolone
D. Rifampicină
E. Beta-lactamice
78. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
F. Diluţiilor succesive în mediul lichid
G. Otto
H. Diluţiilor succesive pe medii solide
I. Difuzimetrică
J. Appelmann
79. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:

F. Creşterea persistentă a proteinei C reactive
G. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
H. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
I. Normalizarea formulei leucocitare
J. Depistarea agentului cauzal în prelevate
80. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
F. Administrarea antibioticelor toxice
G. Pacienţii cu deficienţe metabolice
H. În orice infecţie
I. Testarea unui antibiotic nou
J. În infecţiile virale
81. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:

F. Toxice
G. Disbioze
H. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
I. Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
J. Efecte sensibilizante
82. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
F. Sinteza componentelor peretelui celular

G. Funcţia membranei citoplasmatice
H. Sinteza proteinelor
I. Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
J. Sinteza capsulei
83. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
B. Virusurilor
C. Bacteriilor gramnegative
D. Bacteriilor acidorezistente
E. Candidelor
F. Micetelor patogene
84. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
D. Până la stabilirea antibioticogramei
E. În unele infecţii mixte
F. În infecţii virale
G. Pentru a obţine efecte sinergice
H. În orice infecţie
85. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
F. ≥ 1
G. ≥ 2
H. ≥ 4 – 8
I. ≥ 16 – 32
J. ≥ 64
86. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
F. 8 : 8
G. 2 : 16
H. 16 : 8
I. 8 : 4
J. 4 : 32
87. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
F. 8 : 8
G. 4 : 16
H. 16 : 8
I. 8 : 4
J. !8 : 32
88. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
F. Septicemii
G. Plăgi postoperatorii
H. Pneumonii acute
I. Insuficienţă renală
J. Endocardite
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de
carbon:
A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza
metaboliţilor necesari:
A.+Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi
celulari:
A.Autotrofe
B.+Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor
anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor
anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.+Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. +Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-
reducere:
A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon
anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi
utilizează carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
A. Sunt de natură polizaharidă
B. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a
bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. +Hidrogen sulfurat
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. ! Indol
E. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor după activitatea peptolitică:
A. ! Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea
apei:
A. Oxidoreductaze
B. ! Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o
moleculă la alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. ! Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. ! Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
26. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. ! Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. ! Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. ! Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari,
spre deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. +Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. ! Chemoheterotrofe.
32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul
de hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. ! Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe:
A. Amoniacul
B. ! Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi
energetic numai din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. ! Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de
sursa de H:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. ! Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
A. Patogene
B. ! Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. ! Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. ! Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
41. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:

A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în
soluţie de 0,3 / 0,5%:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de
sodiu:
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. Unguente
D. Anatoxine
E. ! Seruri imune.
45. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de
sodiu 0,2 – 1 % :
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea
bruscă la – 700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat
la temperaturi sub 600 C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din
substrat infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
C. Liofilizare
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
C. ! Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. ! 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
B. ! 60 minute la 1800 C
C. ! Obiecte din sticlă

C. ! Pulberi
C. ! Uleiuri
61. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
B. ! Acid benzoic
D. Bacterii mobile
A. Bacteriilor capsulate
B. ! Bacterii sporulate
D. Bacterii mobile
63. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
64. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
65. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
A. ! Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
66. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este
prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. ! Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
67. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
B. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
68. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
69. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
E. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
D. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
71. Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile
patogene:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. ! 1 – 4 minute
72. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. ! Oxigenul
73. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. ! Bioxidul de carbon
74. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor
continue (sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. ! Oxigen
75. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue
(sincrone) de bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
76. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. ! Specia
77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine
mediul TSI:
A. Geloză
B. ! Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor
patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
A. ! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. ! Geloză-sânge
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. ! Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. ! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. Hiss
B. ! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. Lizina
B. Ornitina
C. ! Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
A. ! Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
D. ! Izolarea anaerobilor
C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. ! Gelatină peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către
bacterii:
C. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a
bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
E. ! Mediul Hiss
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. ! CO2
E. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
A. ! H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
A. ! Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2

C. ! Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
96. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor
anaerobe:
B. ! Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
97. Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism, când
ultimul trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
A. Mutualism
B. ! Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
A. ! Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
99. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi
microorganism:
A. Comensalism
B. ! Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
100. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
A. ! Septicemii
B. Coproculturi
D. Uroculturi
E. Biliculturi
C. Acid folic
D. ! Sulbactam
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic
C. ! Inhibă sinteza proteinelor
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
Genetica a fost redactată
105. Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la bacterii:

A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
106. Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu
ajutorul bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex
sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
107. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea
conjugatiei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau
plasmidic de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
transducţei:
C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau
plasmidic al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in
ADN-ul celular
109. Precizati ce reprezinta transpoziţia:
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex
sau într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
110. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:

A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
111. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
112. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
113. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
114. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
A. Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
116. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
II Complement multiplu
117. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

A. ! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
118. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
A. ! Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate
120. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:

A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
122. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi
carbon:
A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
A. ! Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. ! Rezazorina
D. ! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
127.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
128. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
C. ! Să posede un anumit redox potenţial
D. Să fie hipotonice
E. ! Să fie nutritive
A. Să conţină antibiotice
B. ! Să fie izotonice
C. ! Să posede o anumită viscozitate
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
131. Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Oxigen
C. ! Hidrogen
D. Fier
E. Magneziu
132. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. Fier
E. Magneziu
133. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. ! Hidrogen
E. ! Oxigen
134. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. ! Albumoze
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
135. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. ! Digestie enzimatică
A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
137. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a
obţine extrasul apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. ! Temperatura camerei
D. ! Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C
138. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:

A. !Carne de bovine
B. !Cazeină
C. !Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
A. Embrioni de găină
B. ! Stomacuri de animale
C. ! Sânge
D. ! Fibrină
E. Carne de porcine
A. Lipide
B. ! Microelemente
C. ! Săruri minerale
D. ! Hidrocarburi
E. ! Factori de creştere
A. Dozate
B. Empirice
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
142. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
A. ! Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
A. Gelatină 15 %
B. ! Peptonă 1 %
D. ! Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
A. Gelatina peptonată
B. ! Bulionul glucozat
C. ! Bulionul biliat
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge

A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. ! Soluţie fosfat-tampon
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. ! Geloză
A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. ! Manitol
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. ! Manitol
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
A. +Glucoza
B. +Lactoza
C. Zaharoza
D. +Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
155. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Zaharoza
D. ! Ureea
E. Acetat de plumb
156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul

peptonat:
A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite
intervale de timp
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
D. ! O tulpină de bacterii
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor
nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
B. +Cloramina
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea
următoarelor obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini
165. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :

A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
166. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
167. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
168. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
169. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. ! 1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
170. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi
înalte:
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. ! Prin filtre bacteriene
D. ! Tyndalizare
171. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
172. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
A. ! Dereglarea barierei osmotice
B. Şocul termic
D. ! Coagularea proteinelor
E. !Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
B. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. ! Utilizarea filtrelor de asbest
174. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:
A. Soluţii apoase
C. ! Pulberii
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
175. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A. ! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. ! Mediile de cultură
D. ! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
176. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. ! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. ! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
E. ! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
177. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
A. ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
D. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
178. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
D. ! Congelare la – 1960 C
E. ! Liofilizare
179. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
A. Antipirina
B. ! Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. ! Acidul benzoic
180. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
181. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
A. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
182. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
A. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. ! Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. ! Determinarea structurii antigenice
183. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

A. ! Mecanică
B. ! Fizică
C. ! Chimică
D. ! Biologică
E. Sintetică
184. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
185. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânţarea pe placa de geloză
186. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
aerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
D. ! Antibioticograma
188. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
189. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
anaerobe:
191. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
E. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene
192. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea

peptolitică a bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
D. ! Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
C. ! Suprafaţa este mată şi uscată
A. ! Au o formă de cupolă
C. ! Uşor se detaşează de la mediu
A. ! Sunt plate
D. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. ! Au structură granulară
B. ! Testul iodometric
D. ! Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
199. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei
peretelui celular:
A. Tetracicline
B. ! Beta-lactamice
C. ! Cefalosporinele
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
200. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
A. ! Polimixine
B. ! Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei
proteice:
A. ! Tetracicline
B. ! Aminoglicozide
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
A. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
D. ! Difuzimetrică
E. Appelmann
A. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
A. ! Administrarea antibioticelor toxice
B. ! Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. ! Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
A. ! Toxice
B. ! Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. ! Efecte sensibilizante
A. ! Sinteza componentelor peretelui celular
B. ! Funcţia membranei citoplasmatice
C. ! Sinteza proteinelor
D. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
A. ! Până la stabilirea antibioticogramei
B. ! În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. ! Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se
consideră bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic
în dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic
dacă raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea
concentraţiei minime bactericide (CMB):
A. ! Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. ! Insuficienţă renală
E. ! Endocardite
214. Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism:

A. +Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
215. Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme:
A. +Acţiunii unor mutageni fizici
B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
216. Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect:
A. +Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
217. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
A. +Transformaţie
B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
218. Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin
transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente
competente si patrunderea unui fragment de ADN intracelular
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in
genomul celulei recipiente
219. Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:

A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau
ARN) de a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul
de hibridare moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)
B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
221. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
222. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. ! Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
223. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. ! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
224. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
225. Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în
lipsa infecţiei
B. ! Sunt rezistente la reinfecţie
C. ! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag
D. ! Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226. Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
A. ! Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. ! La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
227. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
228. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

A.
De alternativă
B.
! Pasiv
C.
! Activ
D.
! Specific
E.
! Nespecific
229. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
C. ! Colibacterina
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina
1
Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [x] Lipsa peretelui celular. d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [x] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
2
d) [ ] Ziehl-Neelsen 17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule,

e) [ ] Giemsa cu excepţia:
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este: a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
a) [x] Coloraţia Giemsa c) [ ] Familia
b) [ ] Ziehl-Neelsen d) [ ] Genul
c) [ ] Neisser e) [x] Specia
d) [ ] Burri-Hins ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Loeffler 18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
--------------------------------------------------------------------- următoarele particularităţi, cu excepţia:
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser a) [ ] Origine comună

b) [ ] Burri-Hins b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Loeffler c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Aujeszki d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Morozov e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda: 19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5% a) [ ] Biologică

b) [ ] Biofizică
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5% c) [x] Fizică
c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter d) [ ] Sintetică
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen e) [ ] Biochimică
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Biologică
a) [ ] Capsula b) [ ] Biofizică
b) [ ] Flagelii c) [x] Chimică
c) [x] Membrana citoplasmatică d) [ ] Sintetică
d) [ ] Fimbriile e) [ ] Biochimică
e) [ ] Granulaţiile de volutină ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a a) [ ] 2,0 mkm
microorganismelor în prelevatul patologic: b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat d) [ ] 0,01 mkm
b) [x] Microscopia imunofluorescentă e) [ ] 0,001 mkm
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie 22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
3
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat

c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat a) [ ] Se aranjează în perechi
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
e) [ ] Refractarea razelor de lumină c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Se divid într-un singur plan
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate: e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului 29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei a) [ ] Se aranjează în perechi
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Se divid într-un singur plan
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci: e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus a) [ ] Monotriche
d) [ ] Sarcina b) [x] Lofotriche
e) [ ] Staphylococcus c) [ ] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Peritriche
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci: e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus a) [ ] Monotriche
d) [x] Sarcina b) [ ] Lofotriche
e) [ ] Staphylococcus c) [x] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Peritriche
26) Se divid în câteva planuri următorii coci: e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Micrococcus 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus a) [ ] Coci
d) [ ] Sarcina b) [ ] Spirochete
e) [x] Staphylococcus c) [ ] Rickettsii
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mycoplasme
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: e) [x] Vibrioni
a) [ ] Se aranjează în perechi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri a) [ ] Coccus
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare b) [ ] Spirochaeta
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsia
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate: d) [ ] Mycoplasma
4
e) [x] Bacterium
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană 40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
c) [x] Sunt constituiţi din proteine ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană 41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acidul sulfanilamidic
36) Capsula bacteriană: b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican d) [x] Acidul clavulanic
b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine e) [ ] Acidul fenilpiruvic
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei 42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate b) [ ] Acidul sulfanilamidic
prin: c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
a) [x] Autoclavare la o atmosferă e) [x] Sulbactam
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Filtrare 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
d) [ ] În pupinel la 160 0C a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
e) [ ] Prin metode chimice b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4 a) [ ] Plajelor sterile
e) [x] CMI : CT = 8 : 32 b) [ ] Precipitării în gel
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Difuzimetrică
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei: d) [ ] Otto
5
e) [ ] Fischer a) [ ] Nutriţia bacteriană

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Respiraţia bacteriilor
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a c) [x] Enzimele microbiene
microorganismelor: d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
a) [x] Liofilizare ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Congelare 51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare a) [ ] Sunt de natură polizaharidică
e) [ ] Tindalizare b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
46) Se efectuează la 160-1800C : d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
a) [ ] Pasteurizarea ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi 52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată a) [ ] Patogene
e) [ ] Tindalizarea b) [ ] Cultivate în laborator
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Formele sporulate
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
a) [ ] Congelarea ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Liofilizarea 53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
c) [ ] Filtrarea particularităţi:
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea a) [ ] Rata de creştere devine nulă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
a) [ ] Cu vapori sub presiune e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
b) [ ] Cu căldură uscată ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Tindalizarea 54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea a) [ ] Otto
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Appelmann
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
a) [x] Antagonism e) [ ] Fischer
b) [ ] Sinergism ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Simbioză 55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
d) [ ] Interferenţă microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
e) [ ] Metabioză
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Sterilizare
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene: b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
6
d) [ ] Dezinfecţie 61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:

e) [ ] Tindalizare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] 1000C - 20 minute
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai b) [ ] 1150C - 60 minute
joase de 600C se numeşte: c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
a) [x] Tindalizare e) [ ] 1800C - 60 minute
b) [ ] Pasteurizare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sterilizare 62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare a) [ ] Aerobe
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Anaerobe
57) Către mediile de transport se referă: c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
a) [ ] Mediile Hiss e) [ ] 5-10% oxid de etilen
b) [x] Soluţia fosfat-tampon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bulionul biliat 63) Conjugarea reprezintă:
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie
--------------------------------------------------------------------- acceptor
58) Profagul reprezintă: b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul
plasmidelor
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la
b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat alta via un bacteriofag
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Formă imatură de fag e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: 64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [x] 0 - + 200C a) [ ] Difteria

b) [ ] + 20 - + 400C b) [ ] Tetanosul
c) [ ] + 45 - + 600C c) [ ] Scarlatina
d) [ ] - 10 - + 100C d) [x] Bruceloza
e) [ ] > 600C e) [ ] Gangrena gazoasă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte: 65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Tindalizare a) [ ] Ig M
b) [ ] Pasteurizare b) [x] Ig G
c) [ ] Sterilizare c) [ ] Ig A
d) [x] Dezinfecţie d) [ ] Ig D
e) [ ] Liofilizare e) [ ] Ig E
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
7
e) [ ] Ig D
a) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Limfocitele T 72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G a) [ ] Ig A
e) [ ] Ig M b) [ ] Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Ig G
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
a) [ ] Ig A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G 73) Sunt sensibile la cisteină:
d) [x] Ig E a) [ ] Ig A
e) [ ] Ig D b) [x] Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Ig G
68) Traversează în formă activă bariera placentară: d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
a) [ ] Ig A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ig M 74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
c) [x] Ig G caracteristică:
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D a) [x] Infecţia acută
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Infecţia cronică
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
a) [x] Ig A e) [ ] Suprainfecţia
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig G 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
d) [ ] Ig E după vindecare:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Infecţie acută
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
a) [ ] Ig A d) [x] Reinfecţie
b) [x] Ig M e) [ ] Suprainfecţie
c) [ ] Ig G ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig E 76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Infecţia acută
71) Indică şi predomină in infecţia acută b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
a) [ ] Ig A d) [ ] Reinfecţie
b) [x] IgM e) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Ig G ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig E 77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
8
organismului pe fondul unei primoinfecţii : b) [x] Septicemie

c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Infecţie acută d) [ ] Toxinemie
b) [ ] Infecţie cronică e) [ ] Septicopiemie
c) [x] Infecţie secundară ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Suprainfecţie 83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
e) [ ] Reinfecţie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemie
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa b) [ ] Toxinemie
agentului în organism: c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
a) [ ] Suprainfecţie e) [ ] Bacteriemie
b) [ ] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Infecţie acută 84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică a) [ ] Septicopiemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Toxinemie
79) Complementul poate fi activat pe calea: c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
a) [ ] Butilen-glicolică e) [ ] Septicemie
b) [ ] Fermentativă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acidă mixtă 85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă a) [ ] Septicemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Septicopiemie
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
a) [ ] Ig A e) [x] Toxinemie
b) [x] Ig E ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig D 86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G a) [x] Coombs
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Precipitare
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
a) [x] Bacteriemie e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
b) [ ] Toxinemie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Septicopiemie 87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie a) [ ] Hemaglutinare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Coombs
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în c) [x] Hemoliză
sânge: d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
a) [ ] Virusemie ---------------------------------------------------------------------
9
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea c) [ ] Praf

reacţie: d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
a) [ ] Bacterioliză ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării 94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Reacţia Coombs a) [ ] Hemoculturi repetate
e) [x] Precipitare b) [ ] Uroculturi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Mieloculturi
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Antigenul K superficial 95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
c) [x] Antigenul H flagelar este:
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular a) [ ] Alfa-hemolizina
e) [ ] Antigenul F b) [ ] Beta-lactamaza
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Fermentarea glucozei
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Antigenul K superficial 96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
c) [ ] Antigenul H flagelar metoda:
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
a) [ ] Vaccin polivalent e) [ ] Plajelor sterile în gel
b) [x] Vaccin monovalent ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe 97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
e) [ ] Vacinul ADTP
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Dick
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
a) [ ] Vaccin monovalent d) [x] Burnet
b) [x] Vaccin polivalent e) [ ] Mantoux
c) [ ] Vaccinul BCG ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Anatoxina botulinică 98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
e) [ ] Anatoxina stafilococică
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Dick
93) Meningococii se transmit prin: b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
a) [x] Picături Flugge d) [ ] Burnet
b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului e) [x] Mantoux
10
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bacteriofagul eltor

99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de b) [ ] Bacteriofagul A
neutralizare: c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
a) [ ] Burnet e) [ ] Bacteriofagul D
b) [ ] Dick ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ţuvercalov 105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux a) [ ] Vaccin viu atenuat
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele: c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza e) [x] Vaccin inactivat
b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid 106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi a) [ ] Rappoport
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
a) [ ] E. coli e) [ ] Mediul cu selenit
b) [ ] S. enterica ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] V. parahaemolyticus 107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae a) [ ] Adenozintrifosfatul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Adenozindifosfatul
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
a) [x] TCBS e) [ ] Hidrolazele
b) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Wilson- Blair 108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev a) [ ] Reacţia de neutralizare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
la : d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
a) [ ] Penicilină ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină 109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii
e) [ ] Clindamicină holerici sunt aranjaţi:
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la: a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
11
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti a) [ ] Forma S incolore transparente
e) [ ] Bastonaşe solitare b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Negre cu luciu metalic
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
a) [ ] Picături Flugge ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Prin aerosol 116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
c) [ ] Contact direct seruri:
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral a) [ ] ABCDE
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] O 1
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei e) [ ] O 9
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Turbiditate omogenă 117) E. coli se caracterizează prin:
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
a) [ ] Infecţii holeriforme e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
b) [x] Infecţii dizenteriforme ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterocolite hemoragice 118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor determină:
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Specia
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează: b) [ ] Genul
c) [x] Familia
a) [x] Infecţii holeriforme d) [ ] Biovariantele
b) [ ] Infecţii dizenteriforme e) [ ] Hemovariantele
c) [ ] Enterocolite hemoragice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor 119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii: b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
a) [ ] Forma S incolore semitransparente d) [ ] Biovariantelor
b) [x] Forma S de culoare albastru-închis e) [ ] Hemovariantelor
c) [ ] Negre cu luciu metalic ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Roşii cu luciu metalic 120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
e) [ ] Roze, de forma R
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii: b) [ ] Genului
12
c) [x] Speciei e) [ ] Mici, mucoide, incolore

d) [ ] Biovariantelor ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hemovariantelor 126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
a) [ ] Teste serologice ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă 127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste a) [ ] De transport
biochimice: b) [x] De îmbogăţire
a) [ ] Teste serologice c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
b) [ ] Fagoidentificare d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
c) [ ] Teste biochimice primare e) [ ] Speciale
d) [x] Teste biochimice secundare ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Antibioticogramă. 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
--------------------------------------------------------------------- examinează:
123) Genul Shigella include specia:
a) [ ] Urina
a) [x] S. boydii b) [ ] Materii fecale
b) [ ] S. bovis c) [x] Sânge
c) [ ] S. Enteritidis d) [ ] Bilă
d) [ ] S. Newport e) [ ] Exudate rinofaringiene
e) [ ] S. salamae ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] Forma S , colorate în roz. c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
c) [ ] Negre cu luciu metalic d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
a) [ ] Forma S, colorate în roşu b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
c) [ ] Negre cu luciu metalic d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
13
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: 136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d a) [ ] Alergeni microbieni
b) [x] O 1, 2, 12 : H a b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [ ] O 1, 12 : H g, m c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] O 6, 7 : H c e) [ ] Diagnosticuri
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de 137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
diagnostic:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
a) [ ] Coprocultura b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
b) [ ] Urocultura d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
c) [x] Hemocultura e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
d) [ ] Bilicultura ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH 138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
diagnostic de preferinţă: c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Mielocultura 139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura a) [ ] C. diphtheriae
--------------------------------------------------------------------- b) [x] C. tetani
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată c) [ ] M. tuberculosis
metoda de diagnostic de preferinţă: d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
a) [ ] Hemocultura ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Bilicultura 140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura a) [ ] Capsula
e) [ ] Mielocultura b) [ ] Endotoxina
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Exotoxina
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este: d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
a) [ ] 1 : 50 ---------------------------------------------------------------------
b) [x] 1 : 200 141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200 a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
e) [ ] 1 : 12 800 b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
14
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar 147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz a) [x] Difterie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tuberculoză
142) C. diphtheriae se caracterizează prin: c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale e) [ ] Scarlatină
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
suprarenalelor întârziat în:
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi a) [ ] Scarlatină
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tusea convulsivă
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant e) [ ] Difterie
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice 149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen a) [ ] Tularemie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Difterie
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere: c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide e) [x] Scarlatină
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare cultură:
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive a) [ ] Loewenstein - Jensen
d) [ ] Scarlatinei b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
e) [ ] Reumatismului c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Popescu
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în: e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Scarlatină 151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
d) [ ] Dizenterie b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
e) [ ] Tusea convulsivă c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
15
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă intestinală:

---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii a) [ ] Bruceloza
caracteristice: b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej d) [ ] Pesta
b) [ ] Negre, lenticulare e) [ ] Infecţia stafilococică
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
e) [ ] Roşii cu luciu metalic caracter supurativ:
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează: a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
a) [ ] Hialuronidazei c) [ ] Antraxul
b) [ ] Hemolizinei beta d) [ ] Pesta
c) [x] Capsulei polizaharidice e) [x] Infecţii stafilococice
d) [ ] Pililor ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Cord-factorului 159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură. a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
a) [ ] Geloză hepatică c) [ ] Antrax
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou d) [x] Pestă
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof e) [ ] Infecţii stafilococice
d) [ ] Mediul Wilson-Blair ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Bulionul biliat 160) Habitat natural a S. aureus este:
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul a) [x] Cavitatea nazală
mediu de cultură: b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou d) [ ] Jejunul
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof e) [ ] Toate de mai sus
c) [x] Geloză peptonatăt ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu 161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
156) Sporogeneza este caracteristică pentru: b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
a) [ ] N. meningitidis d) [ ] B. anthracis
b) [x] B. anthracis e) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] B. melitensis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] F. tularensis 162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
e) [ ] C. diphtheriae de meduză):
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi a) [ ] S. aureus
16
b) [x] B. anthracis ---------------------------------------------------------------------

c) [ ] N. meningitidis 168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae a) [ ] Brucelozei
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Pestei
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
a) [ ] S. aureus e) [ ] Febrei Q
b) [ ] B. anthracis ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Y. pestis 169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis a) [ ] S. pyogenes
--------------------------------------------------------------------- b) [x] B. anthracis
164) Posedă proteina A : c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
a) [x] S. aureus e) [ ] Y. pestis
b) [ ] S. agalactiae ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] S.epidermidis 170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae a) [x] C. perfringens
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] C. novyi
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia: c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
a) [ ] B. anthracis e) [ ] C. sordellii
b) [ ] C. perfringens ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] C. botulinum 171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani a) [ ] Rujeolă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Gonoree
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare: c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
a) [ ] S. pyogenes e) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] C. burneti ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Y. pestis 172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae a) [ ] Geloză peptonată la 370C
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Geloză -ser la 220C
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu c) [ ] Geloză glucozată la 370C
secreţii rinofaringiene: d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
a) [x] S. aureus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] S. pneumoniae 173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis a) [ ] Lecitinaza
e) [ ] E. coli b) [ ] Enterotoxina
17
c) [x] Exotoxina b) [ ] B
d) [ ] Endotoxina c) [ ] O
e) [ ] Flagelii d) [x] H
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Vi
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă: ---------------------------------------------------------------------
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei

palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula procedeu:
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat a) [ ] În geloză în coloană
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În bulion peptonat
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, c) [x] În geloză semilichidă
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru: d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
a) [ ] C. tetani ---------------------------------------------------------------------
b) [x] C. perfringens 180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
c) [ ] C. botulinum înalt selectiv:
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi a) [ ] Kauffmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Endo
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant c) [ ] Levin
serveşte următoarea enterobacterie: d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
a) [ ] Y. enterocolitica ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Proteus vulgaris 181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
c) [ ] S. dysenteriae moderat selectiv:
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli a) [ ] Kauffmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Endo
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele c) [ ] Levin
antigene de grup: d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
a) [ ] A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] B 182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
c) [x] O
d) [ ] H a) [ ] Şobolanul cenuşiu
e) [ ] K b) [ ] Puricele de şobolan
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Omul bolnav
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele d) [ ] Purtătorul de germeni
antigene de tip (serovar): e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] A 183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
18
d) [ ] ADN dublucatenar
a) [x] Şobolanul cenuşiu e) [ ] ADN monocatenar liniar
b) [ ] Puricele de şobolan ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Omul bolnav 189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope a) [ ] Retrovirusuri
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Delta virus
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este: c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
a) [ ] Porcii e) [x] Viroizi
b) [ ] Raţele ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Caii 190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele a) [ ] Togavirusuri
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Retrovirusuri
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri: c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus e) [ ] Viroizi
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster 191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie de replicare autonomă:
e) [ ] Nici unul de mai sus
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Adenovirusuri
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de: b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
a) [ ] Liză d) [ ] V. hepatitic B
b) [x] Inhibare a hemaglutinării e) [x] V. hepatitic D
c) [ ] Hemaglutinare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Aglutinare 192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
e) [ ] Precipitare inelară
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Togavirusuri
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de b) [ ] Adenovirusuri
găină: c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
a) [ ] Precipitare e) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bacterioliză 193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs a) [ ] Virsul hepatitei A
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Virusul rujeolos
188) Genomul virusului gripal prezintă: c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
a) [ ] ARN monocatenar diploid e) [ ] Poliovirus
b) [x] ARN monocatenar fragmentat ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] ADN monocatenar circular 194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
19
c) [x] Retrovirus
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii d) [ ] Rhabdovirus
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii e) [ ] Enterovirus
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi 200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transplante de organ
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
a) [ ] Virusul rabic d) [ ] Culturi primare
b) [ ] Virus fix e) [ ] Nici una din ele
c) [ ] Virusurile Coxsackie A ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Poliovirus 201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se
e) [x] Virusul hepatitei B numesc:
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt: a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
a) [x] Limfocitele T CD4 c) [x] Tulpini diploide
b) [ ] Limfocitele T CD8 d) [ ] Transplante de organ
c) [ ] Epiteliul rinofaringean e) [ ] Toate enumerate
d) [ ] Epiteliul urogenital ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire 202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru a) [ ] Transplante de organ
următoarele virusuri: b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
a) [ ] Paragripale d) [ ] Linii celulare
b) [ ] Adenovirusuri e) [ ] Nici una din cele enumerate
c) [ ] Poliovirusuri ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Coxsackie A 203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
e) [x] Gripale mesager se mai numesc:
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
sterilizează prin: b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
a) [ ] Autoclavare la 1200C d) [x] Virusuri cu genom de sens -
b) [ ] Autoclavare la 1100C e) [ ] Virusuri defective
c) [ ] Fracţionat la 1000C ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Filtrare 204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager
e) [ ] Tindalizare se numesc:
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor: a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
a) [ ] Orthomyxovirus c) [x] Virusuri cu genom de sens +
b) [ ] Paramyxovirus d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
20
e) [ ] Virusuri defective a) [ ] Viroid

