1. Anatomia topografic a capului (compartimentul cerebral).

Particularitile structurale i de vrst (dimensiunile, forma,

fontanelele). Repere i diviziuni topografice. Calvaria craniului, stratigrafia. Regiunile frontoparietooccipital i temporal.
Stratigrafia, vascularizaia, inervaia, sistemele venos i limfatic. Spaiile celulare, rspndirea puroiului i hematoamelor.
Particularitile vascularizrii esuturilor epicraniene.

Capul este segmentul cel mai nalt al corpului uman. E l se sprijin prin intermediul gtului pe trunchi.
Are o importana cu totul deosebit, datorit formaiunilor i organelor pe care conine. Acestea sunt
dispuse n 4 etaje cel inferior este etajul digestiv- gustativ; urmeaz cel respirator-olfactiv (ambele aceste
etaje sunt strns lesate i de vorbire); etajul organelor de simt (stato-acustic i vizual); etajul superior,
neural care conine encefalul.

LIMITE
Capul este delimitat de gt prin linia care pornete de la proeminena mentonier (protuberantia mentalis),
continu pe baza i ramura mandibulei (bazis et ramus mandibulae) pn la conductul auditiv extern. Mai
departe contureaz vrful apofizei mastoide, contin u pe linia nucal superioar linea nuchae superior) i
ajunge pn la proeminena occipital extern (protuberantia ocapitalis externis) sau la inion - cel mai
proeminent punct al acesteia, unde se unete cu aceeai linie din partea opus.

DIMENSIUNILE. Lungimea capului (dimensiunea anteroposterioar) - distana de la glabel pn la inion

- constituie 17-22 cm. Limea capului - distana dintre protuberantele temporale - variaz n limitele 14-
16 cm. nlimea capului - distana de la mijlocul marginii anterioare a orificiului mare occipital (basion)
pn la punctul cel mai nalt al sutur ii sagitale. Aceast dimensiune echivaleaz cu 12 -16 cm.
Circumferina capului - linia trasat pe marginile supraorbitale i prin protube - rana occipital extern - n
medie este egal cu 54-58 cm.
Forma papului este condiionat de forma craniului. n d ependen de raportul dintre dimensiunile
transversale i longitudinale deosebim o form dolicocefalic (cap lung - cnd predomin diametrul
longitudinal ante- rooccipital), o form brahicefalic (cap lat i scurt - cnd predomin ndeosebi
dimensiunile transversale) i o form mezocefalic (cap cu dimensiunile medii). n dependen de mrimea
dimensiunilor verticale ale craniului, deosebim urmtoarele forme: nalt - hipsicefa- lic (craniu n form de
turn), scurt - platicefa- lic i craniu cu dimensiuni medii - ortocefalic. Craniul, de obicei, este asimetric,
jumtatea din dreapta fiind puin mai bine dezvoltat.

Diferenele de vrst n conformaia i dimensiunile capului snt bine pronunate. Aa , la nou-nscut

dimensiunile capului, comparativ cu cele ale trunchiului, snt de dou ori mai mari ca la aduli.
Circumferina capului depete circumferina trunchiului. Se evideniaz tubercu lii frontali, Ins
aproape c lipsesc arcadele supraorbitale. Poriunea cerebral este mai bine dezvoltat dect cea facial.
O mare parte din oasele craniului nou-nscutului i ale copiilor pn la un an nu snt unite prin suturi,
fisurile ntre ele fiind umplute cu esut conjunctiv. De exemplu, n locurile de un ire a osului frontal cu cele
parietale i a celor parietale cu occipital apar nite zone lipsite de os - fontanelele craniului (fonticuli
cranii).

Raportul dintre nlimea capului fa de cea a ntregului corp se modific n cursul dezvoltrii
ontogenetice: n luna a 3-a vieii intrauterine raportul este de
1/2, n luna a 5-a de via intrauterin este de 1/3, la noul nscut de 1/4 n timp
Ce la adult ajunge doar la 1/8.

