LUCRARE METODICA NR 3

TEMA: Realizarea canalelor de turnare,

formarea tiparului. Transformarea
machetei in materialul solicitat.

A elaborat: Totomir Ecaterina

Grupa S1403
Profesor: Nicolae Bajurea

1.Metale i aliaje folosite la confecionarea punilor dentare din doua

bucai.

In general se utilizeaz mai frecvent:

Aliaje metaleleor nobile
Aliajele metaleleor inobile
Aliaje de lipire
Aliaje auxiliare

Aliajele nobile sunt: aurul,paltina si argintul.

Aliajele inobile sunt:oteluri inoxidabile,aliaje de tip Crom-Cobalt.
Aliajele de lipire sunt confectionate din aliaje nobile si inobile,care sunt de dure si
moi. Pentru lipirea otelurilor inoxidabile sunt utilizate aliaje de lipire asa ca:
Ag,Cu,Zn,Mn,temperature de 900-950grade.

2.Metale si aliaje folosite la confecionarea punilor dentare ntreg

turnate.

Aliajele nobile sunt: aurul,platina si argintul.

Aliajele inobile sunt:oteluri inoxidabile.

3.Proprietile fizico-chimice i tehnologice a aliajelor folosite la

confectionarea puntilor dentare intreg turnate.
*sa fie abila la coroziunea in cavitatea bucala
*sa posede calitati inalt mecanice
*sa posede proprietati fizice convinabile(culoare)
*sa posede calitati tehnologice bune
*sa fie abila la galvatism in cavitatea bucala
*sa nu exercite actiune chimica si toxica asupra tesuturilor cavitatii bucale
*sa fie tolerant biologic de tesuturile cimpului protetic si a cavitatii bucale
*usor sa se supuna actului de autocuratire si curatire igienica in conditiile mediului
bucal.
PD-190:
-78% Ag
-18.5 % Paladiu
-temperatura de topire este 1100 grade
-se produce in forma de discuri de benzi cu grosimea de 0.5,1,1.2mm
-se utilizeaza pentru piese dentare turnate

Oteluri inoxidabile:
72%-64% Fe
14%-25% Cr
4-25% Ni
0.8-1.5% Mn
0.4-3.0% Si
0.02-0.2% C
0.8-1.2% Ti
Duritate dupa Brinell este de 1310-2000MN/m2
Temperatura de topire 1340-1400 grade
Comercializata: Universal,Bibrox,Cromex,Witex
4.Metodele de turnare a aliajelor metalice.
-

Forta de centrifugare
Aerul comprimat sau prin vacuumare
Presiunii vaporilor de apa

Macheta corpului de punte

Dupa coroanele dentare, se va modela si macheta corpului de punte. Corpul de punte este partea
unei punti dentare care inlocuieste dintii lipsa. In functie de cazul clinic, o punte poate avea 1 sau
mai multe corpuri de punte.
Se plaseaza ceara de modelat intre coroanele dentare ( deja modelate ) in zonele in care se
situeaza edentatiile ce urmeaza a fi restaurate.

Punti metalo ceramice

Corpul de punte se va modela distantat atat de dintii antagonisti cat si de creasta
edentatapentru a crea spatiul necesar aplicarii ceramicii. Corpul se va modela neted si pe
aceeasi linie cu coroanele dentare de care se va uni.

Punti metalo acrilice, metalo compozite si metalice

Corpul de punte se va modela in contact cu dintii antagonisti si cu creasta edentata. Fata
ocluzala va fi modelata asemanator cu dintii naturali, cu cuspizi si pante, iar contactul cu
dintii antagonisti trebuie realizat in ocluzia corecta.

Contactul cu creasta edentata se face in functie de cerintele cazului. Deoarece corpul de

punte va fi "plin pe dinauntru", in zona atasarii materialelor fizionomice se pot crea retentii
mai adanci. La lucrarile total metalice, corpul de punte se va modela neted pe toate partile.

macheta din ceara punte dentara metalica

c. Atasarea tijelor de turnare

Dupa modelarea machetei scheletului metalic, acesta se detaseaza de pe model in vederea
atasariitijelor de turnare.
Tijele de turnare sunt niste bucati din ceara de forma cilindrica care, dupa topirea cerii, se vor
transforma in "mici canale" prin care se va turna aliajul metalic topit. In functie de intinderea lucrarii,
se pot atasa una sau mai multe tije.

