Tema 5.Materiale auxiliare. Ceara.

Clasificarea materialelor pentru

ambalare.
1.Ceara stomatologică.
Ceara cu compoziție diversă e utilizată pe larg în practică dentară la confecționarea
protezelor dentare,atît in cadrul fazelor tehnice,cât și în cadrul fazelor clinice.Nu e utilizată
ceara pură ci anumite amestecuri cunoscute sub denumirea de ceară dentară.Pentru a fi
obținută e folosită ceara de origine naturală,cea obținută pe cale sintetică și modificatori.
Ceara de origine naturală după proveniența ei poate fi-
-de origine animală- ceară de albine,ceară de lână,ceară de China,ceară spermocet
-de origine vegetală-ceara de Carnauba(frunze de palmieri),Ceara Japoneză(din fructe),ceara
de Candelil(ierburi)
-de origine minerală-parafina,ozocherita,ceara de Montană,Cerezit
Ceara sintetică-diverse varietăți de ceară obținute ca rezultat al reacțiilor chimice sau în
urma modificărilor chimice ale cerii naturale ,precum Avrax,Acrosol,Durawax 1032,Aldo
33,Epolone

2.Clasificarea în funcție de utilizare.

1.Ceara pentru modelarea bazelor protezelor mobilizabile-Pentru a realiza machetele
protezelor mobilizazbile se utilizează acea varietate de ceară care conține parafină sau
cerezit până la 80%,ceara de albine,ceara Carnauba,rașina damar,coloranți.
Proprietăți bune are ceara cu conținutul- parafina(77,99%),cerezit(20%),rașina
damar(2%),colorant roșu tip Sudan(0,01%), fiind asamblată sub formă de plăci cu dimensiuni
de 170/180/1,8 mm sau 150/76/1,3 mm.Aceasta devine ușor plastică la incalzire,bine se
prelucrează cu ajutorul instrumentelor,se topește la temperatura de 54-56C. E
comercializată sub diferite forme- ceroform-Spoda,ceara de modelat Kerr,Taggart
,Harward,SS.White.
Poate fi utilizată si la modelarea dintilor pentru confectionarea coroanelor stantate și acrilice
realizate pe baza tehnicilor clasice.
2.Ceara pentru modelarea protezelor dentare fixe-ceară utilizată pentru modelarea
machetelor coroanelor turnate,punților dentare turnate,părților intermediare ale acestot
piese,pentru modelarea formei anatomice la confecționarea coroanelor ștanțate conține
aproximativ 60%parafina,25% ceara Carnauba,10% cerezit,5% ceara de albine.Sunt prezente
varietăți precum -ceara incoloră(ambalată sub formă de bastonașe si utilizată pentru
modelarea coroanelor din acrilat,a fațetelor),ceara de culoare roșie(pentru adaptarea
machetelor coroanelor din regiunea cervicală),ceara de culoare verde( pentru modelarea
fețelor coronare),de culoare albastră(pentru modelarea părților intermediare a punților
dentare).
3.Ceara pentru modelarea protezelor scheletate- ceara cu compoziția-29% parafină,65%
ceara de albine,5% ceara Carnauba,unii modificatori.În cadrul acestor varietăți sunt incluse și
forme prefabricate din material elastic cu imprimarea diferitelor figuri a scheletului protezei
în vederea ușurării procesului de modelare a barelor,șinelor,croșetelor,șeilor.
Pentru confecționarae placuțelor,a bazei metalice cu relief asemanator mucoasei campului
protetic se utilizează ceara ambalată sub formă de placi cu dimesniuni de 100/50/0.5 mm,de
culoare verde sau roșie.
4.Ceara pentru realizarea machetelor canalelor de turnare. E utilizată la realizarea
machetelor canalelor de turnare ,e ambalată în seturi și are forma unui cilindru cu
diametruld de 2,3,4,6,9 mm si lungimea de 120,75,150 mm.Compoziția -40%parafină,57%
cerezit,2% colofoniu și coloranți.

3.Proprietățile cerii: fluiditatea, dilatarea termică, proprietăți fizice ș.a.

FLUIDITATE -Proprietate a unor corpuri de a se deforma, plastic sau viscos sub acțiunea
tensiunilor mecanice; se caracterizează prin mărimea inversă a vâscozității. La gaze și lichide
se manifestă la orice tensiuni,iar la corpurile solide, plastice numai la tensiuni mari.
Dilatare termica- ceara trebuie sa aiba un coeficient de dilatare cit mai redus (0.1-0.15%).
Proprietati mecanice-:  sa aiba proprietati plastice  Sa fie dura si casanta  Sa pastreze
forma dupa prelucrare  Sa fie rezistenta pentru a-si pastra forma in timp.

4.Forma de prezentare și utilizarea cerii roz.

Ceara ambalată sub formă de discuri cu diametrul de 82 mm si grosimea caibrata de 0,4 si
0.5 mm de culoare roză e utilizata atat pentru modelarea bazei metalive ,dar și pentru
crearea unui spațiu de tranziție la duplicarea modelului.Mai poate fi utilizată la modelara
machetelor coroanelor dentare. Ceara roz de modelat se utilizeaza în stomatologie la
machetarea protezelor acrilice si în determinarile de ocluzie.

5.Forma de prezentare și utilizarea cerii pentru turnare.

E utilizată la realizarea machetelor canalelor de turnare ,e ambalată în seturi și are forma
unui cilindru cu diametruld de 2,3,4,6,9 mm si lungimea de 120,75,150 mm.Compoziția
-40%parafină,57% cerezit,2% colofoniu și coloranți. Cearele dentare de turnare sunt utilizate
în principal în tehnica de ceară; aceasta poate include lucrări de sculptură, construire și
încrustare. Diferiti furnizori pot produce ceruri de turnare dentara realizate special pentru
anumite aplicatii. În funcție de aplicația efectuată, cercetați ce ceară poate fi cea mai
potrivită pentru laboratorul dvs. dentar. Sunt disponibile o varietate de culori. Majoritatea
cerurilor de turnare dentară nu conțin material sintetic și au densitate moleculară ridicată,
ceea ce permite ceară să aibă caracteristici excelente de sculptură, răcire rapidă și
capacitatea de a rămâne opac chiar și atunci când este topit pentru a oferi un control mai
bun în timpul creșterii. Punctul de solidificare al ceară de turnare dentară variază între
furnizori. Ceara de turnare dentară poate veni într-o varietate de forme, de la perle la
cărămizi ruptibile, precum și culori multiple.