Repere i diviziuni topografice. Calvaria craniului, stratigrafia.

Scheletul capului (craniul) e complex. El este alcatuit din neurocraniu - ce adaposteste encefalul si viscerocraniul ce
adaposteste organele de simt si segmentele initiale ale aparatului gastropulmonar.
Oasele care il alcatuiesc se articuleaza intre ele prin suturi, cu o singura exceptie, ATM, care e de tip sinovial.
Neurocraniul are forma unui ovoid cu axul mare antero-posterior si cu extremitatea mai voluminoasa orientata
posterior. La randul sau, el este format din 2 regiuni, calvaria/ bolta craniului si baza craniului. Ambele prezinta o
fata exocraniana si una endocraniana.
Viscerocraniul are forma unei prisme cu 5 fete, prin cea superioara fixanduse pe exobaza craniului.

Din punct de vedere topografic capul se subdivide n etajul neural i etajul facial.
Delimitarea lor o face linia, care, pornind de la glabela, urmeaza marginea supraorbitala a frontalului, arcada
zigomatica, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a m. SCM.

Pe suprafaa lateral a poriunii cerebrale a capului deosebim urmtoarele r e g i u n i : regiunea impari

frontoparietooccipital (regio frontoparietooccipitalis), regiunile pare temporal (regio temporalis) i mastoidian
(regio mastoidea)
 Regiunea frontoparietooccipitala
Este o regiune median ce corespunde celei mai mari pri a_calvariei.

LIMITE
Anterior glabela si marginile supraorbitale ale frontalului, care o separa de etajul facial al capului
Posterior protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
Lateral - liniiletemporalc superioare, care o delimiteaz de regiunile temporale, apoi baza procesului
mastoidian care o separa de reg SCM

Regiunea fronto-parieto-occipital este boltit, form dat. de convexitatea calvariei.

