ELABORAREA METODIC 3

TEMA: Realizarea canalelor de turnare, formarea tiparului. Transformarea

machetei n materialul solicitat.



1. Metale i aliaje folosite la confecionarea punilor dentare din dou buci.


2. Metale i aliaje folosite la confecionarea punilor dentare ntreg turnate.

Aliaje seminobile din argint si paladiu (PD-190); otelurile inoxidabile; aliajele tip
crom-cobalt.

3. Proprietile fizico-chimice i tehnologice a aliajelor folosite la confecionarea
punilor dentare ntreg turnate.
Sa fie stabile la coroziune in conditiile cavitatii bucale;
Sa posede calitati inalte mecanice (durabilitate, plasticitate, elasticitate);
Sa posede calitati tehnologice bune (usor sa se supuna lipirii, turnarii,
sudarii, stantarii, lustruirii, intinderii)
Sa posede calitati fizice corespunzatoare;
Sa posede fluiditate, sudabilitate, maleabilitate si segregatie

4. Metodele de turnare a aliajelor metalice


5. Ce prezint tiparul i tehnica formrii n tehnica de turnare precis

Tiparul reprezinta o cavitate sau mai multe cavitati si este obtinut in urma
operatiunii de ambalare si de ardere, avand forme si volum identice cu ale machetei
si ale viitoarei constructii protetice. Pentru a se obtine dupa macheta din ceara o
constructie protetica fara porozitati, cu o suprafata omogena si adaptata cu precizie
la campul protetic, dupa realizarea machetelor canalelor de turnare se efectueaza
ambalarea. Prin ambalare se intelege includerea machetei din ceara impreuna cu
tijele canalelor de turnare intr-un material termorezistent. Operatiunea de ambalare
se realizeaza in chiuvete (cilindri metalici cu diametre diferite). De o extremitate a
chiuvetei se solidarizeaza un capac ce are in centrul suprafetei un con indreptat in
interiorul cilindrului, care in tipar formeaza palnia de turnare.
Metoda de turnare precisa presupune turnarea aliajelor in tipare fierbinti. In urma
acesteia piesele protetice sunt omogene si au reteaua cristalina solicitata. Acest
lucru se obtine datorita prelucrarii termice a tiparului in timpul careia se realizeaza:
uscarea totala a tiparului, evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este
facuta macheta, arderea din porii tiparului a particulelor de carbon formate la
evacuarea materialului machetei, dilatarea termica a tiparului pentru compensarea
contractiei specifice fiecarui aliaj la trecere din stare fluida in solida, tiparul
fierbinte ofera posibilitatea racirii treptate.
Prelucrarea termica a tiparului se realizeaza in doua etape: preincalzirea si
incalzirea.

6. Materiale folosite la confecionarea tiparului

In dependenta de liantul utilizat deosebim:
Materiale de ambalat cu liant din ghips ( pentru tipare folosite in turnarea
aliajelor nobile);
Materiale de ambalat cu liant din silicat (pentru turnarea otelului inoxidabil
cat si piese din crom-cobalt si crom-nichel)
Materiale de ambalat cu liant din fosfat (la confectionarea modelelor
duplicate)

7. Canale de turnare, cerine i metode de formare.

Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic;
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm,
grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija
principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de
agregare a puntilor se indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-
HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare,
cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un
canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar
emerg convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:
Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile
substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari :
3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;

Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale pentru a
se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare
de 90, combate turbionarea aliajului.


8. Ceara special. Componena.

Ceara pentru modelarea protezelor dentare fixe. Ceara utilizata pentru modelarea
machetelor coroanelor turnate, puntilor dentare turnate, partilor intermediare ale
acestor piese, cat si pentru modelarea formei anatomice a coroanelor stantate
contine aproximativ: 60 % parafina; 25 % ceara Carnauba, 10 % cerezit, % % ceara
de albine. Pentru redarea mai accentuata a unor proprietati fizico-tehnice se adauga
si unii modificatori. Sunt comercializate mai multe varietati de ceara destinata
pentru modelare si anume : ceara incolora ambalata sub forma de bastonase,ceara
de culoare rosie si cea albastra- utilizata in special pentru modelarea partilor
intermediare ale puntilor dentare. Ceara de culoare rosie, albastra si verde
indeosebi este utilizata la confectionarea machetelor coroanelor si puntilor dentare
turnate.

Ceara pentru realizarea machetelor canalelor de turnare. Compozitia acestei
varietati de ceara: 40% parafina, 57% cerezit, 2% colofoniu si coloranti.

