Tehnici de realizare a machetei : sub 17-22

1. Metoda “reducerii progressive” – cand dintr un bloc de ceara de dimensiuni initiale mai mari
decat ale machetei finale se sculpteaza macheta
2. Metoda racirii gradate- bontul mobil este introdus intr o baie de ceara si se lasa cateva secunde,
dupa care se scoate. Se repeta metoda pana la formarea unei cape de 0,30-0,50 mm. Se picura
ceara urmarindu-se morfologia. Excesul se indeparteaza prin razuire
3. Metoda prin picurare – ceara topita este depusa succesiv pana ajunge la forma si dimensiunea
initiala a dintelui. Excesul se indeparteaza prin razuire
4. Metoda utilizarii de machete prefabricate- machetele gata cumparate sunt adaptate pe bontul
mobil prin substractie de ceara sau prin aditie
5. Metoda de modelare aditiva – consta in aditia de cantitati mici de ceara “ pas cu pas” pe aza
unor reguli stricte.( tehnica M,A. Polz/P.k.Thomas/lundeen)
6. Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0,30-0,40mm). Se aplica pe bont si este adaptat
cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. Cu fuloare se modeleaza
convexitatile si santurile fetelor laterale.Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se
lipeste de inel.Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata
capacului, in dreptul fiecarui cuspid.

Sub 23 ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A machetei:

1.examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului(Clinica)
2.pregatirea cavitatii si amprentarea(clinica)
3.realizarea modelului(etapa tehnica)
4. realizarea machete(tehnica)
5.ambalarea,obtinerea tiparului(tehnica)
6.topirea si turnarea aliajului metalic(tehnica)
7. dezambalarea piesei turnate(tehnica)
8. prelucrarea, finisarea piesei pe model(tehnica)
9. proba in cavitatea orala(tehnica)
10. lustruirea piesei protetice(tehnica)
11. cimentarea (clinica)

Sub 24 pregatirea bonturilor pentru machetare

-corectarea defectelor,deretentivizarea bontului ocluzal de limita cervicala a preparatiei
-marcarea limitei preparatiei cu un creion
-deretentivizarea bontului apical de limita cervicala a preparatiei
-asigurarea spatiului pentru cimentul de fixare prin aplicarea lacului distantator
-izolarea modelului de lucru cu isolator gips-ceara prin pensulare, o data sau de doua ori , repetand
actiunea de cate ori este nevoie dar pastrand sensul de aplicare
-se asteapta uscarea izolatorului inainte de inceperea confectionarii machetei propriu-zise
25 –PREGATIREA MACHETEI PENTRU AMBALARE.
TIPARUL- reprezinta o cavitate delimitata de pereti din material refractar. Tiparul are dimensiunea si
volumul machetei incrustatiei si a viitoarei piese protetice.
Tiparul se obtine in urma efectuarii a doua operatiuni:
-acoperirea machetei cu o pasta de masa de ambalat,dupa 20-30 minute avand loc fen de priza
-prin arderea machetei.
Macheta este pregatita de ambalare prin:
1.CREAREA MACHETEI CANALULUI DE TURNARE:
-se foloseste o tija din sarma,din mase plastice sau din ceara.
Tija din sarma: este incalzita la o extremitate si se aplica pe o parte mai groasa a machetei. Axul tijei
trebuie sa formeze impreuna cu suprafata machetei un unghi de 90 de grade. Se aplica tijei o pelicula de
ceara ce v a favoriza prin incalzire scoaterea sarmei din ambalaj. Rezulta un canal prin care v a patrunde
aliajul in tipar.
Sunt preferate tijele prefabricate din mase plastice deoarece:
-ard fara reziduri
-nu este necesara acoperirea cu o pelicula de ceara
-sunt rigide,in comparatie cu tijele din ceara
-prezinta si macheta rezervorului de aliaj
2. REALIZAREA MACHETEI REZERVORULUI DE ALIAJ FLUID
In cazul tijelor din mase plastic nu este necesara crearea rezervorului,insa este necesara in cazul tijelor
din sarma si din ceara. Astfel, se creaza la 2-3mm distanta de macheta o sfera din ceara cu diametrul de
3-4 mm. Portiunea dintre macheta si sfera s n ISTM.
3.REALIZAREA MACHETEI CANELELOR DE EVACUARE A GAZELOR
Fire de nylon sau fire de cal se fixeaza cu o extremitate pe macheta incrustatiei, cat mai departe de
extremitatea tijei, si cu cealalta extremitate pe capacul conformatorului
4.DEGRESAREA MACHETEI SI A CANALELOR DE TURNARE
Se realizeaza prin tamponarea cu vata imbibata in solventii acizilor grasi: alcool,eter sau acetona. Nu se
insista foarte mult, pt a nu modifica dimensiunile machete
5.DETENSIONAREA
Macheta este introdusa intr un vas cu apa la temp 35 grade timp de 20-30 de minute.