6.Forma de prezentare a cerii pentru lipit.

E utilizată pentru solidarizarea elementelor componente metalice a protezelor dentare cu
scopul ambalarii lor ulterioare in vederea realizarii procesului de lipire.În componența
acestora intră-70%colofoniu,25% ceara de albine,5% ceara Montană neagră.Posedă calități
adezive bune fata de metale si o duritate satisfacatoare,e sfarmicioasa,fragilă.La
temperatura de cameră nu e adezivă,iar la temperatura de topire 65-75C devine foarte
lipicioasă.

7.Forma de prezentare a cerii pentru efectuarea șablonului de ocluzie.

Şabloanele de ocluzie sunt piese intermediare cu ajutorul cărora se stabileşte poziţia
mandibulei faţă de maxilar în faza de determinare a ocluziei (când aceasta există) sau de
determinare a relaţiilor intermaxilare (în absenţa relaţiilor ocluzale).
Pe baza şablonului bine uscată se aplică în spaţiile edentate fragmente din ruloul de ceară,
de lăţimea unui molar iar înălţimea depăşeşte cu 2 - 3 mm dinţii restanţi. Aceste fragmente
se fixează la baza şablonului cu ceară de lipit. După ce au fost bine solidarizate de bază, sunt
modelate cu spatula pentru a le da un aspect uniform paralelipipedic, cu suprafeţe plane şi
unghiuri drepte.
Se mai pot utiliza şi blocuri de ceară galbenă deja conformate sub formă de potcoavă care se
vor secţiona în funcţie de zonele edentate şi vor fi solidarizate la baza şablonului;
Valul se mai poate realiza şi din fragmente de ceară topite într-o ştanţă metalică de forma
unei potcoave.

8.Forma de prezentare și avantajul utilizării profilului de ceară pentru canale

de turnare.
Cearele dentare de turnare sunt utilizate în principal în tehnica de ceară; aceasta poate
include lucrări de sculptură, construire și încrustare. Diferiti furnizori pot produce ceruri de
turnare dentara realizate special pentru anumite aplicatii. În funcție de aplicația efectuată,
cercetați ce ceară poate fi cea mai potrivită pentru laboratorul dvs. dentar. Sunt disponibile
o varietate de culori. Majoritatea cerurilor de turnare dentară nu conțin material sintetic și
au densitate moleculară ridicată, ceea ce permite ceară să aibă caracteristici excelente de
sculptură, răcire rapidă și capacitatea de a rămâne opac chiar și atunci când este topit pentru
a oferi un control mai bun în timpul creșterii. Punctul de solidificare al ceară de turnare
dentară variază între furnizori. Ceara de turnare dentară poate veni într-o varietate de
forme, de la perle la cărămizi ruptibile, precum și culori multiple.

9.Cerințele către ceara stomatologică.

1.Să aibă un coeficient de dilatare cat mai redus(nu mai mult de 0,1-0,15%)
2.să posede proprietăți plastice bine pronunțate la temperatura de 37-40 C
3.Să fie dură si casantă,pentru a nu se deforma nici la temperatura camerei(20C),nici in
cavitatea bucala(37C)
4.Sa aiba o forma plastica cu faza de trecere dintro stare lichida in alta stare -solidă,de scurta
durata
5.Sa-si pastreze forma după ce a fost supusă prelucrarilor necesare
6.Sa nu fie farmicioasa in procesul de lucru
7.Sa se modeleze usor si sa posede o rezistență necesară petru a-si pastra forma timp mai
indeungat
8.Să devină omogenă la topire
9.Să nu lase reziduri după topire sau ardere de tipar,ce ar putea avea un impact nefavorabil
asupra piesei.
10.Să posede culori cu diverse nuante.

10.Clasificarea materialelor de ambalat utilizate în laboratorul de tehnică

dentară. Proprietăți.
1.In funcție de liantul conținut,se clasifică în-
Masă de ambalat pe bază de sulfați

Masă de ambalat pe bază de fosfați(Timp de priză- influențată de temperatura,maxim de rezistențp-

900 C)

Masă de ambalat pe bază de silicați(pentru obtinerea componentei metalice a protezei

scheletale,pentru ambalarea machetelor pieselor protetice realizate din aliaje cu interval ridicat de
topire)

Masă de ambalat ceramice(rezistente la t frt mari,utilizate-constructii protetice integral ceramice)

Alte sisteme

Masă de ambalat pe bază de sulfați(pentru confecționarea tipareloor protezelor acrilice,a protezelor

metlice din aliaje nobile pe bază de aur,pentru unirea si fixarea a pieselor protetice metalice care
trebuie lipite).Drept masă de ambalat pentru conf modelelor-gips de tip 3.

Proprietăți-Duritatea și rezistența masei de ambalat(e mare si de ea depinde rezistența pereților

tiparului la procesul de incalzire)

-Porozitatea,mărimea particulelor de pulbere (trebuie să fie fină pentru a reda detaliile fine de
suprafată si sa fie rezistentă.Dca cant de lichid e prea mare-o piesă cu defecte e obținută)

-Modificări de Volum-deoarece are loc contracția machetei de ceară,contracția aliajului topit în

timpul solidificării.Astfel aceasta cuprinde-expansiunea de priză(dilatare liniară)și expansiunea
higroscopică(masa de ambalat in contact cu apa),Expansiunea termică(masa de ambalat e supusă
proceselor de preincalzire si incalzire,contracția termică cand are loc procesul de răcire
2.Din punct de vedere al materialului din care sunt confecționate protezele,masele din
ambalatt e clasifică în 2 categorii
Pentru proteze acrilice