9. Necesitatea i tehnica prelucrrii termice a tiparului.

Prelucrarea termica a tiparului se realizeaza in cuptoare speciale si cuprinde 2 faze:
preincalzirea si incalzirea tiparului.
Preincalzirea este un proces termic reglabil care prevede ridicarea lenta a
temperaturii timp de o ora pana la 200 de grade si mentinerea la aceasta
temperatura timp de 30 de minute, pentru ca vaporii de apa ce se formeaza la
incalzire sa nu exercite presiuni mari asupra peretilor tiparului producand fisuri sau
alte modificari. Asadar, preincalzirea este realizata in scopul uscarii tiparului,
scurgerii materialului machetei si arderii lui.. Introducerea in cuptor a tiparului se
realizeaza dupa 60-90 de minute de la priza definitiva a pastei (materiale cu liant
din ghips sau fosfat) si imediat dupa umplerea chiuvetei (materiale cu liant din
sticla). Dupa preincalzire timp de 90 de minute, tiparul este scos din cuptor si
introdus in alt cuptor incalzit pana la 200 de grade cu ridicarea ulterioara a
temperaturii pana la cel putin 900-1000 grade cu scopul arderiii definitive a
produselor ramase in interiorul tiparului, dilatarea termica solicitata, apropierea
dintre temperatura tiparului si temperatura de topire a aliajului utilizat.

10. Aparatele de turnare. Topirea aliajului, turnarea

Surse de topire si aparate de turnare:
I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara
oxigaz-cel mai des folosita; dezvolta o temperatura pana la aproximativ
2000C ; aliajele nobile cu aur crescut (950-1150C);
Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000C, aliaje Cr-Co ;
Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, Cr-
Ni);3000C
Amestecul oxigaz se contraindica datorita:
-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;
-apar porozitati;
-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;
Segmentele zonale ale flacarii:
-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax
(decapant, antioxidant) rezulta un produs de calitate.
1 Zona rece, situata langa duza pistolului;
2 Zona oxido-reducatoare (con albastru);
3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata
II. curentul electric: folosit in topirea indirecta:
-cea mai indicata sursa;
-este necontaminanta;
-nu vine in contact cu aliajul;
-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de precizie;
-caldura este determinata de bobine de inductie.
Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in
creuzet).
Intervalul de topire:
-aliaje nobile pentru INLAY=950-1150C;
-aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250C;
aliaje inalt fuzibile
-aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 C;
(cu interval de topire ridicat)
-aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450C;
-aliaje pe baza de titan =1600-1750C.
Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton,
argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata.
Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS
(curenti de inalta frecventa =C.I.F.)
Aparate:
1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare
istorica;
2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu
actiune mecanica);
3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de
turnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile.
Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta
forta de catapultare (centrifugare).
Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.
Centrifuga semiautomata tip Rotojet:
-este armata prin 3-5 rotiri;
-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere
a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar;
-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;
-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);
-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.
Centrifuga automata:
-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;
-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);
-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;
-se declanseaza centrifugarea;
-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;
-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;


11. Dezambalarea i prelucrarea componentei metalice. Aparatul de sablare
(curire)

Dezambalarea este o etapa efectuata in laborator.
Sablarea turnaturii -jet de particule
-cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile ;
-PMA-particule polimerice -aliaje nobile ;
Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .


12. Defectele posibile ale componentelor metalice dup turnare.

Componenta metalica turnata si prelucrata este supusa unui examen de apreciere a
calitatii in vederea depistarii unor defecte posibile care pot fi inlaturate prin
slefuire. Sunt insa defecte care nici dupa interventiile respective nu permit
utilizarea pieselor dentare la realizarea protezei dentare finite, din care cauza aceste
piese dentare sunt remodelate si turnate din nou.
Din grupa defectelor care pot fi inlaturate fac parte modificarile de forma si volum
datorita prezentei unor plusuri de aliaj solidificat pe suprafetele piesei turnate.
Aparitia acestor modificari este determinata de nerespectarea procesului de
realizare si prelucrare a tiparului ( nedegresarea machetei, prezenta incluziilor de
aer in masa de ambalat, la ambalare materialul nu a fost supus vibrarii, masa de
amabalat n-a fost omogena, tiparul a fost incalzit brusc.
Din grupa defectelor care nu pot fi inlaturate si care se intalnesc mai frecvent
evidentiem:
- Lipsurile determinate de patrunderea partiala a aliajului topit in interiorul
tiparului aparute in cazul realizarii incorecte a canalelor de turnare, al
prelucrarii termice necorespunzatoare, obturarii unei zone din tipar
- Defecte de omogenizare a aliajului ce sunt dterminate de micro- sau
macrocavitatile de la nivelul suprafetei piesei dentare sau in interiorul
metalului 9determinata de incluziile de gaze, mase de ambalat si
comprimarea insuficienta a aliajului
- Componente metalice cu dimensiuni incorecte ce determina imposibilitatea
aplicarii lor pe campul protetic.