Subiectul 30 – tijele de turnare- diametrul tijelor,localizare,evacuarea gazelor

Macheta este curata cu o perie moale si apoi macheta este degresata. Sunt fixate tijele de turnare. Pot
fii utilizate tije de turnare din ceara,mase plastic sau metal. Tija are rolul de a creea un canal de curgere
a aliajului.
Tija isi indeplineste rolul prin urmatorii factori: diametru , lungime si pozitionare
- Diametrul tijei este dependent de volumul tiparului. Dimentrul minim este de 1,7 mm ,
dimensiunea optima : 2,5 mm
- Tija din metal nu trebuie supraaincalzita; correct este sa se adauge o picatura de ceara pe locul
unde se v a atasa tija de turnare. Daca utilizam tije cu diametrul foarte redus,piesele vor
prezenta porozitati si orificii mici. Pentru a nu lasa acest lucru sa se intample, tija trebuie aleasa
correct sis a prezinte rezervor de aliaj fluid.
 - Tija trebuie asezata acolo unde macheta prezinta o suprafata foarte groasa, dar nu intr o zona
unde poate schimba morfologia. La arcadele mandibulare, tija este asezata pe un versant al
cuspizilor linguali. Pentru arcada maxilara pe un versant al unui cuspid vestibular.
- Pozitionarea tijei fata de suprafata machete ajuta la obtinerea unei piese turnate complete.Tija
este orientate astfel incat aliajul sa ajunga in tipar pe drumul cel mai scurt. Tija este pozitionata
fata de suprafata machete intr un unghi mai mare decat 90 de grade.
- Pentru toate piesele turnate se v a crea o palnie de tunare (cu atat mai mult cand sunt turnate
prin presiune)
- CANALELE DE EVACUARE A GAZELOR sunt plasate astfel: o extremitate pe marginea cervicala
(fata vestibulara) si o extremitate pe conul conformatorului.

Subiectul 32 AMBALAREA MACHETELOR IN VEDEREA TURNARII- AMBALAREA SIMPLA, FARA NUCLEU

TEHNICA INTR UN SINGUR MATERIAL: este utilizat vacuum malaxorul si conformatorul. Extremitatea
libera a tijei este adaptata la orificiul din centrul capacului conformatorului . In acest moment sunt
realizate tijele de eliberarea a gazelor.
ACOPERIREA MACHETEI CU MASA DE AMBALAT ARE LOC IN DOUA ETAPE
1. Inainte de adaugarea cilindrului mecanic la capac, se aplica un strat subtire de masa de ambalat
cu ajutorul pensulei
2. Dupa adaugarea cilindrului mecanic, turnarea se face progresiv,conformatorul fiind asezat pe o
masa vibratorie. Adaugam pasta pana la umplerea cilindrului.

SUBIECTUL 33- AMBALAREA IN DOUA MATERIALE(CU NUCLEU)

Sunt doua posibilitati de ambalare a machetei in doua materiale.
a)ambalarea libera = se tine extremitatea libera a tijei si se acopera cu un strat de pasta de masa de
ambalat depusa la inceput cu pensula iar apoi cu spatula. Se adauga pulbere din acelasi material pentru
reducerea timpului de priza. Se obtine un nucleu de forma ovalara.
Dupa terminarea timpului de priza, se indeparteaza pulberea prin suflarea cu aer si se umezeste prin
cufundare in apa.
Ambalarea cu cel de al doilea material se realizeaza prin introducerea nucleului intr un cilindru metalic.
In cilindrul metalic este turnata o pasta din doua parti de nisip si una de ghips. Dupa priza celui de al
doilea material se taie extremitatea libera cu spatula, in forma de crater(unghiuri de 45 *)
b)ambalarea in doua conformatoare.