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Provirus
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC e) [x] Virion
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare 211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare a) [ ] Prion
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Viroid
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se c) [ ] Virus vegetativ
numeşte: d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
a) [ ] Fag temperat ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Fag lizogen 212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Decapsidare
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei: b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
a) [ ] Caliciviridae d) [x] Înmugurire
b) [ ] Flaviviridae e) [ ] Viropexis
c) [ ] Hepadnaviridae ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Papovaviridae 213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele: a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
a) [ ] Ts c) [ ] Diviziune simplă
b) [x] Th d) [x] Liza celulei
c) [ ] Tc e) [ ] Viropexis
d) [ ] K ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] NK 214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este
--------------------------------------------------------------------- asigurată de:
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
a) [ ] CD2 b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
b) [x] CD4 c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
c) [ ] CD6 d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
d) [ ] CD8 e) [x] Lipsa apei libere
e) [ ] CD10 ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Albastru de metilen
21
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% 221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă a) [x] Monotriche
e) [x] Soluţia Lugol b) [x] Amfitriche
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Lofotriche
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina 222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin
c) [x] Fucsina Pfeiffer coloraţiile:
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod a) [ ] Cu fucsină apoasă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cu albastru de metilen
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
a) [ ] Fucsina Pfeiffer e) [ ] Metoda Burri
b) [x] Fucsină fenicată ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5% 223) Sporii la bacterii se pot situa:
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen a) [ ] Bipolar
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Terminal
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: c) [x] Subterminal
d) [x] Central
a) [x] Fucsină fenicată e) [ ] Lateral
b) [ ] Violet de genţiană ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Albastru de metilen 224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5% a) [x] Proteine
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Glucide în cantităţi mari
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele: c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
a) [x] Fucsina Ziehl e) [x] Oxidoreductaze
b) [ ] Fucsina Pfeiffer ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Acid clorhidric de 0,5% 225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
e) [x] Albastru de metilen a) [x] În perechi
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În lanţuri
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate: c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
a) [ ] Acid sulfuric de 5% e) [x] În ciorchine
b) [x] Fucsină apoasă ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Tuş de China 226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
22
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern

d) [ ] Participă activ în sporogeneză a) [ ] Biologică
e) [x] Este un factor antifagocitar b) [ ] Biofizică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Fizică
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte: d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
a) [ ] Flagelina ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Peptidoglicanul 233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide a) [x] Specia
e) [x] Polipeptide b) [x] Genul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Familia
228) Spirochetele reprezintă: d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate 234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte a) [x] Clasa
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate b) [x] Ordinul
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Familia
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază: d) [x] Genul
e) [ ] Specia
a) [x] În microscopul cu fond negru ---------------------------------------------------------------------
b) [x] În microscopul cu contrast de fază 235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
c) [ ] În microscopul electronic următoarele particularităţi:
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă a) [x] Origine comună
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Adaptate la un habitat anumit
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină: c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
a) [x] Peptidoglicanul e) [x] Metabolism similar
b) [ ] Lipoproteine ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Lipopolizaharide 236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide a) [x] Micrococcus
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Diploccus
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa: c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
a) [ ] Fimbriilor e) [ ] Sarcina
b) [x] Capsulei ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Pililor sexuali 237) Se divid în câteva planuri :
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină a) [ ] Micrococcus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diplococcus
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode: c) [x] Tetracoccus
23
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Au membrană nucleară
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diploccus 244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
e) [x] Sarcina b) [ ] Au membrană nucleară
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Conţin mezosomi
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se divid într-un singur plan 245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime a) [ ] Schizomycetes
e) [ ] Se aranjează în grămezi b) [ ] Micrococcaceae
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Staphylococcus aureus
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Se divid într-un singur plan 246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime a) [ ] Coccus
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate b) [x] Bacterium
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsia
241) Către formele alungite de microorganisme se referă: d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
a) [x] Bacterium ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Mycoplasma 247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
e) [x] Clostridium b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi: d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
a) [ ] Hematoxilina ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Albastru de metilen 248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară
e) [x] Violetul de genţiană b) [x] Este legat de mezosomii laterali
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Este legat de mezosomii septali
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic: d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
24
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară a) [x] Terminală

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Bipolară
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma: c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii e) [ ] Haotică
b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor 255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice a) [x] Capsomeri
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Capsidă
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma: c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor e) [ ] Exospori
b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară 256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Corpi elimentari
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii b) [ ] Protoplaşti
compuşi chimici: c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
a) [ ] Acizi nucleici e) [x] Forme intermediare
b) [x] Fosfolipide ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Steroli 257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
d) [x] Proteine a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
e) [ ] Porine b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice: d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice 258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică a) [ ] Micoplasmelor
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei b) [x] Micetelor levuriforme
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Micobacteriilor
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
a) [ ] Lipopolizaharide ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Membrana externă 259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici a) [x] De lag
e) [x] Peptidoglican b) [ ] De sporulare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Staţionară
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi: d) [x] De declin
25
e) [ ] Anabioză a) [x] Să fie izotonice

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este: c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
a) [ ] ≥ 1 e) [x] Să posede o anumită viscozitate
b) [ ] ≥ 2 ---------------------------------------------------------------------
c) [x] ≥ 4 - 8 266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64 a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi: c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
a) [ ] Difuzie şi osmosă ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Hidroliză alcalină 267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să
c) [x] Hidroliză acidă conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică a) [x] Oxigen
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Hidrogen
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică: c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
a) [ ] Comerciale e) [x] Azot
b) [x] Empirice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice 268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
--------------------------------------------------------------------- următoarelor produse metabolice:
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Acizilor organici
a) [ ] Vâscoase b) [x] Indolului
b) [x] Lichide c) [x] Amoniacului
c) [x] Semilichide d) [x] Hidrogenului sulfurat
d) [ ] Intermediare e) [ ] Acetoinei
e) [x] Solide ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe: culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină a) [ ] Pipeta Pasteur

b) [x] Să fie sterile b) [x] Ansa bacteriologică
c) [x] Să fie nutritive c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial d) [x] Tamponul
e) [ ] Să fie hipotonice e) [x] Spatula
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: 270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
26
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor

a) [x] Microaerofile c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
b) [x] Anaerobe d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
c) [x] Facultativ anaerobe e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
d) [x] Aerobe ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Intermediare aerobe 276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
--------------------------------------------------------------------- microbiene, se determină prin următoarele probe:
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
de creare a anaerobiozei: a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
a) [x] Mecanică c) [x] Serotipie
b) [ ] Sintetică d) [x] Lizotipie
c) [x] Chimică e) [ ] Fagoidentificare
d) [x] Fizică ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Biologică 277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Appelmann
a) [x] Forma rotundă b) [x] Otto
b) [x] Suprafaţă netedă c) [x] Furt
c) [ ] Suprafaţă rugoasă d) [x] Fischer
d) [x] Consistenţă omogenă e) [ ] Gratia
e) [x] Margini regulate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi: temperatură:
a) [ ] Structură omogenă a) [x] 1000C

b) [x] Suprafaţă rugoasă b) [x] 1100C
c) [ ] Margini regulate c) [x] 1200C
d) [x] Opace d) [x] 1340C
e) [x] Margini dantelate e) [ ] 1600C
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi 279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
c) [x] Prin filtre bacteriene următoarele grupe:
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană a) [ ] De întreţinere
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Elective
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda c) [x] De îmbogăţire
difuzimetrică include următoarele etape: d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
a) [x] Insămânţarea culturii testate ---------------------------------------------------------------------
27
280) De selectat mediile elective:

a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
a) [ ] Apă peptonată b) [ ] Otto
b) [x] Ser coagulat c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
c) [x] Geloză sânge d) [x] Difuzimetrică
d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Appelmann
e) [ ] Mediile Hiss ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Zeissler
a) [ ] Geloză-sânge b) [x] Appelmann
b) [ ] Zeissler c) [ ] Weinberg
c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Gratia
d) [x] Muller e) [ ] Ficher
e) [x] Cauffmann ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne
macerată la următoarele regimuri: a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
a) [ ] La frigider 00C c) [x] Semilichide
b) [ ] La frigider 4-80C d) [ ] Intermediare
c) [x] Temperatura camerei e) [x] Solide
d) [x] Termostat 370C ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Baia de apă 1000C 288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se a) [x] Lactoză
realizează prin următoarele căi: b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi d) [ ] Albastru de bromtimol
b) [ ] Pasteurizare e) [x] Geloză
c) [x] Prin filtre bacteriene ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Tindalizare 289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
e) [ ] Cu căldură uscată
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Mecanice
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea b) [x] Fizice
următoarelor produse metabolice: c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
a) [x] Amoniacului e) [ ] Sintetice
b) [x] Indolului ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acizilor organici 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon a) [ ] Au dimensiuni mici
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
realizează prin metoda: d) [x] Marginile sunt neregulate
28
e) [x] Au structură neomogenă a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
a) [ ] Să conţină antibiotice e) [ ] Sinteza capsulei
b) [x] Să fie izotonice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Să posede anumită viscozitate 297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Alternativ
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură: b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
a) [ ] Dozate d) [x] Specific
b) [ ] Empirice e) [x] Nespecific
c) [x] Simple ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Compuse 298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
e) [ ] Sintetice
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sterilă
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru: b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
a) [ ] Soluţii apoase d) [x] Activă
b) [ ] Obiecte din cauciuc e) [ ] Colectivă
c) [x] Obiecte din porţelan ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Obiecte din sticlă 299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
include: c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură 300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss a) [x] Alternativă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Acidă mixtă
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
a) [x] Au suprafaţă netedă e) [ ] Secundară
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu 301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară a) [x] Origine heterogenă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Natură lipidică
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă: c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
29
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni a) [x] Limfocitele T

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Limfocitele B
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet: c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
a) [x] Nu posedă imunogenitate e) [ ] Macrofage
b) [ ] Este de natură proteică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni 308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate a) [ ] Originea antigenului
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Durata perioadei latente
303) Despre complement se poate afirma: c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
proaspăt ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide 309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice a) [x] Agentul cauzal
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă b) [ ] Doza infectantă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Poarta de intrare
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii: d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
a) [ ] IgM ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Limfocitele B 310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină a) [ ] Trombocite
e) [x] β, x - lizine b) [x] Hematii
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Leucocite
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt: d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
a) [ ] Măduva osoasă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Ganglionii limfatici 311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
--------------------------------------------------------------------- inversată
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt: c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
a) [ ] Ganglionii limfatici e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
b) [x] Măduva osoasă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Splina 312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul a) [ ] Auramina
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Fosfataza alcalină
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori: c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
30
e) [ ] O - streptolizina active:
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma: a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular c) [x] Histaminei
b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală d) [x] Serotoninei
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid e) [x] Bradikininei
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul 319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină: a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
a) [ ] Paralizii c) [ ] Antiantrax
b) [x] Febră d) [x] Antitetanic
c) [x] Leucopenie e) [x] Antidifteric
d) [x] Hipotensiune ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hepatosplenomegalie 320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma: a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară c) [x] Antigangrenos
b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală d) [x] Antidifteric
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului e) [ ] Antigripal de tip A
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Este utilizată în medicina legală 321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se a) [ ] Reacţia de fixare a complementului
clasifică în următoarele tipuri: b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare d) [x] De hemaglutinare indirectă
b) [ ] Anti - O polizaharidice e) [x] RIF directă
c) [x] Antibacteriene ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Antivirale 322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
e) [x] Antitoxice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Eritrocite de berbec
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt: b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin d) [ ] Particule de cărbune activat
b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică e) [x] Poliribonucleotide sintetice
c) [x] Imunoglobulina standardă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană 323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Leptospirozelor
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman b) [x] Brucelozei
sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic c) [x] Anraxului
31
d) [x] Tularemiei a) [x] Dosis certa letalis

e) [ ] Tifosului exantematic b) [x] Dosis letalis minima
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Dosis patogenica
324) Despre vaccinuri se poate afirma: d) [x] Dosis letalis 50
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic e) [x] Dosis infecţiosis
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din 330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări a) [ ] Flagelii
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii b) [x] Pilii
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Glicocalixul
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de : d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
a) [x] Agentul cauzal ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Doza infectantă 331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism a) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor b) [ ] Sintetaza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Neuraminidaza
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
a) [ ] Paralizii ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Febră 332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune a) [ ] Oxidoreductaze
e) [ ] Hepatosplenomegalie b) [x] Plasmocoagulaza
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Citocromoxidaza
327) Despre virulenţă se poate afirma: d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
a) [ ] Este un caracter de specie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Este un caracter stabil 333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
328) Patogenitatea reprezintă: d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
a) [x] Un caracter de specie al microbului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Un caracter individual al microbului 334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil b) [x] Sunt de natură proteică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
329) Gradul de virulenţă se determină în: d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
32
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Incubaţie

335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma: c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi e) [x] Convalescenţă
b) [x] Sunt imunogene ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se transformă în anatoxine 341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene a) [x] Anticorpii naturali
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Fagocitoza
336) Endotoxina bacteriană: c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
a) [ ] Este de natură proteică e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
b) [x] Este de natură lipopolizaharidică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii 342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului a) [x] Sistemul complement
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Lizinele
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: c) [x] Interferonii
a) [ ] Este termosensibilă e) [ ] Imunoglobulinele G
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată 343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene de următorii factori:
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Fagocitoză
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
următoarele căi: c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
a) [x] Prin continuitate e) [ ] Limfocite
b) [x] Pe cale limfatică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pe cale hematogenă 344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă a) [ ] Biologică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Clasică
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
a) [x] Transmisivă e) [ ] Artificială
b) [x] Aerogenă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Anaerobă 345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
d) [x] Alimentară particularităţi
e) [x] Contact direct
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Apar primele după stimul antigenic
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
a) [ ] De infectare d) [x] Sunt sensibile la cisteină
33
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I b) [ ] Transplacentară

--------------------------------------------------------------------- c) [x] Activă
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele? d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
a) [x] Nu posedă imunogenitate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici 352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului
e) [ ] Sunt de natură proteică b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Se menţine timp îndelungat
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma: d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale 353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară a) [x] De precipitare inelară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Imunoelectroforeză
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi: d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
a) [ ] Este de natură proteică ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi 354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil a) [x] O - aglutinare
e) [x] Este termostabil b) [ ] M - aglutinare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] H - aglutinare
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
a) [x] Conţine informaţie heterogenă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor 355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele utilizate macroparticule:
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro a) [x] Hematii de berbec
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi: c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
a) [x] Postinfecţioasă e) [x] Particule de latex
b) [x] Transplacentară ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Nespecifică 356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
d) [ ] Postvaccinală în raport cu RA sunt:
e) [ ] Posttransfuzională
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se efectuează pe lamă
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi: b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
a) [ ] Postinfecţioasă d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
34
e) [x] Este mai demonstrativă următoarele metode:

---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile: a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
a) [ ] Hemaglutinare indirectă c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
b) [x] Hemoliză d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
d) [x] Fixare a complementului ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bacterioliză 363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea: a) [ ] Sunt înalt reactogene
b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
a) [ ] Antigenelor virale c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
b) [ ] Antigenelor corpusculare d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
c) [x] Complementului e) [x] Induc o infecţie inaparentă
d) [ ] Anticorpilor incompleţi ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Serului hemolitic 364) Vaccinările sunt indicate:
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice: a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
b) [x] După indicaţii epidemiologice
a) [ ] De aglutinare în tuburi c) [x] Selectiv individual
b) [x] Imunofluorescenţă Coons d) [ ] În perioada de convalescenţă
c) [x] Radioimună e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
d) [x] Imunoenzimatică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi 365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană c) [x] Antivirale
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică d) [x] Antibacteriene
c) [x] Sunt imunogene e) [ ] Antifungice
d) [ ] Nu posedă antigenitate ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Crează imunitate artificială activă 366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin a) [x] Mastocite
următoarele metode: b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator 367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile a) [x] Astmul bronşic
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Boala serului
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin c) [ ] Artrite reumatoide
35
d) [x] Şocul anafilactic ---------------------------------------------------------------------

e) [x] Urticaria 373) Sunt imunocompetente:
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele a) [x] Limfocitele T
particularităţi: b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul d) [ ] Celulele K
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul e) [ ] Celulele NK
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E 374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele c) [ ] Splina
particularităţi: d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Nu se transferă prin seruri imune 375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză a) [x] Ganglionii limfatici
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Splina
370) Imunitatea artificială activă: d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor 376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) a) [ ] Limfocitele TCD8+
e) [ ] Se transmite ereditar b) [x] Limfocitele TCD4+
--------------------------------------------------------------------- c) [x] CPA
371) Imunitatea artificială pasivă: d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor 377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) a) [x] Limfocitele TCD8+
e) [ ] Se transmite ereditar b) [ ] Limfocitele TCD4+
--------------------------------------------------------------------- c) [x] CPA
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Plasmocite
a) [ ] Limfocitele Tc ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Limfocitele Th 378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
e) [ ] Celulele NK b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
36
c) [x] Producerea de anticorpi IgM

d) [ ] Producerea de anticorpi IgG a) [ ] Tinsdal
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie b) [x] TCBS
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Geloză alcalină
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin: d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore 385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG a) [ ] Tinsdal
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie b) [ ] Ploskirev
--------------------------------------------------------------------- c) [x] TCBS
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule: d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
a) [x] Plazmocitele ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Trombocitele 386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T a) [x] Berbec
e) [x] Macrofagele b) [ ] Umane O1
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Găină
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
a) [ ] Salmonella ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio 387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:

b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
d) [ ] Pseudomonas b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
e) [x] Shigella c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Sensibilitatea la polimixină
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Glucozei 388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
d) [x] Zaharozei b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
e) [x] Arabinozei c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
37
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Antigenul B

389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi: c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
a) [ ] V. cholerae eltor e) [x] Antigenul H
b) [x] V. parahaemolyticus ---------------------------------------------------------------------
c) [x] V. alginolyticus 395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili c) [ ] Analiza radioimună
pot fi: d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
a) [x] Peştii din apele sărate ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Peştii din apele dulci 396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine a) [x] Enterita holerică
e) [ ] Scoici din apele de râu b) [ ] Enterocolita holerică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Gastroenterita holerică
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
a) [ ] Vaccin viu atenuat ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic 397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
e) [x] Holerogen - anatoxină b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
a) [x] Antigenul A ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Antigenul B 398) E. coli patogene pot cauza:
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D a) [x] Infecţii holeriforme
e) [x] Antigenul H b) [x] Infecţii dizenteriforme
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Toxiinfecţii alimentare
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine: d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
a) [x] Antigenul A ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D 399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
e) [x] Antigenul H
--------------------------------------------------------------------- a) [x] EPEC
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine: b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
a) [x] Antigenul A d) [ ] EBEC
38
e) [ ] EDEC 405) Pentru E. coli este caracteristic:

---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] Produce indol
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
a) [x] EPEC c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
b) [x] EHEC d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
c) [ ] EDEC e) [x] Posedă lizindecarboxilază
d) [x] EAEC ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] EBEC 406) Pentru E. coli este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli: a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
a) [x] Diareigene c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
b) [ ] Neurogene d) [x] Produce indol
c) [x] Uropatogene e) [x] Decarboxilează lizina
d) [ ] Hepatotrope ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bacteriemice 407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
--------------------------------------------------------------------- preparate:
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [ ] Sulbactam
a) [x] Glucoza - AG b) [x] Bificol
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG c) [x] Bifidobacterină
c) [x] Hidrogen sulfurat - - d) [ ] Subtilină
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A e) [x] Lactobacterină
e) [ ] Hidrogen sulfurat - + ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 408) Despre E. coli se poate afirma:
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de
patogenitate: a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
a) [ ] Hialuronidaza c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
b) [ ] Fibrinolizina d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
c) [x] Enterotoxina e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
d) [x] Pilii comuni ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Plasmocoagulaza 409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile: a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
a) [ ] ABCDE c) [x] Posedă nitratreductază
b) [x] OKA d) [x] Sunt catalazopozitive
c) [x] OKB e) [ ] Sunt oxidazopozitive
d) [x] Seruri monovalente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Seruri anti-Vi 410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
39
c) [ ] Fermentarea lactozei e) [ ] Wilson-Blair

d) [ ] Formarea indolului ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR) 416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele: c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat e) [x] Hidrogen sulfurat - -
b) [x] Formarea indolului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fermentarea glucidelor 417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma a) [ ] Riziform
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Mucopurulent
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele c) [x] Sangvinolent
prelevate: d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
a) [x] Materii fecale ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Urină 418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge a) [x] Neuraminidaza
e) [ ] Punctat sternal b) [x] Toxina Shiga
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Endotoxina
413) Genul Shigella include speciile: d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
a) [x] S. boydii ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] S. bovis 419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae a) [x] Vaccin omorât
e) [x] S. flexneri b) [x] Vaccin inactivat curativ
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Bacteriofag dizenteric
414) Speciile care posedă serovariante: d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
a) [x] S. dysenteriae ---------------------------------------------------------------------
b) [x] S. flexneri 420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic
c) [x] S. boydii se poate preleva:
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis a) [x] Sânge
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Lichid cefalorahidian
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile: c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
a) [x] Endo e) [x] Bila
b) [x] Levin ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bismut sulfit agar 421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu identificare a enterobacteriilor:
40
c) [x] Biochimice
a) [ ] Geloza sânge d) [ ] De patogenitate
b) [x] Mediul Levin e) [x] Serologice
c) [x] Mediul Kligler ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ser coagulat 427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
e) [x] Mediul cu uree
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Urina
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo- b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
paratifoide: c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd e) [x] Probe din alimentul suspectat
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2 428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 a) [x] Factori de adeziune
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Antigenul Vi
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
a) [ ] Reacţia Wright e) [ ] Proteina A
b) [ ] Reacţia Weil-Felix ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Reacţia Widal 429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [x] Bacteriemie
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Difuzie parenchimatoasă
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează c) [x] Alergică
cu: d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
a) [ ] Serul polivalent OKA ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Serul polivalent ABCDE 430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a manifesta prin:
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE a) [ ] Septicemii
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele: c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
a) [x] Vacinuri inactivate e) [ ] Meningoencefalite
b) [ ] Vacinuri vii atenuate ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică 431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen a) [x] Plămâni
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Măduva osoasă
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor: c) [x] Splină
d) [x] Ficat
a) [x] De cultură e) [ ] Encefal
b) [ ] Toxigeneza ---------------------------------------------------------------------
41
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au: a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H c) [x] Weinberg
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H d) [ ] Widal
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G e) [ ] Wright
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H 438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie a) [ ] Lecitinaza
diagnostică: b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H d) [ ] Tetanoeritrina
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H e) [x] Tetanospasmina
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G 439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
b) [x] Posedă activitate zaharolitică
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
au: d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40 440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G a) [ ] Este slab toxică
e) [x] Titrul Ig M < Ig G b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează: d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
a) [x] Monovaccinuri inactivate ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen 441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
d) [x] Vaccinul TABTe a) [ ] Plăgi operatorii
e) [ ] Vaccinul ADTP b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Plăgi superficiale
436) Despre C. tetani se poate afirma: d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant 442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins a) [ ] C. sporogenes
e) [x] Posedă activitate hemolitică b) [x] C. perfringens
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] C. difficile
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele: d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
42
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Porcinele

443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome: d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
a) [ ] Celulită ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Flegmon gazos crepitant 449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită a) [ ] Prin intermediul acarienilor
e) [x] Scurgeri fetide din plagă b) [x] Aerogenă
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Digestivă
444) Simptome caracteristice în botulism sunt: d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
a) [x] Diplopie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Artralgie 450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie a) [x] Sângele (hemocultura)
e) [ ] Ataxie b) [x] Exudatul articular
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Urina
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Pancreonecroza 451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică a) [ ] De precipitare
e) [x] Stop cardiac b) [ ] De neutralizare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Wright
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal 452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
--------------------------------------------------------------------- c) [x] RIF indirectă
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
a) [x] B. melitensis ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] B. pertussis 453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
e) [x] B suis b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi: d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
a) [ ] Persoanele bolnave ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Caprinele şi ovinele 454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
43
e) [x] Pseudotuberculoză
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave 460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente) a) [ ] Prin înţepătura păduchilor
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat) b) [x] Prin intermediul puricilor
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Aerogen
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Sputa 461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina a) [ ] Hemolitico-uremică
e) [ ] Bila b) [x] Bubonică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Pulmonară
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi 462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou a) [x] Aspirat din bubon
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy b) [ ] Urină
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sânge pentru hemocultură
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi 463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
c) [ ] Contraimunoelectroforeza a) [x] Bacterioscopică
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă b) [ ] Contraimunoelectroforeza
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo c) [x] Biologică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi 464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători a) [ ] Nu fermentează glucidele
e) [x] Convalescenţi b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii: d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
a) [ ] Tularemie ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Pestă 465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză a) [ ] Bastonaş gramnegativ
44
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică ---------------------------------------------------------------------

c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula 471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen a) [ ] Bolnavii de bruceloză
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bovinele
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
a) [ ] Neisser e) [x] Porcinele
b) [ ] Ziehl-Neelsen ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Burri-Hins 472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram a) [x] Evoluează în stadii
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de
a) [x] Cutanată tip IV
b) [x] Pulmonară e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
c) [x] Intestinală ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Bubonică 473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
e) [ ] Anginoganglionară următoarele metode:
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă: a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
a) [x] Exudat din carbuncul c) [ ] Biologică
b) [x] Sputa d) [x] Serologică (cu autotulpini)
c) [ ] Urina e) [x] RIF
d) [x] Materii fecale ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Sânge 474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate d) [ ] Sunt gram-pozitive
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de ---------------------------------------------------------------------
stalactite 475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
b) [x] Antraxina e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
c) [x] Vaccin viu atenuat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis 476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
45
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative ---------------------------------------------------------------------

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
--------------------------------------------------------------------- 482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.) b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
c) [x] Posedă cord-factor d) [x] Fermentează numai glucoza
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 483) Rickettsiile se caracterizează prin:
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi perle" pozitiv)
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma: 485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Produce lecitinază c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin: 486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice a) [ ] S. intermedius
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului b) [x] S. aureus
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield c) [ ] S. gallinarum
e) [x] Producere toxină eritrogenă d) [x] S. epidermidis
46
e) [x] S. saprophyticus 492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu

--------------------------------------------------------------------- secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
487) S. aureus este o bacterie:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator
a) [ ] Strict patogenă b) [x] Suprafeţe din maternităţi
b) [x] Condiţionat patogenă c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
d) [x] Toxigenă e) [x] Aerul din încăperi
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate,

lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
a) [ ] Oxidaza c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
b) [x] Plasmocoagulaza d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
c) [x] Hialuronidaza granular
d) [x] Fibrinolizina e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
e) [ ] Mucinaza festonate şi zonă de hemoliză
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: 494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
următoarele teste:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza a) [x] Determinarea coagulazei libere
c) [x] Lipaza b) [x] Determinarea coagulazei legate
d) [ ] Factor edematogen c) [x] Determinarea lecitinazei
e) [x] Coagulaza d) [x] Determinarea hemolizinei
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Proba biologică
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele a) [x] Apără de fagocitoză
c) [x] Exfoliatina b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
d) [x] Enterotoxina c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
e) [ ] Toxina eritrogenă d) [ ] Activează limfocitele T helper
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus: ---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
a) [ ] Neurotoxine utilizate:
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
d) [x] Enterotoxinele b) [x] Plasma antistafilococică
e) [x] Proteina A c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Vaccin curativ
47
e) [ ] Autovaccin b) [ ] Formează colonii pigmentate

--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
a) [ ] Ser imun antitoxic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anatoxina stafilococică 503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale
e) [x] Bacteriofag stafilococic b) [ ] Cresc numai la 370C
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cultivă pe medii simple
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
a) [x] Puroi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Mase vomitive 504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
c) [x] Urina
d) [x] Sânge a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
e) [ ] Maduva osoasă b) [x] Parazitează specific numai omul
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
499) Genul Neisseria reuneşte: d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Coci gramnegativi 505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi a) [x] Neisserii pretenţioase
e) [ ] Coci strict anaerobi b) [ ] Neisserii halofile
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Neisserii intermediare
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
a) [ ] N. sicca ---------------------------------------------------------------------
b) [x] N. gonorrhoeae 506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis a) [ ] Puroiul din plagă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Exudatul nazofaringian
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe 507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
d) [x] Sunt carboxifile examinează:
e) [x] Se cultivă numai la 370C
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Bacterioscopic
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
a) [ ] Cresc pe medii uzuale d) [x] Biochimic
48
e) [ ] Biologic 513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de

--------------------------------------------------------------------- boală:
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] Nasofaringita
a) [ ] La frigider b) [ ] Angina
b) [ ] La temperatura camerei c) [x] Meningococcemia
c) [x] La temperatura 370C d) [x] Meningita
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore e) [ ] Encefalita
e) [ ] Fără restricţii ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Aerogenă
a) [ ] Transparent b) [ ] Fecalo - orală
b) [ ] Hemoragic c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
c) [x] Opalescent d) [x] Sexuală
d) [x] Tulbure e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată) ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare
a) [ ] Endo b) [x] Este fragil în mediul ambiant
b) [ ] Bulion biliat c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
c) [x] Bulion glucozat d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
d) [x] Geloză ser e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
e) [x] Geloză semilichidă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de b) [x] Prostatită
cultură: c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate e) [ ] Pelvioperitonită
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C 517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C a) [ ] Conjunctivită
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Endometrită
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice: c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
a) [ ] Fermentează zaharoza e) [x] Endocervicită
b) [x] Fermentează maltoza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fermentează glucoza 518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot
d) [x] Produce oxidază constata:
e) [x] Posedă catalază
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Conjunctivită gonococică
49
b) [x] Oftalmia gonococică b) [x] Oxidazopozitivi

c) [x] La fetiţe vulvovaginite c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [ ] Otite gonococice d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Stomatită e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: 524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Treponema pallidum a) [x] Sunt coci sferici

b) [ ] Borrelia burgdorferi b) [x] Coci grampozitivi
c) [x] Chlamidia trachomatis c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] Trichomonas vaginalis d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [x] HIV e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei 525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
a) [ ] Spălături gastrice b) [x] Coci lanceolaţi
b) [x] Exudat endocervical c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
c) [x] Exudat conjunctival d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate e) [x] Formează capsulă
e) [x] Puroi uretral ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 526) Streptococii sunt incluşi:
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
clinică a infecţiei se prelevă: a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate c) [x] Genul Streptococcus
b) [x] Secreţii vulvovaginale d) [x] Genul Lactococcus
c) [x] Tampon rectal e) [x] Genul Peptostreptococcus
d) [x] Exudat nasofaringian ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Lichid cefalorahidian 527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
--------------------------------------------------------------------- următoarele grupe:
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator a) [x] α - hemolitici
prin: b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
a) [x] Masajul prostatei d) [x] γ - hemolitici
b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât e) [ ] δ - hemolitici
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat 528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Streptococi piogeni
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor b) [x] Streptococi orali
caractere: c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea e) [x] Streptococi lactici
50
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei

529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
grupelor: c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
a) [ ] K e) [x] Determinarea proteinei C reactive
b) [ ] T ---------------------------------------------------------------------
c) [x] A 535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
d) [x] B imunologice:
e) [x] C
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Reacţia Mantoux
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de b) [x] Reacţia Dick
patogenitate: c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
a) [x] Streptolizina S e) [ ] Reacţia Burnet
b) [x] Streptolizina O ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterotoxina 536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
--------------------------------------------------------------------- b) [x] T. pallidum
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
a) [ ] Plasmocoagulaza e) [x] T. vincentii
b) [ ] Fosfataza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Hialuronidaza 537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza a) [ ] Transmisiv
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Transplacentar (verticală)
532) Boli poststreptococice specifice severe: c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
a) [ ] Otite e) [x] Prin obiecte recent contaminate
b) [ ] Meningite ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sinusite 538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută a) [x] Sifilisul primar
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sifilisul latent
533) S. pneumoniae cauzează frecvent: c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
a) [ ] Scarlatina e) [x] Sifilisul terţiar
b) [x] Pneumonii lobare acute ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Meningite la copii 539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode
d) [ ] Enterocolite uzuale:
e) [x] Frecvent otite
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
51
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă

e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [ ] Parenteral
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală e) [x] Prin tegumente şi mucoase
b) [x] La sfârşitul stadiului primar ---------------------------------------------------------------------
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar 546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sânge
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
a) [ ] Reacţia de aglutinare e) [x] Lichidul cefalorahidian
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel 547) Izolarea leptospirelor se realizează:
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi: a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
a) [ ] Glomerulonefrita cronică c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
b) [ ] Hepatosplenomegalie d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
c) [x] Paralizia generală progresivă e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
d) [x] Gome osoase şi cutanate ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică 548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează: a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
a) [x] Serozitatea din şancrul dur c) [ ] Imunomicroscopia electronică
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
c) [x] Exudatul din elementele eruptive e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
d) [x] Serul bonavului ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sânge 549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
---------------------------------------------------------------------
544) Despre leptospire se poate afirma: a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
încârligate d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
b) [ ] Sunt grampozitive e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie 550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
e) [ ] Posedă perete celular rigid
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De hemaglutinare
545) Omul contractează leptospiroza: b) [x] De fixare a complementului
52
c) [x] De hemaglutinare indirectă 556) Probele de aer se recoltează prin metodele:

d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor a) [ ] De fracţionare
--------------------------------------------------------------------- b) [x] De sedimentare
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
a) [ ] Vaccin viu atenuat e) [ ] De incluzionare
b) [x] Vaccin inactivat ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira 557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
d) [ ] Anatoxină leptospirozică epidemiologici:
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Antibiograma
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
a) [ ] B. typhimurium d) [x] Serovarul
b) [x] B. recurrentis e) [x] Colicinovarul
c) [ ] B. enterica ---------------------------------------------------------------------
d) [x] B. burgdorferi 558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
e) [ ] B. canis enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
a) [ ] Persoanele bolnave c) [x] Kligller
b) [x] Caprinele d) [x] Olkeniţki
c) [x] Bovinele e) [ ] Hiss
d) [x] Suinele ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Ecvinele 559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
--------------------------------------------------------------------- realizează pe următoarele medii:
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [ ] Simmons
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului b) [x] Russel
b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K c) [ ] Ploskirev
c) [ ] Determină şoc anafilactic d) [x] Kligller
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei e) [x] Olkeniţki
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori selective:
microbiologici:
a) [ ] Selenit
a) [x] S. aureus b) [x] Endo
b) [ ] E. coli c) [x] Levin
c) [x] Streptococii hemolitici d) [ ] Ploskirev
d) [ ] Pseudomonade e) [ ] Wilson-Blair
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
53
d) [ ] Rezistente la alcool
a) [x] Yersinia e) [x] Rezistente la formol
b) [ ] Klebsiella ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterobacter 567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella a) [x] Endo
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Levin
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat c) [ ] Ploskirev
patogene: d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
a) [ ] Yersinia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Klebsiella 568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella a) [ ] Maimuţele rhesus
e) [ ] Shigella b) [ ] Câinii
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Porcinele
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
a) [ ] Specificitate de grup ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Specificitate de tip 569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
c) [x] Sunt termolabile tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Citrat de sodiu
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
a) [x] Specificitate de grup d) [x] Cisteină
b) [ ] Specificitate de tip e) [ ] Oxalat de sodiu
c) [ ] Sunt termolabile ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile 570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
a) [ ] Sunt de natură proteică c) [ ] Wright
b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică d) [x] RFC
c) [x] Termostabile e) [ ] RHA
d) [x] Rezistente la alcool ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Rezistente la formol 571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Paralizii flasce
566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
a) [x] Sunt de natură proteică d) [x] Stare tifică
b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică e) [ ] Leucopenie
c) [ ] Termostabile ---------------------------------------------------------------------
54
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
a) [x] Microscopia electronică d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
b) [x] Ultracentrifugare virusurilor gripale
c) [ ] Microscopia luminiscentă e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
d) [ ] Analiza radioimună ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Ultrafiltrare 578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte: a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
a) [x] Neuraminidaze c) [x] Include un singur serotip
b) [ ] Fosfataze d) [ ] Include mai multe serotipuri
c) [x] Reverstranscriptaze e) [x] Posedă genom fragmentat
d) [ ] Dehidrogenaze ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Polimeraze 579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt: a) [x] Cauzează encefalită acută
b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
b) [ ] Antgenul M (din membrană) d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
d) [x] Antigenele H ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antigenele N 580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic: a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
c) [x] Sensibilă la amantadina e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
d) [ ] Sensibilă la ribavirina ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore 581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri: c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
a) [x] Vii atenuate e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
b) [x] Inactivate complete ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Chimice 582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare a) [ ] Posedă reverstranscriptază
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma: c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
55
--------------------------------------------------------------------- c) [x] VHC

583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: d) [x] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] Se transmite prin vectori ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie 589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
c) [x] Se transmite pe cale verticală oral sunt:
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai a) [x] VHA
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] VHB
584) Rubeola este o boală caracterizată prin: c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
a) [x] Exantem micromacular e) [x] VHE
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Manifestări catarale respiratorii 590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare
d) [x] Anomalii fetale sunt:
e) [ ] Hepatosplenomegalie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] VHA
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: b) [x] VHB
c) [x] VHC
a) [x] Herpesviridae d) [x] VHD
b) [ ] Picornaviridae e) [ ] VHE
c) [x] Hepadnaviridae ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Papovaviridae 591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
e) [x] Adenoviridae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Herpes simplex 1
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
a) [ ] Virusul herpes simplex 1 d) [ ] Hepatitei A
b) [x] Virusul herpes simplex 2 e) [x] Hepatitei B
c) [x] Virusul Epstein - Barr ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusul varicelos 592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
e) [x] Virusul citomegalic
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] VHA
587) Virusul HIV se caracterizează prin: b) [x] VHB
c) [ ] VHC
a) [x] Are genom ARN monocatenar d) [x] VHD
b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar e) [ ] VHE
c) [x] Conţine reverstranscriptază ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite 593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Enterocolita acută
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt: b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
a) [x] VHA d) [x] Cancer al ficatului
b) [ ] VHB e) [x] Cronicizarea
56
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Rubeola
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a: e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Ag HBa 600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
b) [x] Anti - HBs a) [ ] Variola
c) [ ] Ag HBd b) [ ] Herpes genital
d) [x] Anti - HBc c) [x] Varicela
e) [x] Anti - HBe d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Herpes zoster
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza A, Lactoza +, H2S-
1. CM. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG
Lactoza -
H2S-
2. CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG, Lactoza -, H2S+
3. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

Aujeszky
4. CS. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
5. CS. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
Este responsabil de legarea antigenului/interacţiunea cu epitopul unui Ag
6. CM. Alegeti bacteriile cu perete defectiv:
a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
7. CM. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:

Clorura de var
Cloramina
Fenolul si derivatii lui
8. CS. Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţi genetici străini în urma utilizării
serurilor imune antitoxice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microroganisme
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
anticorpilor gata de la mamă la făt
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice
9. CS. Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:

a) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microorganisme
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
10. CS. Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli infecţioase
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării
unei boli alergice
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării
serurilor imune
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului
11. CS. Alegeţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:

a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
12. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii
13. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

Membrana nucleară (tot acelas test 13)
14. CS. Alegeți formele drepte de bacterii:

a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
15. CS. Alegeți formele drepte de bacterii: acelas 15
16. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor
după destinaţie:
selective
diferential-diagnostice
17. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor
după destinaţie:
Elective
De îmbogăţire
18. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după
compoziţie:
a) [x] medii uzuale
b) [ ] medii solide
c) [ ] medii lichide
d) [x] medii compuse
e) [ ] medii semisolide
19. CS. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
20. CS. Alegeți metoda compusă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

Albert (Neiser)
21. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

a) [ ] microscopia fluorescentă
b) [ ] microscopia optică cu imersie
c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
22. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

Microscopuia electronică
23. CS. Alegeţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:

a) [ ] bacterii Gram-negative
b) [x] bacterii Gram-positive
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
24. CM. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

Instrumente chirurgicale metalice
Obiectele din sticlă
Obiectele din porţelan
25. CM. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de

var:
Sputa
Fecalele
26. CM. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină
activitatea peptolitică a bacteriilor:
Hidrogenul sulfurat
Indolul
Amoniacul
27. CM. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
c) [x] germinare
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
28. CS. Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de

clasificare Kauffmann-Waith?
a) [ ] biochimice
b) [x] serologice
c) [ ] tinctoriale
d) [ ] morfologice
e) [ ] sensibilitatea la fagi
29. CS. Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid

se numeşte:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] incinerare
30. CM. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:

a) [x] implicare în sinteza fosfolipidelor
b) [x] implicare în chemotaxie
c) [ ] sinteza acizilor nucleici
d) [ ] asigură rezistența sporită în mediul extern
e) [ ] asigură mobilitatea bacteriei
31. CM. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
32. CM. Enumerați metodele directe de evidențiere a

a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
33. CS. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la

antigene proprii:
Toleranţă
34. CS. Indicați funcția glicocalixului bacterian:
a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
35.CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa

vaccinurilor:
a) [x] mertiolaţi
b) [ ] particule de celuloză
c) [x] hidroxidul de aluminiu
d) [ ] particule de latex
e) [ ] eritrocite de berbec
36.CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa

vaccinurilor:
a) [ ] particule de nitroceluloză
b) [ ] particule de celuloză
c) [x] hidroxidul de aluminiu
d) [ ] particule de latex
e) [x] compuşii polioxidonici
37.CM. Indicaţi afirmaţiile corecte:

a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor

a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip
procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
eucariot

a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip
procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip
procariot
40.CS. Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli
neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
e) [ ] micetele
41.CS. Indicaţi amplasarea sporului: imagini
Central
42.CS. Indicaţi amplasarea sporului:
Subterminal
43.CS. Indicaţi amplasarea sporului:
Terminal
44.CM. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme
posedă activitate antibioticele polienele nistatina,
levorina:
Fungi
Micete levuriforme
45.CM. Indicaţi caracteristicele complementului:

a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice
d) [ ] este un factor umoral specific de rezistenţă a macroorganismului
e) [ ] este un factor celular nespecific de rezistenţă a
macroorganismului
46.CM. Indicaţi caracteristicele complementului:

a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice
d) [ ] este un factor celular nespecific de rezistenţă a
macroorganismului
e) [x] este un factor umoral nespecific de rezistenţă a
macroorganismului
47.CM. Indicaţi caracteristicele IgD:

a) [ ] are greutate moleculară de 1000 daltoni
b) [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
c) [x] reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
d) [x] nu se transmit transplacentar
e) [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate
de tip anafilactic
48.CM. Indicaţi caracteristicele IgD:

a) [ ] are greutate moleculară de 1000 daltoni
b) [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
c) [x] reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
e) [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate
de tip anafilactic
49.CM. Indicaţi caracteristicile IgA:

a) [ ] degradează peste 20 de zile
b) [x] reprezintă aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor
c) [x] se află în sînge în proporţii de 42% din totalul IgA
d) [x] se află în secreţii şi pe suprafaţa mucoaselor în 58% din totalul
IgA
e) [ ] activează complementul
50.CM. Indicaţi caracteristicile IgE:

a) [x] au greutate moleculara de 190000 daltoni
b) [ ] activează complementul
c) [x] o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de suprafaţa
mastocitelor
d) [ ] degradează peste 22 zile
e) [x] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate
de tip anafilactic
51.CM. Indicaţi caracteristicile IgG:
a) [ ] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de
tip anafilactic
b) [x] sînt prezente în cantităţi reduse în secreţiile salivare şi intestinale
c) [x] au o contribuţie importantă în apărarea locală la nivelul
alveolelor pulmonare
d) [ ] nu activează complementul
e) [ ] nu se transmit transplacentar
52.CM. Indicaţi caracteristicile IgM:

a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
b) [x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor
c) [ ] au greutatea moleculară de 100 daltoni
d) [ ] se transmit transplacentar
e) [x] se găsesc predominant intravascular
53.CM. Indicaţi caracteristicile IgM:

a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
b) [ ] reprezintă 80% din totalul imunoglobulinelor
c) [ ] au greutatea moleculară de 100 daltoni
e) [x] se găsesc predominant intravascular
54.CS. Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă:
Domeniu,Regn, Tip,Clasa,Ordin,Familie,Gen,Specie
55.CM. Indicaţi care este aplicarea practică a

bacteriofagilor:
Tratament
Profilaxie
diagnostic
56.CS. Indicaţi care raport CMI:CT reprezintă o tulpină

bacteriană sensibilă la antibiotice:
8 : 32
57.CM. Indicaţi categoriile de clasificare a regnului
Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
58.CM. Indicaţi categoriile de clasificare a regnului

Procaryotae:
a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
59.CS. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns

imun secundar:
Este mai intens şi mai rapid
60.CS. Indicați ce este periplasma:

a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-
negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-
pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
61.CS. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

Ig M
62.CS. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un

pentamer:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgG
c) [x] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
63.CS. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera

placentară:
a) [x] IgG
b) [ ] IgA
c) [ ] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
64.CM. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele

chimice:
a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi
65.CM. Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
66.CS. Indicaţi cocii care se divid după două planuri

reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
67.CS. Indicaţi cocii care se divid după trei planuri reciproc

perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccu
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
68.CM. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
69.CM. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

Vezi 159
70.CS. Indicaţi cocii care se divid în câteva planuri
neregulate:
stafilococii
71.CM. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
72.CS. Indicați componența chimică a granulațiilor de

volutină:
a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați
73.CS. Indicați componența chimică a granulațiilor de

volutină:
Metafosfaţi sau polimetafosfaţi
74.CS. Indicați compoziția chimică a sporilor:

a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide
75.CS. Indicați compoziția chimică a sporilor:

Dipicolinat de calciu
76.CM. Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:

a) [x] să fie străină, necunoscută pentru macroorganism
b) [x] să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 daltoni
c) [ ] să aibă o conformaţie spaţială nestabilă
d) [x] să aiba o structură chimică cît mai complexă
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni
77.CM. Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:

a) [ ] să fie cunoscută pentru macroorganism
b) [x] să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 daltoni
c) [x] să aibă o conformaţie spaţială stabilă
d) [x] să aiba o structură chimică cît mai complexă
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai micăde 10000 daltoni
78.CM. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în

microbiologie:
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
79.CM. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în

microbiologie:
a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
80.CM. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în
microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină

microbiologie:
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice

microbiologie:
a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
83.CS. Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:

a) [ ] anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează determinantele
antigenice, formînd macroagregate
b) [x] anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, paralizează
determinantele antigenice,dar nu formează macroagregate
c) [ ] anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează determinantele
d) [ ] anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează determinantele
e) [ ] anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează determinantele
84.CS. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între

membrii unei biocenoze:
a) [x] antagonism
b) [ ] simbioză
c) [ ] sinergism
d) [ ] metabiozm
e) [ ] interferenţă
85.CM. Indicaţi elementele de structură a bacteriofagului:

imagine
86.CS. Indicați elementul de structură al celulei bacteriene la
care este present peptidoglicanul:
Peretele celular
87.CM. Indicaţi etapele metodei virusologice de diagnostic:

a) [x] izolarea virusului
b) [ ] acumularea virusului
c) [x] indicarea reproducerii
d) [x] identificarea virusului
e) [ ] fagoidentificarea
88.CM. Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare

a macroorganismului:
a) [x] tegumentul
b) [x] mucoasele
c) [x] ganglionii limfatici
d) [ ] IgA
e) [ ] IgG
89.CM. Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a

macroorganismului:
a) [ ] IgG
b) [x] leucinele
c) [x] properdina
d) [ ] IgM
e) [ ] celulele fagocitare
90.CM. Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a

macroorganismului:
a) [x] opsoninele
b) [ ] IgM
c) [ ] IgG
d) [x] interferonul
e) [ ] celulele fagocitare
91.CM. Indicaţi formele alungite de bacterii:

a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
92.CM. Indicaţi formele clinice în pestă:

a) [x] septicemică
b) [ ] convulsivă
c) [x] bubonică
d) [ ] paralitică
e) [x] pulmonară
93.CM. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
94.CM. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
95.CS. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la
interacțiunea dintre antigen și anticorp:
toate enumerate mai sus (asa este in varianta)
96.CS. Indicați fracția de inițiere a activării complementului

pe cale alternativă:
C3
97.CS. Indicați funcția sporilor:

a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor
e) [x] de perpetuare a speciei
98.
99.
100. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile
Miuller şi Kauffmanni:
a) [ ] elective
b) [x] de imbogăţire
c) [ ] de transport
d) [ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] solide
101. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile
Olkenitchi şi Kligler:
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] lichide
102. CS. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi
protejate de beta-lactamaze:
clavulanic
103. CS. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in

diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
104. CS. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură

din imagine:
Diferenţial diagnostic de izolare
105. CS. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură

prezentat:
Diferenţial diagnostic de acumulare şi identificare
preliminară
106. CS. Indicați localizarea cromosomului bacterian:

a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
107. CS. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor

oxidante:
a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
b) [ ] coagulează proteinele celulare
c) [ ] reduc tensiunea superficială
d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
108. CS. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor

tensioactive:
a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
b) [ ] inhibă sinteza proteică
c) [ ] coagulează proteinele celulare
d) [x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
109.
110. CS. Indicaţi metoda de sterilizare a ansei

bacteriologice:
a) [ ] mecanică
b) [x] ardere la roşu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
111. CS. Indicati metoda indirectă de determinare a

mobilității bacteriilor:
a) [ ] metoda Loeffler
b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă
e) [ ] metoda Gram
112. CS. Indicaţi metoda indirectă de determinare a

mobilității bacteriilor:
Preparatul picătură suspendată
113. CS. Indicaţi metoda prin care se sterilizează mediile

de cultură cu ingrediente termosensibile:
a) [ ]chimică
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
114. CM. Indicaţi metodele de creare s condiţiilor de

anaerobioză:
Chimică
Fizică (sau mecanică)
biologică

anaerobioză:
Chimică
biologică

anaerobioză:
Chimică
biologică
117. CM. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor

anaerobe:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Wright
c) [ ] Ziehl
d) [x] Weinberg
e) [ ] Widal
118. CM. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:

Appelman
Graţia
119. CM. Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
120. CM. Indicati modalitatile prin care se realizeaza

transferul de material genetic la bacterii:
Transformare
Transducţie
conjugare
121. CS. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică
prezenţa culturii de bacteriofag:
Clarificarea mediului
122. CS. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică
prezenţa culturii de bacteriofag:
Apariţia plajelor (colonii negative)
123. CM. Indicaţi modul de amplasare a sporului în celula
bacteriană:
Terminal
Subterminal
central

De la primele puncte
De la primele puncte
La fel
La fel
La fel
La fel
130. CS. Indicați natura majorității fracțiilor
complementului:
enzime
131. CM. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de

nivelul I:
individual redus
colectiv redus
nivelul III:
individual mare
colectiv redus
nivelul IV:
individual mare
colectiv mare
134. CS. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer
cald:
uleiuri
cald:
Substanţe grase
cald:
Pulbere termostabile
137. CM. Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării cu aer
cald:
a) [x] substanţe grase
b) [ ] obiecte din cauciuc
c) [x] flacoane, pipete
d) [ ] ţesături din bumbac
e) [x] pulbere termostabile
138. CM. Indicaţi obiectele de laborator ce se supun

sterilizării сu aer cald:
a) [x] Tuburi
b) [x] Mojare
c) [ ] Materiale contaminate din laborator
d) [ ] Soluţii apoase
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
139. CM. Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda

mecanică:
a) [x] aerul
b) [ ] catetere
c) [x] unele medii de cultură lichide
d) [ ] instrumentariul chirurgical
e) [ ] materialul de pansament
a) [x] aerul
b) [x] unele medicamente
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
e) [ ] materialul de pansament
140. CS. Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda

mecanică:
Tot variante din 304
141. CS. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură
pură bacteriile sporulate:
Încălzire la 80 grade 20 minute
142. CS. Indicaţi proprietăţile care permit diferenţierea

genului Salmonella în subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice
143. CS. Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:

a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
c) [ ] 130-134°С
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
144. CS. Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:

a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
145. CS. Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:

a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
146. Indicaţi punctul de topire a tioureei:

a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
147. CS. Indicaţi reacţia serologică, mecanismul căreia este

redat în imagine: nu va fi
148. CM. Indicaţi reacţiile cu markeri:

a) [x] reacţia de imunofluorescenţă
b) [ ] reacţia de coaglutinare
c) [ ] reacţia de fixare a complementului
d) [x] testul ELISA
e) [x] testul RIA (radioimunodozarea)
149. CM. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează
bacteriofagii:
flageli, pili
150. CS. Indicaţi regimul de temperatură la sterilizarea în

etuvă:
a) [ ] 100 - 115°C
b) [ ] 120 - 121°C
c) [ ] 58 - 60°C
d) [x] 160 - 180°C
e) [ ] 100°C
151. CS. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea

cu căldură uscată:
160-180°, o ora
152. CS. Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în

coloană înaltă:
acumularea culturilor pure
153. CS. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion

peptonat:
Determinarea activităţii peptolitice
154. CS. Indicați scopul metodei simple de colorare:

Studierea formei bacteriilor
155. CS. Indicaţi structura peretelui celular din imagine:
Gram negativ
156. CS. Indicaţi structura peretelui celular din imagine:
Gram +
157. CS. Indicaţi tehnica de însămânţare:

Clasică

Drigalschi

Gould
160. CS. Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria
gonorrhoeae:
a) [ ] scindarea maltozei
b) [ ] scindarea fructozei
c) [x] scindarea glucozei
d) [ ] reducerea nitraţilor
e) [ ] reducerea nitriţilor
161. CM. Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria

meningitidis:
a) [x] scindarea glucozei
b) [ ] scindarea lactozei
c) [ ] scindarea fructozei
d) [x] scindarea maltozei
e) [ ] reducerea nitraţilor
162. CS. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) [ ] limfocitele
b) [ ] plasmoblaştii
c) [x] celulele plasmocite
d) [ ] celulele reticulare
e) [ ] mastocitele
163. CS. Indicaţi tipul de colonii:

R

S
166. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:
α-hemoliză
167. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:
β-hemoliză
168. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen

în respiraţia aerobă a bacteriilor:
Oxigenul
169. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen

în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
sulful
170. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul

antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei
citoplasmatice:
Poliene
Plimixine
antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Beta-lactaminele
Cefalosporine

antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Rifampicine
Chinolone

antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Tetracicline
Aminoglicozide
Macrolide
174. CS. Numiţi aparatul din imagine:
autoclav
175. CS. Numiţi aparatul din imagine:

anaerostat
176. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la

acţiunea factorilor mediului ambiant:
sporulate
177. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă
la acţiunea factorilor de mediu:
saprofite
178. CM. Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură
care nu suportă temperaturi înalte:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
179. CM. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie

să corespundă:
Să posede un anumit redox potenţial
Să fie nutritive
Să fie sterile
180. CM. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie
să corespundă:
Să posede un anumit grad de umiditate
Să posede o anumită viscozitate
Să fie izotonice
181. CS. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate
antimicrobiană la nivelul mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
182. CS. Numiţi clasa la care se atribuie imunoglobulina
din imagine:
Ig M
183. CS. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc

perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
184. CS. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc

perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
185. CM. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele

comerciale:
Polipeptide
Aminoacizi
albumoze
186. CS. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu

numărul 1:
Capsida

numărul 4:
Fibrele cozii

numărul 5:
189. CS. Numiţi elementul de structură cu numărul 11:
Mezozom

(Uitativa in tabelul imagini microbiologie la ambele
imagini cu str. bacteriei)
196. CM. Numiţi factorii care determină virulenţa

microorganismelor patogene:
a) [x] toxigeneza
b) [ ] sporogeneza
c) [ ] proprietăţile fermentative
d) [x] capsulogeneza
e) [x] invazivitatea
197. CS. Numiţi forma morfologică prezentă în

micropreparat:
Diplobacili

micropreparat:
Streptococ

micropreparat:

micropreparat:

micropreparat:
202. CS. Numiţi genul la care se atribuie micetele din

micropeparat:
Aspergilius

micropeparat:
Mucor

micropeparat:
Penicilium
205. CS. Numiţi genul la care se atribuie microorganismele din

micropreparat:

micropreparat:

micropreparat:
208. CM. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în

dependenţă de originea lor:
Artificiale
naturale
209. CS. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea

cililor:
Monotrich

cililor:
Peritrich

cililor:
Amfitrich

cililor:
Lofotrich
213. CS. Numiţi imunoglobulina din imagine:
Ig A
214. CM. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor

prin membrana citoplasmatică:
Transport activ
Difuzie facilitată
Difuzie simplă
215. CS. Numiţi mediul de cultură din imagine:

Geloză singe
216. CS. Numiți metoda care permite distrugerea microflorei

asporulate din substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
217. CS. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a

microorganismelor prin congelarea acestora cu deshidratare în vid:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] incinerare
218. CS. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin

răcirea bruscă la –70 grade C:
congelare
219. CS. Numiţi metoda de creare a condiţiilor de anaerobioză:

Metoda biologică
220. CS. Numiţi metoda de determinare a rezistenţei la antibiotice

reprezentată în imagine:
Dilutiilor succesive
221. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice

reprezentată în imagine:
Difuzimetrică
222. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii

microorganismelor la antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
223. CS. Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de

microorganisme din substrat:
pasteurizare
224. CS. Numiţi metoda de indicare a bacteriofagului:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto
225. CS. Numiţi metoda de indicare a bacteriofagului:
a) [ ] Aujeszcky
b) [x] Otto
c) [x] Fiurt
d) [ ] Appelman
e) [x] Fişer
226. CS. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180

grade C:
Sterilizarea prin căldură uscată

227. CS. Numiți metoda de sterilizare care se efectuează la
temperatura de 160-1800C:
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
228. CS. Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă

a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 60°C:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
229. CS. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a

microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 60 grade
C:
Tindalizare
230. CM. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse

proteice:
Digestie triptică
Digestie peptică
231. CM. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse
proteice:
Digestie enzimatică
Hidroliză acidă
232. CS. Numiţi metodele de sterilizare care se efectuează cu
temperaturi de sub 100°C:
a) [x] pasteurizarea
b) [ ] autoclavarea
c) [ ] flambarea
d) [x] tindalizarea
e) [ ] sterilizarea cu aer cald
233. CS. Numiţi micropreparatul din imagine:

Picătură suspendată
234. CS. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe

mastocite și bazofile:
Fc
235. CM. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:
Se reproduc doar intracelular
Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
236. CM. Numiţi particularităţile caracteristice tulpinei microbiene:

Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă
în diferite intervale de timp
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite
surse
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
237. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile de forma
R:
Structură neomogenă
Margini neregulate
Suprafaţa opacă şi uscată
238. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile de forma
S:
Suprafaţa este umedă şi lucioasă
Transparente sau semitransparente
239. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
Structură neomogenă
Margini neregulate
Suprafaţa opacă şi uscată
240. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a
culturii pure de bacterii aerobe:
Însămânţarea pe medii în plăci
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
241. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a
culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
242. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a
culturii pure de bacterii aerobe:
Însămânţarea pe geloză înclinată
Studierea caracterelor de cultură
243. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a
culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânşarea în mediul Zeissler
244. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare
a culturii pure de bacterii aerobe:
Determinarea activităţii biochimice
Antibiograma
245. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare

a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Studierea caracterelor de cultură
246. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare
a culturii pure de bacterii anaerobe:
Determinarea toxigenităţii microbiene
Determinarea activităţii biochimice
247. CS. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea
căruia se face identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
Amoniacul
248. CS. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face
identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
indol
249. CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe

mediul de cultură prezentat în imagine:
Hemolitică
250. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:

Reacţia de precipitare inelară
251. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
Reacţia de aglutinare pe lamă
252. CS. Numiţi reacţia serologică reprezentată în imagine:

Reacţia imunofluorescentă

Burri-Gin

Ziehl-Neelsen

Albert
Gram

Gram

Giemsa

Gram

Sus
Sus
262. CS. Numiţi tipul de reacţie serologică reprezentată în imagine:
Testul imunoblot
263. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice

Exclus de la examen
264. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice
Exclus de la examen
265. CS. Precizaţi calea de activare a complementului:

a) [x] alternativă
b) [ ] acidă mixtă
c) [x] clasică
d) [ ] butilen-glicolitică
e) [ ] glicolică
266. CS. Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită

contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
267. CS. Precizați denumirea procesului de distrugere a

microorganismelor patogene din substratul infectat:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
268. CS. Precizaţi etapa neobligatoriu utilizată în diagnosticul

bacteriologic al maladiilor provocate de microorganisme aerobe:
îmbogăţire
269. CS. Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie
este utilizat în microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
270. CS. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser

anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
5-7 zile
271. CS. Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
272. CS. Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:
a) [ ] mesosomi
b) [x] plasmide
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
273. CS. Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:

plasmidele
274. CS. Selectați bacteriile care sunt lipsite de peretele cellular:
Micoplasmele
275. CS. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) [ ] gama-globulină
b) [x] este o enzimă
c) [x] distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor
d) [x] hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd sferoplaşti şi protoplaşti
e) [x] se sintetizează de celulele mononucleare şi polinucleare
276. CM. Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
277. CM. Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

Protoplaştii
Formele L
278. CM. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugativi
279. CM. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor
280. CM. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular
281. CS. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul

mucoaselor (sIgA):
Este un dimer
282. CS. Selectați caracterul specific pentru IgM:
Este un pentamer
283. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai
inferioare decât virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
284. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai

inferioare decât virusurile:
prionii
285. CS. Selectaţi care element de structură nu este prezent la

procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
286. CS. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul

mediilor multitest, conţine mediul Olkeniţki:
Urea
287. CS. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile
patogene:
Chemoorganoheterotrofe
288. CS. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