5.Ce prezinta tiparul si tehnica formarii in tehnica de turnare precisa?

Tiparul este o cavitate sau mai multe cavitati si este obtinut in urma operatiunilor
de ambalare si de ardere,avind forma si volum identice cu ale machetei si ale
viitoarei constructii protetice.
-

Tehnica realizarii tiparului:

Ambalarea in mase cu liant din sticla
Ambalarea in mase cu liant din ghips sau fosfat

Tehnica ambalarii se realizeaza in:

Ambalarea intr-un timp
Ambalare in 2 timpi

Ambalarea
Ambalarea reprezinta operatia de "invelire" a machetei de ceara cu un material special ( masa de
ambalat ) in vederea turnarii aliajului metalic.
Masele de ambalat se aseamana cu gipsul. Au o consistenta "smantanoasa" la preparare, apoi,
dupa priza, devin dure, fiind foarte rezistente la temperaturi mari. Fiecare aliaj metalic are o masa
de ambalat specifica.

Tehnica
Se alege masa de ambalat specifica aliajului din care urmeaza a fi realizat scheletul. Se prepara ( se
amesteca un praf cu apa similar gipsului ) pana se ajunge la o consistenta "cremoasa". Se ia cu
grijamacheta de ceara si se introduce in masa de ambalat astfel incat sa fie acoperite toate zonele,
inclusiv tijele de turnare.
Se asteapta priza masei de ambalat, apoi se incalzeste la o temperatura de aprox 100 grade. Masa
de ambalat, fiind extrem de rezistenta la temperaturi inalte, nu isi va modifica in nici un fel forma si
dimensiunile. Ceara in schimb se va topi si apoi se va elimina cu grija din interiorul masei de
ambalat.
Tehnicianul dentar a creat in acest fel o "forma" a scheletului metalic in interiorul masei de ambalat,
iar tijele de turnare au format niste canale prin care se va turna aliajul metalic topit in urmatoarea
etapa. Aceste canale se numesc conuri de turnare.

6.Materiale folosite la confectionarea tiparului.

1.
2.
-

ceara prefabricate pentru crearea canalelor de turnare

material de ambalare(lichid-pulbere)
mase cu liant de sticla
mase cu liant din ghips si fosfat
alcoolul acestora,toluene sau solutii speciale(Waxit)
nisip de cuart
ceara lipicioasa
lichid de ammoniac
hirtie de arzbest cu grosimea de 0,5-1mm

7.Canale de turnare, cerinte si metode de formare.

Machete canalelor de turnare:
-realizate cu scopul crearii unor tunele sau retele prin care curge aliajul topit in
timpul turnarii si umple cavitatea tiparului.
- sunt reprezentate de tije din metal,ceara sau materiale plastice de lungime si
grosime diferita,solidarizate la machete piesei
-lungimea,grosimea si nr tijelor depend de: marimea piesei,de metoda de
turnare,de aliajul folosit
Principiile:
-tijele se situeaza la locul cel mai gros al machetei,dar nu in zone unde modifica
morfologia coronara

-este situate pe suprafata machetei ce nu prezinta reliefuri ascutite,pentru ca in

timpul turnarii aliajului fluid sa nu loveasca direct in aceste reliefuri imprimate in
ambalaj sis a nu le fractureze
-aliajul fluid sa umple tiparul intr-un timp minim tija este orientate in directia de
rotatie a centrifugii

