Restaurarea coronară prin fațete estetice

2021

Introducere
 Stomatologia estetică restaurativă necesită o practică cât mai conservatoare. În prezent,
utilizarea tehnologiilor adezice face posibilă această abordare, adică păstrarea maxim posibilă a
structurii dentare, satisfăcând totodată dorințele estetice ale pacienților.

Pentru restaurări indirecte, clinicienii trebuie să aleagă un material și o tehnică ce permite cel
mai conservator tratament, dar în același timp să satisfacă nevoile estetice, structurale și
biologice, însă având în vedere cerințele mecanice pentru a asigura durabilitate în timp.

Pe baza longevității, naturii conservatoare, biocompatibilității și esteticii, fațetele au fost

considerate cele mai viabile tratamente încă de la introducerea lor.

Evoluția materialelor dentare au facut fațetele să devină cele mai estetice și mai puțin
invazive metode de tratament. Din acest motiv, atât materialele dentare, dar și tehnicile noi, au
oferit pacienților oportunitatea de a avea un zâmbet estetic sporit.

Folosite inițial pentru tratarea diferitelor tipuri de decolorări dentare, fațetele de porțelan au
fost înlocuite treptat cu alte modalități terapeutice mai conservatoare precum albirea și
microabraziunea smalțului. Totuși indicațiile pentru fațetele dentare nu au scăzut, deoarece și
materialele dentare au suferit o evoliție pozitivă. Fațetele ceramice sunt considerate cea mai buna
abordare estetică deoarece șlefuirea slamțului este minimă.

Materiale actuale

Pentru îmbunătățirea esteticii dinților frontali prin fațete, sunt recomandate doua tipuri de
materiale pentru transluciditate optimă: porțelan feldspat sinterizat și ceramică presată. Ceramica
poate avea o transluciditate variabilă, de la foarte translucid la foarte opac. În general, cu cât este
mai sticloasă microstructura (necristalină), cu atât este mai translucidă ceramica, iar cu cât este
mai cristalină, cu atat mai opacă. Alți factori care contribuie la transparență includ: marimea
particulelor, densitatea particulelor, indicele de refracție și porozitatea.

Fațetele de porțelan au fost un mijloc popular de refacere conservatoare a dinților anteriori

inestetici încă din anul 1980. O serie de studii clinice pe termen mediu au confirmat performanța
clinică favorabilă a acestora, satisfacția pacientului fiind pe măsură și desigur fară efecte adverse
asupra sănătății gingivale. Majoritatea autorilor au raportat o rată de eșec scăzută (0-7%). Rată de
eșec mai mare (14-33%) au fost observate în alte studii clinice posibil datorată factorilor
predispozanți, precum ocluzia nefavorabilă, articulație deteriorată, pierderi excesive ale țesutului
dentar, utilizarea neadecvată a agenților de lipire, dinți nepreparați corespunzător și aderență la
suprafețe mari de dentină. Cu toate acestea, fațetele de porțelan sunt considerate mai durabile
decât cele directe din compozit, în condițiile unei pregătiri clinice adecvate.

Unii autori au descoperit că porțelanul feldspat a prezentat o supraviețuire mare pe termen

lung: 96% în 5 ani, 93% în 10 ani, 91% în 12 ani. Atât porțelanul feldspat cât și ceramica
presată au prezentat rate de supraviețuire pe termen lung de paroximativ 96-98% în decurs de 5
ani.

Prepararea dintelui pentru fațete ceramice

În trecut, prepararea pentru fațetele ceramice varia de la preparații foarte agresive la reducții
minime sau chiar lipsa preparării. În ziua de azi, preparația pentru fațetele ceramice se bazează
pe tehnici minim invazive, pe baza principiului filosofic ”mai puțin este mai bine”.

Reducerea minimă a smalțului duce la o aderență mult mai bună, dar și longevitate clinică.

Fig. 1

Cea mai modernă clasificare se bazează pe cantitatea de smalț disponibil și cantitatea de

dentină expusă:

 Clasa I – fără pregătire sau preparație minimă cu păstrarea smalțului de 95%

  Clasa II – preparație minim invazivă cu șlefuire de 0.5 mm și păstrarea smalțului
aprox.80%
 Clasa III – șlefuire conservatoare între 0.5 și 1 mm, cu păstrarea smalțului în proporție de
50-80%
 Clasa IV – reducerea smalțului peste 50%

Astăzi, ne îndreptăm spre stomatologia minim invazivă; șlefuirea redusă oferă o aderență mai
bună. Astfel, studiile clinice au demonstrat ca fațetele aplicate pe smalț au rezistat mult mai mult
în timp, decât fațetele aplicate pe dentină, cu rate de succes de 98.7%, respectiv 68.1%.

Fig. 2

Expunerea dentinei crește riscul de fracturi adezive, iar în plus, rezistența la flexiune poate fi
afectată. Astfel, tehnicile de laborator au evoluat, putând confecționa ceramică ultra subțire, ceea
ce a dus la aplicarea fațetelor fără șlefuire. Tehnicianul dentar trebuie să cunoască limitele fațetei
și să evite supraconturarea nedorită, asigurând margini bine finisate și o tranziție mai naturală
între dinte și restaurare.