STRATIGRAFIA
1) Pielea relativ groasa, glabra (lipsita de par) la nivelul fruntii si paroasa in rest.
2) Tes dubcutanat contine foarte putina grasime, are in schimb multe fibre conjunctive ce
unesc strans pielea cu aponevroza epicraniana.
3) Aponeuroza epicraniana cu muschii ce se insera pe ea, occipitofrontali si tem poroparietali.
Cele 3 planuri enumerate constituie scalpul. El contine numeroase elemente vasculo -nervoase
superficiale, situate in special in planul subcutanat. Din aceasta cauza plagile regiunii sunt foarte
hemoragice.
4) Spatiul subaponevrotic e constituit din TC lax, care asigura o mare mobilitate a planurilor
supraiacente pe planul osteo-periostal. Aparitia unor procese purulente sau hematoame in
acest strat poarta un caracter difuz.
La nou-nascut pot aparea la acest nivel bosele sero -sangvinolente, determinate de
compresiunile exercitate in timpul trecerii capului fetal prin filiera pelvigenitala.
5) Planul periostal e slab aderent la oasele calvariei in schimb adera puternic la suturile dintre
acestea, ca si la membranele fontanelare ale cop ilului. Din acest motiv cefalhematomul
(colectie sangvina subperiostala) e limitat de conturur suturilor, localizindu -se la nivelul cate
unui singur os al calvariei.
6) Spatiul subperiostal
7) Oasele craniene intre cele 2 oase parietale intilnim sutura sagital a, ea se termina anterior
pe sutura coronara, iar posterior pe cea lambdoida; uneori cele 2 jumatati ale solzului frontal
sunt separate prin sutura frontala prezenta constant la nou nascut si fat. La nou nascut, la
intretaierea suturilor se intalnesc fonta nelele.
Fontanela anterioarae situata intre cele 2 piese frontale si oasele parientale; se osifica la
sfirsitul anului 2 al vietii. Ea raspunde in profunzime sinusului sagital superior al durei mate,
in care, la sugar se pot face punctii venoase.
Fontanela posterioara dispusa intre cele 2 parietale si occipital se osifica la sfirsitul primului
an de viata. La nivelul ei se face controlul palpator pentru diagnosticul precoce al
rahitismului.
Substanta spongioasa a oaselor regiunii e bine pronuntata si conti ne vv. Diploicae. La nou-
nascuti ea lipseste si venele respective se dezvolta mai tirziu, la 2 -5 ani. Grosimea oaselor
difera in dependenta de regiune: de -a lungul liniei sagitale a boltii craniene constituie pana
 la 0.5 cm, iar in partile laterale ea se subtiaza pana la 2 mm. Grosimea totala a straturilor la
nou nascuti constituie 2-3 mm, la 25 ani 5-6 mm.
Repere: Suprafaa exocranian prezint n partea anterioar arcadele supraciliare. iar n partea
posterioar liniile nuchale Pe suprafata endocranian ntlnim pe linia median: gaura oarb,
creasta frontalului i santul sinusului sagital superior; pe partile laterale: fosele granulare,
santuri arteriale, impresiuni digitiforme, eminente mamilare si cele 2 fose cerebrale ale
solzului occipital.
Raspindirea proceselor: Cele 2 tablii compacte si diploia oaselor sunt strabatute de venele
diploice si cele emisare, care leaga sinusurile durei mater cu venele extracraniene. Prezenta
acestora favorizeaza propagarea infectiilor exocraniene spre endocraniu, cu a paritia
meningoencefalitelor, a tromboflebitelor sinusurilor durei mater etc. Calvaria poate fi lezata
in cazul traumatismelor craniene, la nivelul ei putind aparea fracturi; tabla interna fracturata
poate da eschile ascutite, care lezeaza deseori dura mat er si substanta nervoasa. Sunt
cunoscute cazuri de contuzii insotite doar de fisura tablei interne ( fisura in lemn verde).
8) Spatiul epidural ar. Meningee media
9) Dura mater encefalis/pahimeninge adera puternic la nivelul suturilor; in rest este destul de
usor decolabila, ceea ce favorizeaza formarea hematoamelor extradurale in caz de leziuni
traumatice ale unor ramuri ale ar. Meningeale, in special ale ar. Meningee mijlocii (ram a ar.
Maxilare). Aceste ramuri sunt continute intr -o dedublare a durei mater. Pe linia mediana dura
mater e parcursa de sinusul longitudinal superior, care la nivelul preotuberantei occipitale
interne se deschide in confluentul sinusurilor.
10) Spatiul subdural
11) Arahnoideea
12) Spatiul subarahnoidean LCR
13) Piamater encefalis meningele vascular
14) Spatiul subpial evident in inflamatie
15) Creierul
Reteaua vasculara
Vasele sangvine ale regiunii sint situate in tes subcutanat, orientate de jos in sus si au o directie radiala.
Portiunea anterioara a capului e vascularizata de artere le supraorbitala si supratrohleara care pornesc din
artera oftalmica a sistemului ar. Carotide interne. Toate aceste ramuri anastomozeaza larg intre ele, la fel
si cu ar. Angulara care vine din ar. Faciala, cu ramurile frontale ale ar. Temporale superficia le care
alimenteaza cu singe portiunile laterale (regiunile temporale) ale capului. Aceasta artera e ramura
terminala a ar. Carotide externe. Se amplaseaza anterior de tragusul urechii la o distanta de latimea unui
deget, unde se poate palpa pulsatia ei. Ar. Temporala superficiala da nastere si la alte ramuri (parietala,
auriculara anterioare, parotidiene, temporala medie, faciala transversala, zigomaticoorbitala) care
anastomozeaza intre ele, alimentind cu singe regiunile corespunzatoare. Regiunea temporal a e irigata si
de arterele temporale profunde, care -si iau originea din ar. Maxilara.
Regiunea occipitala a portiunii cerebrale a capului e vascularizata de 2 artere mari: occipitala si
auriculara posterioara. Artera occipitala incepe de la ar carotida e xterna si se dispune la o distanta de 2
cm de la marginea posterioara a apof mastoide a piramidei osului temporal. Ea anastomozeaza cu ar
omonima din partea opusa si cu ar auriculara posterioara, care la fel e o ramura a ar carotide externe. Ar
auriculara posterioara se indreapta in sus de=a lungul apofizei stiloide a osului temporal, spre apofiza
mastoida, deplasinduse intre ea si pavilionul urechii, si da nastere la ar stilomastoideana si timpanica
posterioara, ramirule auriculara, mastoidiene si occipita le.

Sistemul venos al reg frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje. Intre venele acestor
etaje sint multe anastomoze, care unesc venele craniului cerebral si ale celui facial. Venele superficiale
(etajul intii) sint prezentate de venele subcutanate ale capului, care insotesc ar omonime sus numite.
Refluxul venos din ele se realizeaza in v jugulara interna si partial in v faciala, c retromandibulara si in
v jugulara externa.
Etajul al doilea il constituie venele diploice.
Etajul 3 e prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului. Toate aceste 3 etaje
comunica intre ele prin v emisare. Cele mai mari dintre vv emisare sint localizate in regiunile occipitala ,
temporala si mastoidiana, care trec prin mici orificii osoase. Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente
in reg capului prezinta un pericol din cauza antrenarii in proc inflamator a venelor subcutanate, diploice,
sinusurilor, meningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase.
Vascularizatia arteriala abundenta a capului din sistemul ar carotide externa si interna accelereaza
cicatrizarea ranilor. Insa, in caz de infectie purulenta, procesul poate sa se complice cu o inflamatie a
venelor si prin vasele emisare, care unesc cele 3 etaje venoase ale capului, infectia poate patrunde in
cavitatea craniului.
Limfaticele anterioare coboara spre nodurile submandibulare, cele posterioare spre nodurile occipitale,
cele mijlocii se indreapta spre nodurile mastoidiene si partial, spre cele p arotidiene. Vasele limfatice
eferente din ganglionii regionali indicati se varsa in ganglionii cervicali superficiali si profunzi.

Inervatia straturilor capului nervii superficiali ai capului insotesc arterele si venele, constituind
impreuna cu ele pachete vasculonervoase. In regiunea frontala se ramifica nervul frontal, cea mai mare
ramura a n. oftalmic prima ramura a n. trigemen. Aici el se divide in 2 ramuri : supraorbitala si
supratrohleara care inerveaza pielea fruntii.
Venterul frontal al m. occipitofrontal e inervat de ramurile n. facial. In regiunea temporala se ramifica n.
auricolotemporal, care isi ia originea din ramura a 3a a n. trigemen.
Pielea regiunii occipitale e inervata de n. occipital mic din plexul cervical si de n. occipital mare, c are e
situat mai medial de cel occipital mic si isi ia inceputul din ramura posterioara a nervului al doilea
cervical spinal. In partea posterioara a pavilionului auricular se ramifica nervul auricular posterior
ramura a n. facil care inerveaza venterul occipital a m. occipitofrontalis.
Toate trunchiurile nervoase senzitive ale portiunii cerebrale a capului, intr -o masura sau alta,
anastomozeaza intre ele. Dereglarile grave ale inervatiei tesuturilor capului prelungesc cicatrizarea
plagilor.

Regiune frontoparietooccipitala e destul de frecvent sediul unor plagi foarte hemoragice ale partilor moi.
Trepanatiile in aceasta regiune servesc drept cale de acces asupra cavitatii craniene.
Regiunea temporala

E o regiune bilaterala, simetrica, situata pe partile laterale ale boltii craniene. Aici se poate lua pulsul
arterei temporale superficiale, la arteriosclerotici, artera poate fi proeminenta, sinuoasa si rigida.

LIMITE
Inferior arcada zigomatica
Superior linia temporala superioara
STRATIGRAFIA
1) Pielea
2) Tes subcutan alc din TCL, in care sunt cuprinsi unii muschi pielosi (temporoparietali,
auricular anterior si superiori), ar temporala superficiala cu ramurile sale terminale (frontala
si parietala), venele lor comitante, ce se varsa in v retromandibulara; ra muri ale n.
auricolotemporal; vase limfatice care se indreapta spre nodurile parotidiene si mastoidiene.
3) Fascia superficialis reprezinta o continuare a aponevrozei epicraniene, care coboara in jos in
forma de foita subtiata.
4) Fascia proprie/temporalis placa aponevrotica densa. Ea incepe de la l temporala superioara,
se dedubleaza in portiunea inferioara in 2 foite: superficiala si profunda si se fixeaza
concomitent pe marginile anterioara si posterioara ale arcadei zigomatice. Spatiul dintre
aceste 2 foite este umplut cu tes adipos, prin care trece ar temporalis superficialis.
5) Spatiul subaponevrotic
6) Planul muscular muschiul temporal inserat in fosa temporala, e continut intr -o loja
osteofibroasa, delimitata intre planul osos si fascia temporala. Loja comunica in jos cu
regiunea infratemporala. Ea contine pe langa m omonim si cele 3 manunchiuri vasculo
nervoase temporale profunde: aa temporala profunda anterioara si temporala profunda
posterioara sunt ramuri ale maxilarei, iar temporala media a tempora lei superficiale; venele
omonime tributare plexului pterigoidian si v retromandibulare; limfaticele profunde insotesc
venele si sunt drenate de nodurile parotidiene superficiale; nervii sunt ramuri ale
mandibularului.
7) Periost
8) Osul temporal poseda o lama externa, insa partea scuamoasa a osului temporal aproape ca
nu contine sb spongioasa si osul e ft subtire (2 mm). De aceea in regiunea temporala traumele
sint periculoase. In afara de aceasta, luind in consideratie ca pe fata interna a scoicii osului
temporal, printr-un sant sau canal oso, trece ar. Meningee medie, fracturile osului temporal
pot fi insotite de leziunea acestei artere, urmate de hemoragii si hematoame.
La nou nascut in regiune intilnim 2 fontanele perechi: donta nela sfenoida la intilnirea sfenoidului,
frontalului, temporalului si parietalului; fontanela mastoidiana la unirea occipitalului, parietalului si
mastoidei. Ambele se osifica la scurt timp dupa nastere.
9) Spatiul epidural se situeaza trunchiula r meningeea medie ce iese prin foramen spinosum
10) Dura mater e usor decolabila in aceasta regiune, favorizind aparitia marilor hematoame
extradurale temporale.
11) Etc.
VASCULARIZATIA SI INERVATIA REGIUNII se efectueaza prin aceleasi vase si nervi care
alimenteaza regiunea frontoparietooccipitala. In stratul subcutanat se situeaza ar temporala superficiala
si ramurile ei. Instrturile profunde ale regiunii se ramifica aa remporale profundae.
Inervatia pielii din regiunea temporala e realizata de n auricolotemporal care cons tituie o ramura a n
trigemen. Muschii reg temporale sunt inervati de rr temporale ale n facial si de nn profunzi temporali din
ramura 3 a trigemenului.

RASPINDIREA PROCESELOR SUPURATIVE SI A HEMATOAMELOR

Spatium temporale interfasciale contine cel adipos la inflamatia caruia apare flegmonul deasupra arcului
zigomatic.
In spatiul subaponevrotic patrunde o portiune a corpus adiposum buccae.
Procesele supurative in reg temporala se pot situa la diferite adincimi: intre piele si aponeuroza, intre
lamelele aponeurozei, intre foita profunda si muschiul temporal, intre muschi si periost. Focarul supurativ
secundar apare in rezultatul diseminarii procesului inflamator -purulent din fosa infratemporala. In caz
de flegmoane adinci e posibila diseminarea mai departe in cavitatea craniului.