Elaborare metodica nr.

Tema : Puntile dentare

fizionomice acrilice. Indicatii.
Etapele clinico-tehnice de
confectionare.

Efectuat: Lupu Andreea

Verificat : Bajurea Nicolae

1.Definitie. Punti dentare fizionomice.

Puntile dentare fizionomice reprezinta lucrari protetice utilizate in medicina
dentare pentru refacerea morfologica a coroanelor dintilor absenti sau pentru protectia
si remodelarea dintilor ce au suferit distructii importante, utilizand la confectionare
materialul fizionomic (rasini acrilice, ceramica).

2. Caracteristica puntilor dentare fizionomice acrilice.

Aceasta punte dentara este indicata pentru zona frontala a arcadelor dentare edentate
unidentar sau cel mult absenta a doi dinti. Consta aceasta punte din elemente de
agregare reprezentate de coroane Jacket din acrilat si corpul de punte fara support
metallic realizat in intregime tot din acrilat. Puntea dentara are urmatoarele
dezavantaje: iritarea parodontului marginal, modificarea culorii in conditiile cavitatii
bucale, perforarea, uzura sau fracturarea acrilatului. Aceste dezavantaje au dus la
utilizarea puntilor dentare acrilice ca metode de tratament provizoriu.

3. Indicatii la confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.

-In cazul edentatiilor unidentare sau cel mult absenta a 2 dinti in zona frontala.
-Leziuni carioase profunde situate pe fetele axiale(proximale)
-Traumatisme insotite de fracture
-Discromii de diferite etiologii:
Endogene-tratament canalar eronat
Exogene- aport excesiv de factori modificatori de culoare: alcool,tutun

4. Etapele clinico-tehnice de
fizionomice acrilice metoda clasica.

confectionare

puntilor

dentare

1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de tratament

(etapa clinica ).
2. Amprentarea campului protetic (etapa clinica).
3. Turnarea modelului (etapa tehnica).
4. modelarea machetei viitoarei coroane de ceara
5. ambalarea coroanei machete in chiuveta pentru realizarea tiparului
se introduce past din ghips n prima jumtate a chiuvetei- s e i n t r o d u c e
machete,d u p p r i z a m a s e i d e a m b a l a t ( 3 0 m i n u t e ) s e
f a c e i z o l a r e a p r i m e i j u m t i a chiuvetei (prin introducerea n ap, pentru 10
minute)- s e a e a z i n e l u l c e l e i d e - a 2 - a j u m t i a c h i u v e t e i - s e i n t r o d u c e
mas de ambalat n a doua jumtate a chiuvetei prin vibrare - s e
a s a m b l e a z c e l e 2 j u m t i a l e c h i u v e t e i -se preseaz pe durata prizei
g h i p s u l u i ( 3 0 m i n u t e ) - d u p p r i z s e i n t r o d u c c e c h i u v e t a n a p a la
fierbere pentru 5- 10 minute pentru plastifierea cerii (dac se menine mai mult de 10
minute, substane grase din compoziia cerii vor impregna tiparul)-se desfac cele 2 jumti
ale chiuvetei, se ndeprteaz ceara prin spalarea sub jetul de apa, se izoleaza cu lac
si se lasa sa se raceasca
6.pregatirea acrilatului in forma de pasta din monomer si polimer intr-un vas inclus in
cutia Petri. Mai intii are structura nisipoasa, apoi trece in faza de pasta lipicioasa si in
final devine structura fibroasa.
7. introducerea lui prin presare in tipar timp de 10-15 min
7.polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din chiuveta
8.prelucrarea
9.finisarea si lustruirea coroanei cu praf minutar.