Ig G
289. CS. Selectați cocii cu aranjare în perechi sau solitari:
diplococii
290. CM. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
c) [x] crizoidină
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
291. CM. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură
Endo:
Lactoza
Gelatină
Fuxină
292. CM. Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal
293. CM. Selectați componentele de structură ale sporului:

peretele sporal
cortexul
tunica proteică
294. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei
de fixare a complementului indirectă:
a) [x] serul pacientului
b) [ ] suspensie microbiană de identificat
c) [ ] ser imun
d) [x] hematii de berbec
e) [x] ser hemolitic antioaie

de fixare a complementului indirectă:
a) [x] serul pacientului
b) [ ] suspensie microbiană de identificat
c) [ ] ser imun
d) [x] complement de cobai
e) [x] diagnosticum

de hemaglutinare indirectă:
a) [x] diagnosticum eritrocitar
b) [ ] diagnosticum
c) [ ] ser imun
d) [x] serul pacientului
e) [x] soluţie fiziologică
297. CM. Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:

a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
298. CM. Selectați compoziția chimică a supercapsidei:

a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
299. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai

inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
c) [ ] rickettsia
e) [ ] mycoplasma
300. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai

inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
c) [ ] rickettsia
e) [ ] mycoplasma
301. CS. Selectaţi definiţia dezinfecţiei:

a) [ ] distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
b) [x] distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar nu
obligator şi a sporilor
c) [ ] distrugerea sporilor microbieni
d) [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
e) [ ] distrugerea microorganismelor potenţial patogene
302. CS. Selectaţi definiţia imunităţii artificiale active:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
suportării unei boli infecţioase
b) [ ] nereceptivitatea macroorgansimului faţă de agenţii genetici străini în urma
suportării bolilor alergice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
utilizării vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
utilizării serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se
instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mama la făt transplacentar
303. CS. Selectaţi definiţia imunităţii artificiale pasive:

b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
suportării unei boli alergice
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
304. CS. Selectaţi definiţia imunităţii naturale active:

suportării unei boli alergice
b) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se
instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
305. CS. Selectaţi definiţia sterilizării:

a) [x] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi), inclusiv a sporilor
b) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii,
virusuri, fungi)
c) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor
d) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
e) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
306. CS. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea

microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi
produse patologice de la bolnavi:
Dezinfecţie
307. CM. Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
308. CS. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I

(anafilactice):
Ig E
309. CS. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:
Limfocitele T
310. CM. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
311. CM. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

a) [ ] endoflageli
d) [x] mitocondrii
312. CM. Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:

flageli
pili
capsula
incluziuni,spori,plasmide
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
313. CM. Selectați elemente specifice celulelor eucariote:

a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
314. CM. Selectați elemente specifice celulelor procariote:

a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
315. CM. Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:

a) [x] acizi nucleici
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
316. CS. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

2 catene identice uşoare şi 2 catene identice grele
317. CM. Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea

bacteriilor:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Antigenul O
c) [ ] Sporii
d) [x] Pilii
e) [ ] Flagelii
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii

microorganismelor:
Fimbriile
Glicocalexul
microorganismelor:
Capsula
Peretele celular
320. CM. Selectați elementele de structură specifice virusurilor:

c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
321. CM. Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:

a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
c) [x] fimbriile
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
322. CM. Selectați elementele neprmanente de structură a celulei

bacteriene:
Capsula, flagelii, sporii, fimbriile, granulaţii de volutină
323. CM. Selectați elementele neprmanente de structură a celulei
bacteriene:
Capsula, flagelii, sporii, fimbriile, granulaţii de volutină (din
acestea)
324. CS. Selectaţi elementul de structură care lipseşte la procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
e) [ ] membrana celulară
325. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru

celulele procariote:
a) [ ] mezozomii
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
326. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru
celulele procariote:
b) [ ] plasmidele
327. CS. Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen de

metacromazie:
328. CS. Selectați elementul permanent al celulei procariote:

a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii
329. CS. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare

biologică:
oxidoreductaze
330. CM. Selectați esența metodei simple de colorare:

a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei
331. CM. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
332. CM. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
333. CS. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
334. CS. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
335. CS. Selectați forme celulare procariote de microorganisme:

a) [ ] virusuri
b) [ ] viroizi
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
336. CM. Selectați forme sferice de bacterii:

b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
337. CM. Selectați formele sferice de bacterii:

b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
338. CS. Selectaţi formle acelulare de microorganisme:

a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
339. CS. Selectaţi formle acelulare de microorganisme:

a) [x] virusurile
c) [ ] fungii
340. CS. Selectaţi formula antigenică corespunzătoare pentru

Salmonella Typhimurium:
O:1,4,5,12 H:i:1,2
341. CM. Selectați funcțiile flagelilor:
a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
342. CM. Selectați funcțiile flagelilor:

343. CM. Selectați funcțiile peretelui cellular:

a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
344. CM. electați funcțiile pililor:

a) [x] adeziune
b) [x] asigură virulența
c) [ ] păstrează informația genetică
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
345. CM. Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab
346. CM. Selectaţi genurile care aparţin familiei Orthomyxoviridae:

Mesainfluenzavirus
Influenzavirus
347. CM. Selectaţi genurile care aparţin familiei Paramyxoviridae:
Pneumovirus
Morbilivirus
Paramyxovirus
348. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă

de sursa de energie şi carbon:
Chemoheterotrofe
Chemoautotrofe
349. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă
de sursa de energie şi carbon:
Chemohetrotrofe
Fotoautotrofe
350. CM. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării

acestora după consistenţă:
lichide, solide, semisolide
351. CS. Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile

carboxifile:
5-10% CO2
352. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul

eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acidul benzoic
c) [x] tiourea
d) [ ] floarea de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
353. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul

eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi sub presiune:
a) [x] fenacetina
b) [x] acidul benzoic
c) [ ] tiourea
d) [x] floarea de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
354. CS. Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării cu

fidelitate mare:
a) [ ] fizici
b) [ ] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
355. CM. Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării:

a) [x] fizici
b) [x] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
356. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

Selectaţi glucidele
Zaharoză
Glucoză
Zaharoză
Maltoză
359. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
Lactoza
Glucoza
360. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
Albastru de metilen
Lactoză
Geloză
361. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile

cresc şi se multiplică:
30-37C
362. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile

cresc şi se multiplică:
50-60C
363. CS. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Muller, Kauffmann, Bulion selenit, Apa peptonata alcalina, Kitt-Tarrozzi
364. CM. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Kauffmann
Kitt – Tarozzi
365. CM. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Kitt – Tarozzi
Muller
366. CS. Selectaţi mediile de cultură de transport:
Soluţie fosfat-tampon
367. CS. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:

Endo
368. CM. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
Endo
Levine
Ploskirev
369. CS. Selectaţi mediile de cultură din grupul mediilor speciale:

Klauberg
370. CM. Selectaţi mediile de cultură elective:

bulion-glucozat
ser coagulat
371. CS. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea

activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Diferenţial-diagnostice
372. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea
enzimelor proteolitice:
Gelatină peptonată în coloană
373. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea
activităţii zaharolitice a bacteriilor:
Mediul Hiss
374. CS. Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea

mediilor de cultură uzuale:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58°C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
375. CS. Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor

infecțioase:
a) [ ] serodiagnosticul
b) [x] examenul microscopic
c) [ ] intradermoreacțiile
d) [ ] examenul biochimic
e) [ ] examenul biofizic
376. CS. Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor

infecțioase:
377. CS. Selectați metoda directă de diagnostic al maladiilor
infecțioase:
378. CS. Selectați metoda fracţionată de sterilizare:

a) [ ] Cu vapori sub presiune
b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
379. CS. Selectați metoda indirectă de diagnostic a maladiilor

infecțioase:
a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
c) [x] serodiagnosticul
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
380. CS. Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor

infecțioase:
381. CS. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
382. CS. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
383. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Graţia
384. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Appelman
385. CM. Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
c) [x] Zeihl-Neelsen
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
386. CM. Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă:

a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
387. CM. Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:

a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
c) [x] plasmoliză
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
388. CM. Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor:

Zeissler
Weinberg
389. CM. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care

nu suportă temperaturi înalte:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
390. CM. Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:

a) [x] încălzirea la roşu
b) [x] flambarea
c) [x] incinerarea
d) [ ] fierberea
e) [ ] tindalizarea
391. CM. Selectați metodele indirecte de studiere a flagelilor:
Preparat lamă-lamelă
preparat picatură suspendată
392. CS. Selectați microorganismele care poseda flageli externi:
vibrionii
393. CS. Selectaţi microorganismele cu conținut major de

peptidoglican:
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
394. CS. Selectați microorganismele de formă spiralată:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
395. CM. Selectați particularitațile biologice specifice micetelor:

sunt microorganisme eucariote
sunt formate din miceliu de substrat și aerian
posedă hife septate şi neseptate
396. CS. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile

bacteriene în faza de declin:
Moartea progresivă a celulelor
397. CS. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile
bacteriene în faza exponenţială:
Celulele se divid cu o viteză maximă, numărul de celule creşte
398. CM. Selectaţi particularităţile ce caracterizează ifecţia litică:

La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează cu
eliberarea fagilor
Este cauzată de fagi virulenţi
399. CM. Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:

a) [x] perete cellular gros
b) [ ] peretele cellular lipsește
c) [x] în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) [x] sunt Gram positive
e) [ ] sunt Gram negative
400. CS. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele

bacteriene:
Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
401. CS. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă
majoritatea bacteriilor patogene:
7,2-7,6
402. CM. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:

Colibacterina
Bificolul
Lactobacterina
403. CS. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:

a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
404. CS. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:

Acelas test 662
405. CS. Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) [ ] funcție antigenică
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
406. CS. Selectați proteina specifică cililor:

Flagelina
407. CS. Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
408. CM. Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:

a) [x] colorantul Albert
b) [ ] HCl
c) [x] soluție iodată Gensen
d) [ ] fucsina apoasă
e) [ ] tanină
409. CS. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
e) [ ] HCl
410. CS. Selectați reactivul ce NU se utilizeză in colorația Aujeszky:

b) [ ] H2SO4
e) [ ] HCl
411. CS. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului
sulfurat format de către bacterii:
Acetatul de plumb
412. CS. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
56 – 58 grade C - 30 minute; 5 – 6 zile
413. CM. Selectați regimurile de temperaturi la care se realizează
sterilizarea în autoclav:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
414. CM. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează

sterilizarea în autoclav: acelas test
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
415. CM. Selectaţi speciile pentru care este caracteristică

sporogeneza:
a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.septicum
e) [x] C.perfringens

sporogeneza:
a) [ ] C.burneti
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.botulinum
e) [x] C.novyi

sporogeneza:
Identic cu 672
418. CS. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:
a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii
419. CS. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
e) [ ] flagelii
420. CM. Selectați subunitățile de masură utilizate pentru

microorganisme:
a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
421. CM. Selectați tipurile de laboratoare în dependență de destinația

lor:
a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
422. CM. Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în

dependență de destinația lor:
a) [x] virusologice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
423. CM. Selectați tipurile de pili bacterieni:

a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
424. CM. Selectați tipurile de pili bacterieni: acelas test d3e 2 ori
pili comuni
pili conjugativi
425. CM. Selectați tipurile de plasmide bacteriene:

plasmide Col
plasmide R
426. CM. Selectați tipurile de plasmide bacteriene:

plasmide Hly
plasmide R
IMUNOLOGIE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană:

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală
2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

a) C3b
b) C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D
3. Indicați complexul de atac membranar:

a) Factorul B
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina
4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3
5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite
6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor
7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de

complement:
a) C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9
8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

a) Glicolipide
b) Citokine
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi
9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e) C3
10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un
stimul antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul
11. Plasmocitele secretă:

a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B
activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

a) Toleranță
b) Anergie
c) Memorie
d) Imunitate naturală
e) Hipersensibilitate
13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
14. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient:
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine
15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) Celulele NK
17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală a limfocitelor
18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar
19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:
a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Este responsabil de legarea antigenului/ interacțiunea cu epitopul unui Ag
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice
21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
c) Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară
22. Selectați caracterul specific pentru IgM:

a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)
23. Selectați caracterul specific pentru IgD:

a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte
24. Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
25. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit Bt:
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e) IgM
26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:
a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
c) Un homodimer
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară
27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
28. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Implică legături covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului
29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate
30. Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
31. Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și anticorp :

a) Este ireversibilă
b) Depinde le legături covalente
c) Se produce doar prin punți hidrofobe
d) Depinde de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
e) Este întotdeauna de afinitate înaltă
32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
d) Concentrația anticorpilor specifici
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-
o test-sistemă
33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent
străin:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului
34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:
a) Epitop
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină
35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului
36. Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:

a) Izotip
b) Heterotip
c) Haptenă
d) Idiotip
e) Autotip
37. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1
38. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
39. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a
complementului:
a) Antigenul
b) Factorul B
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG
40. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine
c) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3
41. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

a) Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
42. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de

reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor
43. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

a) Edem fără infiltrat celular
b) Infiltrat celular leucocitar
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat
47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:
a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:
a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
54. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite
55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu
simptomatică caracteristică:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) Infecţie acută
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:
a) Infecţie acută
b) Suprainfecţie
d) Reinfecţie
e) Infecţie cronică
58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii:
a) Infecţie acută
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie
59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa
agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
e) Infecţie cronică
60. Precizaţi calea de activare a complementului:
a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă
61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:
a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) Septicemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie
65. Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:
a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Septicemie
66. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie
67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:
a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării
68. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:
a) Bacterioliză
b) Imobilizare
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare
69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii microbiene (monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite (asociat):
a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:
a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:
a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
75. Numiți reacția de neutralizare in vivo indicată în diagnosticul difteriei:
a) Burnet
b) Dick
c) Ţuvercalov
d) Schick
e) Mantoux
76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:
a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Anatoxină
d) Polizaharid capsular
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:
a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
81. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):
a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus
82. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
83. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
84. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
85. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
86. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:
a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina
87. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:
a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei
88. Indicați esența opsonizării:
a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement

d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
89. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:
a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I
d) Toate de mai sus (sau Conține exotoxină modificată)
e) Niciunul de mai sus (sau Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa II)
90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:
a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) Toate de mai sus (sau RFC)
e) Niciunul de mai sus (sau Analiza radioimună)
91. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de
hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
COMPLEMENT MULTIPLU
1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:

A. Factori de structură !
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici !
D. Factori toxici !
E. Factori de transport
2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
A. Membrana externă
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
3) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Lizozima
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:
A. Sunt elaborate doar de bacterii G+

B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează la locul de secreție
7) Indicați toxinele bacteriene citolitice:
A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
8) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina difterică
9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:
A. Este prezentă doar la bacterii G-

B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă
10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozima
11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen

B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică
12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor
14) Indicați particularitățile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):
A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
16) Indicați particularitățile unui superantigen:
A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:
A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu
receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B
18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă
20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice
22) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:
A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8
23) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
24) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
25) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule

dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
26) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
29) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:
A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:
A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):
A. Reprezintă un complex polizaharidic

B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
32) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:
A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:

E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
34) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
35) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:
A. Două catene glicoproteice L

B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc
36) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:
A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:
A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
39) Precizați particularitățile imunității umorale:
A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
40) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent:
A. Moarte prin apoptoză

B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice
41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent:
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de

același antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:
A. Neutralizarea toxinelor bacteriene

B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
43) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile

B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile

C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
45) Precizați particularitățile imunității celulare:
A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)

B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii, virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
46) Precizați mecanismele imunității celulare:

A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig
B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd capacitatea lor de a
distruge microorganismele facultativ-intacelulare
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ),
stimulând capacitatea lor de a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea concomitentă a
perforinelor și granzimelor
47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea
48. Indicaţi căile de activare a complementului:
a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară
49. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:
a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD
50. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:
a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică

c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate
51. Numiţi proprietăţile complementului:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă
52. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele
53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:
a) Măduva osoasă
b) Ganglionii limfatici
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi
54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:
a) Ganglionii limfatici
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur
55. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:
a) Originea antigenului
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:
a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex
57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutinării:
a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:
a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza
e) O – streptolizina
59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:
a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:
a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii
61. Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:
a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
e) Este utilizată în medicina legală
62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:
a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice
63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice:
a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c) Imunoglobulina standardă
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Serul heterolog antitetanic
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma
administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozima
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
65. Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric
66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:
a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
e) Antigripal de tip A
67.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:
a) Reacţia de bacterioliză
b) Reacția de neutralizare
c) ELISA
d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:
a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
c) Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni
69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate intradermoreacţiile:
a) Leptospiroza
b) Tuberculoza
c) Antraxul
d) Tularemia
e) Difteria
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:
a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute

71.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:
a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter stabil
c) Este determinată genetic
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată
72.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:
a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
73. Selectați unităţile de masură a virulenţei:
a) Dosis certae letalis - DCL
b) Dosis letalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) Dosis letalis50 - DL50
e) Dosis infectiosis – DI
74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula
75. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza
76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:
a) Sunt secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene
78. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:
a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
c) Sunt inactivate la temperaturi înalte
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine
79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:
a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi

b) Nu sunt imunogene
c) Pot fi transformate în anatoxine
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
80. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:
a) Este termosensibilă
b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:
a) Prin continuitate
b) Pe cale limfatică
c) Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor
83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:
a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De reconvalescență
84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
85. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen
86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozima din lacrimi şi salivă
87. Precizați căile de activare a complementului:
a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică
88. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:
a) Apar primele după un stimul antigenic primar
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer

d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I
89. Precizați proprietățile haptenelor:
a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică
90. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:
a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Reprezintă un dimer
d) Trec bariera placentară
e) Sunt sintetizate de plasmocite
91. Indicați particularitățile antigenului O:
a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e) Este termostabil
92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:
a) Suportarea unei infecţii
b) Achiziţie de anticorpi materni
c) Administrarea unui ser imun
d) Administrarea unui vaccin

e) Transfuzii sangvine
93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:
a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi
94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
a) Hematii de berbec
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
e) Particule de latex
95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:
a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă
96. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:
a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză
97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:
a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului
98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:
a) De aglutinare în tuburi
b) De imunofluorescenţă
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel
99. Indicați particularitățile anatoxinelor:
a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
c) Sunt imunogene
e) Sunt lipsite de toxicitate
100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:
a) Nu există restricţii în utilizare
b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală

101. Precizați indicațiile vaccinărilor:
a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
c) Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
102. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:
a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice
103. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:
a) Mastocitele
b) Imunoglobulinele Ig A
c) Imunoglobulinele Ig E
d) Complementul
e) Amine vasoactive (histamina)
104. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:
a) Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria
105. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice
106. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:
a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
107. Selectați particularitățile imunității artificiale active:
a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
108. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:
109. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
110. Selectați celulele imunocompetente:
a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
111. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:
a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
112. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:
a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
113.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:
a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore

c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:
a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:
a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor
117. Indicați efectele biologice realizate de IgE:
118. Indicați efectele biologice realizate de IgM:
a) Degranularea mastocitelor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:
a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
120. Selectați vaccinurile vii atenuate:
a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
121. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:
a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a
122. Indicați proprietățile limfocitelor B:
a) Proliferează și se diferențiază în plasmocite
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene solubile
e) BCR este constituit din molecule de IgG

1. CS Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:
a) [ ] mesosomi
b) [x] plasmide
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
2. CS Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
b) [ ] plasmidele
3. CS Indicați funcția glicocalixului bacterian:
a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
4. СS Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:
a) [ ] metoda Loeffler
b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă
e) [ ] metoda Gram
5. CS Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați
6. CS Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
7.CS Selectaţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
8. CS Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
9. CS Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:
a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii
10. CS Selectaţi formle acelulare de microorganisme:
a) [x] virusurile
c) [ ] fungii
11. CS Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
13. CS Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:
a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
14. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:
b) [ ] H2SO4
e) [ ] HCl
15.CS Indicați funcția sporilor:
a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor

e) [x] de perpetuare a speciei
16. CS Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:
17. Punctajul: 10CS Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:
18. Punctajul: 10СS Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
19. Punctajul: 10CS Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
20. Punctajul: 10CS Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a) [ ] microscopia fluorescentă
b) [ ] microscopia optică cu imersie

c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
21. Punctajul: 10CS Indicați ce este periplasma:
a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
22. CS Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii
23. CS Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
24. CS Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:
a) [ ] mezozomii
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
25. CS Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
c) [ ] rickettsia
e) [ ] mycoplasma
26. СS Alegeți formele drepte de bacterii:
a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
27. Punctajul: 10CS Indicați compoziția chimică a sporilor:
a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide
28. Punctajul: 10CS Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
e) [ ] HCl
29. Punctajul: 10CS Selectați forme celulare procariote de microorganisme:
a) [ ] virusuri
b) [ ] viroizi
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
30. Punctajul: 10СS Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) [ ] funcție antigenică
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
31. Punctajul: 10CS Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:
a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
e) [ ] flagelii
36. Punctajul: 10CS Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:
a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
38. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
39. Punctajul: 10CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în
microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului

d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
40. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
41. Punctajul: 10CM Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:
a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
43. Punctajul: 10СМ Selectați funcțiile flagelilor:
44. Punctajul: 10CM Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal

45. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în dependență de destinația lor:
a) [x] virusologice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
46. Punctajul: 10CM Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
c) [x] crizoidină
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
47. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:
a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab
48. Punctajul: 10CM Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:
a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
c) [x] plasmoliză
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
49. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile peretelui cellular:
a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime

e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
50. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a) [x] implicare în sinteza fosfolipidelor
b) [x] implicare în chemotaxie
c) [ ] sinteza acizilor nucleici
d) [ ] asigură rezistența sporită în mediul extern
e) [ ] asigură transportul activ
51. Punctajul: 10CM Enumerați metodele directe d evidențiere a membranei citoplasmatice:
a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
52. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
53. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de pili bacterieni :
a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
54. Punctajul: 10CM Selectați elemente specifice celulelor procariote:
a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică

d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
55. Punctajul: 10СМ Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
a) [x] ribosomii 80S
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
56. Punctajul: 10СМ Selectați forme sferice de bacterii:
b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
57. Punctajul: 10СМ Selectați compoziția chimică a supercapsidei:
a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
58. Punctajul: 10CM Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:
a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
59. Punctajul: 10CM Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
e) [ ] flagelii
60. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile pililor:
a) [x] adeziune
b) [x] asigură virulența
c) [ ] păstrează informația genetică
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
61. Punctajul: 10CM Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:
a) [x] colorantul Albert
b) [ ] HCl
c) [x] soluție iodată Gensen
d) [ ] fucsina apoasă
e) [ ] tanină
62. Punctajul: 10CM Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
63. Punctajul: 10СМ Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:
a) [x] perete cellular gros
b) [ ] peretele cellular lipsește
c) [x] în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) [x] sunt Gram positive
e) [ ] sunt Gram negative
64. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
d) [x] mitocondrii
65. Punctajul: 10CM Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:
a) [x] biovarianta
b) [x] patovarianta
c) [x] fagovarianta
d) [ ] genovarianta
e) [x] serovarianta
66. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
69. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:

b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
70. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
71. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
72. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
73. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
74. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
75. Punctajul: 10CM Indicaţi formele alungite de bacterii:
a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
76. Punctajul: 10CM Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:
a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
77. Punctajul: 10CM Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
c) [x] fimbriile
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
78. CM Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:
a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi

e) [x] este nefluctuantă
79. CM Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:
a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
80. CM Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
81. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot
83. CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:
a) [x] parazitologia
b) [ ] creatologia
c) [x] micologia
d) [x] imunologia
e) [ ] biochimia
a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
85. CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
86. Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:
a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi
87. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:
a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
88. Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:
a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
89. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [ ] exoflageli
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferenţiat
90. Punctajul: 10CM Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
c) [x] germinare
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
91. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor
92. Punctajul: 10СМ Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular
93. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugativi
94. Punctajul: 10CM Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
96. CM Selectați subunitățile de masură utilizate pentru microorganisme:
a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
97. CM Selectați esența metodei simple de colorare:
a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei
98. СМ Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
c) [x] Zeihl-Neelsen
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
99. CM Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
I. Complement simplu
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai organismelor
vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
A.+Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi celulari:
A.Autotrofe
B.+Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.+Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. +Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-reducere:
A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi utilizează carbon
anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe

A. Sunt de natură polizaharidă
B. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. +Hidrogen sulfurat
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. ! Indol
E. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. ! Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
A. Oxidoreductaze
B. ! Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. ! Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. ! Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. ! Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. ! Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. ! Autotrofe
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. +Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. ! Chemoheterotrofe.
32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de hidrogen
serveşte o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. ! Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele bacterii
anaerobe:
A. Amoniacul
B. ! Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic numai
din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. ! Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa de H:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. ! Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:
A. Patogene
B. ! Saprofite
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
C. ! Sporulate
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite
obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi diferitor
substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. ! Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
41. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:
A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie de 0,3 /
0,5%:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de sodiu:
C. Unguente
D. Anatoxine
E. ! Seruri imune.
45. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu 0,2 – 1
%:
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu
deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă la – 700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi
înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:

C. Liofilizare
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:

C. ! Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. ! 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
B. ! 60 minute la 1800 C

C. ! Obiecte din sticlă

C. ! Pulberi

C. ! Uleiuri
B. ! Acid benzoic
D. Bacterii mobile
A. Bacteriilor capsulate
B. ! Bacterii sporulate
D. Bacterii mobile
63. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
64. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:

C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
65. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
A. ! Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
66. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. ! Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
67. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:

B. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
68. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
69. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:

E. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:

D. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
71. Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile patogene:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. ! 1 – 4 minute
72. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. ! Oxigenul
73. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
74. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. ! Oxigen
75. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
76. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. ! Specia
77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul TSI:
A. Geloză
B. ! Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
A. ! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. ! Geloză-sânge
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. ! Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. ! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. Hiss
B. ! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
A. Lizina
B. Ornitina
C. ! Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
A. ! Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea

D. ! Izolarea anaerobilor

C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. ! Gelatină peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
E. ! Mediul Hiss
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. ! CO2
E. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. ! H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. ! Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2

C. ! Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
96. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:

B. ! Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
97. Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism, când ultimul
trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
A. Mutualism
B. ! Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
A. ! Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
99. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi microorganism:
A. Comensalism
B. ! Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
100. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de antibiotic în
serul bolnavului:
A. ! Septicemii
B. Coproculturi
D. Uroculturi
E. Biliculturi
C. Acid folic
D. ! Sulbactam
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic

C. ! Inhibă sinteza proteinelor
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
105. Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la bacterii:
A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
106. Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
107. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe calea conjugatiei:

B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau
plasmidic de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
bacteriofagului
transducţei:

C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau
plasmidic al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in ADN-
ul celular
109. Precizati ce reprezinta transpoziţia:

bacteriofagului
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex
sau într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
110. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:
A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
111. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale

B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
112. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

D. ! Clarificarea mediului
113. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
A. Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
A. Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
116. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:

C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
II Complement multiplu
117. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

A. ! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
118. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
A. ! Locul de acţiune în raport cu celula

B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate
120. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:
A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
122. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
A. ! Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. ! Rezazorina
D. ! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
127.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
128. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide

B. ! Să fie sterile
C. ! Să posede un anumit redox potenţial
E. ! Să fie nutritive
B. ! Să fie izotonice
C. ! Să posede o anumită viscozitate
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
131. Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Oxigen
C. ! Hidrogen
D. Fier
E. Magneziu
132. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. Fier
E. Magneziu
133. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. ! Hidrogen
E. ! Oxigen
134. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. ! Albumoze
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
D. Dezaminare
E. ! Digestie enzimatică
A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
137. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a obţine extrasul
apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. ! Temperatura camerei
D. ! Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C
A. !Carne de bovine
B. !Cazeină
C. !Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
A. Embrioni de găină
B. ! Stomacuri de animale
C. ! Sânge
D. ! Fibrină
E. Carne de porcine
A. Lipide
B. ! Microelemente
C. ! Săruri minerale
D. ! Hidrocarburi
E. ! Factori de creştere
A. Dozate
B. Empirice
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
142. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
A. ! Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
D. ! Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
A. Gelatină 15 %
B. ! Peptonă 1 %
D. ! Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
B. ! Bulionul glucozat
C. ! Bulionul biliat
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge
A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. ! Soluţie fosfat-tampon
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Albastru de metilen
E. ! Geloză
A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. ! Manitol
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. ! Manitol
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
A. +Glucoza
B. +Lactoza
C. Zaharoza
D. +Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
155. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Zaharoza
D. ! Ureea
E. Acetat de plumb
156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de timp
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
D. ! O tulpină de bacterii
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
B. +Cloramina
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor
obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează (coagulează)
proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini
165. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :
A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
166. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:
A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
167. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
168. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:

C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
169. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. ! 1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
170. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi

B. Pasteurizare
D. ! Tyndalizare
171. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
172. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
A. ! Dereglarea barierei osmotice

B. Şocul termic
D. ! Coagularea proteinelor
E. !Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
B. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. ! Utilizarea filtrelor de asbest
174. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

A. Soluţii apoase
C. ! Pulberii
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
175. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A. ! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme

B. ! Mediile de cultură
D. ! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
176. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. ! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi

B. ! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
E. ! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
177. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
A. ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută

B. ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
D. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
178. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă îndelungată de
timp:
D. ! Congelare la – 1960 C
E. ! Liofilizare
179. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
A. Antipirina
B. ! Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. ! Acidul benzoic
180. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
181. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
A. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate

B. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
182. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
A. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale

B. ! Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. ! Determinarea structurii antigenice
183. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:
A. ! Mecanică
B. ! Fizică
C. ! Chimică
D. ! Biologică
E. Sintetică
184. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
185. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:

D. ! Însămânţarea pe placa de geloză
186. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:

E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
187. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:

D. ! Antibioticograma
188. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:

189. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:

D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
190. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:

191. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:

E. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene
192. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
D. ! Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
C. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
C. ! Suprafaţa este mată şi uscată
A. ! Au o formă de cupolă
C. ! Uşor se detaşează de la mediu
A. ! Sunt plate
D. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. ! Au structură granulară

B. ! Testul iodometric
D. ! Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
199. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
A. Tetracicline
B. ! Beta-lactamice
C. ! Cefalosporinele
E. Sulfanilamide
200. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei
citoplasmatice:
A. ! Polimixine
B. ! Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
A. ! Tetracicline
B. ! Aminoglicozide
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice:
A. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid

B. Otto
C. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
D. ! Difuzimetrică
E. Appelmann
A. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive

B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
A. ! Administrarea antibioticelor toxice

B. ! Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. ! Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
A. ! Toxice
B. ! Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. ! Efecte sensibilizante
A. ! Sinteza componentelor peretelui celular

B. ! Funcţia membranei citoplasmatice
C. ! Sinteza proteinelor
D. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene nistatina,
levorina:
A. Virusurilor
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
A. ! Până la stabilirea antibioticogramei

B. ! În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. ! Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră bun în
dependenţă de raportul CT la CMI:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei minime
bactericide (CMB):
A. ! Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. ! Insuficienţă renală
E. ! Endocardite
214. Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism:
A. +Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său

B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
215. Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme:
A. +Acţiunii unor mutageni fizici

B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
216. Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect:
A. +Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
217. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
A. +Transformaţie
B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
218. Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente competente si

patrunderea unui fragment de ADN intracelular
bacteriofagului
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in genomul
celulei recipiente
219. Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:
A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN) de a se
lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)

B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
221. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:
A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile

B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
222. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. ! Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
223. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. ! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
224. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
225. Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa
infecţiei
B. ! Sunt rezistente la reinfecţie
C. ! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag
D. ! Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226. Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
227. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
228. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