Pentru proteze metalice

3.În funcție de aliajele utilizate la turnare

-mase de ambalat pentru aliaje nobile

-mase de ambalat pentru aliaje nenobile

-mase de ambalat pentru lipire cu loturi

Tema 6. Tema: Materiale de amprentare şi pentru efectuarea

modelelor. Descrieri. Clasificarea. Tehnici de realizare a
amprentelor şi modelelor.
1.Definiție de amprentă. Clasificarea amprentelor.
Amprenta dentară reprezintă copia negativă și fidelă a câmpului protetic ce asigură
înregistrarea și reproducerea cu exactitate a arcadelor dentare, a părților moi ale cavității
bucale, a rapoartelor dintre ele. Cu ajutorul acesteia, se obține modelul pe care se va
confecționa proteza.
Clasificarea amprentelor dentare
 I. Amprente Documentare- Sunt realizate la pregătirea proprotetică a cavității bucale
pentru obținerea modelului documentar;
 II. Amprente Auxiliare- Sunt realizate pentru obținerea modelului de diagnostic (studiu) sau
a modelului auxiliar necesar la confecționarea diferitelor lucrări protetice;
 III. Amprente de Bază-Sunt realizate după efectuarea manoperelor de pregătire specială a
dinților sau părților moi ale câmpului protetic pentru confecționarea modelului și realizarea
lucrării protetice corespunzătoare.
Sunt utilizate in anumite situații- arcade dentare integre sau parțial integre fără preparația
dinților in vederea unei analize preterapeutice pe model
-arcade dentare cu preparații coronare in vederea terapiei cu proteze unidentare,punți
-arcade dentare edentate parțial pregătite in vederea protezării mobilizabile
-maxilare edentale total-superioare,inferioare,sau ambele pentru realizarea protezelor
totale.
-pentru realizarea de atele chirurgicașe
-amprenta in vederea realizarii modelului document pentru a evedenția condițiile campului
protetic.
2.Lingurile de amprentare. Caracteristica. Clasificarea.
Portamprentele (lingurile de amprentare) sunt suporturile rigide cu ajutorul cărora se aplică
materialul de amprentare în stare plastică. Ele trebuie să îndeplinească anumite condiţii:Să
fie rigide, adică stabile la deformare;
Să cuprindă tot câmpul protetic;
Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă. Se apreciază că spaţiul
între lingură şi câmp ar fi bine să fie cuprins între 3 – 5 mm în toate direcţiile, care să permită
revenirea elastică a materialului;

Să retenţioneze cât mai bine materialele de amprentă prin diferite sisteme mecanice. Se pot
utiliza şi lacuri sau benzi adezive care permit o mai bună aderenţă materialelor la
portamprente;
Să prezinte un mâner, stopuri şi puncte de reper necesare unei corecte centrări;
Să nu limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi.
CLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR:
În funcţie de materialele din care sunt confecţionate, ele se pot clasifica în:
1.Metalice, care pot fi din: Oţel inoxidabil; Alamă cromată; Aluminiu placat cu răşin
epoxidice.
2. Din mase plastice:Răşini acrilice;Materiale compozite; Polistiren;Răşini policarbonate.
3. Mixte (metalo-plastice)
După întinderea suprafeţei de înregistrare din teritoriul câmpului protetic pot fi:
1. Totale:
-Cu loje alveolare plane, pentru dentat şi edentaţii intercalate;
-Cu loje alveolare rotunjite, pentru edentatul total;
-Cu loje rotunjite în zonele laterale şi loje plane în regiunea frontală, pentru edentaţii
terminale.
2. Parţiale:
-Pentru hemiarcadă (stânga, dreapta);
-Pentru regiunea frontală;
-Pentru amprentele în ocluzie – prezintă doar pereţi laterali, fără planşeu.
3. Unidentare – inelul de cupru.
După fidelitatea (exactitatea) înregistrării distingem:
1. Portamprente standard.
Se folosesc pentru amprente preliminare, documentare;
Corespondenţa cu câmpul protetic este aproximativă;
Exactitatea este redusă, incertă;
Se livrează într-o varietate limitată de forme şi dimensiuni.
Se livrează în variante de mărimi diferite:
Pentru câmp protetic maxilar;
Pentru câmp protetic mandibular;
Pentru arcade dentate;
Pentru arcade edentate;
Pentru edentaţii terminale;
Pentru edentaţii frontale.
Lingura maxilară are următoarele părţi componente:
Lojă pentru amprentarea dinţilor sau crestelor alveolare;
Lojă pentru amprentarea bolţii palatine;
Portamprentele standard, din punct de vedere al utilizării lor în practică, se împart în două
categorii:
-Care pot fi utilizate de mai multe ori, aşadar ele trebuie să se poată steriliza;
-De unică folosinţă – se livrează în ambalaje de 50 sau 100 de piese, la care se adaugă unul-
două mânere metalice care se adaptează la linguri.
2. Portamprente individuale.
Se utilizează la amprentările finale, funcţionale;
Au forme şi dimensiuni adaptate reliefului fiecărui câmp protetic;
Amprentele obţinute au o mare exactitate.
Aceste linguri sunt utilizate în tratamentul edentaţiei totale cu proteze totale şi al edentaţiei
parţiale rezolvată prin proteze mobilizabile. Se compun dintr-un corp (bază) şi mâner. Se pot
realiza din diferite materiale:Mase termoplastice: Shellack, Stents, ebonită, polistiren;
Răşini acrilice auto, termo sau fotopolimerizabile;
Poliesteri, copoliesteri;
Metale sau aliaje.

3.Clasificarea materialelor amprentare după Oksman, Gherner, Napadov,

Postolachi și Bârsa.
Clasificarea materialelor amprentare după Oksman, Gherner și Napadov
Elastice-Reversibile/Ireversibile
Termoplastice-Reversibile/Ireversibile
Rigide-Reversibile/Ireversibile
Clasificarea materialelor amprentare după Postolachi și Bârsă
Rigide-Reversibile/Ireversibile
Elastice-Reversibile/Ireversibile