SUBIECTUL 34- CLASIFICAREA ALIAJELOR DENTARE

Aliaje utilizate pentru turnarea coroanelor metalice
a) Aliaje nobile: procentul cel mai mare il are aurul,care este aliat cu platina sau cu paladiul.
-Aliaje de Aur-Pt – continutul in aur si platina este de 95,9-97,4 %, iar continutul in aur este 78-84,5%,
temp de turnare : 1200-1300 grade
- Aliaje de Paladiu-Aur : continutul in aur este de 51%, temp de turnare: 1045-1.260 grade
b) Aliaje seminobile: continutul de aur este in jur de 20%, restul procentelor : aur si paladiu
-Aliajele de paladiu-argint : contin mici procente de aur. Temperatura coborata.
 c) Aliaje inoxidabile: greutatea este specific mica,duritatea si rezistenta la rupere este foarte mare
; intervalul de topire este ridicat ; conductibilitatea termica este de 10x mai mica ca a aliaelor
nobile,pretul este foarte reduc

SUBIECTUL 35- CLASIFICAREA MASELOR DE AMBALAT

Masa de ambalat se poate definii ca un amestec de substante care poate fii prelucrat plastic iar dupa
priza se transforma intr o masa rigida si rezistenta la temp inalte.

Conditii impuse:
-dupa priza sa devina o masa solida, nedeformabila
-sa fie usor de manipulat
-sa aibe o granulatie foarte fina pt a reda cu fidelitate toate detaliile machete
-initial(dupa preparare) sa prezinte o stare de plasticitate necesara pt acoperirea suprafetelor machete
si de reproducere a celor mai mici detalii
-sa reziste la temp de topire a aliajelor din care se confectioneaza proteza metalice

->din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate protezele:

- pentru proteze acrilice
- pentru proteze metalice
->in functie de tipul de liant continut:
-mase de ambalat pe baza de sulfati
-mase de ambalat pe baza de fosfati
-mase de ambalat pe baza de silicate
-mase de ambalat ceramice
-alte sisteme
-> in functie de aliajele utilizate la turnare
-mase de ambalat pt aliaje nobile
-mase de ambalat pt aliaje nenobile
-mase de ambalat pt lipire cu loturi

SUBIECTUL 36- REALIZAREA TIPARULUI. ELIMINAREA CERII. PREINCALZIREA

1.AMBALAREA
Intr un conformator mic se aseaza macheta pe care s-a depus prin pensulare primul material. Se umple
apoi conformatorul cu masa de ambalat(strat de 5-7mm grosime). Dupa ce prima masa de ambalat a
facut priza se depunde masa de ambalat nespecifica(gips-nisip). Ambalajul se scoate din conformator, se
umezeste si se introduce in masa de ambalat nespecifica depusa intr un cilindru metalic cu dimensiuni
mai mari. Se realizeaza captusirea in interiorul cilindrului metalic cu foaie azberg.
2. ELIMINAREA CERII DIN TIPAR :
- eliminarea cerii din tipar se face la 300 de grade, in cuptorul de preincalzire, timpul de tinere in aceasta
temperature fiind intre 20 si 60 de minute in functie de marimea conformatorului.
-cand se toarna fara conformator de turnare, se recomanda reducerea temperaturii in cuptorul de
preincalzire cu 50 de grade pt a nu afecta turnarea prin insuficienta eliminare a cerii. Ea trb eliminate
imediat dupa realizarea ambalarii.
3.PREINCALZIREA:
-preincalzirea tiparului se face la 700 grade in cuptorul de preincalzire timp de 20-30 minute ,in functie
de marimea conformatorului
-in cazul eliminarii cerii si preincalzirii unui nr mare de conformatoare, timpul necesar topirii cerii si
preincalzirii trebuie crescut.
-la sf acetu timp trb realizata turnarea cat mai repede posibil

SUBIECTUL 37- clasificarea procedeelor tehnologice de turnare/topire. Topirea aliajelor si tunarea lor.
Aliajele pot fii turnate cu:
-> instalatia de turnare prin centrifugare(topire in vacuum) in creuzete de grafit sau ceramic cu timp de
supraaincalzire dp ce aliajul a fost complet topit de 30 sec
-> flacara propan/oxigem in creuzate de ceramica cu timp de supraincalzire dup ace aliajul a fost
complet topit de 5-10 sec
-> instalatii de topire prin current de inalta frecventa, in creuzete de ceramica cu timp de supraincalzire
dupa ce aliajul a fost complet topit de 5-10 sec.
-interval de topire 900-950 grade
-temperatura de turnare : 1.050-1.200
-tijele/conul trebuie sa fie sablate inainte de a fii refolosite

SUBIECTUL 38- RACIREA SI DEZAMBALAREA

Dupa turnare, conformatorul se lasa sa se raceaza lent pana la temperatura caaerei dupa aceea se
dezambaleaza. Se scufunda tiparul in apa timp de 15 minute, cu ajutorul unui cutit de gips se desface
tiparul bucata cu bucata. Se indeparteaza masa de ambalat dp suprafata scheletului metalic.