Cerinte:
1.
diametrul tijei utiizate la turnarea:
aliajelor nobile pt proteze unidentare 1.2-1.5mm
aliaje inobile 1.7-2.5mm
Cu cit piesa este mai voluminoasa diametrul tijei va fi mai mare si se va realize tije
pentru fiecare unitate.
2.
la o distanta de 2-3 mm de machete se realizeaza o sfera de diametrul 34mm(asigura o turnare fara porozitati)
3.
se realizeaza din ceara sau nailon tije cu diametrul de 0.5mm pentru
formarea canalelor de evacuare a gazelor.
4.
se fixeaza sub un unghi de 45 de grade astfel sa se solidarizeze tijele .
Realizarea machetelor canalelor de turnare:
1.
Clasica
Se utilizeaza cu un diametru de 1.7-3mm si o lungime de 3-5mm
La fiecare element al amchetei se solidorizeaza cite o tija metalica sau din
ceara
Aceste tije se incruciseaza la o departatre de cel putin 2-3cm de machete.
2.
moderna
se utilizeaza tija din ceara,materiale plastice
la fiecare element component al machetei se fixeaza o tija verticala cu o
lungime de 3-4mm si diametrul de 2.5-3mm
la o extremitate sunt fixate 2-3 tije verticale de acelasi diametru cu o lungime
de 2-4 cm
nr tijelor verticale este dependent de nr elementelor componente a puntii.
8.Ceara speciala.Componenta.
Acesta ceara este ambalata in seturi,are forma cilindrica cu dimensiuni de
2;3;9mm si lungime de 120;75;150mm
Este nr:
1.
Boscalit 1
2.
Boscalit 2
3.
Boscalit 3
Ele sunt pentru canale de turnare principale si auxliare
9.Necesitatea si tehnica prelucrarii termice a tiparului.
Turnarea aliajelor in tipare se realizeaza prin 2 metode:
In tipare reci:
*aplicata la uzine

*utilizata pentru turnarea pieselor cu volum mare,imprecise,care dupa prelucrare

se aduc la dimensiunile necesare
Turnare in tipare fierbinti
*pot fi turnate piese denature cu dimensiuni mici,exacte, cu pereti subtiri de 0.30.5mm si netezi
Prelucrarea termica:
1.
uscarea totala a tiparului
2.
evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este constituita machete
3.
arderea din porii tiparului a particulelor de carbon formate la evacuarea
materialului machetei
4.
dilatatrea termica a tiparului necesara pentru compensarea contractiei
fiecarui aliaj la trecerea din stare fluida in stare solida
5.
apropierea intre temperature tiparului si cea a aliajului topit in tipare cu
dimensiuni foarte mici
6.
tiparul fierbinte ofera posibilitatae racirii treptate a aliajului,la inceput se
raceste aliajul de la peretii tiparului,mentinindu-se fluid pe un timp foarte scurt in
centru favorizind absorbtia aliajului
7.
se realizeaza in cuptoare speciale si cuprinde 2 faze:
* Preincalzirea
Este un process termic reglabil care prevede redicarea lenta a temperaturii timp
de o ora pina la 200 grade si mentinerea la aceasta temperature 30 min(pentru ca
vaporii de apa se formeaza la incalzire sa nu exercite presiuno mari asupra peretilor
tiparului producind fisuri).
Scopul este :uscarea tiparului,topirea,scurgerea materialului si arderea lui.
*Incalzirea
Ridicarea temperaturii pina cel putin 900-1000 grade.Aceasta se face prin
etape:
-ridicarea temperaturii de la 200-500grade timp de 60min
-apoi de la 500-600 grade inca 60 min
-apoi de la 600-800grade inca 30min
-pantru masele cu liant de sticla se mentine temperature timp de 60min la
600grade pina la 900-1000grade si se mentine 30-45min
-apoi se introduce aliajului topit
Scopul este :pentru arderea definitiva a produselor ramase in interiorul
tiparului;dilatarea termica solicitata;apropierea intre temperature tiparului si
temperature de topire a aliajului utilizat.
10.Aparatele de turnare.Topirea aliajului,turnare.