4.Condițiile esențiale pentru materialele de amprentare (plasticitatea,

fidelitatea, elasticitatea, rezistența mecanică, stabilitatea dimensională,
timpul de priză).
Plasticitate-capacitatea materialului de amprentă de a fi deformat și modelat sub acțiunea
unei presiuni minime ,cu înregistrarea reliefurilor câmpului protetic,fără a deforma reliefurile
acestuia.Pentru materialele termoplastice,plasticitatea nu trebuie să se producă la o
temperatura mai mare de 50C.Temperaturile mai ridicate produc leziuni la nivelul țesutului
cavității bucale.În unele situații faza de plasticitate poate fi scurtată sau prelungită dacă
necesitățile clinice o cer.Faza plastică apare in momentul aplicarii pe campul protetic de la o
stare semifluida la una chitoasă și se caracterizează prin o deformare reversibilă,înlocuită
apoi cu o fază rigidă,semirigidă sau elastică ireversibilă.
Fidelitatea-exactitatea cu care materialele de amprentă reușesc să reproducă cele mai fine
detalii ale câmpului protetic.Ea depinde de mărimea particulelor,consistența și proprietățile
hidrofile a materialului de amprentă.
Elasticitatea-materialele de amprentă trebuie sa prezinte un grad de elasticitate,care să
permită indepartarea amprentei de pe campuri protetice cu grade variabile de retentivitate.
Rezistența mecanică-materialul de amprenta trebuie sa fie suficient de rezistent pentru a nu
se rupe în momentul dezinsertiei de pe campul protetic sau a operațiunilor
ulterioare(transport,depozitare,turnare a modelului)
Stabilitate dimensională- trebuie să asigure păstrarea fidelă a imaginei campului proteticd
din momentul dezinserției amprentei din cavitatea bucală pana la intarirea finală a
materialului de model.În timpul transportului păstării ei,realizarii modelului să nu apară
modificări de volum-dilatații sau contracții.
Timpul de priză- trebuie sa satisfaca cerințele clinice și să poată fi modificat de către
practician în funcție de particularitățile fiecărei tehnici de amprentare.
Compatibilitatea cu materialele de modele- nu se va indesa amalgam sau aliaje usor-fuzibile
în amprenta din alginat.materialele depuse pe cale galvanică sunt cmpatibile cu orice tip de
material de amprentă,mai puțin hidrocoloizi.Alginatele care conțin fosfat trisodic inhibă
reacția de priză a gipusilor.

5.Condițiile secundare pentru materiale amprentare (absența iritanțiilor

toxici, miros, gust plăcut, posibilitatea de stocare și îndepărtarea cu ușurință
după priză).
6.Prezentarea succintă a materialelor amprentare dure reversibile și
ireversibile. Proprietăți.
Gips-cel mai vechi material de amprentă.Pulberea ce se amestecă cu apă e numită-
semihidrat sulfatului de Ca.Pentru amprente se foloseste gips de clasa 1 .Avantajele
acestuia(mare fidelitate tradusa prin o redare exacta a detaliilor campului
protetic,expansiune de priza 0,2% care poate fi controlata si redusă,timp de priză convenabil
3-5 min,bună fluiditate-conferă materialului posibilitatea de a patrunde in toate
detaliile,capacitate de absorbtie a filmului salivar,lipsa de toxicitate,pret redus.)
Dezavantaje(manipulare greoaie,indepartare dificilă de pe campurile protetice
retentive,apariția in timp a fenomenului de imbatranire a materialului). Utilizată
pentru(amprenta preliminara la edentarul total,amprenta funcțională la edentatul total
maxilar,supraamprenta la punti in 2 timpi).

Rașini acrilice-timp de priză-2 minute, utilizat pentru amprentarea si realizarea protezelor

unidentare,incrustatii,dispozitive corono-radiculare.
Dezavantaje-coeficient mare de contractie la polimerizare,monomerul produce leziuni la
nivelul tesuturilor moi).Pulberea e reprezentata de granule sfericre de polimetacrilat in care
e inglobat si initiatorul de polimerizare.Lichidul monomer incolor,volatil,inflamabil

7.Caracteristice materialelor de amprentare elastice reversibile și ireversibile.

Hidrocoloizii-formați din suspensii de molecule sau grupuri de molecule,intr-un anumit
mediu de dispersie,avand 2 componente(particule dispersate,mediul care conține aceste
particule).
Proprietăți- capacitatea soluțiilor hidrocoloide de a se transforma în geluri(stări semisolide)
sub influența unei anumite temperaturi(temperatura de gelație)
-capacitatea de a-si pastra starea de gelație la o anumită temperatură
-elastice in stare de gel

M.E Reversibile- agar-agarul(extras din alge marine).Acesta e folosit pentru duplicarea

modelelor.Nu sunt utilizati,decat in conditii speciale din cauza condițiilor complicate de
amprentare(utilizare 3 bai termostatice pentru prepararea materialului,folosirea unor
portamprente speciale prevăzute cu tuburi de irigație,folosirea seringelor speciale
termoizolatoaree pentru injectarea materialului de amprentare.De asemenea prezintă
dezavantaje precum- necesită o instalație specială de incalzire a materialului,tehnica de
amprentare e dificila pentru medic si pentru paciet,modelele trebuie turnate imediat și au o
rezistență redusă.
Sunt livrați in tuburi din material plastic,sub formă de gel,care se pot incalzi in baie de
apă.Materialul lichefiat prin caldura e injectat in zona preparațiilor.Portamprentele standard
metalice prevazute cu canale de racire se umplu cu material pregatit pentru completarea
amprentării.Portamprentele se aplica peste intreaga arcada,apoi se introduce in apa la o
temperatura de 18C,prin canale de racire,care are rolul de a produce gelația materialului.
Denumiri comericiale- DUBLAGA,VIDERIT,DUBLINET

M.E.Ireversibile- Alginatele-materiale de amprentă folosite pentru obtinerea rapidă a

unor amprente mai puțin pretențioase în vederea realizării modelelor de studiu,în
ortodonție pentru obținerea modelelor de lucru,pentru obținerea modelelor pe care vor fi
realizare portamprente individuale.
Clasificare-după timpul de priză(clasa 1-rapide,clasa 2-normale)/ după utlizare(clasa A-
amprentare in vederea realizarii de incrustatii sau coroane/clasa B-amprente
preliminare,edentatia partiala sau totala./clasa C-amprenta anatomică,de studiu)
Se prezintă sub formă de pulbere de diferite culori in cutii sau pungi sagitale.Pulberea e
higroscopică și trebuie păstrată in o atmosferă uscată și rece,în recipiente închise
ermetic.Perioada maximă de păstrare-1 an.
Compozitie-alginat de Na si K(12-15%)
Sulfat de Ca(8-12%)
Fosfat trisodic(2%),inhibitor de priză,poate fi cu priză rapida sau normală
Adaos mineral inert care reduce actiunea lipicioasă si-i dă o anumită vascozitate(70%)
Sulfat de potasiu sau florură de zinc alcalină(10%)
Subst.colorante si aromatizante
Indicatori care fac să varieze culoarea amprentei,indicand momentul scoaterii amprentei

Preparare-pasta de amprentare se obține prin amestecul unei cantități de pulbere cu apă

rece,în proporțiile stabilite de producător.15g pulbere la 50cm^3apă.Pentru mixare folosim
un bol de cauciuc si o spatulă din material plastic.In bol punem mai intai pulberea apoi
adaugam treptat apa demineralizată sau apa distilata la temperatura de 21C.Timpul de
mixare e de aprox. 45 secunde pentru cele cu priză rapidă și circa 1 minut pentru cele cu
priză normală.Trebuie sa obtinem o pastă omogenă,cremoasă,aderentă de spatulă,evitand
includerea bulelor de aer.
Îsi schimba culoarea 2 ori-cand amestecam cu apa,cand se intareste
Priza materialului include 3 faze-
1.Faza plastică dureaza 60sec si e urmarea dizolvării celor 2 subst.chimice.Materialul se
aplică in portamprentă in vederea modelării și amprentării.Materialul preparat e depus in
portamprenta prevăzută cu sist. de retenție sau in linguri individuale prevăzute cu
perforații.Grosimea stratului de alginat trebuie sa fie de aprox.8 mm.Ulterior suprafata e
netezita cu degete umectate in apa,iar pacientul clateste gura pentru a indeparta saliva
aderenta
2.faza intermediară- materialul e partial deformat in functie de intensitatea gelificarii.Sunt
contraindicate miscari a amprentei in campul protetic
3.faza finala-cand sa realziat priza datorita gelificarii,iar ammprenta reproduce cu fidelitate
elementele campului protetic.
Avantaje alginat preț relativ redus,nu sunt materiale hidrofobe,nu au miros/gust
neplăcut,au fluiditate frt bună,se manipulează ușor,nu necesită folosirea portamprentelor
individuale pentru amprentare
Dezanvataje-modelele trebuie turnate imediat,limitele marginale a preparatiilor in cazul
puntilor dentare sau protezelor unidentare,amprentele au o rezistenta redusa in secțiuni
subțiri.Se micsoareaza in volum

8.Cerințele medico-biologice către materiale de amprentare.

1.Miros plăcut;
2. Gust plăcut;
3. Culoare plăcută;
4. Trebuie să redea fidel contururile părților dure și moi ale câmpului protetic;
5. Să nu-și modifice volumul în procesul de priză și nici ulteriori, până la realizarea modelului;
6. Să nu se deformeze la etapele de îndepărtare, transportare și modelare a modelului;
7. Consistență și textură corespunzătore;
8. Accesibile din punct de vedere economic și ergonomic;
9. Să fie dur, casabil sau elastic;
10. Să posede rezistență la presiuni și să revină la pozițiainițială după încetarea presiunii;
11. Timpul de priză să fie redus în condițiile umidității și temperaturii din cavitatea bucală;
12. Ușor să se preseze pe câmpul protetic și ușor să se îndepărteze;
13. Să nu acționeze nociv sau toxic asupra țesuturilor câmpului protetic;
14. Să nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului și ușor să se desprindă de ele

9.Modelul. Definiția. Caracteristica.

Reprezintă copia pozitivă și fidelă a câmpului protetic,inregistrata de catre o
amprentă.Confectionarea acestuia prezintă o fază de laborator in cadrul realizarii
restaurarilor protetice.pe model va fi confectionata macheta viitoarei restaurari protetice
sau chiar direct restaurarea protetica propriu zisă.

10. Materiale utilizate la realizarea modelelor. Proprietăți . Utilizarea.

Materialele folosite pot fi -nemetalice-gipsuri(albastru-tip 2,dure-tip 3,extradure si sintetice-
tip 4,extradure-tip 5),cimenturi,rasini acrilice,materiale compozite(pe bază de
poliuretani,rașini epoxidice,epiminice,cu diferite umpluturi),mase de ambalat.
-metalice-amalgame,aliaje(usor fuzibile/topite si pulverizate/metale depuse pe cale
galvanică)
Gipsul-material bicomponent pulbere-lichid obținut din amestecul ipsosului cu apa.Ipsosul
este un semihidrat au sulfatului de Ca,care prin hidratare va da naștere gipsului.Gipsul poate
fi de 5 tipuri
1.Gipsul de amprentă(tip1)-utilizat exclusiv ca material de amprentă în cazul unor
supraamprentari ale inelului de cupru,în edentația totala ca material de amprenta
necompresiv sau pentru confectionarea cheilor vestibulare in edentatia partiala
2.Gips alb de model(gips albastru,tip2)-un gips moașe,dupa priza prezentand o structura
poroasă.Pretul lui e scazut.Structura poroasa si rezistenta mica la abraziune nu permit
utilizarea lui decat pentru confectionarea modelelor mai putin pretențioase,precum
modelele de studiu,modelul dintilor antogoniști,modele preliminare.Se fixwază cu ajutorul
lor modelele in articulatoare,poate fi utilizat si ca masa de ambalat pentru polimerizarea
coroanelor,puntilor si protezelor.
3.Gips dur(tip3)-pulbere colorata galben,albastru,verde,roz avand o granulație frt
fină.Aceasta granulatie face ca pasta sa fie fluidă,redand cu fidelitate mare detaliile
amprentei.Duritatea e mai mae de 2.5-10 ori decat a celor de tip 2.Nu au pret ridicat si e
utilizat pentru a crea proteze unidentare,punti,aparate ortodontice,proteze partiale
mmobilizabile,proteze totale.
4.Gips extradur(tip 4)-timp de priză si expansiune frt mici,rezistenta la incovoiere,abraziune
frt mare.Costul e mai mare,de aceea sunt utilizare pentru modele unde e necesara o
fidelitate absoluta=incrustatii,coroane parțiale,punți adezive,sisteme de menținere si
stabilitate.
5.Gips extradur cu expansiune ridicata(tip5)-au o rezistenta la compresiune chiar mai mare.E
utilizata ca si cele de tip 4.Sunt ultima noutate in familia gipsurilor.
Rașini acrilice-Utilizate la un moment dat pentru confectionarea unor modele de lucru
mici,au disparut datorita contractiei lor mari.Ele se folosesc pentru confectionarea
modelelor didactice si se mai cheama si ,,modele fantomă
Materiale compozite-cele pe baza de rasini epoxidice sunt cele cu precizie.Proprietatile
principale- fidelitatea e satisfacatorae,rezistenta la abraziune frt mare,contracția
mică,rezistența la incovoiere bună,rezistența la temperaturi înalte.
Mase de ambalat-modelul duplicat se obtine prin amprentarea modelului de lucru special
pregatit cu o masa duplicatoare de tipul hidrocoloizilor reversibili in care se toarnă masa de
ambalat.
Amalgamele-se pot utiliza atunci cand amprentele se iau cu mase termoplastice in inel.
Depunerea metalelor pe cale galvanica asigura o mare fidelitate a detaliilor reproduse prin
amprentare