5. Etapele clinico-tehnice de confectionare a puntilor dentare fizionomice

acrilice metoda moderna.
Tehnica moderna prevede introducerea acrilatului prin injectare(prin canalele de
turnare).In acest scop tiparul este realizat intr-o chiuveta speciala numita chiuveta de
injectie.Tiparul este realizat ca si metoda clasica doar ca pentru ambalat este folosit
doar ghips dur , iar la nivelul limitei bazei puntii sunt realizate 2 sau mai multe canale
de turnare formate din tije de ceara de 3 mm prin lipirea unei extremitati la baza puntii
iar altei extremitati de orificiul chiuvetei de injectie. Dupa aceasta se asambleaza a 2 a
jumatate a chiuvetei, se toarna ghipsul se indeparteaza ceara si se izoleaza tiparul
conform tehnicii clasice.Dupa racirea tiparului partile chiuvetei -injectie sunt asamblate
si fixate in ringul-presa, iar in camera de receptie a aparatului complex este introdusa
fiola cu pasta acrilica amestecatain vibrator. Ulterior cu ajutorul pompei si sub presiune
foarte mare(3000kg) acrilatul este introdus prin canalele de turnare ininteriorul
tiparului. Acrilatul este supus polimerizarii timp de 3-5 min la temperatura de 100
grade.

6. Particularitatile prepararii dintilor stalpi la confectionarea puntilor

dentare fizionomice acrilice.
Bontul dentar este preparat fara retentii prin slefuirea de la nivelul tuturor suprafetelor
a unui strat uniform al tesuturilor dentare de 1,5-2,0 mm. Bontul dentar va avea o
forma foarte apropiata de cea a cilindrului sau trapezoidala, cu suprafetele laterale usor
convergente ocluzal, sub un unghi nu mai mare de 5-8 grade fata de axul central. In
zona cervicala este preparat un prag circular ce depinde de marimea diametrului
dintelui si care constituie 0,3-0,5 mm la dintii cu volum redus si 0,8-1,5 la dintii mai
voluminosi. Pragul poate fi situat subgingival, la nivelul gingiei sau supragingival in
dependenta de starea tesuturilor.

7. Particularitatile amprentarii
puntilor dentare fizionomice

campului

protetic

la

confectionarea

Amprenta este reproduceera in negativ a elementelor anatomice ale campului

protetic. Este efectuata de medic cu materiale in stare plastica depuse in linguri
(portamprente ) speciale care se introduc in cavitatea bucala pentru amprentarea
campului protetic. Materialele de amprenta curent utilizate sunt cele elastice de tipul :
alginatelor, siliconilor, si thiocauciucurilor.
A. Amprenta preliminara
In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale
elastice (alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice
ale campului protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o
portamprenta standard care are forma aproximativa a campului protetic. Amprenta
preliminara este utilizata pentru turnarea modele preliminare. Pe modelul preliminar
tehnicianul va modela si adapta portamprenta (lingura) individuala.
B. Amprenta functionala ( definitiva )
Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de
sprijin si cea periferica de extindere marginala ).
De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei
proteze. Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze.
Anterior turnarii modelului de lucru, amprenta definitiva este examinata si trebuie sa
prezinte urmatoarele carecteristici :
suprafata amprentei sa prezinte un aspect neted, fara depresiuni
amprenta sa reproduca toate elementele campului protetic (dinti
restanti, creste alveolare, bolta palatina, tuberozitati maxilare,
tuberculi piriformi).
marginile sa prezinte impresiunile lasate de frenuri si bride.
grosimea marginilor amprentei sa fie proportionala cu cea a fundului
de sac vestibular, respectiv lingual.
materialul de amprenta sa fie uniform repartizat pe suprafata
amprentei.

 se verifica timpul trecut de la amprentare, amprentele din alginat

dupa 15 - 30 minute se deformeaza pierzind apa din compozitie.