A. De alternativă
B. ! Pasiv
C. ! Activ
D. ! Specific
E. ! Nespecific
229. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
C. ! Colibacterina
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina
1.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: CS
acid-A, acid și gaz-AG, -H2S-
2.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: CM

acid-A
acid și gaz-AG
-H2S-

-glucoza AG, Lactoza -, H2S+
4.Numiţi reacţia serologică prezentată în imagine: CS
1. Reactia imunoenzimatica
2. Reactia immunoblot
5.Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: CS
1-Impregnare argentică, treponeme

Buri Hins
Loeffler
Zielh Nielson Albert
6.Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul: CS

C. + Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
7.Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab: CS

a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) + Este responsabil de legarea antigenului
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice
8.Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante: CM

C. + Fenolul şi derivaţii lui
D. + Clorura de var
E. + Cloramina
9.Alegeți elementul de structură characteristic micetelor: CS

a) capsula
b) acizii teichoici
c) acizii lipoteichoici
d) flageli
e)+ membrane nucleară
10.Alegeți formele drepte de bacterii: CS

a) vibrio
b)+ clostridium
c) spirochete
d) tetracoci
e) micoplasme
11.Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie: CM
A. Uzuale
B.+ Elective
C.+ Diferenţial-diagnostice
D.+ De îmbogăţire
E. De aiternativă
12.Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie: CM
A. Uzuale
B.+ Elective
C+ Diferenţial-diagnostice
D.+ De îmbogăţire
E. De aiternativă
13.Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie: CM

A. Dozate
B. Empirice
C.+ Simple
D.+ Compuse
E. Sintetice
15.Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină: CS

A. Dozate
B. Empirice
C.+ Simple
D.+ Compuse
E. Sintetice
15.Alegeți metoda de fixare a frotiurilor din spută: CS

-între lama și lamelă
16.Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor: CS

-microscopia electronică
17.Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă: CM

-excizie
-endoliză
18.Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte: CM

A. Soluţii apoase
C.+ Pulberii
D.+ Obiectele din sticlă
E.+ Uleiurile
19.Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var: CM

A. Lengerie
B.+ Spută
C. Veselă
D.+ Fecale
E. Mâini
20.Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a bacteriilor: CM
A.+ Amoniac
B.+ Indol
C. Acizi organici
D.+ Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
21.Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor: CM

a)+ înmugurire
b)+ sporulare
c) germinare
d) biosinteza
e) transducție
22.Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor: CM

a)+ înmugurire
b)+ sporulare
c) germinare
d) biosinteza
e) transducție
23.Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific: CM
A.+ Diferențierea în plasmocite
C.+ Proliferarea
D.+ Activarea
E.+ Producerea și secreția Ig
24.Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific: CM
B.+ Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C.+ Activarea
D.+ Sinteza de Ig
E.+ Proliferarea
25.Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific: CM
B.+ Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C.+ Activarea
D.+ Sinteza de Ig
E.+ Proliferarea
26.Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice: CM

a) implicare in chemotaxie
b)+ implicare in sinteza fosfolipidelor
c) sinteza acizilor nucleici
d) asigură rezistența sporită in mediul extern
e)+ asigură transportul active
27.Enumerați funcțiile specifice capsulei: CM

a) împedică desicarea
b) rezervă nutritivă
c)+ specificitate antigenică(Ag H)
d) transfer de informație genetică
e)+ Asigură aderarea bacteriei la substrat
28.Enumerați funcțiile specifice capsulei: CM

a) împedică desicarea
b) rezervă nutritivă
c)+ specificitate antigenică(Ag H)
d) transfer de informație genetică
e)+ Asigură aderarea bacteriei la substrat
29.Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice: CM

a)+ microscopia electronica
b)+ plasmoliza
c)+ plasmoptiza
d) metoda Burri-Ginss
e) Foelgen
30.Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a complementului: CS
a) Antigenul
b) Factorul B
c)+ Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG
31.Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii: CS

a)+ Toleranță
b) Anergie
c) Memorie
d) Imunitate naturală
e) Hipersensibilitate
32.Indicați funcția glicocalixului bacterian: CS

a)+ barieră protectoare față de complement
b) menține presiunea osmotica internă
c) mobilitatea
d) redă forma celulei
e) are rol in conjugare bacteriilor
33.Indicați funcția glicocalixului bacterian: CS

a)+ barieră protectoare față de complement
b) menține presiunea osmotica internă
c) mobilitatea
d) redă forma celulei
e) are rol in conjugare bacteriilor
34.Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH): CM

A. Reprezintă un complex polizaharidic
B.+ Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C.+ Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D.+ Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
35.Indicaţi afirmaţiile corecte: CM

a) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c)+ fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d)+ virusurile conţin numai ARN sau AND
e) prionii sînt virusurile bacteriilor

a)+ prionii sînt proteine infecţioase
b) virusurile conţin ARN şi ADN
c)+ bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e)+ protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

a) prionii sînt virusurile bacteriilor
b) virusurile conţin ARN şi AND
c)+ fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d)+ bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
38.Indicaţi amplasarea sporului: CS
subterminală
terminală
centrală
41.Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: CS
a)+ Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
42.Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienice (nistatina, levorina): CM
A. Virusurilor
D.+ Candidelor
E.+ Micetelor patogene
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
43.Indicați caracterele de bază ale imunității celulare: CM

A.+ Este realizată prin intermediul limfocitelor T
C.+ Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E.+ Participă la activarea macrofagelor
44.Indicați caracterele de bază ale imunității umorale: CM

A.+ Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
B.+ Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C.+ Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
45.Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene: CM

a)+ Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
c)+ Pot fi transformate în anatoxine
d)+ Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
46.Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene: CM
a)+ proteine
b) lipide
c)+ apa 80%
d) tionina
e)+ vitamine
-necompartimentată
-lipsesc organitele celulare
-consist. densă
-pH acid
-sediul tuturor proc. metabolice
47.Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor: CM
B.+ Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C.+ Identificarea culturilor bacteriene
D.+ Servesc ca model experimental în genetică.
48.Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae: CM

-tip
-clasă
-ordin
-familie
-gen
-specie
49.Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

-tip
-clasă
-ordin
-familie
-gen
-specie
50.Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar: CS

a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e)+ Este mai intens și mai rapid
51.Indicați ce este spațiul periplasmic: CS

a)+ spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-negative
b) spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-pozitive
c) partea internă a citoplasmei
d) porțiunea interna a plasmidelor
e) spatiu dintre mezozomii laterali si mediali
52.Indicaţi ce secretă plasmocitele: CS

a)+ Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
53.Indicați cele mai inofensive preparate biologice: CM

a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b)+ Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c)+ Imunoglobulina standardă
d)+ Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Serul heterolog antitetanic
54.Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II: CS
a) Toate celulele macroorganismului
b)+ Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
55.Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută: CS

a) Ig A
b)+ IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
56.Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer: CS

a) Ig A
b)+ IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
57.Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară: CS

a) Ig A
b) IgM
c)+ Ig G
d) Ig E
e) Ig D
58.Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului: CS

a) Ig A
b) IgM
c)+ Ig G
d) Ig E
e) Ig D
59.Indicaţi clasa imunoglobulinei din imagine: CS

Ig A – dimer Ig M – pentamer
60.Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice: CM

-acizi
-bazici
-neutri
61.Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor: CM

-naturali (de or.vegetală-hexametoniu, safranina, de or. animală-carminul
-sintetici
62.In.dicaţi cocii care se divid după un singur plan: CM

a)+ Micrococcus
b)+ Diploccus
c) Tetracoccus
d)+ Streptococcus
e) Sarcina
63.Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună: CM

-vezuvina
-chrizoidina
64.Indicați complexul de atac membranar:

a) Factorul B
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d)+ C5b,6,7,8,9
e) Properdina
65.Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină: CS

a) glicogen
b) amidon
c) sulf
d)+ polimetafosfați
e) lipide
66.Indicați compoziția chimică a citoplasmei: CM

a)+ proteine
b) lipide
c)+ apa 80%
d) tionina
e)+ vitamin
67.Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină: CS / CM ?

a)+ proteine
b)+ metafosfați
c)+ polimetafosfați
d) acizi teichoici
e) lipidul A
68.Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină: CS

a) Proteină
b) Carbohidrat
c)+ Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
69.Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor: CS /CM?

a) Conţinut sporit de lipoproteine
b)+ Conţinut sporit de săruri de Ca
c)+ Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) Prezenţa polimetafosfaţilor
e)+ Lipsa apei libere
70.Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent: CM

A. Moarte prin apoptoză
B.+ Proliferare (expansiune clonală) directă
C.+ Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
71.Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent: CM

A.+ Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de același antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D.+ Diferențiere în plasmocite
E.+ Inducerea memoriei imunologice
72.Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie: CM
-introducerea mediilor nutritive solide
-coloranții de alanină
-sistemul de imersiune
-condensatorul Abbe
-microfotografierea
-stabilirea etiologiei antraxului
-descoperirea agenților patogeni ai tuberculozei
-obținerea tuberculinei din micobacteriiletuberculozei
-elaborarea metodei de izolare în cultură pură a bacteriilor patogene
73.Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie: CM

-introducerea mediilor nutritive solide
-coloranții de alanină
-sistemul de imersiune
-condensatorul Abbe
-microfotografierea
-stabilirea etiologiei antraxului
-descoperirea agenților patogeni ai tuberculozei
-obținerea tuberculinei din micobacteriiletuberculozei
-elaborarea metodei de izolare în cultură pură a bacteriilor patogene
74.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie: CM

-demonstrarea naturii enzimatice a fermentării alcoolice, lactice și butirice
-stabilirea tipului anaerob de respirație
-aplicarea vaccinurilor preventive (contra pestei aviare, antraxului și rabiei)
-a pus bazele microbiologiei industriale


77.Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză: CM

a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c)+ Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e)+ Efectuarea reacției de fixare a complementului
78.Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial: CS

a) particule Golgi
b) proteine
c)+ plasmide
d) lizozomi
e) sulfide
79.Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze: CS

A.+ Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
80.Indicați efectele biologice realizate de IgE: CM

b)+ Opsonizarea helminților
e)+ Degranularea mastocitelor
81.Indicați efectele biologice realizate de IgE: CM

b)+ Opsonizarea helminților
e)+ Degranularea mastocitelor
82.Indicați efectele biologice realizate de IgG: CM

a)+ Neutralizarea toxinelor bacteriene
c)+ Opsonizarea bacteriilor
d)+ Neutralizarea virusurilor
83.Indicați efectele biologice realizate de IgM: CM

a)+ Neutralizarea toxinelor bacteriene
d)+ Neutralizarea virusurilor
84.Indicați efectele biologice realizate de IgM: CM

a) Degranularea mastocitelor
d)+ Activarea complementului
e)+ Aglutinarea bacteriilor
85.Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare: CS

a) Anticorpii
b)+ Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar
86.Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului: CS

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c)+ Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
87.Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare: CM

a) Trombocite
b)+ Hematii
c) Leucocite
d)+ Particule de celuloză
e)+ Particule de latex
88.Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: CM

A. Dehidrogenaza
B.+ ADN-aza
C.+ Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E.+ Elastaza
89.Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: CM

A.+ IgA- proteaza
B.+ Colagenaza
C. Lizozima
D.+ Hialuronidaza
E.+ Fibrinolizina
90.Indicați esența opsonizării: CS

a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c)+ Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
91.Indicați exotoxinele bacteriene citolitice: CM

A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C.+ Lecitinaza
D.+ Hemolizina
E. Fibrinolizina
92.Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice: CM
A. Hemolizina
B.+ Toxina tetanică
C. Leucocidina
D.+ Toxina holerică
E.+ Toxina difterică
93.Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice) CM

A. Limfocitele B și T
B.+ Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D.+ Sistemul complement
E.+ Lizozima
94.Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: CM

a) Granulațiile de volutină
b)+ Pilii
c)+ Glicocalixul
d)+ Antigenele de suprafaţă
e)+ Capsula
95.Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută): CM

a) IgM
b) Limfocitele B
c)+ Sistemul complement
d)+ Properdina
e)+ β, x – lizinele
96.Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului: CS

a) C3b
b)+ C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D
97.Indicaţi formele alungite de bacterii: CM

a)+ Bacterium
b) Mycoplasma
c)+ Bacillus
d) Rickettsia
e)+ Clostridium
98.Indicaţi formele incurbate de bacterii: CM

-vibrio-Vibrio cholerae
-spirillum-Campylobacter jejuni
-spirocheta- Treponema, Leptospira, Borrelia
99.Indicaţi formele incurbate de bacterii: CM

-vibrio-Vibrio cholerae
-spirillum-Campylobacter jejuni
-spirocheta- Treponema, Leptospira, Borrelia
100.Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp: CS

a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e)+ O combinație din toate forțele enumerate
101.Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de complement:CS

a)+ C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9
102.Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă: CS

a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e)+ C3
103.Indicați funcția peretelui cellular: CS

a) conferă formă celulei
b) asigură proecția celulei
c) antigenitate
d) menține presiunea osmotică
d)+ toate de mai sus
104.Indicați funcția sporilor: CS
a) participă in diviziune
b)+ asigură termorezistența
c) asigură nutriția bacteriei
d) asigură sinteza enzimelor
e) este sediul metabolismului lipidic
105.Indicati funcțiile glicocalixului: CM

a)+ bariera protectoare
b)+ aderență la substrat
c) funcție antifagocitară
d) asigură mobilitatea bacteriilor
e)+ țintă de atac pentru antibiotic
106.Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze: CS

A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D.+ Clavulanic
E. Fenilpiruvic
107.Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic: CS

a)inccluziuni de sulf
b) incluziuni lipidice
c) incluziuni de glicogen
d)+ incluziuni de volutina
e) incluziuni de Ca
108.Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine:CS
1. Mediu Endo
2. L+
3. Met. Diferential diag.
109.Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat:CS

1. Fiurt 1. Otto
110.Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit B: CS
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e)+ IgM
111.Indicați localizarea cromosomului bacterian: CS

a) nucleolul
b) nucleul
c)+ nucleoidul
d) nucleotide
e) plasmide
112.Indicați localizarea cromosomului bacterian: CS

a) nucleolul
b) nucleul
c)+ nucleoidul
d) nucleotide
e) plasmide
113.Indicați locul de amplasare a porinelor: CS

a)+ membrana externă a bacteriilor gram-negative
b) peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive
c) spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive
d) aparatul genetic
e) incluziunile
114.Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I: CM

a)+ Astmul bronşic
b) Boala serului
d)+ Şocul anafilactic
e)+ Urticaria
115.Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I: CM

a)+ Astmul bronşic
b) Boala serului
d)+ Şocul anafilactic
e)+ Urticaria
116.Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică: CM

a) Auramina
b)+ Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d)+ Peroxidaza
e) O – streptolizina
117.Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante: CS

-acționează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
118.Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive: CS

-tulburarări de funcționare a peretelui celular și a MCP (prin scăderea tensiunii superficiale)
119.Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice: CS

-sterilizarea prin flambare
120.Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor: CS

a) metoda Loeffler
b) metoda Ziehl-Neelsen
c) metoda Burri-Ginss
d) metoda Gram
e)+ preparatul umed intre lama si lamella
121.Indicaţi metodele de creare a condiţiilor de anaerobioză: CM

-metoda fizică – utilizarea anaerostatului
-metoda chimică – pirogalol+bază; utilizarea gas-pachetelor
-metoda biologică Fortner – cultivarea concomitentă a aerobilor şi anaerobilor


124.Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic: CM

-examenul microscopic
-examenul bacteriologic
-depistarea antigenelor microbiene în lichide biologice
-examenul biologic
-identifecarea ADN sau ARN
-serodiagnosticul (indirect)
-intradermoreacțiile (indirect)
125.Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii: CM

A.+ Transformaţie
B. Recombinare
C.+ Transducţie
D. Translocare
E.+ Conjugaţie
126.Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag: CS

D.+ Clarificarea mediului
127.Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag: CS

E.+ Apariţia plagelor (coloniilor negative)
128.Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:CS

1.Neisserii 2.Diplococi
1. Neisserii
2. Diplococi
1. Streptococi
2. Gramm +

-glucoza A-G, Lactoza+ -H2S-

-glucoza AG, Lactoza -, H2S+
-glucoza AG
-Lactoza -
-H2S-

-glucoza AG
-Lactoza -
-H2S-
135.Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine: CS
1. Diplobacili
1.Stafilococi 2.Gram + 3.Ag pathogen al infectiilor
Stafilococice
136.Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:CS
Stafilococi
Vibrioni
1. Neisserii
2. Gramm –
3. Diplococ
4. Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice
1. Vibrioni 1. Coci lanceolate
2. Gramm - 2. Streptococus Pneumoniae
137.Indicați natura majorității fracțiilor complementului: CS

a) Glicolipide
b) Citokine
c)+ Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi
138.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I: CM

-individual redus
-colectiv redus
139.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III:CM

-individual mare
-colectiv redus
140.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:CM

-individual mare
-colectiv mare
141.Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald: CS

C.+ Obiecte din sticlă
C.+ Pulberi

C.+ Uleiuri
144.Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică: CM

-seruri
-medii nutritive pentru culture celulare
-remedii medicamentoase
145.Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică: CS

-seruri
-medii nutritive pentru culture celulare
-remedii medicamentoase
146.Indicați organele centrale ale Sistemului Imun: CM

A. Splina
B.+ Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E.+ Timusul
147.Indicați organele periferice ale Sistemului Imun: CM

A.+ Splina
B. Maduva osoasă
C.+ Ganglionii limfatici
D.+ Plăcile Payer
E. Timusul
148.Indicați particularitățile anatoxinelor: CM

a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b)+ Stimulează imunitate antitoxică
c)+ Sunt imunogene
e)+ Sunt lipsite de toxicitate
149.Indicați particularitățile antigenului O: CM
a) Este de natură proteică
b)+ Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c)+ Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e)+ Este termostabil
150.Indicați particularitățile unui antigen complet: CM

A.+ Este de natură proteică sau complexă
B.+ Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E.+ Posedă antigenitate
151.Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă): CM

A.+ Are masă moleculară mică
B. Este imunogen
C.+ Nu este imunogen
D.+ Posedă antigenitate
E.+ Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
152.Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar: CM

A.+ Faza de latență durează 4-7 zile
C.+ Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
153.Indicați particularitățile unui superantigen: CM

A.+ Este de natură proteică
B.+ Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D.+ Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
154.Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură: CM

-microscopia cu fond negru
-microscopia cu fluorescență
155.Indicați perioadele maladiei infecţioase: CM

a) De infectare
b)+ De incubaţie
c)+ Prodromală
d)+ De stare
e)+ De reconvalescență
156.Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate: CS

-încălzirea prealabilă a prelevatului 80º C – 20 min
157.Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune): CS
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b)+ Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor
158.Indicaţi procedeele utilizate pentru izolarea culturii pure de bacterii dintr-un amestec: CM
-îmbogăţirea prealabilă a florei patogene utilizând medii de îmbogăţire
159.Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc: CS

a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d)+ Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite
160.Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene: CM

a) Este termosensibilă
b)+ Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d)+ Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
e)+ Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
161.Indicați proprietățile limfocitelor B: CM

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
b)+ Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c)+ Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) BCR este constituit din molecule de IgG
162.Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1: CM

A.+ Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule dendritice
C.+ Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D.+ Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc

A.+ Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule dendritice
C.+ Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D.+ Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc

A.+ Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
D.+ Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E.+ Recunosc antigene prezentate de limfocite B

A.+ Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
D.+ Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E.+ Recunosc antigene prezentate de limfocite B
166.Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic: CS

-122.10C
167.Indicaţi punctul de topire a fenacetinei: CS

-134-1370C
168.Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf: CS

-115,20C
169.Indicaţi punctul de topire a tioureei: CS

-1820C
170.Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului: CS

a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c)+ Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării
171.Indicaţi reacţia serologică, mecanismul căreia este redat în imagine:CS
1. Elisa 1. Testul Elisa 1.Test Elisa

2. Indirect 2.Test Indirect
172.Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului: CM

a) Hemaglutinare indirectă
b)+ Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d)+ Fixare a complementului
e)+ Bacterioliză
173.Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen: CM

a)+ Reacția imunoenzimatică directă
b)+ Reacția imunoenzimatică indirectă
c)+ Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună
174.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată: CS

B.+ 60 minute la 1800 C
175.Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă: CS

C.+ Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
176.Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat: CS

A.+ Obţinerea culturii pure
C. Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
177.Indicaţi serurile imune antitoxice: CM

a) Antileptospirozic
b)+ Antibotulinic
c) Antiantrax
d)+ Antitetanic
e)+ Antidifteric
178.Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog: CS
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c)+ Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
179.Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii: CM

A.+ Peretele celular al bacteriilor
B. Capsulă
C.+ Pili
D.+ Flageli
180.Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai eficient:CS
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d)+ Interferon gamma
e) Anafilatoxine
181.Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun: CS
a) Adjuvantul
b) Antiserul
c)+ Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina
182.Indicaţi taxonii intraspecifici: CM

-biovar
-serovar
-patovar
-lizovar
-antibiovar
183.Indicaţi taxonii intraspecifici: CM

-biovar
-serovar
-patovar
-lizovar
-antibiovar
184.Indicaţi tehnica de însămânţare:CS
1. Metoda Drigalschi 1. Met. De insamintare Clasica
185.Indicaţi tehnica de însămânţare:CS

1. Tehnica de insamintare Gauld
186.Indicati tipul de bacterii care se va dezvolta în produsele conservate dacă procedura de conservare nu a fost respectată: CS
-patogene
187.Indicați tipul de celule care produc anticorpi: CS

a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c)+ Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) Celulele NK
188.Indicaţi tipul de colonii: CS
1. Colonii tip S
1. Colonii M

1. Intermedius
191.Indicaţi tipul de hemoliză: CS
1. Mediu geloza singe

2. Tip hemoliza β
192.Indicaţi tipul de hemoliză:CS

- hemoliza alfa
193.Indicaţi tipul de hemoliză: CS
- hemoliza gama
194.Izotipurile de Ig prezintă variații în structura: CS

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d)+ Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
195.Numiţi imunoglobulina din imagine:CS

Ig A – dimer Ig M – pentamer
196.Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor: CS

A. Sulful
B. Azotul
C.+ Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
197.Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor: CS

A. Oxigenul
B.+ Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
198.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici: CM
A. Poliene
B. Sulfamide
C.+ Chinolone
D.+ Rifampicină
E. Beta-lactamice
199.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice: CM
A.+ Tetracicline
B. Aminoglicozide
C.+ Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
200.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice: CM
A.+ Polimixine
B. Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E.+ Peniciline
201.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular: CM
A. Tetracicline
B.+ Beta-lactamice
C.+ Cefalosporinele
E. Sulfanilamide
202.Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile: CS
a) Antigenul O
b) Antigenul K
c)+ Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
203.Numiţi aparatul din imagine:CS
1. Anaerostat
204.Numiţi aparatul din imagine:CS
1. Autoclav
205.Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant: CS

A. Patogene
C.+ Sporulate
206.Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de mediu: CS

A. Patogene
B.+ Saprofite
207.Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă: CM

B.+ Să fie sterile
C.+ Să posede un anumit redox potenţial
E.+ Să fie nutritive
208.Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă: CM

B.+ Să fie izotonice
C.+ Să posede o anumită viscozitate
E.+ Să posede un anumit grad de umeditate
209.Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor: CS

a)+ Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
210.Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare: CS

a) Micrococii
b) Diplococii
c)+ Tetracocii
d) Sarcina
e) Staphylococii
211.Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare: CS

a) Micrococcus
b) Diplococcus
c) Tetracoccus
d)+ Sarcina
e) Staphylococcus
212.Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale: CM

A. Gelatină
B. Lipoproteine
C.+ Albumoze
D.+ Aminoacizi
E.+ Polipeptide
213.Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar: CM

a) Originea antigenului
b)+ Durata perioadei latente
c)+ Viteza sintezei anticorpilor specifici
d)+ Titrul anticorpilor sintetizaţi
e)+ Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
214.Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5: CM
1-Capsidă 2-ADN 5-Coadă
215.Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:CM
3-Baza 6-Gîtul
216.Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1:CS

1-Capsida
4-fibrele cozii
5-Coada
219.Numiţi elementul de structură cu numărul 11:CS

11-Mezozom
1-Capsula
1-Pilii / Fimbrii

2-Nucleoid
5-Perete celular
6-Membrana citoplasmatică

8-Flagel
226.Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:CS
Diplobacili
1. Forme filamentoase
2. Actinomicete
3. Provoaca actinomicoze
4. Gramm +
1. Enterobacterii
2. Ag pathogen al salmonelozei, dizinteriei, escherihiozei…
1. Vibrioni
2. Gramm -
1. Coci lanceolate
2. St. pneumoniae
231.Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:CS

1-Aspergilius
1-Mucor
1-Penicilinum
234.Numiţi grupele de medii de cultură în dependenţă de originea lor: CM

A. Comerciale
B.+ Empirice
C. Artificiale
D. Anorganice
E.+ Sintetice
235.Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:CS
Monotriche
Peritrichi
Lofotrichi
Amfitrichi
239.Numiţi imunoglobulina din imagine:CS

IgA-dimer IgM-pentamer
240.Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică: CM

A.+ Difuzie simplă
B.+ Difuzie facilitară
C.+ Transport activ
D.+ Translocare
E. Transducţie
241.Numiţi mediul de cultură din imagine: CS
1. Geloza hipersalina cu galbenus de ou Fiurt

2. Lecitinaza +
Otto
242.Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu deshidratare în vid: CS
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E.+ Liofilizare
243.Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade C: CS
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D.+ Congelare
E. Liofilizare
244.Numiţi metoda de determinare a sensibilitaţii la antibiotice reprezentată în imagine:CS
Metoda diluțiilor succesive
245.Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în imagine:CS

E-Testul
246.Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:CS
Metoda difuzimetrică
247.Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din substrat: CS

A. Tyndalizare
B.+ Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
248.Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C: CS

B.+ Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare
249.Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 60 grade C: CS
A.+ Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
250.Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice: CM
A.+ Digestie peptică
B.+ Digestie triptică
D. Fermentare
E.+ Hidroliză aicdă
251.Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:

! A.Digestie peptică
! B.Digestie triptică
C.Hidroliză alcalină
D.Fermentare
! E.Hidroliză aicdă
252.Numiţi micropreparatul din imagine:
253.Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent străin:
A.Anticorpul
B.TCR
C.BCR
!D.Receptorul toll-like (TLR)
E.Complexul de atac membranar al complementului
254.Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:

!A.Epitop
B.Izotip
C.Paratop
D.Citokină
E.Chemokină
255.Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:

A.Lanțul ușor
B.Fab
!C.Fc
D.Zona-balama
E.Locul de fixare a complementului
256.Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A.Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
! B.Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
! C.Conţin enzime metabolice
D.Conţin enzime de reproducere
E.Sunt sensibili la antibiotice
! F Se reproduc doar intracelular
257.Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii:
A.Au dimensiuni punctiforme
B.Sunt transparente sau semitransparente
C.Suprafaţa este umedă şi lucioasă
!D.Marginle sunt neregulate
!E.Au structură neomogenă
258.Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii:

A.Au dimensiuni punctiforme
!C.Suprafaţa este mată şi uscată
!D.Marginle sunt neregulate
!E.Au structură neomogenă
Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii:

!A.Sunt plate
!C.Uşor se detaşează de la mediu
D.Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
!E.Au structură granulară
259.Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul S de colonii:

!A.Au dimensiuni punctiforme
!B.Sunt transparente sau semitransparente
!C.Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D.Marginle sunt neregulate
E.Au structură neomogenă
Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:

!A.Au o formă de cupolă
!B.Sunt transparente sau semitransparente
!C.Uşor se detaşează de la mediu
D.Marginle sunt neregulate
E.Au structură granulară
260.Numiţi particularităţile tulpinii microbiene:

!A.Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
!C.Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
!D.Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de timp
E.Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
261.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A.Determinarea activităţii biochimice
B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C.Studierea caracterelor de cultură
! D.Însămânţarea pe placa de geloză
! E.Însămânţarea în bulion peptonat
! Însămânţarea pe medii în plăci
! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
262.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
!B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
!C.Studierea caracterelor de cultură
D.Însămânşarea în mediul Zeissler
!E.Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
263.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
!D.Însămânşarea în mediul Zeissler
E.Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
264.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
!B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
D.Însămânţarea pe placa de geloză
!E.Însămânţarea pe geloză înclinată
265.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
! A.Determinarea activităţii biochimice
! B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
? C.Studierea caracterelor de cultură
! D.Antibioticograma
E.Însămânţarea pe geloză înclinată
266.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
!B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
!C. Studierea caracterelor de cultură
!E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
267.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
! A .Determinarea activităţii biochimice
! B .Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
! C. Studierea caracterelor de cultură
D Însămânşarea în mediul Zeissler
! E Identificarea exotoxinelor bacteriene
268.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor :
A.Nitraţi
B.Acizi graşi
C.Nitriţi
! D.Indol
E.Acizi organic i
269.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor:
! A.Amoniacul
B.Nitriţi
C.Nitraţi
D.Acizi graşi
E.Acizi organici.
270.Numiţi proprietatea biochimică? a bacteriilor determinată pe mediul de cultură prezentat în imagine:

1. CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe mediul de cultură prezentat în imagine:
Hemolitică
271.Numiţi proprietăţile complementului:

! A.Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
B.Constituie un complex de lipopolizaharide
C.Stimulează reproducerea virusurilor
! D.Participă în unele reacţii imunologice
! E.Este un factor nespecific de rezistenţă
272.Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
273.Numiţi reacţia serologică reprezentată în imagine:
274.Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

A.Bacterioliză
B.Imobilizare
C.Hemaglutinare
D.Imunofluorescență
! E.Precipitare
275.Numiţi reacţie serologică reprezentată în imagine:

276.Numiţi reacţie serologică reprezentată în imagine:
277.Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:

A.Virusemie
! B.Septicemie
C.Bacteriemie
D.Toxinemie
E.Septicopiemie
289.Numiţi tipurile de bacterii patogene:

carboxifile
facultative anaerobe
290.Numiţi tipurile de bacterii patogene:

aerobe
anaerobe
291.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

A. Este un caracter de specie
B. Este un caracter stabil
! C .Este determinată genetic
! D. Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
! E. Virulenţa poate fi diminuată
292.Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene

A.Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
! B.Sunt de natură proteică
! C.Se inactivează la temperaturi înalte
! D.Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
! E.Pot fi transformate în anatoxine
293.Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

! A.Sunt secretate în mediul extracelular
B.Sunt de natură lipopolizaharidică
! C.Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
D.Acționează imediat
! E.Sunt imunogene
294.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:

! A.Este un caracter de specie
B.Este un caracter de tulpină
! C.Este un caracter determinat genetic
D.Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
! E.Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
295.Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

A.Şi-a pierdut imunogenitatea
! B.Şi-a păstrat imunogenitatea
C.Şi-a păstrat toxicitatea
! D.Şi-a pierdut toxicitatea
E.Şi-a păstrat antigenitatea
297.Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