11. Clasificarea modelelor după scopul urmărit. Tehnica realizării.

Tehnologia de realizare a modelelor poate fi una conveționala in care se depune un material
in amprenta obținută in cabiner si se obtine un model fizic .După tehnica de depunere a
materialului in amprenta pot fi clasificare
R prin turnare in amprenta(gipsuri,materiale compozite,mase ceramice sub formă de
pastă)
R -prin îndensare(amalgame,cimenturi)
-depunere de metale prin(galvanizare,pulverizare)

12. Utilajul necesar pentru confecționarea modelului.

1.Special
-Vaccum malaxor(pentru malaxarea in vid a gipsului si materialelor de ambalat pentru a nu
se forma pori)
-Măsuță vibratorie(vibrează pentru a aranja straturile fara pori)

2.Uzual
-colbă de cauciuc,spatulă,
Dotare-camera de gips,masă de lucru,apă curentă
ZetaPlus Putty - material de amprenta pe baza de silicon
Avantaje:
Hidrocompatibilitatea fluidelor: permite obtinerea unei amprente precise
Duritate finala ridicata: contribuie la obtinerea unui model precis dupa ce a fost turnat gipsul
Rezistenta la rupere: reduce riscul de rupere a amprentei in momentul cand este indepartata
din gura pacientului
Tehnica de mixare: manuala

Timp de lucru clinic (de la inceputul mixarii la, 23°C): 3:15min

Timp in gura (la 35°C): 3:15min
Timp de fixare: 4:30min
Tehnica recomandata: tehnica de amprentare in 2 pasi
Duritate: 70 Shore A
Aroma: menta

Indicatii:
Tehnica de amprentare in 2 pasi
Oranwash L - material de amprenta pe baza de silicon, light body

Avantaje:
Hidrocompatibilitatea fluidelor: permite obtinerea unei amprente precise
Duritate finala ridicata: contribuie la obtinerea unui model precis dupa ce a fost turnat gipsul
Rezistenta la rupere: reduce riscul de rupere a amprentei in momentul cand este indepartata
din gura pacientului
Tehnica de mixare: manuala
Ideal in combinatie cu ZetaPlus Putty si Indurent Gel
Timp de lucru clinic (de la inceputul mixarii la, 23°C): 1:30min
Timp in gura (la 35°C): 3:30min
Timp de fixare: 5:00min
Tehnica recomandata: tehnica de amprentare in 2 pasi
Aroma: portocala

Indicatii:
Tehnica de amprentare in 2 pasi
Indurent Gel - gel catalizator
Avantaje:
Culoarea rosie permite recunoasterea usoara a omogenitatii amestecului
Usor de masurat
Poate fi utilizat cu toate materialele de amprenta pe baza de silicon de condensare de la
Zhermack (ZetaPlus, Titanium, ZetaLabor)
Utilizare facila

Tema 7: Materiale pentru obturarea cavităților carioase.

Clasificarea. Cerințe către materialele de obturație
permanente
1. Noțiunea de obturație a cavităților carioase-reprezinta etapa
finala,esentiala si importanta de tratament al cariei dentare si al
complicatiilor ei,care prevede refacerea obligatorie a conturului coroanei
dentare cu scopul restabilirii morfologiei anatomice si a functiei fiziologice
a dintelui prin substituirea(cu material obturator special) a tesuturilor dure
dentare pierdute.
Plombarea era considerate la inceput exclusive ca o etapa finala a
tratamentului cariei dentare si al complicatiilor ei ,care isi propunea drept
scop compensarea prin plomba a tesuturilor dure dentare pierdute.La
etapa actuala datorita aparitiei materialelor de obturatie modern,dintii pot
fi restabiliti fara a recurge la protezare.
2.Clasificarea materialelor de obturare a cavităților carioase.
Aceste materiale de obturare a cavitatilor carioase se clasifica in 6
grupuri.
I.Materiale pentru obturatii definitive-pentru restabilirea formei
anatomice si a functiilor
1.Materiale pentru obturarea directa a dintilor
-cimenturi(minerale,polimerice)
-materiale de obturatie metalice(amalgame,coezive)
-materiale de obturatie polimerice(mase
plastice,compozite,compomere,ormocere)
2.Materiale pentru obturarea indirecta a dintilor
-metalice
-ceramice
-polimerice
II.Materiale pentru obturatii coronare provizorii-pentru
plombarea temporara a cavitatii dentare.
III.Materiale pentru obturatii(captuseli)
-curative
-izolatorii
IV.Materiale pentru umplerea canalelor radiculare.
-materiale pentru obturatii provizorii
-paste
-filler
V.Adezive
-autopolimerizabile
-fotopolimerizabile
-dual cure
VI.Sigilanti superficiali
-fisurali
-radiculari
Pentru obturatii
Din punct de vedere a merceologiei,materiale pentru obturatii
definitve se impart in:
1.cimenturi
2.materiale de obturatie metalice
3.materiale de obturatie din mase plastice si polimerice
4.adezive si sigilanti stomatologici
5.materiale compozite.