8. Realizarea modelului
fizionomice acrilice.

pentru

confectionarea

puntilor

dentare

COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU

(FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)
Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor
elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din
ghipsuri dure, rezistente, tip Moldano.
Etapele turnarii modelului de lucru
igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa rece pentru
indepartarea salivei si a urmelor de sange.
prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va respecta
strict pentru a nu diminua rezistenta mecanica a modelului,
amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de ghips
fluid este depusa in centrul amprentei.
priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se depune
pentru priza amprenta umpluta cu ghips dur (primul timp) cind soclul modelului
este realizat din ghips obisnuit.
indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua ghipsuri. 9.
Materiale pentru confectionarea puntilor dentare fizionomice acrilice.
I. Din materiale moderne:
Rasini diacrilice compozite;
Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;
Ceromeri.
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice polimerice.
II. Din coroane prefabricate:
Acestea pot fi din:
Acetat de celuloza;
Rasini policarbonat ;
Rasini sintetice.
Se adapteaza cervical pe bont, se captusesc cu R.A.S., se prelucreaza marginal, se
lustruiesc si se cimenteaza provizoriu.Sunt indicate pe bonturi vitale, implanturi.
Acrilate autopolimerizabile ( Duracryl, SuperAcryl plus, Meliodent)

10. Tehnici de modelare a machetei din ceara a puntilor dentare

fizionomice acrilice.
Macheta poate fi obtinuta prin 3 tehnici:
- tehnica racirii gradate si picurare,
- tehnica picurarii (cea mai frecvent utilizata)
-tehnica plastifierii ( se taie un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se
plastifiaza foarte bine pana in profunzimea bontului, se aplica ceara plastic ape bontul
izolat).

11. Tehnici de realizare a tiparului pentru transformarea machetei din

ceara a puntilor dentare fizionomice acrilice in materialul solicitat.
CONFECTIONAREA TIPARULUI
Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care
reproduce volumul si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o
etapa de laborator care cuprinde urmatoarele operationali:
A.Pregatirea machetei pentru ambalare
Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in
conformatoare speciale. Inainte de ambalare modelul si macheta sunt pregatite astfel:
modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator
modelul este introdus in conformator, iar daca este prea voluminos, se
reduce din soclu, pentru a patrunde in chiuveta
macheta este solidarizata de model prin lipire cu ceara
B.Ambalarea machetei
Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat
a) Ambalarea directa (cu val)
Indicatiile metodei:
in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu coletul pe
creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular
in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple
Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali sunt
situati in aceeasi parte a cuvetei.
Avantajele metodei - pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se
modifica.
nu se produc inaltari de ocluzie

Dezavantajele metodei:
indirecta)

realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda

indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa

cu dificultate
pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica
valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale
cuvetei
Tehnica de ambalare
reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul
modelului pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei
se alege o cuveta metalica
modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.
se prepara ghips de consistenta fluida
se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de
ghidaj)
se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul
vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si
fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si segmentele
dentare ale crosetelor.
se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in
prima parte a cuvetei
asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare
mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa
mecanica sau hidraulica.
b)

Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei: - metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si

avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie
partiala.
Caracteristica metodei - dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa
ca: modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in
partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
tehnica este relativ usor de realizat
dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind
pot fi repusi cu usurinta la locul lor
indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati
introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina
repartizarea pastei acrilice in tipar
Dezavantajele metodei
Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a
partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.
Tehnica de ambalare

 modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei
introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea
vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se
acopera cu ghips
modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel
incat sa nu prezinta zone retentive
in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din
metoda precedenta
c)

Ambalare mixta
Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise
Indicatii
Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale
(proalveolie)

Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati
dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in
partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
ghips

dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita Valului de
acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare
Dezavantajul metodei

executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand

este dezambalata
Tehnica de ambalare
dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta
modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)
se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei
se introduc modelul si macheta in pasta de ghips
se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o
treime din fata orala a dintilor frontali
se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)
se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in
partea a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

12. Instrumente utilizate la confectionarea puntilor dentare fizionomice

acrilice.
-Instrumente pentru modelat (spatule);
-Instrumente pentru indepartarea modelelor din tipar si pentru finisat modele (cutite
pentru ghips, ferestrau pentru ghips,dalti trepan)
-Instrumente pentru taiat ( foarfece de dimensiuni diferite)