A. Nu există restricţii în utilizare
B. Pot fi păstrate timp îndelungat
!C. Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
!D. Se multiplică în organismul vaccinat
E. Induc doar imunitate locală
298.Precizaţi calea de activare a complementului:

A.Butilen-glicolică
B.Fermentativă
C.Acidă mixtă
!D.Clasică
E.Oxidativă
299.Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

A.Un monomer de Ig
B.Un tetramer
C.Un homodimer
! D.Un heterodimer
E.O moleculă monocatenară
300.Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

! A.Memoria imunologică
B.Efectul multivalent al măduvei osoase
C.Activarea complementului
D.Degranularea mastocitelor
E.Selecția clonală
301.Precizaţi etapa utilizată uneori în examenul bacteriologic pentru culturi aerobe:

! A.Îmbogăţirea
B.Izolarea
C.Acumularea
D.Identificarea
E.Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
302.Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică:
A.Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
B.Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
! C.Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
D.Concentrază razele de lumină în obiectiv
E.Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
303.Precizați indicațiile vaccinărilor:

A.În perioada de stare a infecţiilor acute
! B.După indicaţii epidemiologice
! C.Selectiv individual
D.În perioada de convalescenţă
! E.Planificat conform Calendarului vaccinărilor
304.Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
A.2 – 4 zile
! B.24 ore
C.O lună
D.Două luni
E.12 luni
305.Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

A.Edem fără infiltrat celular
B.Infiltrat celular leucocitar
! C.Infiltrat din limfocite T și macrofage
D.Infiltrat din eozinofile
E.Hiperemie fără infiltrat
306.Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:
! A.Bacteriemie
B.Toxinemie
C.Septicopiemie
D.Virusemie
E.Septicemie
307.Precizați particularitățile imunității umorale:

A.Efectorii de bază sunt limfocitele Tc
! B.Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
! C.Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D.Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
! E.În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
308.Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

! A.Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
! B.Nu se transferă prin seruri imune
! C.Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
D.Se manifestă prin urticarie difuză
E.Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
309.Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

A.Se declanşează după contactul primar cu antigenul
! B.Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
! C.Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
D.IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
! E.Sunt alergen-specifice
310.Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
A.10 min
B.1 oră
! C.5-7 zile
D.3-4 săptămâni
E.Doar după un contact repetat cu antigenul
311.Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

A.O lună
B.2 luni
C.3 luni
! D.4 luni
! E.6 luni
312.Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:

! A.Neutralizarea toxinelor bacteriene
B.Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
! C.Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
! D.Opsonizarea bacteriilor
E.Neutralizarea intracelulară a virusurilor
313.Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

! A.Precipitare inelară
! B.Imunodifuzie simplă (Mancini)
! C.Imunoelectroforeză
D.Aglutinare pe lamă
E.Aglutinare în tuburi
315.Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:
! A.TCR
B.BCR
! C.CD3
! D.CD4
! E.CD8
316.Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

A.Liza bacteriilor
! B.Creșterea permeabilității vasculare
C.Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
D.Agregarea fracțiilor C4 și C2
E.Scindarea fracției C3
317.Precizați rolul fracției C3b a complementului:

A.Este un chemotactic
B.Este o anafilatoxină
! C.Opsonizează bacteria
D.Distruge celula bacteriană
E.Este o formă inactivă a fracției C3
318.Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma administrării serurilor imune heteroloage:
A.Complementul
B.Lizozimul
! C.Histamina
! D.Serotonina
! E.Prostaglandine
319.Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

A.Eritrocite de berbec
! B.Fosfat de aluminiu
! C.Hidroxid de aluminiu
D.Particule de latex
! E.Ribozomi bacterieni
320.Selectaţi afimatia corectă despre culturile bacteriene în faza de declin:

A.Rata cu creştere nulă
B.Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C.Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
! D.Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E.Sensibilitatea la antibiotice este maximală
321.Selectaţi afirmaţia ce corectă despre culturile bacteriene în faza exponenţială:
A.Rata de creştere este minimă
B.Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
! C.Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D.Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E.Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
322.Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

A.Cantitatea absolută de anticorpi specifici
B.Afinitatea anticorilor
C.Aviditatea anticorpilor
D.Concentrația anticorpilor specifici
! E.Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o test-sistemă
323.Selectați afirmația corectă despre epitop:

! A.Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
B.Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
C.Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
D.Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
E.Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
324.Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

A.Nu este afectată de rigiditatea moleculei
B.Nu este afectată de prezența sau absența apei
C.Implică legături covalente
! D.Este optimizată de complementaritatea spațială
E.Nu este afectată de nivelul pH-ului
325.Selectați afirmația corectă despre superantigene:

A.Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
B.Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
! C.Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
D.Determină anergie clonală
E.Activează limfocitele Th1
326.Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:

! A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
! C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
! E.Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular

A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
! B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
! D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
! E.Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
330.Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):

A.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor
! B.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C.Reprezintă complexe lipopolizaharidice
! D.Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E.Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
331.Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
332.Selectați afirmațiile corecte despre BCR:

! A.Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
B.Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C.Este reprezentat de pentameri de IgM
! D.Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
! E.Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
333.Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:

!A.Determină antigenitatea
!B.Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul unui limfocit
C.Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
!D.Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E.Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B
334.Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

A.Este o structură citoplasmatică
B.Activează complementul
C.Este o enzimă proteolitică
! D.Descompune catena glicanică din peptidoglican
E.Este eliberat de mastocite
335.Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

A.Se utilizează precipitinogen corpuscular
! B.Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
! C.Reacţia are loc în mediul lichid
! D.Reacţia are loc în mediul gelifiat
E.Complementul este un component obligatoriu al reacției
336.Selectați afirmațiile corecte despre TCR:

A.Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
! B.Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C.Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
! D.Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
! E.Este constituit din două catene proteice
337.Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

A.Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
! B.Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
! C.Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
! D.Se administrează conform Calendarului de vaccinări
E.Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
338.Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic:

viroid
339.Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine:
prion
340.Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu reacţia de aglutinare:
A.Se efectuează pe lamă
! B.Este mai sensibilă
! C.Este mai rapidă
D.Se citeşte peste 3 - 5 minute
! E.Este mai demonstrativă
341.Selectați bacteriile ce posedă mobilitate:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
342.Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

! A.protoplaști
! B.sferoplaști
C.spirochete
D.sarcina
! E.forme L
344.Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:

A.IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
! B.Molecula de sIgA este un dimer
C.Participă la activarea complementului pe cale clasică
D.Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
! E.Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
345.Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:

A.Molecula de IgG este un dimer
B.Molecula de IgG este un pentamer
C.Reprezintă un indicator al unei infecții recente
! D.Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
! E.Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
346.Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:

A.Molecula de IgM este un dimer
! B.Molecula de IgM este un pentamer
! C.Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D.Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
! E.Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
347.Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:

! A.Este prezentă doar la bacterii G-
! B.Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C.Este de origine proteică
! D.Determină efecte generale
E.Este înalt imunogenă
348.Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:

A.Sunt elaborate doar de bacterii G+
! B.Sunt de origine proteică
! C.Manifestă specificitate de acțiune
! D.Sunt imunogene
E.Acționează local
349.Selectați caracterele specifice imunității dobândite:

A.Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
! B.Toleranță la antigenele proprii
! C.Recunoașterea specifică a antigenelor
! D.Imunitate la reinfecții
! E.Memorie imunologică
350.Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

A.Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
B.Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
! C.Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D.Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
! E.Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
350. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

C. ! Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
E. ! Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
351. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

-sunt exprimate pe toate celulele nucleate ale organismului (inclusiv CPA “profesioniste”).
- participă la prezentarea peptidelor antigenice scurte (9 AA) provenite din proteine antigenice citoplasmatice
-Peptidele sunt obţinute în cursul degradării in citoplasma (de către proteasome) a proteinelor mentionate mai sus (antigene endogene).
-recunoaste si interacţionează cu receptorul CD8 de pe T-limfocite.
- Complexul peptid/CMH I de pe suprafaţa Celulelor Prezentatoare de Antigen “profesioniste” poate fi recunoscut de complexul TCR/CD8 complementar de pe limfocite T CD8 naive (rezultă
activarea limfocitelor, diferenţierea lor în limfocite Tc - iniţierea răspunsului imun celular)
- Complexul peptid /CMH I de pe suprafaţa celulelor infectate sau a celulelor tumorale (CPA “neprofesioniste”) poate fi recunoscut de complexul TCR/CD8 complementar de pe limfocitele
efectoare Tc (rezultă distrugerea celulelor ce conţin antigenul endogen)
352. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II: 3.34

A. ! Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste
B. ! Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
D. ! Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele
350. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:
-sunt exprimate doar pe CPA “profesioniste”, specializate în prezentarea Ag limfocitelor TCD4
-Ele pot prezenta peptide din 12-30 AA derivate din degradarea în fagolizosome a Ag exogene (bacterii, protozoare, fungi, virioni liberi).
-Complexul peptid/CMH II de pe celulele prezentatoare de Ag interacţionează cu complexul TCR/CD4 de pe limfocitele TCD4 naive, determinand activarea limfocitelor B si
diferentierea limf TCD4 in Th.
-Complexul peptid/CMH II de pe limf B activat va interactiona cu complexul TCR/CD4 de pe celulele efectoare (Th1, Th2, etc), determinand transformarea limf B in plasmocite
secretoare de anticorpi.
354. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic): 3.72
a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e)! Toate de mai sus
355.
Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
a)! miceliu septat
b)! exospori
c)! conidiospor unicellular
d) miceliu neseptat
e) pili conjugativi
356. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus

– miceliu septat
- conidiospor unicelular
-Pe capatul lui superior se situeaza sterigme scurte
-De la sterigme deviaza lanturi de spori-conidii
-Exospori
- Cunoscut ca mucegai stropit
- Specia tipica e Aspergillus niger
- Unele mucegaiuri patogene produc alfa-toxina
-Aspergillus patogen e intilnit des la morari
357.
Selectați caracteristici specifice genului Mucor: 1.46
a) miceliu neseptat
b) prezența sporangiilor
c) endospori
d) exospor
e) miceliu septat
358. Selectați caracteristici specifice genului Mucor

–din clasa Phycomycetes
Denumit si mucegaiul clavelat
Miceliu neseptat
Miceliu sub forma de celula arborescenta
De la miceliu pornesc hife carpofore, denumite sporangii
Endospori
Multiplicare si pe cale sexuata
Pot cauza mucoromicoze
359. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium: 1.48

a)! miceliu pluricelular
b)! conidioforul ramificat
c)! formează sterigme
d) formeză microcapsule
e) prezența endosporilor
360. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium

–carpofor sub aspect de perie
Conidiofor ramificat, pluricelular
De la sterigme pornesc conidii moniliforme (sub formă de mătănii)
Tip specific e Penicillium glaucum
Specii patogene: P. Crustaceum, P.glaucum, P.niger
361. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA): 3.21
a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
c)! Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară
362. Selectați caracterul specific pentru IgD: 3.23

a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c)! Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte
363. Selectați caracterul specific pentru IgE: 3.24

a) Este abundență în salivă
b)! Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
364. Selectați caracterul specific pentru IgM: 3.22

a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e)! Are până la 10 centre active (paratopi)
365. Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii: 1.63

a) bacterii gram-pozitive
b)! bacterii gram-negative
c) bacterii acido-rezistente
d) bacterii mobile
e) cocii
366. Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote: 1.59

a) flagelii
b) capsula
c) ribosomii
d)! aparat Golgi
e) mezozomii
367. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul Olkeniţki:
Russel –geloză+1% lactoză, 0,1% glucoză, indicator
Kligler – identic Russel+sulfat de Fe pentru detectarea producerii de H2S
Olkeniţki – identic Kligler+1% zaharoză+uree
368. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene :

-chemoorganotrofe
369.Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: 3.106
a) Limfocitele Tc
b)! Limfocitele Th
c)! Limfocitele B
d)! Plasmocitele
e) Celulele NK
370.Selectați celulele imunocompetente: 3.107

a) ! Limfocitele T
b) ! Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
371. Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”: 3.31

A.! Hepatocitele
B. Hematiile
C.! Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E.! Celulele endoteliale
372.Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”: 3.30

A. Hematiile
B.! Macrofagele
C. Leucocitele
D.! Celulele dendritice
E.! Limfocitele B
373.Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e)! IgE
374.Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c)! Ig G
d) Ig E
e) Ig D
375. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice: 3.59

a) Ig A
b)! Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
376. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin: 3.75

a) IgA
b)! IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
377. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie: 1.12

a)! fucsina apoasă
b) fucsina acidă
c)! crizoidină
d)! albastru de metilen
e) metionina
378. . Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie

– fucsina bazica
-albastru de metilen
-violet de metilen
- violetul de genţiană
-vezuvina,
-chrizoidina
379.Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo: 2.149

A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
380. Selectați componentele de structură ale sporului: 1.7

a) perete sporal
b)! membrane citoplasmatică
c)! cortexul
d)! tunică proteică
e)! membrana externă
381. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de serodiagnostic:
382. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de seroidentificare:
383. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic:
384.Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:
a)! Peptidoglicanul
b) Lipoproteine
c) Lipopolizaharide
d)! Acizi teichoici
e) Sulfolipide
385. Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular :

Grampozitiv : -peptidoglican
-acizi teichoici (polimeri de glicerol sau ribitol fosfat)
-acizi lipoteichoici
-proteina A
Coagulaza legata
Gramneg :-Peptidoglican
Membrana externa
Porine
Lipoproteine
Lopipolizaharid : lipid A, polizaharide complexe(antigen R), subunitati oligozaharidice (antigen O)
386.Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

a)! glicoproteine
b)! lipide
c) protein transmembranare
d) acizi teichoici
e) proteaze
387. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

-glicoproteine : hemaglutinina, neuraminidaza)
-lipide
388.Selectaţi condiţiile optime de cultivare a bacteriilor carboxifile: 2.85

A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
389.Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
390. . Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:
a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
-virusologia
-ingineria genelor
-ingineria enzimelor
-biotehnologia
391.Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice): 3.46

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d)! Ig E
e) Ig D
392. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV: 3.45

a) Limfocitele B
b)! Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
393. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a)! Legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
394.Selectați elemente de structură caracteristice fungilor: 1.44

a)! nucleu diferențiat
b)! mitocondrii
c) microcapsulă
d)! complex Golgi
e) endoflageli
395, 396. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

-perete cellular
Membrane citoplasmatica
Vacuole
Incluziuni ( glycogen, volutina, lipide, pigmenti, cistale de sarurui organice)
Miceliu
Hife
Nucleu diferentiat
397.Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene: 1.38

a) acizi nucleici
b)! sporul bacterian
c)! capsula
d) membrana citoplasmatică
e) ribosomii
398.Selectați elemente specifice celulelor eucariote: 1.22

a)! ribosomii 80S
b) perete cellular
c)! mitocondrii
d) plasmide
e)! reticul endoplasmatic
399.Selectați elemente specifice celulelor procariote: 1.21

a)! perete cellular
b) aparat Golgi
c)! membrana citoplasmatica
d) nucleolul
e) nucleoplasma
400.Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig: 3.19

a)! 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
401.Selectați elementele de structură ale virusurilor complexe: 1.29

a)! nucleocapsida
b)! supercapsida
c) capsula
d) perete cellular
e)! acizi nucleici
402.Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor: 1.33 ???

a)!perete cellular
b)! capsula
c)! fimbrii
d) sporii
e) membrana citoplasmatică
403.Selectați elementele de structura specifice celulelor eucariote: 1.22
a)! ribosomii 80S
b) perete cellular
c)! mitocondrii
d) plasmide
e)! reticul endoplasmatic
404.Selectați elementele de structura specifice celulelor procariote: 1.21

a)! perete cellular
b) aparat Golgi
c)! membrana citoplasmatica
d) nucleolul
e) nucleoplasma
405.Selectați elementele facultative ale celulei bacteriene: 1.38

a) acizi nucleici
b)! sporul bacterian
c)! capsula
d) membrana citoplasmatică
e) ribosomii
406.Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de metacromazie: 1.82

a) incluziuni de glicogen
b) incluziuni de sulf
c) incluziuni proteice
d)! incluziuni de volutină
e) incluziuni lipidice
407.Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele procariote: 1.38

a) membrana celulara
b) plasmide
c)! membrana nucleara
d) perete celular
e) granulații de volutina
408.Selectați elementul permanent al celulei procariote: 1.55

a) mitocondriile
b) lizosomii
c) aparatul Golgi
d) reticul endiplasmatic
e)! peretele celular
409.Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică: 2.22

A.! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
410.Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: 3.74

a) Oxidoreductaza
b)! Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d)! Fibrinolizina
e)! Neuraminidaza
411.Selectați esența metodei simple de colorare: 1.27

a)! determină forma bacteriei
b) evidențiază peretele cellular
c)! determină aranjarea in frotiu
d) determină proprietațile tinctoriuale ale bacteriilor
e) evidențiază sporii bacteriilor
412. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
413.Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
414.Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor: 3.1

A.! Factori de structură
B. Factori biochimici
C.! Factori enzimatici
D.! Factori toxici
E. Factori de transport
415.Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: 3.2

A. Membrana externă
B.! Capsula
C.! Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E.! Fimbriile
416.Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: 3.3

A.! Acizii lipoteichoici
B.! Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D.! Sisteme de secreție
E.! Proteina M la S.pyogenes
417.Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică): 3.82

a)! Anticorpii naturali
b)! Complementul
c)! Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
418.Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană: 3.1

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d)! Amilaza salivară
e) Microflora intestinală
419.Selectaţi forma acelulara de microorganisme: 1.62

a) mycoplasma
b) chlamidia
c) rickettsia
d)! virusuri
e) fungi
420. Selectati forma spiralata de bacterii:

-Vibrio
-Spirrilum : Campylobacter, Helicobacter
-Spirochaeta ( Treponema, Leptospira, Borrelia)
421.Selectați forme sferice de bacterii: 1.23

a)! sarcine
b)! diplococi lanceolați
c)! tetracoci
d) clostridii
e) bacilli
422.Selectați funcțiile flagelilor: 1.3

a)! funcție antigenică
b)! asigură mobilitatea
c) țintă de atac pentru antibiotic
d) participa la diviziune
e)! asigură chemotaxisul bacterian
423.Selectați funcțiile peretelui celular: 1.16

a) determină toxicitatea bacteriilor
b)! reprezintă ținta de atc aunor enzyme
c)! funcție de receptor
d) asigură mobilitatea bacteriilor
e) funcție antifagocitară
424. Selectați funcțiile pililor: 1.34

a)! adeziune
b) asigură virulența
c) pastrează informația genetică
d)! participă la conjugarea bacteriilor
e)! asigură mobilitatea
425. Selectati functiile pililor :

Asigura adeziunea bacteriilor la suprafete inerte, celule ,alte bacterii
Reprezinta antigenul F
Transfer de ADN prin conjugare
426.Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici: 1.13

a) sinteza proteinelor
b)! adeziunea la cellule
c) efect toxic slab
d)! crează sarcină electrică negativă
e) participă la respirația bacteriei
427.Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon: 2.122
A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
D. ! Chemolitotrofe
E. Carboxifile
428. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon :
-fotolitotrofe
- chemolitotrofe
Chemotrofe
Chemoorganotrofe
Autotrofe
Heterotrofe
429.Selectaţi grupele de medii de cultură după consistenţă: 2.128
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide
430.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss: 2.151

A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. Manitol
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
431.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss: 2.152

A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. Manitol
D. ! Zaharoză
E.! Maltoză

-glucoza
Lactoza
Zaharoza
Maltoza
433.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler: 2.154

A. ! Glucoza
B.! Lactoza
C.! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
434.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine: 2.150

A. ! Lactoză
B. Glucoză
C.! Albastru de metilen
E.! Geloză
435.Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică: 2.40

A. 0 - +300 C
B. ! 20 - +400C
C. 45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >600C.
436.Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică: 2.42

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C.! +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >950C.
437.Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria: 3.6

a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c)! Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor
438.Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: 2.81 ????CM

Mueller
Kauffman
Bulion cu selenit
Apă peptonată alcalină
Kitt-Tarrozzi
439.Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: 2.147

A.! Muller
B.! Kauffmann
C.! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
440.Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice: 2.145

A. Kitt – Tarozzi
B.! Levine
C.! Endo
D. Zeissler
E.! Ploskirev
441.Selectaţi mediile de cultură elective: 2.146

B.! Bulionul glucozat
C.! Bulionul biliat
D.! Serul coagulat
E.! Geloză-sânge
442.Selectaţi mediile de cultura utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor: 2,16
A. Elective
B. Selective
C.! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
443.Selectati mediul de cultura de imbogatire:

Mueller
Kauffman
Bulion cu selenit
Apă peptonată alcalină
Kitt-Tarrozzi
444.Selectaţi mediul de cultură de transport: 2.83
A. Hiss
B.! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
445.Selectaţi mediul de cultură diferenţial-diagnostic: 2,82

A.! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
446.Selectaţi mediul de cultură special: 2.79

A.! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
447.Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea activitatii proteolitice: 2.89

A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C.! Gelatină peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
448.Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor: 2.91
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
E.! Mediul Hiss
449.Selectați metoda de evidențiere a sporilor: 1.13

a) Neisser
b) Burri-Hins
c) Loeffler
d)! Aujeszki
e) Morozov
450.Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:1.78

a) metoda biochimica
b)! examenul microscopic
c) intradermoreacțiile
d) serodiagnosticul
e) metoda biofizica
451.Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase: 2,79

a)! serodiagnosticul
b) identificarea ADN sau ARN microbian
c) examenul bacteriologic
d) examenul microscopic
e) examenul biologic
452.Selectați metodele complexe de colorare: 1.28

a)! Gram
b)! Aujeszky
c)! Zeihl-Neelsen
d) Loeffler(granulații de volutină)
e) nici una de mai sus
453. Selectați metodele complexe de colorare :

Gram,
Ziehl-Neelson
Neisser
Romanovski-Giemsa
454.Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă: 1.32

a)! inmugurire
b)! liza celulei
c) translocare
d) eflux
e) fuziune
455.Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular: 1.14

a)microscopia electronica
b) metoda Neisser
c)! plasmoliză
d)! plasmoptiză
e) metoda Loeffler
456. Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular :

Microscopia electronica
Metode speciale de colorare,
Plasmoliza
Plasmoptiza
457.Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor: 2.184

A.! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E.! Weinberg
458.Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte: 2.170
A. Fracţionată cu vapori fluenţi
B. ! Pasteurizare
D. ! Tyndalizare
459. Selectati mi/o care este dependent absolut de oxigenul din aer pentru crestere :
Brucellele
Micrococii
Mycobacteriile tuberculozei
460. Selectati mi/o care pot oxida substraţele în prezenţa oxigenului şi fermenta în absenţa lui :
Actinomicete
Leptospire
Neisseria,
Brucella,
Campylobacter
461 Selectaţi microorganismele care conțin un strat gros de peptidoglican in peretele celular :?????????????????
462, 463. Selectați microorganismele procariote (formele celulare) 1.80

a) virusuri
b) viroizi
c) prioni
d)! eubacterii
e) fungi
464, 465.Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor: 3.118

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c)! CMH clasa III
d)! C3b
e)! C5a
466, 467.Selectați particularitațile bacteriilor gramnpozitive:

Peptidoglicanul contine punti interpeptidice(structura tridimensionala)
Perete celular uniform
Grosimea 20-80 nm, gros
Contine : acizi teichoici, acizi lipoteichoici, proteina A, coagulaza legata
In coloratia Gram apar colorate in violet
468.Selectați particularitățile imunității artificiale active: 3.104

b)! Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)! Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
469.Selectați particularitățile imunității artificiale pasive: 3.105

a)! Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
d)! Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
470. Selectaţi particularităţile infecţiei litice: 2,226

471.Selectaţi pH optim al mediilor de cultură:

A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C.! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
472.Selectaţi preparatele biologice - eubiotice: 2.229

A.! Lactobacterina
B. Penicilina
C. Colibacterina
D.! Bificolul
E. Stafilobacterina
473.Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen: 1.77

a) fucsina apoasă
b) HCl
c)! fucsina carbolică
d) albastru de metilen
e) alcool
474.Selectați proprietatea lipidului A: 1.83

a) determină efect toxic la bacteriile Gram+
b)! determină efect toxic la bacteriile Gram –
c) funcție antigenică
d) favorizează fagocitoza
e) asigură metabolismul proteic
475.Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet: 3.51

a)! Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c)! Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e)! Posedă antigenitate
476.Selectați proprietățile unui vaccin atenuat: 3.67

a)! Conține microorganisme vii
b)! Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d)! Conține exotoxină modificată
e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II
477.Selectați proteina specifică flagelilor: 1.47

a) cheratina
b)! flagelina
c) gelatina
d) ceazeina
e) toate de mai sus
478.Selectați reactivele utilizate in colorația Gram: 1.54

a) Albastru de metilen
b) Vezuvina
c) Fucsina Pfeiffer
d)! Soluţia Lugol
e)! Alcool cu iod
479.Selectați reactivele utilizate în colorația Gram: 1.53

a)! Violet de gentiană
b) Acidul clorhidric de 0,5%
c) Fucsină fenicată
d)! Fucsină apoasă
e)! Soluţia Lugol
480.Selectați reactivul care NU se utilizeză in colorația Aujeszky: 1.73

a)! tuș de China
b) albastru de metilen
c) HCl
d) fucsină carbolică
e) H2SO4
481.Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
482.Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea: 2.64

C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
483.Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: 2.169

A. ! 100 C
B. ! 110C
C. ! 120 C
D. ! 134 C
E. 160 C
484.Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune: 3.66(La asem trebu)
a) Antipertussis
b)! Antibotulinic
c)! Antigangrenos
d)! Antidifteric
e) Antigripal de tip A
485. Selectați structura la nivelul căreia se localizează lanţul respirator:
MCP-membrana citoplasmatica
486.Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor: 1.54

a) flagelii
b) sporii
c) plasmidele
d) ribosomii
e)! pilii
487.Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative: 1.6

a)! membrana citoplasmatica
b) capsula
c)! spațiu periplasmatic
d)! peptidoglicanul
e)! membrane externă
488.Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive: 1.5

a) membrane externă
b)! peptidoglicanul
c) spațiu periplasmatic
d)! membrana citoplasmatica
e) capsula
489.Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat: 3.42

a)! Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
490.Selectați sursa de anticorpi monoclonali: 3.78

a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d)! Hibridomul
e) Celulele splinei
491.Selectați ținta de atac a lizozimului:

a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d)! Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite
492.Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
a) Autoanticorpi
b)! Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
493.
Gramm negativ
494.Selectati tipul de bacterii cu peretele celular din imagine :
gram pozitive
495.Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de destinația lor: 1.9

a)! clinico-diagnostice
b)! de studii
c)! de producere
d) bacteriologice
e) virusologice
496.Selectați tipurile de pili bacterieni: 1.20

a)! pili comuni (fimbrii)
b)! pili conjugative
c) pili parietali
d) pili laterali
e) pili transversali
497.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație: 3.62

a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c)! Antibacteriene
d)! Antivirale
e)! Antitoxice
498.Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație: 3.99

a) Antigenice
b)! Antitoxice
c)! Antivirale
d)! Antibacteriene
e) Antiprionice
499.Selectați unitățile de masură utilizate pentru microorganisme: posibil 1.25

Selectați subunitați de masură utilizate pentru m/o:
a) milimetri(mm)
b)! micrometri
c)! nanometri( nm)
d) decimetri (dc)
e)! picometri (pm)
500. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii: 3.69
a)! Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
501.Selectați vaccinurile vii atenuate: 3.117

a)! BCG
b) Anti-hepatita B
c)! Anti-oreion
d)! Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
502.Selectați valorea practica a metodei simple de colorare: 1,27 (esenta)

a)! determină forma bacteriei
b) evidențiază peretele cellular
c)! determină aranjarea in frotiu
d) determină proprietațile tinctoriuale ale bacteriilor
e) evidențiază sporii bacteriilor
503.Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care nr celulelor care mor este mai mare decat nr celulelor care se divid – declin
-faza de declin
504.Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele bacteriene cresc în dimensiuni, dar nu se multiplică:
-faza de lag
505.Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectati faza optimă pentru identificarea culturii:
- faza stationară
506.Utilizând curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele manifestă sensibilitate maxima la antibiotice:
-faza logaritmică
507.Utilizand curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele au rata maximă de diviziune:
-faza logaritmică
1
Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [x] Lipsa peretelui celular. d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [x] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
2
c) [x] Neisser e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat

d) [ ] Ziehl-Neelsen ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Giemsa 17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule,
--------------------------------------------------------------------- cu excepţia:
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Clasa
a) [x] Coloraţia Giemsa b) [ ] Ordinul
b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [ ] Familia
c) [ ] Neisser d) [ ] Genul
d) [ ] Burri-Hins e) [x] Specia
e) [ ] Loeffler ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare: următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins a) [ ] Origine comună
c) [ ] Loeffler b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
d) [x] Aujeszki c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
e) [ ] Morozov d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda: ---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
a) [ ] Biologică
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5% b) [ ] Biofizică
c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter c) [x] Fizică
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen d) [ ] Sintetică
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază e) [ ] Biochimică
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene: 20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Capsula a) [ ] Biologică
b) [ ] Flagelii b) [ ] Biofizică
c) [x] Membrana citoplasmatică c) [x] Chimică
d) [ ] Fimbriile d) [ ] Sintetică
e) [ ] Granulaţiile de volutină e) [ ] Biochimică
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a 21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
microorganismelor în prelevatul patologic: a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat c) [ ] 0,1 mkm
b) [x] Microscopia imunofluorescentă d) [ ] 0,01 mkm
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază e) [ ] 0,001 mkm
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie ---------------------------------------------------------------------
3
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru: d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat 28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv a) [ ] Se aranjează în perechi
e) [ ] Refractarea razelor de lumină b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate: d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat 29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv a) [ ] Se aranjează în perechi
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci: d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina a) [ ] Monotriche
e) [ ] Staphylococcus b) [x] Lofotriche
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Amfitriche
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci: d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina a) [ ] Monotriche
e) [ ] Staphylococcus b) [ ] Lofotriche
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Amfitriche
26) Se divid în câteva planuri următorii coci: d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina a) [ ] Coci
e) [x] Staphylococcus b) [ ] Spirochete
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsii
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: d) [ ] Mycoplasme
a) [ ] Se aranjează în perechi e) [x] Vibrioni
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
4
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
a) [ ] Coccus c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
b) [ ] Spirochaeta d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
c) [ ] Rickettsia e) [x] CMI : CT = 8 : 32
d) [ ] Mycoplasma ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bacterium 39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ] Inhibă replicarea ADN
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali 40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [x] Sunt constituiţi din proteine e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi 41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană: a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican c) [ ] Acidul folic
b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine d) [x] Acidul clavulanic
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile e) [ ] Acidul fenilpiruvic
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular 42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
prin: b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
a) [x] Autoclavare la o atmosferă d) [ ] Acidul fenilpiruvic
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C e) [x] Sulbactam
c) [ ] Filtrare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] În pupinel la 160 0C 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
e) [ ] Prin metode chimice a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
5
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Antagonism