3.Cerinte catre materialele de obturatie provizorie:

Obturatia provizorie presupune prezenta subiacenta a unui
medicament curative netoxic,neagresiv prin nimic fata de tesuturile
dentare si avand drept scop,de exemplu,activarea dentiogenezei.Pentru
a fi folosite in clinica ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa adere relative bine la peretii dentari
-sa fie sufficient de trainice pe un termen util( in mediu pana la 2
saptamani)
-sa fie introduce,applicate si modelate usor si simplu in cavitatea
carioasa
-sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul
instrumentelor de mana sau a celor rotative
-sa nu coloreze dintele
-sa fie ieftine deoarece prin folosirea lor curenta se consuma in general
in cantitati mari
-sa poata fi conservate indelungat in conditiile obisnuite ale unui
cabinet stomatologic
-sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 minute)
-sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica suficienta la actiunea
fortelor de masticatie
-sa actionize stimulator asupra pulpei dentare
-sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica,pentru a putea fi
mentinute cel putin 15-30 zile.
-sa posede proprietati antiseptice
-sa nu intre in combinatie chimica cu medicamentele pe care le
protejeaza
-sa fie plastice
-sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cavitatii bucale
-sa fie nocive pentru intregul organism
-sa fie bune izolatoare termice si electrice
-sa prezinte un gust si miros agreabil,sau acestea sa lipseasca defel.
4.Cerinte fata de materialele curative:
Acest gen de materiale obturatorii este destinat pentru
tratamentul manifestarilor inflamatorii ale pulpei si stimularea
functiilor ei plastice.
Obturatiile provizorii si pansamentele,realizate cu scop curativ
trebuie aplicate pe obturatie curative.
-este necesar de a exercita o actiune farmacologica fortifianta
asupra pulpei
-sa contina diverse aditive medicamentoase care asigura
actiuni antiinflamatorie,antimicrobiana,odontotropa
-nu trebuie sa irite pulpa
-sa asigure o etansare solida a dentinei subjacente,legatura cu
tesuturile dentare,materialul captuselii si cel obturator de
durata
-sa corespunda cu proprietatile fizico-mecanice ale
materialelor obturatorii de durata
-sa nu irite pulpa dintelui
-sa aiba efecte antiinflamator si reparator asupra pulpei
-sa exerciti o actiune bactericida si bacteriostatica
-sa exercite o actiune odontotro[a
-sa manifeste o devizitate suficienta
-sa fie plastice
Sa asigure o etansare a dentinei subiacente
-sa suporte presiuni masticatorii dupa intarire.
5.Cerinte fata de materialele de obturatie izolante.
-sa nu afecteze,irite sau sa actioneze toxic fata de pulpa
dintelui
-sa posede o rezistenta mecanica suficienta
-sa fie plastice
-sa manifeste o adezivitate suficienta
-sa fie radioopace
-sa aiba un coeficient de dilatare termica apropiata de cel al
tesuturilor dentare
-sa nu inactiveze subt medicamentoase ale obturatiilor
curativse
-sa protejeze pulpa dintelui de actiunea toxica(a acizilor si
monomerilor,produsi la priza)obturatiei permanente
-sa posede calitati termoizolatorii suficiente
-sa nu modifice geometria unei cavitati corect formate
-sa nu iasa in afar cavitatii,deoarece obturatia se va dizolva
usor sub actiunea fluidului bucal
-sa nu posede calitati antigenice(alergice)
-sa nu modifice culoarea dintelui.
6.Notiune de restaurare coronara
Restaurarea se numeste procesul de restabilire a integritatii si
corectia parametrilor estetici si functionali ai dintilor cu
materiale de obturare estetice moderne nemijlocit in
cavitatea bucala.In insasi definitie este specifica deosebirea
restaurarii de plombarea dintilor.daca la plombarea se
restabilesc in principal caracteristicile functionale ale
dintelui,ce imita dentina si smaltul,transparenta si gama de
culori.
Restaurea prevede,pe langa exercitarea actiunii curative si refacerea
partiala sau totala a dintelui,elemente cu aspect specific
artistic:restaurarea marimii,formei anatomice corespunzatoare,gmaie
de culori,transparentei,luciului suprafetei.
7.Cerinte catre materialele de obturatie permanente
 Sa nu fie iritante pentru pulpa dentara sau paradintiu marginal
 Sa fie aderente la smalt si dentina
 Sa reziste la forte de masticatie si uzura
 Sa nu sufere schimbari volumetrice in timpul reactiei de priza
 Sa aiba stabilitate chimica si volumetrica dupa priza
 Sa aiba o rezistenta mecanica si o culoare cu cea a dintelui
 Sa se poata prepara, aplica si finisa cu usurinta
 Sa aiba o conductibilitate termica si electrica apropiata cu cea a tesuturilor dure

Tema 8: Materiale de obturaţii provizorii. Caracteristica.

1.Notiune de obturatie provizorie:
Obturatia provizorie presupune prezenta subiacenta a unui
medicament curative netoxic,neagresiv prin nimic fata de tesuturile
dentare si avand drept scop,de exemplu,activarea dentiogenezei

2.Cerinte fata de materialele de obturatii provizorii

Pentru a fi folosite in clinica ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa adere relative bine la peretii dentari
-sa fie sufficient de trainice pe un termen util( in mediu pana la 2
saptamani)
-sa fie introduce,applicate si modelate usor si simplu in cavitatea
carioasa
-sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul
instrumentelor de mana sau a celor rotative
-sa nu coloreze dintele
-sa fie ieftine deoarece prin folosirea lor curenta se consuma in general
in cantitati mari
-sa poata fi conservate indelungat in conditiile obisnuite ale unui
cabinet stomatologic
-sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 minute)
-sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica suficienta la actiunea
fortelor de masticatie
-sa actionize stimulator asupra pulpei dentare
-sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica,pentru a putea fi
mentinute cel putin 15-30 zile.
-sa posede proprietati antiseptice
-sa nu intre in combinatie chimica cu medicamentele pe care le
protejeaza
-sa fie plastice
-sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cavitatii bucale
-sa fie nocive pentru intregul organism
-sa fie bune izolatoare termice si electrice
-sa prezinte un gust si miros agreabil,sau acestea sa lipseasca defel.

3.Diferenta dintre obturatia provizorie si pansament.

Diferenta dintre obturatie provizorie si pansament este
ca pansamentul are scop profilactic de tratament,fiind
o metoda curativa iar obturatia are scop drept sigilare
si inchiderea cavitatii,obturatia fiin o metoda de
cimentare.Pentru efectuarea unei obturatii temporare
este necesar initial aplicarea a unui pansament dupa
care se efectuiaza obturatia propriu zisa.
4.Notiunea de pansament.
Pansamentul este o varianta a obturatiei
provizorii,aplicata pe un termen de 1-14 zile in cazul
necesitatii de a izola un medicament toxic
subiacent,aplicat temporar,de contactul cu mediul
cavitatii bucale.Pansamentul are functie curativa.
5.Materiale utilizate in obturatia provizorie:
Toate materialele pentru obturatii provizorii produse la
momentul actual de catre industria farmaceutice
corespund intr-o masura sau alta cerintelor de
utilizare,dar nici unul dintre materialele provizorii nu
indeplineste in totalitate aceste conditii.De aceea in
activitatea practica stomatologica,utilizarea lor se
efctueaza selectiv,reiesind din situatia clinica concreta.
In calitate de materiale obturatorii provizorii sunt
folosite:dentina artificiala,dentin-
pasta,vinoxolul,cimenturile zinc-oxid-eugenol si
policarboxilic,materiale polimerice).
6.Caracteristica dentinei
artificiale.Proprietati.Compozitie chimica.
Prezinta cea mai frecventa utilizare in calitate de
material obturator provizoriu.Ea consta din oxid de
zinc(66%)sulfat de zinc deshidratat(24%)caolin(10%) iar
in calitate de fluid se foloseste apa distilata.Dentina
artificiala se prepara pe suprafata mata a lamei de
sticla,malaxand cu o spatula metalica,Cantitatea
necesara de pulbere si cateva picaturi de apa distilata
se aplica separat.La picaturile de apa se adauga in
portiuni pulberea in cantitatea necesara de a fi usor
absorbita,iar apoi-in portiuni mici pana la obtinerea
unei consistente de smantana groasa,mestecand cu o
spatula pe parcursul a 30-40 s de la temperature de 18-
20 grade.Priza dentine artificiale debuteaza peste I
minunta jumate -2 minu te iar finalul se instaleaaza
peste 3-4 minute.Nu se recomanda adaugarea apei la
masa amestecata pana la o consistenta densa,urmeaza
a fi preparata iarasi o portie de dentina.
In cavitatea carioasa pregatita din timp se introduce
imediat dupa preparare intr-o singura portie cu ajutorul
spatulei bucale,iar apoi-cu o buleta de vata strans
rasucita,umezita cu apa,pasta este condensate cu
staruinta.Pasta incepe sa se intareasca in decurs de 1,5
minute,priza finalizandu-se definitive peste 2-3-4
min.Apoi obturatia este modelata cu un instrument de
obturare.Este important ca obturatia sa inchida ermetic
toata cavitatea.Cea mai frecventa cauza a distrugerii si
caderii rapide a obturatiei provizorii este patrunderea
salivei in cavitatea carioasa sau a inchiderii premature a
gurii pacientului.
Caracteristici medicale si tehnice:
-simplete a utilizarii
-etansare buna a cavitatii
-rezistenta insuficienta fata de agentii mecanii(cel mult
2-3 zile)
-indiferenta fata de pulpa dentara,substante
medicamentoase si orgnanism in general
-aplicarea si modelarea este simpla,iar indepartarea se
face cu usurinta
-ieftinitatea.
-rezistenta redusa
Se produce industrial in forma gata.Se modifica la
temperature corpului in decurs de 2-3 ore.
7.Caracteristica dentin-pastei si a pastei fara eugenol
Dentin-pasta se produce industrial in forma
gata.Reprezinta o pulbere de dentina artificiala pe baza
de amestec a doua uleiuri vegetale.Pasta se pregateste
din timp in cantitati mari si se pastreaza
monocompetenta intr-un vas cu dop de 50 gr sau intr-
un tub.Reprezinta o masa omogena de culoare alba cu
tenta galbuie pala sau galbui cenusie.Pasta contine
substante aromatice,ce-I atribuie mirosul specific.
Pasta este introdusa intr-o cavitate,prealabil preparata
si uscata cu spatula netezitoare sau cu spatula
stomatologica.Se modeleaza cu spatula netezitoare,si
apoi este condensata cu o buleta de vata strans
rasucita,umezita in apa.Se solidifica la temperature
corpului in prezenta fluidului buccal in decurs de 2-3
ore si are duritate relativa.Grosimea stratului de
material trebuie sa fie de minimum 4-5 mm.Daca se
intentioneaza mentinerea mai mult de o saptmana,se
recomanda acoperirea lui cu un material mai
rezistent(CIS sau Zoe)
Calitati medicale si tehnice:
-simpletea utilizarii(nu necesita malaxare)
-rezistenta sporita fata de agenti mecanici
-etansarea buna a cavitatii
-actiune antiseptica si hidrofuga(de respingere a apei)
-adeziune buna la peretii dentari
-indiferenta fata de pulpa dentara,substante
medicamentoase si organism in general
-aplicarea si modelarea este simpla,indepartarea se
face cu usurinta
-ieftinitate.
Dentin pasta nu se recomanda de a fi folosita la
aplicarea pastei arsenicoase,substante necrozante sau
toxice in cavitatea carioasa,la pulpa dentara
denudate,sau pentru izolarea preparatelor
medicamentoase lichide,deoarece priza indelungata a
acestui ciment da posibilitatea scurgerii substantei
medicamentoase in cavitatea bucala.
Calitati si defecte:
 Duritate medie
 Rezistenta scazuta in mediul buccal, din care cauza se utilizeaza
numai pentru acoperirea pansamentelor applicate pe cateva zile
 Culoarea lasa de droit
 Rau onductor de caldura
 Aderenta relative scazuta la peretii cavitatii
De exemplu,contactul pastei arsenicoase cu membrana
mucoasa a cavitatii bucale poate provoca o arsura
chimica puternica.
Reprezentati:”Temp bond”,”Zinoment”
8.Materiale pentru obturatii provizorii
fotopolimerizabile.Proprietati
Materialele dentare fotopolimerizabile folosite pentru obturatii provizorii se
introduce intr-o singura portie, fiind polimerizate cu lumina lampii
fotopolimerizante. In stare solida ele isi pastreaza elasticitatea, sunt
indepartate usor, nu afecteaza adeziunea si solidificarea materialelor de
obturatie de durata. Unele contin compusi de flour si contribuie la formarea
dentine de substitutie. Dezavantajul acestui grup de material este costul
relativ inalt.