Etape clinice

Reducerea vestibulară minimă trebie să fie de 0.3 mm, deoarece este practic imposibil de a
produce fațete ceramice mai subțiri de atât. Cu această grosime, este posibil să modificăm un ton
de culoare, de exemplu din A2 în A1. Modificările mai multor tonuri de culoare necesită o
șlefuire mai accentuată.
 La muchia incizală este necesară o reducere de aproximativ 1.5 mm pentru a recrea marginea
incizală cu caracteristici estetice. Frezele diamantate cu adâncimi prestabilite sunt folosite în
general pentru a efectua reducerea conform următorilor pași:

o Machetă estetică cu rășină acrilică

o Crearea unei orientări a șanțului cervical cu o freză rotundă diamantată cu vârf sferic,
înclinată la 45˚ (vezi Fig.3)
o Crearea a 3 șanțuri orizontale cu o freză de marcare a adâncimii, cu adâncime de
aproximativ 0.3 mm, folosită pe 3 înclinații diferite (cervical, mijlociu și incizal) – Fig.
4
o Se marchează fundul șanțurilor cu un creion sau marker
o Reducerea suprafeței labiale cu un burghiu conic rotund, pentru unirea canalelor
orizontale, în cele 3 înclinații diferite
o Marja proximală trebuie extinsă la punctul de contact interproximal fără a-l desființa
o Reducerea incizală de la 1 la 1.5 mm cu o freză conică cu vârf rotunjit
o Resturile rășinii acrilice vor fi scoase din machetă. Marginile cervicale și interproximale
vor fi preparate în detaliu cu ajutorul unei freze conice cu vârf rotund (fig. 5)
o Este recomandată o ușoară preparație subgingivală
o O ușoară preparație în zona interproximală va fi făcută cu ajutorul unor benzi metalice,
fără a desființa punctul de contact

Fig. 3
 Fig. 4

Fig. 5

În figura 6 observăm din vedere frontală preparația a 8 dinți maxilari, cu 0.5 mm, pentru a
modifica culoarea acestora cu 2 nuanțe, iar în figura 7 putem vedea aspectul fațetelor ceramice
imediat după cimentare.
 Fig. 6 Fig. 7

Concluzie

Abordările tradiționale în preparaea dinților pot duce la expunerea dentinei, de aceea este
necesară o tehnică eficientă de reducere a grosimii smalțului cu ajutorul unei machete, ținând
cont de conturul final dorit al fațetei, oferind în final o slefuire minim invazivă.
 Bibliografie

1. LeSage B. Establishing a classification system and criteria for veneer

preparations.Compend Contin Educ Dent 2013;34:

2. Magne P, Hanna J, Magne M. The case for moderate “guided prep” indirect porcelain
veneers in the anterior dentition. The pendulum of porcelain veneer preparations: from
almost no-prep to over-prep to no-prep. Eur J Esthet Dent 2013;8: 376–388.

3. Gurel G, Sesma N, Calamita MA, Coachman C, Morimoto S. Influence of enamel

preservation on failure rates of porcelain laminate veneers. Int J Periodontics Restorative
Dent 2013;33: 31–39.

4. Coachman C, Gurel G, Calamita M, Morimoto S, Paolucci B, Sesma N. The influence of

tooth color on preparation design for laminate veneers from a minimally invasive
perspective: case report. Int J Periodontics Restorative Dent 2014;34: 453–459

5. Gurel G, Morimoto S, Calamita MA, Coachman C, Sesma N. Clinical performance of

porcelain laminate veneers: outcomes of the esthetic pre-evaluative temporary (APT)
technique. Int J Periodontics Restorative Dent 2012;32:625–635.

6. Basil Mizrahi. Porcelain veneers: tehniques and precautions. International dentistry SA

vol 9, No.6, 2018.

7. Nubia Pini, Debora Alves Nunes Lima et all. Advances in dental veneers: Materials,
aplications, and tehnique., Research Gate. Pub Med. February 2012

8. Arcelino Faris Neto, Fernanda Cristina Dantas, Larissa Vilanova. Tooth preparation for
ceramic veneers: when less is more. The international Journal of Esthetic Dentistry,
Volume 14, Nr.2, 2019

9. S Mitthra Malathi, Arunajatesan Subija, Balasubramaniam Anuradha. A detailed

Overview on Veneers – Diagnostic and clinic considerations. Research Gate, October
2020.

10. da Cunha LF, Pedroche LO, Gonzaga CC, Furuse AY. Esthetic, occlusal, and periodontal
rehabilitation of anterior teeth with minimum thickness porcelain laminate eneers. J
Prosthet Dent. 2014;112:1315–8.

11. Karl M. In vitro studies on CAD/CAM restorations fabricated with Procera technology:
An overview. Quintessence International. 2015;46(7):561-574.