44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
a) [ ] Plajelor sterile d) [ ] Interferenţă
b) [ ] Precipitării în gel e) [ ] Metabioză
c) [x] Difuzimetrică ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Otto 50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
e) [ ] Fischer
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Nutriţia bacteriană
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a b) [ ] Respiraţia bacteriilor
microorganismelor: c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
a) [x] Liofilizare e) [ ] Metabolismul microbian
b) [ ] Congelare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată 51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare a) [ ] Sunt de natură polizaharidică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
46) Se efectuează la 160-1800C : c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
a) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Liofilizarea 52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea a) [ ] Patogene
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cultivate în laborator
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
a) [ ] Congelarea e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
b) [ ] Liofilizarea ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Filtrarea 53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
d) [x] Pasteurizarea particularităţi:
e) [ ] Tindalizarea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Rata de creştere devine nulă
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
a) [ ] Cu vapori sub presiune d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
b) [ ] Cu căldură uscată e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
c) [x] Tindalizarea ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pasteurizarea 54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
e) [ ] Filtrarea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Otto
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
6
d) [ ] Furt ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Fischer 60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu a) [ ] Tindalizare
microorganisme din mediului ambiant se numeşte: b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
a) [ ] Sterilizare d) [x] Dezinfecţie
b) [ ] Antisepsie e) [ ] Liofilizare
c) [x] Asepsie ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare 61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi a) [ ] 1000C - 20 minute
mai joase de 600C se numeşte: b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
a) [x] Tindalizare d) [ ] 1600C - 30 minute
b) [ ] Pasteurizare e) [ ] 1800C - 60 minute
c) [ ] Sterilizare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Congelare 62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
e) [ ] Liofilizare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Aerobe
57) Către mediile de transport se referă: b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
a) [ ] Mediile Hiss d) [x] 5-10% bioxid de carbon
b) [x] Soluţia fosfat-tampon e) [ ] 5-10% oxid de etilen
c) [ ] Bulionul biliat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi 63) Conjugarea reprezintă:
e) [ ] Geloză-sânge
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie
58) Profagul reprezintă: acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent intermediul plasmidelor
b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian alta via un bacteriofag
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
e) [ ] Formă imatură de fag acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: ---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C a) [ ] Difteria
c) [ ] + 45 - + 600C b) [ ] Tetanosul
d) [ ] - 10 - + 100C c) [ ] Scarlatina
e) [ ] > 600C d) [x] Bruceloza
7
e) [ ] Gangrena gazoasă a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ig M
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig M e) [ ] Ig D
b) [x] Ig G ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig A 71) Indică şi predomină in infecţia acută
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] IgM
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Limfocitele B e) [ ] Ig D
b) [x] Limfocitele T ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig A 72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ig M
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig A e) [ ] Ig D
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E 73) Sunt sensibile la cisteină:
e) [ ] Ig D a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ig M
68) Traversează în formă activă bariera placentară: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig A e) [ ] IgD
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ig G 74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
d) [ ] Ig E caracteristică:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Infecţia acută
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
a) [x] Ig A d) [ ] Reinfecţia
b) [ ] Ig M e) [ ] Suprainfecţia
c) [ ] Ig G ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig E 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
e) [ ] Ig D după vindecare:
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
8
c) [ ] Infecţie secundară e) [ ] Ig G
d) [x] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Suprainfecţie 81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă: a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
a) [ ] Infecţia acută c) [ ] Septicopiemie
b) [x] Suprainfecţie d) [ ] Virusemie
c) [ ] Infecţie secundară e) [ ] Septicemie
d) [ ] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Infecţie cronică 82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
--------------------------------------------------------------------- sânge:
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii : a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
a) [ ] Infecţie acută c) [ ] Bacteriemie
b) [ ] Infecţie cronică d) [ ] Toxinemie
c) [x] Infecţie secundară e) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Suprainfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Reinfecţie 83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa a) [ ] Septicemie
agentului în organism: b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
a) [ ] Suprainfecţie d) [ ] Virusemie
b) [ ] Reinfecţie e) [ ] Bacteriemie
c) [ ] Infecţie acută ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Infecţie secundară 84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
e) [x] Infecţie cronică
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicopiemie
79) Complementul poate fi activat pe calea: b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Butilen-glicolică d) [x] Virusemie
b) [ ] Fermentativă e) [ ] Septicemie
c) [ ] Acidă mixtă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Clasică 85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
e) [ ] Oxidativă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemie
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Ig A d) [ ] Virusemie
b) [x] Ig E e) [x] Toxinemie
c) [ ] Ig D ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig M 86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
9
c) [ ] Vaccin asociat
a) [x] Coombs d) [ ] Vaccinul TABTe
b) [ ] Precipitare e) [ ] Vacinul ADTP
c) [ ] Hemaglutinare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Bacterioliză 92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vaccin monovalent
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie: b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
a) [ ] Hemaglutinare d) [ ] Anatoxina botulinică
b) [ ] Coombs e) [ ] Anatoxina stafilococică
c) [x] Hemoliză ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Precipitare 93) Meningococii se transmit prin:
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Picături Flugge
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
reacţie: c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
a) [ ] Bacterioliză e) [ ] Apa contaminată
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hemaglutinare 94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare a) [ ] Hemoculturi repetate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Uroculturi
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic e) [ ] Rozeoloculturi
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigenul H flagelar 95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular este:
e) [ ] Antigenul F a) [ ] Alfa-hemolizina
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Beta-lactamaza
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic e) [x] Coagulaza
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antigenul H flagelar 96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular metoda:
e) [ ] Antigenul F
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
a) [ ] Vaccin polivalent d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
b) [x] Vaccin monovalent e) [ ] Plajelor sterile în gel
10
---------------------------------------------------------------------
a) [x] TCBS
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică: b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
a) [ ] Dick d) [ ] Klauberg
b) [ ] Schultz-Charlton e) [ ] Ploskirev
c) [ ] Schick ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Burnet 103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea
e) [ ] Mantoux la :
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică : a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
a) [ ] Dick c) [ ] Eritromicină
b) [ ] Schultz - Charlton d) [x] Polimixină
c) [ ] Schick e) [ ] Clindamicină
d) [ ] Burnet ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Mantoux 104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de a) [ ] Bacteriofagul eltor
neutralizare: b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
a) [ ] Burnet d) [x] Bacteriofagul C
b) [ ] Dick e) [ ] Bacteriofagul D
c) [ ] Ţuvercalov ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Schick 105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
e) [ ] Mantoux
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vaccin viu atenuat
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele: b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza d) [ ] Vaccin semisintetic
b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza e) [x] Vaccin inactivat
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou 106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Rappoport
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
a) [ ] E. coli d) [ ] Mediul Muller
b) [ ] S. enterica e) [ ] Mediul cu selenit
c) [ ] V. parahaemolyticus ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] S. dysenteriae 107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
e) [x] V. cholerae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Adenozintrifosfatul
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: b) [ ] Adenozindifosfatul
11
c) [ ] Oxidoreductazele celulare d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor

d) [x] Adenilatciclaza e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
e) [ ] Hidrolazele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [x] Infecţii holeriforme
a) [ ] Reacţia de neutralizare b) [ ] Infecţii dizenteriforme
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării c) [ ] Enterocolite hemoragice
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
d) [ ] Analiza radioimună e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
e) [x] Reacţia de imobilizare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
holerici sunt aranjaţi: c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
a) [ ] În lanţuri e) [ ] Roze, de forma R
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Diplobacterii 115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare a) [ ] Forma S incolore transparente
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [x] Roşii cu luciu metalic
a) [ ] Picături Flugge e) [ ] Roze de forma R
b) [ ] Prin aerosol ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Contact direct 116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
d) [ ] Prin vectori seruri:
e) [x] Fecalo-oral
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] ABCDE
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: b) [ ] O 1
c) [x] OKA
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei d) [ ] O 4,5
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată e) [ ] O 9
c) [ ] Turbiditate omogenă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie 117) E. coli se caracterizează prin:
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
a) [ ] Infecţii holeriforme d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
b) [x] Infecţii dizenteriforme e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
c) [ ] Enterocolite hemoragice ---------------------------------------------------------------------
12
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor 123) Genul Shigella include specia:
determină:
a) [x] S. boydii
a) [ ] Specia b) [ ] S. bovis
b) [ ] Genul c) [ ] S. Enteritidis
c) [x] Familia d) [ ] S. Newport
d) [ ] Biovariantele e) [ ] S. salamae
e) [ ] Hemovariantele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [ ] Forma S , colorate în roz.
b) [x] Genului c) [ ] Negre cu luciu metalic
c) [ ] Speciei d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] Hemovariantelor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b) [ ] Genului c) [ ] Negre cu luciu metalic
c) [x] Speciei d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Mici, mucoide, incolore
e) [ ] Hemovariantelor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
a) [ ] Teste serologice e) [ ] Apă peptonată alcalină
b) [ ] Fagoidentificare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
--------------------------------------------------------------------- 127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste
biochimice: a) [ ] De transport
a) [ ] Teste serologice b) [x] De îmbogăţire
b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
c) [ ] Teste biochimice primare d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
d) [x] Teste biochimice secundare e) [ ] Speciale
e) [ ] Antibioticogramă. ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
13
examinează: diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Urina a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Materii fecale b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [x] Sânge c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Bilă d) [ ] Urocultura
e) [ ] Exudate rinofaringiene e) [ ] Bilicultura
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi: 134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Hemocultura
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [ ] Bilicultura
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2 c) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2 d) [x] Coprocultura
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mielocultura
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B: ---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd a) [ ] 1 : 50
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [x] 1 : 200
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [ ] 1 : 800
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2 d) [ ] 1 : 3200
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] 1 : 12 800
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: ---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Alergeni microbieni
c) [ ] O 1, 12 : H g, m b) [ ] Microorganisme inactivate
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [x] Microorganisme vii
e) [ ] O 6, 7 : H c d) [ ] Toxine microbiene
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Diagnosticuri
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de ---------------------------------------------------------------------
diagnostic: 137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Coprocultura a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
b) [ ] Urocultura c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
c) [x] Hemocultura d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
d) [ ] Bilicultura e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH ---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
14
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie e) [ ] Este sporogen

c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore 144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
a) [ ] C. diphtheriae d) [ ] Formează capsulă în organism
b) [x] C. tetani e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
c) [ ] M. tuberculosis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] T. pallidum 145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
e) [ ] L. interrogans
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate: b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
a) [ ] Capsula d) [ ] Scarlatinei
b) [ ] Endotoxina e) [ ] Reumatismului
c) [x] Exotoxina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pilii 146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
e) [ ] Hemolizina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Scarlatină
141) M. tuberculosis se caracterizează prin: b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni d) [ ] Dizenterie
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate e) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa 147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Difterie
142) C. diphtheriae se caracterizează prin: b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale d) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic e) [ ] Scarlatină
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi ---------------------------------------------------------------------
suprarenalelor 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula întârziat în:
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Scarlatină
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant d) [x] Tuberculoză
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni e) [ ] Difterie
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare 149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
15
e) [ ] Cord-factorului
a) [ ] Tularemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Difterie 154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică a) [ ] Geloză hepatică
e) [x] Scarlatină b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură: a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
a) [ ] Loewenstein - Jensen c) [x] Geloză peptonatăt
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
d) [ ] Popescu ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Kitt-Tarozzi 156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii: a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit c) [ ] B. melitensis
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair d) [ ] F. tularensis
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej e) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă 157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
--------------------------------------------------------------------- intestinală:
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice: a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej c) [x] Antraxul
b) [ ] Negre, lenticulare d) [ ] Pesta
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur e) [ ] Infecţia stafilococică
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Roşii cu luciu metalic 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
--------------------------------------------------------------------- caracter supurativ:
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Bruceloza
a) [ ] Hialuronidazei b) [ ] Tularemia
b) [ ] Hemolizinei beta c) [ ] Antraxul
c) [x] Capsulei polizaharidice d) [ ] Pesta
d) [ ] Pililor e) [x] Infecţii stafilococice
16
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus

159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în: b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
a) [ ] Bruceloză d) [ ] S. saprophyticus
b) [ ] Tularemie e) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] Antrax ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Pestă 165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
e) [ ] Infecţii stafilococice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] B. anthracis
160) Habitat natural a S. aureus este: b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
a) [x] Cavitatea nazală d) [x] B. abortus
b) [ ] Orofaringele e) [ ] C. tetani
c) [ ] Laringele ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Jejunul 166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
e) [ ] Toate de mai sus
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] S. pyogenes
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale: b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
a) [x] S. aureus d) [ ] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis e) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] Y. pestis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] B. anthracis 167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
e) [ ] S. pneumoniae secreţii rinofaringiene:
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap a) [x] S. aureus
de meduză): b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
a) [ ] S. aureus d) [ ] M. tuberculosis
b) [x] B. anthracis e) [ ] E. coli
c) [ ] N. meningitidis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Y. pestis 168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
e) [ ] S. pneumoniae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Brucelozei
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
a) [ ] S. aureus d) [ ] Scarlatinei
b) [ ] B. anthracis e) [ ] Febrei Q
c) [ ] Y. pestis ---------------------------------------------------------------------
d) [x] S. pyogenes 169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
e) [ ] N. meningitidis
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] S. pyogenes
164) Posedă proteina A : b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
17
d) [ ] B. abortus ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Y. pestis 175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
--------------------------------------------------------------------- coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [ ] C. tetani
a) [x] C. perfringens b) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi c) [ ] C. botulinum
c) [ ] C. histolyticum d) [ ] C. septicum
d) [ ] C. septicum e) [ ] C. novyi
e) [ ] C. sordellii ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în: serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Rujeolă a) [ ] Y. enterocolitica
b) [x] Gonoree b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] Oreion c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] Tularemie d) [ ] E. faecalis
e) [ ] Tusea convulsivă e) [x] E. coli
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul: 177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de grup:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C
b) [ ] Geloză -ser la 220C a) [ ] A
c) [ ] Geloză glucozată la 370C b) [ ] B
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370 c) [x] O
e) [x] Geloză ser la 370C d) [ ] H
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] K
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
a) [ ] Lecitinaza antigene de tip (serovar):
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina a) [ ] A
d) [ ] Endotoxina b) [ ] B
e) [ ] Flagelii c) [ ] O
--------------------------------------------------------------------- d) [x] H
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă: e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei
palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv procedeu:
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
18
a) [ ] În geloză în coloană c) [ ] Caii

b) [ ] În bulion peptonat d) [x] Omul
c) [x] În geloză semilichidă e) [ ] Ovinele
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici) ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată" 185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
înalt selectiv: b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
a) [ ] Kauffmann d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
b) [ ] Endo e) [ ] Nici unul de mai sus
c) [ ] Levin ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ploskirev 186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
e) [x] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Liză
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură b) [x] Inhibare a hemaglutinării
moderat selectiv: c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
a) [ ] Kauffmann e) [ ] Precipitare inelară
b) [ ] Endo ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Levin 187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
d) [x] Ploskirev găină:
e) [ ] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Precipitare
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este: b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
a) [ ] Şobolanul cenuşiu d) [x] Hemaglutinare
b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] Coombs
c) [x] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 188) Genomul virusului gripal prezintă:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] ARN monocatenar diploid
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
a) [x] Şobolanul cenuşiu d) [ ] ADN dublucatenar
b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] ADN monocatenar liniar
c) [ ] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Retrovirusuri
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este: b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
a) [ ] Porcii d) [ ] Prioni
b) [ ] Raţele e) [x] Viroizi
19
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Virusul rabic

190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
a) [ ] Togavirusuri d) [ ] Poliovirus
b) [ ] Retrovirusuri e) [x] Virusul hepatitei B
c) [ ] Adenovirusuri ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Prioni 196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
e) [ ] Viroizi
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Limfocitele T CD4
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili b) [ ] Limfocitele T CD8
de replicare autonomă: c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
a) [ ] Adenovirusuri e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
b) [ ] Retrovirusuri ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterovirusuri 197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru
d) [ ] V. hepatitic B următoarele virusuri:
e) [x] V. hepatitic D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Paragripale
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute: b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
a) [x] Togavirusuri d) [ ] Coxsackie A
b) [ ] Adenovirusuri e) [x] Gripale
c) [ ] Virusurile gripale ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusul rujeolos 198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
e) [ ] Retrovirusuri sterilizează prin:
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
a) [ ] Virsul hepatitei A c) [ ] Fracţionat la 1000C
b) [ ] Virusul rujeolos d) [x] Filtrare
c) [ ] Virusul gripal e) [ ] Tindalizare
d) [x] Virusul HIV ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Poliovirus 199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma: a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii c) [x] Retrovirus
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii d) [ ] Rhabdovirus
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere e) [ ] Enterovirus
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK 200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
20
c) [x] Linii celulare d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa

d) [ ] Culturi primare e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
e) [ ] Nici una din ele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numeşte:
numesc:
a) [ ] Fag temperat
a) [ ] Culturi primare b) [ ] Fag lizogen
b) [ ] Linii celulare c) [ ] Fag interferat
c) [x] Tulpini diploide d) [ ] Fag virulent
d) [ ] Transplante de organ e) [x] Profag
e) [ ] Toate enumerate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Caliciviridae
a) [ ] Transplante de organ b) [ ] Flaviviridae
b) [x] Culturi primare c) [ ] Hepadnaviridae
c) [ ] Tulpini diploide d) [ ] Papovaviridae
d) [ ] Linii celulare e) [x] Picornaviridae
e) [ ] Nici una din cele enumerate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc: a) [ ] Ts
b) [x] Th
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă c) [ ] Tc
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat d) [ ] K
c) [ ] Virusuri cu genom de sens + e) [ ] NK
d) [x] Virusuri cu genom de sens - ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Virusuri defective 209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager a) [ ] CD2
se numesc: b) [x] CD4
c) [ ] CD6
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă d) [ ] CD8
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat e) [ ] CD10
c) [x] Virusuri cu genom de sens + ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusuri cu genom de sens - 210) Particula virală infectantă se numeşte:
e) [ ] Virusuri defective
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Viroid
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC d) [ ] Virus lizogen
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon e) [x] Virion
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare ---------------------------------------------------------------------
21
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte: 216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Prion a) [ ] Albastru de metilen

b) [ ] Viroid b) [ ] Vezuvina
c) [ ] Virus vegetativ c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [ ] Virus temperat d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Provirus e) [x] Alcool cu iod
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: 217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
a) [ ] Decapsidare c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
b) [ ] Fuziune d) [x] Acid sulfuric 5%
c) [ ] Diviziune simplă e) [x] Albastru de metilen
d) [x] Înmugurire ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Viropexis 218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [x] Fucsină fenicată
b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
a) [ ] Decapsidare d) [x] Acid sulfuric de 5%
b) [ ] Fuziune e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
c) [ ] Diviziune simplă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Liza celulei 219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
e) [ ] Viropexis
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Fucsina Ziehl
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este b) [ ] Fucsina Pfeiffer
asigurată de: c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine e) [x] Albastru de metilen
b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic 220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere a) [ ] Acid sulfuric de 5%
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Fucsină apoasă
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
a) [ ] Albastru de metilen e) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fucsină fenicată 221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol a) [x] Monotriche
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Amfitriche
22
c) [x] Lofotriche ---------------------------------------------------------------------

d) [x] Peritriche 227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
e) [ ] Politriche
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Flagelina
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin b) [ ] Peptidoglicanul
coloraţiile: c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
a) [ ] Cu fucsină apoasă e) [x] Polipeptide
b) [ ] Cu albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prin metoda Gram 228) Spirochetele reprezintă:
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
223) Sporii la bacterii se pot situa: c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
a) [ ] Bipolar e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
b) [x] Terminal ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Subterminal 229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
d) [x] Central
e) [ ] Lateral a) [x] În microscopul cu fond negru
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În microscopul cu contrast de fază
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
a) [x] Proteine e) [x] În coloană de geloză semilichidă
b) [ ] Glucide în cantităţi mari ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fosfolipide 230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze a) [x] Peptidoglicanul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Lipoproteine
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
a) [x] În perechi e) [ ] Sulfolipide
b) [x] În lanţuri ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] În formă de brăduţ inversat 231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine a) [ ] Fimbriilor
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Capsulei
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali e) [x] Granulaţiilor de volutină
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern 232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar a) [ ] Biologică
23
b) [ ] Biofizică e) [x] Sarcina

c) [x] Fizică ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Chimică 238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice: a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
a) [x] Specia c) [x] Tetracoccus
b) [x] Genul d) [ ] Staphylococcus
c) [ ] Familia e) [x] Sarcina
d) [ ] Ordinul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Clasa 239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice: a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b) [x] Se divid într-un singur plan
a) [x] Clasa c) [ ] Se divid în câteva planuri
b) [x] Ordinul d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
c) [x] Familia e) [ ] Se aranjează în grămezi
d) [x] Genul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Specia 240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
următoarele particularităţi: b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
a) [x] Origine comună d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
b) [x] Adaptate la un habitat anumit e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice 241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
e) [x] Metabolism similar
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Bacterium
236) Se divid într-un singur plan următorii coci: b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
a) [x] Micrococcus d) [ ] Rickettsia
b) [x] Diploccus e) [x] Clostridium
c) [ ] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptococcus 242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
e) [ ] Sarcina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Hematoxilina
237) Se divid în câteva planuri : b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
a) [ ] Micrococcus d) [ ] Tionina
b) [ ] Diplococcus e) [x] Violetul de genţiană
c) [x] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Staphylococcus 243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
24
c) [ ] Este legat de mezosomii septali

a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
b) [x] Au membrană nucleară e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
c) [ ] Conţin mezosomi ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic 249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
244) Pentru celulele procariote este caracteristic: b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
b) [ ] Au membrană nucleară e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
c) [x] Conţin mezosomi ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic 250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
specii: c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
a) [ ] Schizomycetes e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
b) [ ] Micrococcaceae ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Staphylococcus aureus 251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
d) [ ] Bacillus compuşi chimici:
e) [x] Bacillus anthracis
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acizi nucleici
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii: b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
a) [ ] Coccus d) [x] Proteine
b) [x] Bacterium e) [ ] Porine
c) [ ] Rickettsia ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Vibrio 252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
e) [x] Spirillum
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi: b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale d) [x] Prezintă o barieră osmotică
b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Poartă un caracter de specie 253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Lipopolizaharide
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele: b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară d) [x] Acizi lipoteichoici
b) [x] Este legat de mezosomii laterali e) [x] Peptidoglican
25
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] De sporulare
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi: c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
a) [x] Terminală e) [ ] Anabioză
b) [ ] Bipolară ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Subterminală 260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică a) [ ] ≥ 1
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] ≥ 2
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente: c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
a) [x] Capsomeri e) [x] ≥ 64
b) [x] Capsidă ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Supercapsidă 261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Difuzie şi osmosă
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii: b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
a) [x] Corpi elimentari e) [x] Digestie enzimatică
b) [ ] Protoplaşti ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Corpi reticulari 262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare a) [ ] Comerciale
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Empirice
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi: c) [x] Artificiale
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi d) [ ] Semisintetice
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi e) [x] Sintetice
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom 263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vâscoase
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra: b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
a) [ ] Micoplasmelor d) [ ] Intermediare
b) [x] Micetelor levuriforme e) [x] Solide
c) [ ] Micobacteriilor ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Fungilor dimorfi 264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Să posede reacţie alcalină
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
a) [x] De lag d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
26
e) [ ] Să fie hipotonice d) [x] Tamponul

--------------------------------------------------------------------- e) [x] Spatula
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: ---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
a) [x] Să fie izotonice următoarele grupuri de bacterii:
b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice a) [x] Microaerofile
d) [ ] Să conţină antibiotice b) [x] Anaerobe
e) [x] Să posede o anumită viscozitate c) [x] Facultativ anaerobe
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Aerobe
266) Medii de cultură solide sunt următoarele: e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar 271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar de creare a anaerobiozei:
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat a) [x] Mecanică
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate b) [ ] Sintetică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Chimică
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să d) [x] Fizică
conţină obligatoriu surse de organogeni, ca: e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Oxigen 272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf a) [x] Forma rotundă
d) [x] Carbon b) [x] Suprafaţă netedă
e) [x] Azot c) [ ] Suprafaţă rugoasă
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea 273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Structură omogenă
a) [ ] Acizilor organici b) [x] Suprafaţă rugoasă
b) [x] Indolului c) [ ] Margini regulate
c) [x] Amoniacului d) [x] Opace
d) [x] Hidrogenului sulfurat e) [x] Margini dantelate
e) [ ] Acetoinei ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a face prin următoarele căi:
culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pasteurizare
a) [ ] Pipeta Pasteur b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
b) [x] Ansa bacteriologică c) [x] Prin filtre bacteriene
c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tindalizare
27
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De întreţinere
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda b) [x] Elective
difuzimetrică include următoarele etape: c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
a) [x] Insămânţarea culturii testate e) [ ] De transport
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice 280) De selectat mediile elective:
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile a) [ ] Apă peptonată
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ser coagulat
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor c) [x] Geloză sânge
microbiene, se determină prin următoarele probe: d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
a) [x] Antibioticograma ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bactriocinogenotipie 281) De selectat mediile de îmbogăţire:
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie a) [ ] Geloză-sânge
e) [ ] Fagoidentificare b) [ ] Zeissler
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Kitt-Tarozzi
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin d) [x] Muller
următoarele metode: e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Appelmann 282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne
b) [x] Otto macerată la următoarele regimuri:
c) [x] Furt
d) [x] Fischer a) [ ] La frigider 00C
e) [ ] Gratia b) [ ] La frigider 4-80C
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Temperatura camerei
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de d) [x] Termostat 370C
temperatură: e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
a) [x] 1000C 283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se
b) [x] 1100C realizează prin următoarele căi:
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi
e) [ ] 1600C b) [ ] Pasteurizare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarelor produse metabolice:
următoarele grupe:
28
a) [x] Amoniacului d) [x] Biologice

b) [x] Indolului e) [ ] Sintetice
c) [ ] Acizilor organici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Hidrogenului sulfurat 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
e) [ ] Bioxidului de carbon
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Au dimensiuni mici
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
realizează prin metoda: c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid e) [x] Au structură neomogenă
b) [ ] Otto ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide 291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann a) [ ] Să conţină antibiotice
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Să fie izotonice
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele: c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
a) [ ] Zeissler e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
b) [x] Appelmann ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Weinberg 292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher a) [ ] Dozate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Empirice
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: c) [x] Simple
d) [x] Compuse
a) [ ] Vâscoase e) [ ] Sintetice
b) [x] Lichide ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Semilichide 293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide a) [ ] Soluţii apoase
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Obiecte din cauciuc
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente: c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
a) [x] Lactoză e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
b) [ ] Glucoză ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fucsina 294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
d) [ ] Albastru de bromtimol aerobe include:
e) [x] Geloză
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Determinarea activităţii biochimice
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee: b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
a) [x] Mecanice d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
b) [x] Fizice e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
c) [x] Chimice ---------------------------------------------------------------------
29
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: b) [ ] Acidă mixtă

c) [x] Clasică
a) [x] Au suprafaţă netedă d) [ ] Primară
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente e) [ ] Secundară
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Marginile sunt neregulate 301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
e) [ ] Au structură granulară
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Origine heterogenă
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă: b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular d) [x] Posedă antigenitate
b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
c) [x] Sinteza proteinelor ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sinteza acizilor nucleici 302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
e) [ ] Sinteza capsulei
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Nu posedă imunogenitate
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian: b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
a) [ ] Alternativ e) [x] Posedă antigenitate
b) [x] Pasiv ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Activ 303) Despre complement se poate afirma:
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin
--------------------------------------------------------------------- proaspăt
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi: b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
a) [x] Sterilă d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
b) [x] Nesterilă e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
c) [ ] Pasivă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Activă 304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
e) [ ] Colectivă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] IgM
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care: b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea d) [x] Properdină
b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea e) [x] β, x - lizine
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea 305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Măduva osoasă
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi: b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
a) [x] Alternativă d) [ ] Timusul
30
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt: inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
a) [ ] Ganglionii limfatici d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
b) [x] Măduva osoasă e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
c) [ ] Splina ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Timusul 312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
e) [ ] Ficatul
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Auramina
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori: b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
a) [x] Limfocitele T d) [x] Peroxidaza din hrean
b) [x] Limfocitele B e) [ ] O - streptolizina
c) [ ] Polimorfonucleare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Imunoglobuline A, M, G 313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
e) [ ] Macrofage
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin: b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
a) [ ] Originea antigenului d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
b) [x] Durata perioadei latente e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi 314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Paralizii
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de: b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
a) [x] Agentul cauzal d) [x] Hipotensiune
b) [ ] Doza infectantă e) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Poarta de intrare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism 315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate: b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
a) [ ] Trombocite d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
b) [x] Hematii e) [x] Este utilizată în medicina legală
c) [ ] Leucocite ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Particule de celuloză 316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se
e) [x] Particule de latex clasifică în următoarele tipuri:
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma: a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
31
c) [x] Antibacteriene e) [x] RIF directă

d) [x] Antivirale ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antitoxice 322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt: a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin c) [x] Hidroxid de aluminiu
b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică d) [ ] Particule de cărbune activat
c) [x] Imunoglobulina standardă e) [x] Poliribonucleotide sintetice
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină 323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman a) [ ] Leptospirozelor
sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic b) [x] Brucelozei
active: c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
a) [ ] Complementului e) [ ] Tifosului exantematic
b) [ ] Lizozimului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Histaminei 324) Despre vaccinuri se poate afirma:
d) [x] Serotoninei a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
e) [x] Bradikininei b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din
319) Indicaţi serurile imune antitoxice: celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
a) [ ] Antileptospirozic e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
b) [x] Antibotulinic ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antiantrax 325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric a) [x] Agentul cauzal
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Doza infectantă
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri: c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
a) [ ] Antipertussis e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
b) [ ] Antiexantematic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigangrenos 326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A a) [ ] Paralizii
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Febră
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii: c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului e) [ ] Hepatosplenomegalie
b) [ ] De neutralizare ---------------------------------------------------------------------
c) [x] ELISA 327) Despre virulenţă se poate afirma:
d) [x] De hemaglutinare indirectă
32
a) [ ] Este un caracter de specie e) [x] Neuraminidaza

b) [ ] Este un caracter stabil ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este un caracter individual al microbului 333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
328) Patogenitatea reprezintă: c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
a) [x] Un caracter de specie al microbului e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
b) [ ] Un caracter individual al microbului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este un caracter determinat genetic 334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sunt de natură proteică
329) Gradul de virulenţă se determină în: c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
a) [x] Dosis certa letalis e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
b) [x] Dosis letalis minima ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Dosis patogenica 335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sunt imunogene
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
a) [ ] Flagelii e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
b) [x] Pilii ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Glicocalixul 336) Endotoxina bacteriană:
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula a) [ ] Este de natură proteică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene: c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
a) [x] Hialuronidaza e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
b) [ ] Sintetaza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Neuraminidaza 337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza a) [ ] Este termosensibilă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
a) [ ] Oxidoreductaze e) [ ] Are acţiune toxică puternică
b) [x] Plasmocoagulaza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Citocromoxidaza 338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin
d) [x] Fibrinolizina următoarele căi:
33
c) [x] Antagonismul bacterian

a) [x] Prin continuitate d) [x] Inflamaţie
b) [x] Pe cale limfatică e) [ ] Limfocite
c) [x] Pe cale hematogenă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor 344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
e) [x] Pe cale nervoasă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Biologică
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
a) [x] Transmisivă d) [ ] Biochimică
b) [x] Aerogenă e) [ ] Artificială
c) [ ] Anaerobă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Alimentară 345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
e) [x] Contact direct particularităţi
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: a) [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
a) [ ] De infectare c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
b) [x] Incubaţie d) [x] Sunt sensibile la cisteină
c) [x] Prodromală e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
d) [x] De stare ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Convalescenţă 346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Nu posedă imunogenitate
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
a) [x] Anticorpii naturali c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
b) [x] Fagocitoza d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Lizozimul e) [ ] Sunt de natură proteică
d) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G 347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
a) [x] Sistemul complement c) [ ] Reprezintă un pentamer
b) [x] Lizinele d) [ ] Trec bariera transplacentară
c) [x] Interferonii e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
d) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulinele G 348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată a) [ ] Este de natură proteică
de următorii factori: b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
a) [x] Fagocitoză d) [ ] Este termolabil
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M e) [x] Este termostabil
34
--------------------------------------------------------------------- c) [x] H - aglutinare