Aparate de turnare:
centrifuga manuala
centrifuga orizontala automata fara surse de caldura
aer comprimat sau prin vacumare
presiunilor vaporilor de apa

Faza de topire si de turnare se face prin:

utilizarea sursei de energie(caldura)

foita impingerii a aliajului in tipar

Sursele de energie si impart in:

surse de caldura produse in urma arderii unor gaze

sunt dispositive unde se realizeaza amestecuri gazelor care sunt evacuate

printr-un orificiu mic.
Flacara produsa in urma arderii sunt:gaze naturale(meton,propan) cu
oxigenul; vaporilor de benzina;hidrogenul cu oxygen; acetilinei cu oxigen

surse de caldura produse in urma utilizarii curentului electric

arcului voltaic-este sursa de caldura provenita de la scinteia electrica
provocata la trecerea curentului intre doi electrozi de grafit care se dezvolta o
temperature de 3000 grade
curentilor de inalta frecventa:atinge o temperature de circa 250 grade
Fazele de topire:
de alegerea calitativa si cantitativa a aliajului
de topirea lui
de introducerea in tipar
Flacara are
zona
zona
zona

3 zone:
rece
oxido-reductoare,necontaminata,cea mai eficace
oxidanta,ineficienta,neindicata

11. Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.Aparatul de

ablare.
Dezambalare este desprinderea machetei componentei metalice din tipar dupa
turnare.
Metode:
cu cleste(daca se utilizeaza tiparuri cu chiuvete)
prin ciocanire
chimice
mecanice
Aliajele nobile sunt curatate defenitiv si dezoxidate prin fierberea lor in solutie de
HCl 25-50% timp de 1-2min.
Piese oteluri inoxidabile sunt fierte initial in sonda caustica si dupa spalarea lor cu
un jet de apa iarasi sunt fierte in solutie de apa 900ml si HCl 100ml si HNO3 50ml
timp in 1-2min.
Piese Cr-Co sunt dezambaleaza prin sablare.
Sablare se utilizeaza din nisip format de aurul component si particulele de materiale
sub forma de granule cu dimenmsiuni variabile in functie de scop.
Scopurile:
1.de a indeparta fetele de ambalat si indepartatrea oxizelor
Aparat de sablare:
*sunt formate din carcase metalice cu diverse forme
*suprafata peretelui superior are o ferestruica prin care se controleaza visual starea
piesei dentare
*pe peretii laterali exista cite un sau doua orificii unde se introduce mina,protejata
de manusa, pentru a manevra si mentine piesa sub un jetul de corund
*in interiorul lui se afla:
o sursa de lumina
punga magazine unde se introduce particulele cu corund cu duritate
mare(oxid de aluminiu)

sistemul de antrenare si proiectare a granulelor de corund compus dintr-o

conducta pentru patrunderea corundului si alta pentru aerul comprimat
sistemul de aspiratie a prafului din interiorul sablatorului
12. Defectele posibile ale componentelor metalice dupa turnare.
1.Lipsa piesei protetice
a) totala-absenta turnarii din tipar cu obtinerea sistemelor din tijare
-aliaj insuficient topit in palnia tiparului
-aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifuga(creste viscozitatea
prematura a turnarii)
b) partiala-absenta unei margini, perforarea coroanelor)
-cantitatea insuficienta de aliaj
-topirea insuficienta prin nerespectarea intervalului de topire a aliajului
-incalzirea tiparului lao temperature inferioara neconcordata
-absenta machetei de evacuare a gazelor
-forta de centrifugare si timpul insufficient
-existenta unor zone inguste,subdimensionari ale tiparului ce devin
obstacule cu curgerea aliajului in tipar.
2.Defecte de turnare positive:
sfere-absenta vibrarii mecanice
aciforme,lamelare-conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;
evaporarea apei accelerate; ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri
unde patrunde metalul fluid
3.Defecte de turnare negative:
microcavitatile,porii-supraincalzirea aliajului; forta de impingere si topirea
insuficienta; absenta mediului de protectie.
4.Defecte de turnare volumetrica:
supradimensionarea:restaurarae fixa nu se insera pe bont; datorita
detensionarii incorecte a machetei; neconcordanta ceoficientului de dublare ale
masei de ambalat mai mare decit coeficientului de contractie de aliajului de racier
subdimensionarea: restaurarea se insera liger; coroanele nu se insera pe bont
deoarece:sa racit repetat machete in etapa de modelare,izolarea excesiva cu
vehiculul gros a cavitatii,masa de ambalat nespecifica.