349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
a) [x] Conţine informaţie heterogenă ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor 355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele utilizate macroparticule:
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro a) [x] Hematii de berbec
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi: c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
a) [x] Postinfecţioasă e) [x] Particule de latex
b) [x] Transplacentară ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Nespecifică 356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
d) [ ] Postvaccinală în raport cu RA sunt:
e) [ ] Posttransfuzională
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se efectuează pe lamă
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi: b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
a) [ ] Postinfecţioasă d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
b) [ ] Transplacentară e) [x] Este mai demonstrativă
c) [x] Activă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Postvaccinală 357) Complementul participă în reacţiile:
e) [x] Pasivă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Hemaglutinare indirectă
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin: b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului d) [x] Fixare a complementului
b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp e) [x] Bacterioliză
c) [ ] Se menţine timp îndelungat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic 358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antigenelor virale
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii: b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
a) [x] De precipitare inelară d) [ ] Anticorpilor incompleţi
b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini) e) [x] Serului hemolitic
c) [x] Imunoelectroforeză ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] De aglutinare pe lamă 359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
e) [ ] De aglutinare în tuburi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De aglutinare în tuburi
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare: b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
a) [x] O - aglutinare d) [x] Imunoenzimatică
b) [ ] M - aglutinare
35
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi ---------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------- 365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Antigenice
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană b) [x] Antitoxice
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică c) [x] Antivirale
c) [x] Sunt imunogene d) [x] Antibacteriene
d) [ ] Nu posedă antigenitate e) [ ] Antifungice
e) [x] Crează imunitate artificială activă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
următoarele metode: a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale d) [ ] Complementul
b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală 367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Astmul bronşic
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin b) [ ] Boala serului
următoarele metode: c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale e) [x] Urticaria
b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator 368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală particularităţi:
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje: b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
a) [ ] Sunt înalt reactogene d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă 369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele
--------------------------------------------------------------------- particularităţi:
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
b) [x] După indicaţii epidemiologice c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
c) [x] Selectiv individual d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
d) [ ] În perioada de convalescenţă e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor ---------------------------------------------------------------------
36
370) Imunitatea artificială activă: c) [x] Splina

d) [ ] Măduva osoasă
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune e) [ ] Timusul
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) 376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar a) [ ] Limfocitele TCD8+
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Limfocitele TCD4+
371) Imunitatea artificială pasivă: c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune e) [x] Plasmocite
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) 377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar a) [x] Limfocitele TCD8+
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Limfocitele TCD4+
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: c) [x] CPA
a) [ ] Limfocitele Tc e) [ ] Plasmocite
b) [x] Limfocitele Th ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Limfocitele B 378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
373) Sunt imunocompetente: c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
a) [x] Limfocitele T e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
b) [x] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Macrofagele 379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele: c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
a) [ ] Ganglionii limfatici e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară) ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Splina 380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul a) [x] Plazmocitele
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Trombocitele
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele: c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
a) [x] Ganglionii limfatici e) [x] Macrofagele
b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară) ---------------------------------------------------------------------
37
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: c) [x] Găină

d) [ ] Cobai
a) [ ] Salmonella e) [ ] Maimuţă
b) [ ] Yersinia ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella 387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
e) [x] Shigella b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
a) [ ] Glucozei ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Manozei 388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
e) [x] Arabinozei b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
a) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
b) [x] TCBS 389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev a) [ ] V. cholerae eltor
e) [x] Apă peptonată alcalină b) [x] V. parahaemolyticus
--------------------------------------------------------------------- c) [x] V. alginolyticus
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
a) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ploskirev 390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili
c) [x] TCBS pot fi:
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină a) [x] Peştii din apele sărate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Peştii din apele dulci
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de: c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
a) [x] Berbec e) [ ] Scoici din apele de râu
b) [ ] Umane O1 ---------------------------------------------------------------------
38
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: c) [x] Gastroenterita holerică

d) [x] Holera algidă
a) [ ] Vaccin viu atenuat e) [ ] Colita holerică
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin inactivat 397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
a) [x] Antigenul A e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
b) [x] Antigenul B ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antigenul C 398) E. coli patogene pot cauza:
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H a) [x] Infecţii holeriforme
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Infecţii dizenteriforme
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine: c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
a) [x] Antigenul A e) [ ] Limfadenite mezenteriale
b) [ ] Antigenul B ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H 399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine: a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
a) [x] Antigenul A c) [x] ETEC
b) [x] Antigenul B d) [ ] EBEC
c) [x] Antigenul C e) [ ] EDEC
d) [ ] Antigenul D ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antigenul H 400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă c) [ ] EDEC
b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1 d) [x] EAEC
c) [ ] Analiza radioimună e) [ ] EBEC
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific 401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii: a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
a) [x] Enterita holerică c) [x] Uropatogene
b) [ ] Enterocolita holerică d) [ ] Hepatotrope
39
e) [x] Bacteriemice ---------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------- 407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki: preparate:
a) [x] Glucoza - AG a) [ ] Sulbactam

b) [x] Lactoza, zaharoza - AG b) [x] Bificol
c) [x] Hidrogen sulfurat - - c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A d) [ ] Subtilină
e) [ ] Hidrogen sulfurat - + e) [x] Lactobacterină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de 408) Despre E. coli se poate afirma:
patogenitate:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
a) [ ] Hialuronidaza b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
b) [ ] Fibrinolizina c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
c) [x] Enterotoxina d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
d) [x] Pilii comuni e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
e) [ ] Plasmocoagulaza ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
a) [ ] ABCDE b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
b) [x] OKA c) [x] Posedă nitratreductază
c) [x] OKB d) [x] Sunt catalazopozitive
d) [x] Seruri monovalente e) [ ] Sunt oxidazopozitive
e) [ ] Seruri anti-Vi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

405) Pentru E. coli este caracteristic: b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
a) [x] Produce indol d) [ ] Formarea indolului
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
--------------------------------------------------------------------- 411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă b) [x] Formarea indolului
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă c) [x] Fermentarea glucidelor
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza d) [x] Identificarea serologică
d) [x] Produce indol e) [ ] Antibioticograma
e) [x] Decarboxilează lizina ---------------------------------------------------------------------
40
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele b) [x] Mucopurulent

prelevate: c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
a) [x] Materii fecale e) [ ] Cu granule de sulf
b) [x] Urină ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Puroi din plagă 418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal a) [x] Neuraminidaza
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Toxina Shiga
413) Genul Shigella include speciile: c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
a) [x] S. boydii e) [ ] Hemolizine
b) [ ] S. bovis ---------------------------------------------------------------------
c) [x] S. sonnei 419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri a) [x] Vaccin omorât
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Vaccin inactivat curativ
414) Speciile care posedă serovariante: c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
a) [x] S. dysenteriae e) [ ] Vaccinul ADTP
b) [x] S. flexneri ---------------------------------------------------------------------
c) [x] S. boydii 420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic
d) [ ] S. sonnei se poate preleva:
e) [ ] S. enteritidis
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sânge
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile: b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
a) [x] Endo d) [x] Urină
b) [x] Levin e) [x] Bila
c) [ ] Bismut sulfit agar ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu 421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
e) [ ] Wilson-Blair identificare a enterobacteriilor:
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează: a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
a) [x] Glucoza - A c) [x] Mediul Kligler
b) [ ] Lactoza - A d) [ ] Ser coagulat
c) [x] Lactoza - - e) [x] Mediul cu uree
d) [ ] Zaharoza - A ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Hidrogen sulfurat - - 422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
--------------------------------------------------------------------- paratifoide:
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
a) [ ] Riziform b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
41
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2 ---------------------------------------------------------------------
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a 428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Factori de adeziune
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
a) [ ] Reacţia Wright d) [ ] Flagelii
b) [ ] Reacţia Weil-Felix e) [ ] Proteina A
c) [x] Reacţia Widal ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării 429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Bacteriemie
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează b) [x] Difuzie parenchimatoasă
cu: c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
a) [ ] Serul polivalent OKA e) [ ] Gastroenterită
b) [x] Serul polivalent ABCDE ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a 430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
d) [x] Serurile monovalente H manifesta prin:
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemii
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele: b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
a) [x] Vacinuri inactivate d) [ ] Gastroenterită
b) [ ] Vacinuri vii atenuate e) [ ] Meningoencefalite
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Vaccinul TABTe 431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Plămâni
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor: b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
a) [x] De cultură d) [x] Ficat
b) [ ] Toxigeneza e) [ ] Encefal
c) [x] Biochimice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] De patogenitate 432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
e) [x] Serologice
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează: b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
a) [ ] Urina d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [ ] Lavaj de pe mâini ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Materii fecale 433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
e) [x] Probe din alimentul suspectat diagnostică:
42
b) [x] Tetanolizina
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H c) [ ] Lizindecarboxilaza
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H d) [ ] Tetanoeritrina
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H e) [x] Tetanospasmina
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Titrul Ig M < Ig G 439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică b) [x] Posedă activitate zaharolitică
au: c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40 ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc 440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G a) [ ] Este slab toxică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează: c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
a) [x] Monovaccinuri inactivate e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic 441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vaccinul ADTP a) [ ] Plăgi operatorii
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
436) Despre C. tetani se poate afirma: c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky 442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică a) [ ] C. sporogenes
--------------------------------------------------------------------- b) [x] C. perfringens
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele: c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
a) [x] Zeissler e) [x] C septicum
b) [ ] Klauberg ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Weinberg 443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright a) [ ] Celulită
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Flegmon gazos crepitant
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii: c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
a) [ ] Lecitinaza e) [x] Scurgeri fetide din plagă
43
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Aerogenă

444) Simptome caracteristice în botulism sunt: c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
a) [x] Diplopie e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
b) [ ] Artralgie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Disfagie 450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie a) [x] Sângele (hemocultura)
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Exudatul articular
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin e) [ ] Biopsii ganglionare
b) [ ] Pancreonecroza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie 451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac a) [ ] De precipitare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] De neutralizare
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula 452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
a) [x] B. melitensis e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
b) [ ] B. pertussis ---------------------------------------------------------------------
c) [x] B. abortus 453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi: c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
a) [ ] Persoanele bolnave e) [x] RFC pozitivă
b) [x] Caprinele şi ovinele ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Porcinele 454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
a) [ ] Prin intermediul acarienilor e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
44
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Prin intermediul puricilor

455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic e) [ ] Parenteral
b) [x] Sputa ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sânge pentru hemoculturi 461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila a) [ ] Hemolitico-uremică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bubonică
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg e) [ ] Paralitică
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis 462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy a) [x] Aspirat din bubon
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Urină
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară e) [x] Spută
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Contraimunoelectroforeza 463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [x] Bacterioscopică
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo b) [ ] Contraimunoelectroforeza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Biologică
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
a) [ ] Contacţi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi 464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi a) [ ] Nu fermentează glucidele
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii: c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
a) [ ] Tularemie e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
b) [x] Pestă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bruceloză 465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză a) [ ] Bastonaş gramnegativ
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
45
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bolnavii de bruceloză

466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
a) [ ] Neisser d) [x] Caprinele
b) [ ] Ziehl-Neelsen e) [x] Porcinele
c) [x] Burri-Hins ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Aujeszky 472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
e) [x] Gram
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Evoluează în stadii
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
a) [x] Cutanată d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de
b) [x] Pulmonară tip IV
c) [x] Intestinală e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
d) [ ] Bubonică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Anginoganglionară 473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Microscopică (Gram)
a) [x] Exudat din carbuncul b) [x] Bacteriologică
b) [x] Sputa c) [ ] Biologică
c) [ ] Urina d) [x] Serologică (cu autotulpini)
d) [x] Materii fecale e) [x] RIF
e) [x] Sânge ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [x] Sunt transmise prin artropode
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată d) [ ] Sunt gram-pozitive
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
stalactite ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită 475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
b) [x] Antraxina d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
c) [x] Vaccin viu atenuat e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis 476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt: a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
46
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene

d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
--------------------------------------------------------------------- 482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.) b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
c) [x] Posedă cord-factor d) [x] Fermentează numai glucoza
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 483) Rickettsiile se caracterizează prin:
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi perle" pozitiv)
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma: 485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Produce lecitinază c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin: 486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice a) [ ] S. intermedius
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului b) [x] S. aureus
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield c) [ ] S. gallinarum
e) [x] Producere toxină eritrogenă d) [x] S. epidermidis
--------------------------------------------------------------------- e) [x] S. saprophyticus
47
--------------------------------------------------------------------- 492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu

487) S. aureus este o bacterie: secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [ ] Strict patogenă a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Condiţionat patogenă b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Toxigenă d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor e) [x] Aerul din încăperi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate,

488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
a) [ ] Oxidaza hemoliză
b) [x] Plasmocoagulaza c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
c) [x] Hialuronidaza d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
d) [x] Fibrinolizina granular
e) [ ] Mucinaza e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
--------------------------------------------------------------------- festonate şi zonă de hemoliză
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
a) [x] Lecitinaza următoarele teste:
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza a) [x] Determinarea coagulazei libere
d) [ ] Factor edematogen b) [x] Determinarea coagulazei legate
e) [x] Coagulaza c) [x] Determinarea lecitinazei
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Determinarea hemolizinei
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Leucocidina 495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina a) [x] Apără de fagocitoză
d) [x] Enterotoxina b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
e) [ ] Toxina eritrogenă c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Activează limfocitele T helper
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus: e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Neurotoxine 496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
b) [ ] Cord - factorul utilizate:
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
e) [x] Proteina A b) [x] Plasma antistafilococică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
48
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin a) [ ] Cresc pe medii uzuale
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Formează colonii pigmentate
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
a) [ ] Ser imun antitoxic e) [x] Formează colonii nepigmentate
b) [x] Anatoxina stafilococică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin omorât 503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cresc numai la 370C
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
a) [x] Puroi e) [x] Predomină colonii pigmentate
b) [x] Mase vomitive ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Urina 504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Parazitează specific numai omul
499) Genul Neisseria reuneşte: c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
b) [x] Coci gramnegativi ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Coci catalazopozitivi 505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi a) [x] Neisserii pretenţioase
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Neisserii halofile
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
a) [ ] N. sicca e) [ ] Pseudoneisserii
b) [x] N. gonorrhoeae ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] N. subflava 506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Puroiul din plagă
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: b) [x] Exudatul nazofaringian
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern d) [x] Sânge
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sunt carboxifile 507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
e) [x] Se cultivă numai la 370C examinează:
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: a) [x] Bacterioscopic
49
b) [x] Bacteriologic c) [x] Fermentează glucoza

c) [x] Citologic d) [x] Produce oxidază
d) [x] Biochimic e) [x] Posedă catalază
e) [ ] Biologic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează: boală:
a) [ ] La frigider a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] La temperatura camerei b) [ ] Angina
c) [x] La temperatura 370C c) [x] Meningococcemia
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore d) [x] Meningita
e) [ ] Fără restricţii e) [ ] Encefalita
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este: 514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Transparent a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Hemoragic b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Opalescent c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Tulbure d) [x] Sexuală
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată) e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile: 515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Endo a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [ ] Bulion biliat b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Bulion glucozat c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [x] Geloză ser d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [x] Geloză semilichidă e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de a) [x] Uretrita acută
cultură: b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate d) [ ] Fenomenul scrotal
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate e) [ ] Pelvioperitonită
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C 517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Conjunctivită
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice: b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
a) [ ] Fermentează zaharoza d) [ ] Dermatită veziculoasă
b) [x] Fermentează maltoza e) [x] Endocervicită
50
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului

518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot ---------------------------------------------------------------------
constata: 523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
a) [x] Conjunctivită gonococică
b) [x] Oftalmia gonococică a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
c) [x] La fetiţe vulvovaginite b) [x] Oxidazopozitivi
d) [ ] Otite gonococice c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
e) [ ] Stomatită d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: ---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi a) [x] Sunt coci sferici
c) [x] Chlamidia trachomatis b) [x] Coci grampozitivi
d) [x] Trichomonas vaginalis c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
e) [x] HIV d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei ---------------------------------------------------------------------
se prelevă: 525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Spălături gastrice a) [ ] Coci sferici

b) [x] Exudat endocervical b) [x] Coci lanceolaţi
c) [x] Exudat conjunctival c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Puroi uretral e) [x] Formează capsulă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma 526) Streptococii sunt incluşi:
clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate b) [x] În familia Streptococcaceae
b) [x] Secreţii vulvovaginale c) [x] Genul Streptococcus
c) [x] Tampon rectal d) [x] Genul Lactococcus
d) [x] Exudat nasofaringian e) [x] Genul Peptostreptococcus
e) [ ] Lichid cefalorahidian ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul următoarele grupe:
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin: a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
a) [x] Masajul prostatei c) [ ] р - hemolitici
b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât d) [x] γ - hemolitici
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor e) [ ] δ - hemolitici
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat ---------------------------------------------------------------------
51
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: a) [ ] Scarlatina

b) [x] Pneumonii lobare acute
a) [x] Streptococi piogeni c) [x] Meningite la copii
b) [x] Streptococi orali d) [ ] Enterocolite
c) [ ] Streptococi dermali e) [x] Frecvent otite
d) [x] Streptococi fecali ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Streptococi lactici 534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
grupelor: b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
a) [ ] K d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
b) [ ] T e) [x] Determinarea proteinei C reactive
c) [x] A ---------------------------------------------------------------------
d) [x] B 535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
e) [x] C imunologice:
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de a) [ ] Reacţia Mantoux
patogenitate: b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
a) [x] Streptolizina S d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
b) [x] Streptolizina O e) [ ] Reacţia Burnet
c) [ ] Enterotoxina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Toxina exfoliativă 536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
e) [x] Eritrotoxina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
a) [ ] Plasmocoagulaza d) [ ] T. burgdorferi
b) [ ] Fosfataza e) [x] T. vincentii
c) [x] Hialuronidaza ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptokinaza 537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
e) [x] Streptodornaza
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transmisiv
532) Boli poststreptococice specifice severe: b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
a) [ ] Otite d) [x] Transfuzii de sânge
b) [ ] Meningite e) [x] Prin obiecte recent contaminate
c) [ ] Sinusite ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Reumatismul cardioarticular 538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
e) [x] Glomerulonefrita acută
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sifilisul primar
533) S. pneumoniae cauzează frecvent: b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
52
d) [ ] Sifilisul avansat 544) Despre leptospire se poate afirma:

e) [x] Sifilisul terţiar
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode încârligate
uzuale: b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
b) [ ] Preparte colorate Gram e) [ ] Posedă perete celular rigid
c) [x] Preparate colorate Giemsa ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă 545) Omul contractează leptospiroza:
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Parenteral
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală d) [ ] Inţepătura căpuşelor
b) [x] La sfârşitul stadiului primar e) [x] Prin tegumente şi mucoase
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar ---------------------------------------------------------------------
d) [x] La persoanele cu forme latente 546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
e) [ ] Din primele zile de boală
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: b) [x] Sânge
c) [x] Urina
a) [ ] Reacţia de aglutinare d) [ ] Materii fecale
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) e) [x] Lichidul cefalorahidian
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
--------------------------------------------------------------------- 547) Izolarea leptospirelor se realizează:
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
a) [ ] Glomerulonefrita cronică b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
b) [ ] Hepatosplenomegalie c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
c) [x] Paralizia generală progresivă d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
d) [x] Gome osoase şi cutanate e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
a) [x] Serozitatea din şancrul dur b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici c) [ ] Imunomicroscopia electronică
c) [x] Exudatul din elementele eruptive d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
d) [x] Serul bonavului e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
e) [ ] Sânge ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
53
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei

a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore 555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile microbiologici:
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
a) [ ] De hemaglutinare d) [ ] Pseudomonade
b) [x] De fixare a complementului e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
c) [x] De hemaglutinare indirectă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă 556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De fracţionare
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
a) [ ] Vaccin viu atenuat d) [x] De aspiraţie
b) [x] Vaccin inactivat e) [ ] De incluzionare
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Anatoxină leptospirozică 557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic epidemiologici:
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
a) [ ] B. typhimurium c) [x] Lizovarul
b) [x] B. recurrentis d) [x] Serovarul
c) [ ] B. enterica e) [x] Colicinovarul
d) [x] B. burgdorferi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] B. canis 558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
--------------------------------------------------------------------- enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Kauffmann
a) [ ] Persoanele bolnave b) [x] Russel
b) [x] Caprinele c) [x] Kligller
c) [x] Bovinele d) [x] Olkeniţki
d) [x] Suinele e) [ ] Hiss
e) [ ] Ecvinele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
554) Despre Escherichia coli se poate afirma: realizează pe următoarele medii:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului a) [ ] Simmons

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K b) [x] Russel
c) [ ] Determină şoc anafilactic c) [ ] Ploskirev
54
d) [x] Kligller ---------------------------------------------------------------------

e) [x] Olkeniţki 565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab a) [ ] Sunt de natură proteică
selective: b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
a) [ ] Selenit d) [x] Rezistente la alcool
b) [x] Endo e) [ ] Rezistente la formol
c) [x] Levin ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ploskirev 566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
e) [ ] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sunt de natură proteică
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene: b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
a) [x] Yersinia d) [ ] Rezistente la alcool
b) [ ] Klebsiella e) [x] Rezistente la formol
c) [ ] Enterobacter ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Salmonella 567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
e) [x] Shigella
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Endo
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat b) [x] Levin
patogene: c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
a) [ ] Yersinia e) [x] Geloză peptonată
b) [x] Klebsiella ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Enterobacter 568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella a) [ ] Maimuţele rhesus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Câinii
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
a) [ ] Specificitate de grup e) [x] Purtătorii sănătoşi
b) [x] Specificitate de tip ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sunt termolabile 569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
d) [ ] Sensibile la formol tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
a) [x] Specificitate de grup c) [ ] Heparină
b) [ ] Specificitate de tip d) [x] Cisteină
c) [ ] Sunt termolabile e) [ ] Oxalat de sodiu
d) [x] Sensibile la formol ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Termostabile
55
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii: d) [ ] Sensibilă la ribavirina

e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
a) [x] Weil-Felix ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC 576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
e) [ ] RHA
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Vii atenuate
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină: b) [x] Inactivate complete
a) [ ] Paralizii flasce c) [ ] Chimice
b) [x] Febră 38-40 C d) [ ] Sintetice
c) [x] Hiportensiune e) [x] Subunitare
d) [x] Stare tifică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Leucopenie 577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
a) [x] Microscopia electronică c) [x] Include mai multe serotipuri
b) [x] Ultracentrifugare d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
c) [ ] Microscopia luminiscentă virusurilor gripale
d) [ ] Analiza radioimună e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
e) [x] Ultrafiltrare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
a) [x] Neuraminidaze b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
b) [ ] Fosfataze c) [x] Include un singur serotip
c) [x] Reverstranscriptaze d) [ ] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Dehidrogenaze e) [x] Posedă genom fragmentat
e) [x] Polimeraze ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [x] Cauzează encefalită acută
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
b) [ ] Antgenul M (din membrană) c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
d) [x] Antigenele H e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
e) [x] Antigenele N ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
c) [x] Sensibilă la amantadina d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
56
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală a) [ ] Virusul herpes simplex 1

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Virusul herpes simplex 2
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC e) [x] Virusul citomegalic
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa 587) Virusul HIV se caracterizează prin:
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice a) [x] Are genom ARN monocatenar
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin: c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
a) [ ] Posedă reverstranscriptază e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se transmite parenteral 588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic a) [x] VHA
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] VHB
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: c) [x] VHC
d) [x] VHD
a) [ ] Se transmite prin vectori e) [x] VHE
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se transmite pe cale verticală 589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale oral sunt:
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
--------------------------------------------------------------------- a) [x] VHA
584) Rubeola este o boală caracterizată prin: b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
a) [x] Exantem micromacular d) [ ] VHD
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali e) [x] VHE
c) [x] Manifestări catarale respiratorii ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Anomalii fetale 590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de
e) [ ] Hepatosplenomegalie infectare sunt:
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: a) [ ] VHA
b) [x] VHB
a) [x] Herpesviridae c) [x] VHC
b) [ ] Picornaviridae d) [x] VHD
c) [x] Hepadnaviridae e) [ ] VHE
d) [x] Papovaviridae ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Adenoviridae 591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
57
c) [x] HIV 597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:

d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B a) [ ] Vaccin inactivat
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ser hiperimun heterolog
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt: c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] VHA e) [ ] Vacinul TABTe
b) [x] VHB ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] VHC 598) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] VHD
e) [ ] VHE a) [ ] Variola
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Varicela
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt: c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
a) [ ] Enterocolita acută e) [ ] Rubeola
b) [ ] Disbioza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ciroza hepatică 599) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] Cancer al ficatului a) [ ] Variola
e) [x] Cronicizarea b) [x] Zona-Zoster
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Citomegalie
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a: d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Ag HBa ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anti - HBs 600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
c) [ ] Ag HBd a) [ ] Variola
d) [x] Anti - HBc b) [ ] Herpes genital
e) [x] Anti - HBe c) [x] Varicela
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice: e) [x] Herpes zoster
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------

Tot 1 Microaba Revazut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tot 1 Microaba Revazut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Precizați denumirea tipului de convețuire dintre macroorganism,când ultimul trăiește din contul

celuilalt fără ai aduce prejudicii (comensalism e rs corect)

Alegeți grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziție

Numiți mediile de nutriție utilizate pentru studierea activității glicolitice a bacteriile

Numiți metoda de omorâre a formelor vegetative de microorganisme din substrat

Selectați denumirea aparatului reprezentat în imagine

Numiți metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la

Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin

Selectați denumirea mediului din imagine

Alegeți posibelele efecte negative ale antibioticoterapiei

Numiți ingredientele care se conțin în bulionul peptonat

Selectați mediile de cultură diferențial-diagnostice

Cu privire la Macrolide se pot afirma următoarele

Indicați mecanismul de acțiune al cefalosporinelor

Selectați definiția sterilizării

Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian

Determinarea sensibilității bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele

Numiți tipurile de respirație caracteristice microorganismelor patogene

Numiți clasificarea enzimelor după impactul asupra macroorganismului

Indicați în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice

Numiți substanța chimică utilizată ca substanță antiseptizantă

Numiti metodele pentru determinarea sensibilitatii unei tulpini microbiene la antibiotice

Numiti mediile de imbogatire

Numiti particularitatile metabolismului bacterian

Numiti componentele chimice a mediilor nutritive uzuale semisolide

Următoarele substanțe sunt dezinfectante

Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată

Factorii de mediu cu influență asupra bacteriilor sunt

Mediile de cultura Olkenitki și Kligler fac parte din grupul de medii

Alegeți răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col

Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăți

Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii

În ceea ce privește creșterea și multiplicarea bacteriilor,următoarele afirmații sunt adevărate

Activitatea enzimatică a bacteriilor se studiază pe următoarele medii de nutriție :

Eficiența metodei bacteriologice este asigurată de :

Ineficiența antibioticoterapiei este confirmată prin :

Indicați afirmația corectă :

Ca sursă universală de energie pentru bacterii servesc următorii compuși organici

Alterarea permeabilității membranei citoplasmatice este realizată de :

Numiți metoda de omorârea formelor vegetative de microorganisme din substrat

Numiți mediile de nutriție utilizate pentru studierea activității glicolitice a bacteriilor

Indicați în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice

Numiti particularitatea metabolismului bacterian

Selectați preparatele biologice - eubiotice

Numiti grupul de microorganisme, la care aparțin bacteriile patogene

Numiti microorganismele, capabile de a-si realiza integral sinteza metabolitilor esentiali

Numiti proprietatile culturale ale bacteriilor pe mediul Endo

Numiti clasificarea enzimelor după impactul asupra macroorganismului

Numiți tipurile de respirație caracteristice microorganismelor patogene

Selectați particularitățile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staționară

Numiti particularitatea metabolismului bacterian

Precizați denumirea tipului de convețuire dintre macroorganism și microorganism când ultimul

Numiti proprietatile culturale ale bacteriilor pe mediul Endo

Determinati tipul coloniilor din desen

Numiți bacteriile cu o rezistență mai sporită la acțiunea factorilor mediului ambiant

Coloniile de tip S se caracterizează prin următoarele particularități

Ce tipuri de colonii sunt reprezentate în imagine (nu-s sigură 100%)

Din mediile diferențial-diagnostice fac parte

30. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc ş i se multiplică:

31. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc ş i se multiplică:

32. Selectaţ i limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc ş i se multiplică:

33. Numiţ i substanţ ă chimică utilizată ca antiseptizantă:

36. Numiţ i metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat: