INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE AUTOR

ACESTA ESTE UN MATERIAL INTERN AL FACULTĂȚII DE

STOMATOLOGIE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI
FARMACIE “CAROL DAVILA”, DISTRIBUIT PENTRU A FACILITA
PREGĂTIREA STUDENȚILOR ÎN CADRUL PROCESULUI DE
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ IMPUS DE PANDEMIA DE COVID-19.

ESTE INTERZISĂ, FĂRĂ PERMISIUNEA SCRISĂ A

AUTORILOR, ORICE UTILIZARE SAU REPRODUCERE A ACESTUI
MATERIAL, INTEGRAL SAU PARȚIAL, ÎN ALT SCOP DECÂT CEL
MENȚIONAT.

ORICE UTILIZARE SAU REPRODUCERE VA FI SANCȚIONATĂ

CONFORM LEGILOR ÎN VIGOARE

PENTRU ORICE INFORMAȚII ȘI SOLICITĂRI REFERITOARE LA

ACEST MATERIAL ADRESAȚI-VĂ AUTORILOR.

1
 AUTOR: Șef lucrări Dr. Marcov Narcis

Facultatea de Stomatologie

UMF”Carol Davila” BUCUREȘTI

An IV 2019-2020 Sem II CURS 12

TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR DENTARE

TRATAMENTUL DISCROMIILOR
Traumatismele coronare
• Fisura coronară
= fractură incompletă a smalţului fără pierderea integrităţii;
• Fractura coronară nepenetrantă
• = interesează doar S, S+D sau S+D+C (nu interesează camera pulpară);
• Fractura coronară penetrantă
= interesează S, D, C şi camera pulpară/pulpa dentară.

PROTOCOL EVALUARE/DIAGNOSTIC
1. ANAMNEZA-vizează modul, locul șI intervalul de timp de la producerea
traumatismului.
2. INSPECȚIE VIZUALĂ
- existența/nu a pierderii de substanță dentară (FISURĂ/FRACTURĂ),
- modif. coloristice(suprafață/profunzime)
- modif. de poziție a dintelui față de vecini/antagoniști
3. PERCUȚIA UȘOARĂ AXIALĂ/TRANSVERSALĂ (durere la posibilă luxație
sau fractură a rădăcinii).
4. TESTAREA MOBILITĂȚII DENTARE(manual)
5. TESTAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PULPARĂ(carte) sensibilitatea dentară
este de obicei pozitivă (absența =necroză).
6. EVALUAREA SENSIBILITĂȚII SPONTANĂ/PROVOCATĂ LA RECE/DULCE =
INTERESAREA DENTINEI
7. ASPECTUL GINGIEI/PĂRȚILOR MOI
8. EVALUAREA RADIOLOGICĂ

2
Traumatism RX ASPECT RX INCIDENȚE ASPECT
RX

Fisuri smalţ Retroalveolară -nimic anormal

Fracturile incidenţă -pierderea de structură -ocluzală al leziunilor

smalţului retroalveolară dentară -excentrică asociate,
M/D luxaţii,
fracturi
radiculare

Fracturi incidenţă -raportul liniei de fractură -ocluzală al leziunilor

Coronare retroalveolară cu camera pulpară -excentrică asociate,
necomplicate -mărimea CP M/D luxaţii
-grad de dezvoltare al sau fracturi
rădăcinii radiculare

Fracturile incidenţă -mărimea CamPulpare -ocluzală

coronare retroalveolară -gradul de dezvoltareasociate,-excentrică
luxaţii
complicate al rădăcinii dintelui M/D
- alegerea tratamentului
- reper în evaluarea
succe sului, a maturării
rădăcinii şi formarea de
ţesut dur zona expusă

Fracturile periapicală, -tra seul radicular al liniei CBCT extinderea

corono- ocluzală, de fractură fracturii
radiculare laterală -nu se poate vizualiza
Mezială sau D extinderea apicală a
fracturii

Tratamentul traumatismelor : primar, secundar, terţiar

 PRIMAR
1.Netezire anfractuozități 2.Coafaj direct/indirect
3.Restaurare directă 4.Reatașare fragment

3
Post tratament • Alimentaţie semisolidă 7zile.• Igienă orală bună periuţă de dinţi
moale.• Clătire cu Clorhexidină 0,12%.

 SECUNDAR
• Monitorizarea şi evaluarea clinică & radiologică;
• Tratament endodontic (necroză consecutivă);
• Tratamentul chirurgical al plăgilor nevindecate;
• Restaurarea definitivă (dacă nu s-a făcut deja).

 TERȚIAR
- CORECTAREA FIZIONOMIEI;
- AL COMPLICAȚIILOR-EXTRACȚII (implant, prot.conjuncte).

TRAUMATISME CORONARE FĂRĂ PIERDERE DE SUBSTANȚĂ

A. Fisurile dentare simple

- Necesită supraveghere clinică şi Rx la intervale de maxim 6 luni;
- CURĂȚARE cu paste abrazive și aplicaţii F;
- Pastele desensibilizante se pot utiliza dacă prin profunzimea ei fisura
interesează dentina.
- SIGILARE cu Sisteme adezive (autogravante) - previne impregnarea și
alterarea fizionomiei.
B. Fisurile dentare impregnate
- Provin din depunerea de pigmenți externi în fisura simplă netratată sau ca o
consecință a unei trauma suplimentare cu adâncirea fisurii inițiale chiar și
tratată;
- periaj profesional;
- aer pofilaxie sau abraziune;
- Compozit flow dacă ceea ce rezultă este de dimensiuni mici
- Dacă impregnarea este masivă sau interesează smalțul până la dentină se
prepară un șanț longitudinal care se restaurează aderent cu rășină compozită,
corectând disfuncția fizionomică.

4
 TRAUMATISME CORONARE CU PIERDERE DE SUBSTANȚĂ

PROTOCOL GENERAL (în F de gradul de afectare)

- Alegerea culorii
- Izolare absorbantă/DIGĂ
- Bizotare marginală a leziunii variabilă ca lungime și adâncime
- Toaleta cavității (apă,ser, CHX)
- Dezinfectare NaOCl, H2O2
- Protecție pulpară CaOH2, CIMR
- Gravaj acid
- Aplicarea sistemului adeziv
- Conformare&Aplicare compozit stratificat
- Modelare
- Fotopolimerizare
- Adaptare în ocluzie
- Finisare &Lustruire
-
1.Fractura segmentară localizată a smalțului (ciupirea smalțului)
- afectează muchii incizale/vârf cuspid/creastă marginală la anteriori/laterali
- au forme de ciobire, zonă și dimensiuni diferite.
Forma localizată : cuboidă, piramidală și lacunară.
Forma extinsă neregulată - segmentară liniară și oblică, iar forma mixtă -
coexistența formelor localizată și extinsă neregulată în diferite combinații.
Se netezesc marginile ascuţite şi/sau se şlefuieşte dintele folosind instrumentar
rotativ abraziv cu granulație progresiv redusă.
Dacă forma sau întinderea fracturii nu permit şlefuirea selectivă, este recomandată
restaurarea cu răşini compozite după tiparul clasic.
2. Fracturi nepenetrante S+D
I.Fragmentul fracturat lipsește = restaurare directă cu rășini compozite.
Interesează unghiul incizal, sunt oblice sau orizontale (interesează ambele
unghiuri). Restaurarea directă se poate realiza
- A. fără ghid incizal (matrici, hemi/cape)
- B. cu ghid incizal-Mock up/Wax up

5
II. Fragmentul dentar este recuperat și poate reface integritatea morfofuncțională
dentară = reatașarea adezivă.
III. Transplant de fragment dentar și biopini dentinari

A. PROTOCOL DE RESTAURARE FĂRĂ GHID

(CONFORMATOR STANDARD)
- Alegerea culorii
- Retenție suplimentară-Bizotare mg/pini parapulpari/praguri
- Izolare absorbantă/DIGĂ
- Toaleta &dezinfectarea (apă,ser, CHX,NaOCl)
- Protecție pulpodentinară
- Gravaj acid&Aplicarea sistemului adeziv
- CONFORMAREA
- Aplicare compozit stratificat& Modelare
- Fotopolimerizare
- Adaptare în ocluzie&Finisare&Lustruire

B. PROTOCOL DE RESTAURARE CU GHID

(matrice individualizată)
- Alegerea culorii
- Retenție suplim/Bizotare marginală
- Realizare ghid(Mock-up, Wax-up)
- Izolare absorbantă/DIGĂ
- Toaleta &dezinfectarea preparației
- Gravaj acid&Aplicarea sistemului adeziv
- Aplicare compozit stratificat& Modelare
- Fotopolimerizare
- Verificare ocluzie&Finisare&Lustruire

Protocol WAX-UP
- Amprentă
- Turnare model
- Refacere morfologică cu ceară
- Amprentare orală & incizală
6
- Secționare vestibulară
- Îndepărtare ceară
- Utilizare ghid
- Realizare restaurare

Protocol MOCK-UP
- Alegere culoare
- Refacere morfologică cu compozit
- Amprentare orală & incizală
- Secționare vestibulară
- Îndepărtare restaurare provizorie
- Utilizare ghid
- Realizare restaurare
AVANTAJE MOCK UP
- ajută la alegerea, modificarea sau nuanțarea culorii;
- ajută la verificarea formei anatomice și a lungimii incizale;
- ajută la stabilirea înălțimii și conturului ambrazurii orale;
- pot fi verificate stopurile ocluzale și contactele în mișcările și pozițiile
diagnostice;
- reduce timpul de finisare finală prin eliminarea adaptării în ocluzie;
- reduce stressul mecanic pe restaurări din cadrul finisării și lustruirii;
- reduce timpul final de lucru;
- permite o previzualizare utilă pentru medic și pacient.

Reataşarea aderentă
a fragmentelor dentare fracturate:
• Toaleta leziunii & fragmentului fracturat cu apă, ser, CHX;
• Dezinfectarea leziunii și a fragmentului (NaOCl,H202);
• Bizotarea marginilor dinte/ fragment fracturat V și O;
• Izolarea cu diga;
• Protecțiapulpo-dentinară(CaOH,CIS)interesare dentinară;
• Gravarea acidă prin tehnica gravajului total;

7
 • Aplicarea sistemului adeziv la nivelul leziunii dentare și a fragmentului
fracturat;
• Aplicarea compozitului de legătură și repoziționarea corectă a fragmentului
fracturat pe dinte;
• Fotopolimerizarea rășinii compozite alese ca liant dinspre oral și vestibular;
• Verificarea adaptării în ocluzie, finisarea, lustruirea V și O.

DISCROMIILE DENTARE

- modificări de culoare ale dinţilor; etiologie şi manifestări clinice diferite.

- disfuncţie fizionomică= pacienţii solicită tratament estetic.
Modificări de structură şi grosime (Endogenă) :
 Anomaliile de dezvoltare înainte de formarea dintelui dentinogeneză &
amelo-geneză imperfectă, hipocalcificări ale smalțului - în raport cu forma
clinică,topografia, întinderea în suprafaţă şi profunzime, caracter evolutiv sau
staţionar, vârsta pacientului:
 Restaurări coronare cu materiale compozite;
 Faţete directe;
 Faţetări laminate/coroane de înveliş fizionomice.
 Anomalii apărute după formarea dintelui - de vârstă, posttraumatice (cu
conservarea vitalităţii ), necroza pulpară:
 Tratament de albire (“bleaching”)
 Fațetări directe.
Exogene
1. Anomalii de structură congenitale:
 dentinogeneză şi/sau amelogeneză imperfectă, dentina denudată şi smalţul
restant pot suferi pigmentări extrinseci;
2. Intervenţii iatrogene – pigmentări prin:
 impregnări tetraciclinice;
 fluoroză (smalţ marmorat “endemic”): aspect opac, albicios, gălbui sau brun
(uneori poate căpăta coloraţii extrinseci), cu suprafaţă neregulată;
3. Influenţa patogenă a mediului bucal – în:

8
 carii incipiente (necavitare) de smalţ: pete albe cretoase (“white spot”), cu
suprafaţă rugoasă pe care se pot depune pigmenți extrinseci.
 Discromiile prin penetrarea+depozitarea de substanţe colorante în
ţesuturile dure dentare având cauze congenitale pot beneficia de :
• Metode de albire (“bleaching”) - la domiciliu sau în cabinet;
• Faţetare cu materiale compozite;
• Faţete sau coroane de înveliş fizionomice.
 Discromiile tetraciclinice
 Formele uşoare (gradul I şi II) - albire în serii de 3-4 sedinţe în cabinet, sau
cură la domiciliu de 4 săptămâni;
 Formele moderate (gradul III) coloraţia dispare, după ALBIRE 6-8 sedinţe în
cabinet sau 5-6 săptămâni de cură la domiciliu;
 Formele severe (gradul IV) îmbunătăţire variabilă prin ALBIRE (cure de 4-6
luni); rezolvarea finală necesită FATEŢARE DIRECTĂ (materiale compozite)
sau INDIRECTĂ (faţete compozite ori ceramice), cu strat de bază opac sau
colorant; uneori se impun coroane de înveliş fizionomice.
Discromiile din fluoroză
 Formele uşoare & moderate - ALBIRE, similar celor tetraciclinice; în funcţie
de aspectul smalţului este necesară MICROABRAZIUNEA;
 În formele severe - ameliorare prin ALBIRE, dar rezolvarea estetică finală
necesită restaurare coronară prin FAŢETARE DIRECTĂ (materiale
compozite) sau INDIRECTĂ (faţete compozite ori ceramice), cu strat de bază
opac sau colorant; uneori se impun coroane de înveliş fizionomice.

Discromii prin depunerea coloranţilor pe dinți

1.Regim igieno-dietetic. Alimente, băuturi, fumat, mestecat tutun = profilaxie
riguroasă & renunţarea la obiceiuri vicioase .
2.Periaj dentar. 2-3X pe zi pasta de dinți (agent abraziv, un detergent, un
agent antitartru, agent albire).
3.Periaj profesional. Petele extrinseci pot fi îndepărtate:
- aer abraziv,
- profilaxie (jet bicarbonat),
- curăţare ultrasonică,

9
 - Freze Stainbuster,
- lustruire cu pastă abrazivă de profilaxie +periute/cupe. Actynomices
rubrum=lugol

PROTOCOL GENERAL DE TRATAMENT AL DISCROMIILOR

1. Tratamentul formelor uşoare şi moderate se poate realiza prin:
A. tratamente de albire;
B. microabraziune;
C. macroabraziune;
D. tratamente mixte.
2. Tratamentul formelor severe poate include o fază de ameliorare iniţială a
discromiei prin albire, rezolvarea estetică finală realizându-se prin:
A. faţetare directă;
B. faţetare indirectă;
C. acoperire cu coroane de înveliş fizionomice.

1. Tratamentul formelor uşoare şi moderate

A. Tratamentele de albire

Albirea dinţilor presupune fragmentarea moleculelor pigmentate din structura

ţesuturilor dure dentare, cu ajutorul unor agenţi oxidanţi puternici (peroxidul de
hidrogen, peroxidul de carbamidă) care nu modifică structura dinţilor, ci doar
culoarea lor.
- Procedeu Reacţie chimică de oxidare (oxido–reducere: reacţie tip “REDOX”),
în care agenţii chimici utilizaţi penetrează smalţul şi dentina, reacţionând cu
substanţele colorante şi permiţând solubilizarea lor.
Agenţi chimici utilizaţi:
Peroxidul de hidrogen (H2O2):compus instabil care poate fi disociat prin 2
reacţii chimice simultane
 o reacţie de disociere echilibrată sau fotodisociere sub influenţa luminii
sau a căldurii (500 - 700C). Este reacţia principală care dă naştere la
oxigen liber, cu putere de oxidare mai redusă: H2O2  H2O + O+

10
  o disociere anionică de tip pH bazic, cu activator (perborat, persulfat),
care dă naştere la ioni perhidroxil (HO2), cu putere oxidantă net
superioară ionilor de oxigen: H2O2  HO2 + H+
Aceşti compuşi de disociere oxidează substanţele colorante din structurile
dure dentare (prin penetrarea smalţului şi a dentinei)
Peroxidul de carbamidă - peroxid de hidrogen, în sol. anhidră de glicerină şi
legat de uree (carbamidă).
 Eficacitate mai mică decât peroxidul de hidrogen datorită concentraţiei mai
scăzute a substanţei de bază și absenţei activatorilor.
 Este folosit mai ales ambulatoriu10%.
 Mod de prezentare - gel care conţine carbopol ;
 Mod de acţiune -peroxidul de hidrogen se descompune lent în oxigen şi apă,
iar ureea dă naştere la bioxid de carbon şi amoniac.
 Principiul activ este oxigenul liber.
Tratamentele de albire se pot efectua:
- în cabinet (“in office” bleaching);
- la domiciliu (“home bleaching”) (“dentist-prescribed, home-applied
technique“).
Măsuri preoperatorii
- examen clinic minuţios;
-restaurarea leziunilor carioase cavitare existente;
-verificarea închiderii marginale a restaurărilor existente;
- bilanţ parodontal şi examene complementare ;
-aprecierea culorii iniţiale şi realizarea de fotografii pentru evaluarea finală
comparativă;
- se lucrează fără anestezie;
- monitorizarea pacientului;
- informarea pacientului=albirea interesează doar dinţii, nu şi restaurările;
nuanţele foarte închise beneficiază doar de ameliorare; nu se fumează şi nu
se consumă alimente care pot colora dinţii în timpul tratamentului.
Tehnica ”in-office bleaching” Etape de lucru
- Substanţe active-peroxid de hidrogen sau de carbamidă 35%.
- se curăţă dinţii (detartraj şi periaj profesional);

11
 - se alege culoarea dorită;
- se usucă şi se izolează dinţii (de preferat cu digă);
- se vaselinează părţile moi adiacente, pentru protecţie, cu: vaselină,
Orabase, Opal Dam;
- se lucrează fără anestezie;
- se evită pe toată durata utilizarea unor preparate fluorurate;
- se foloseşte, pentru eliberarea oxigenului activ, o sursă de căldură şi/sau de
lumină;
- se poate recurge la demineralizarea suprafeţelor coronare cu acid fosforic
30% timp de 15 sec., urmată de spălare şi uscare (smalţul devine mai receptiv la
acţiunea preparatului).
Tehnica ”home bleaching”
- substanţa activă-peroxidul de carbamidă 10-15-20%.
- primele etape identice cu tehnica “in–office bleaching”;
- realizarea gutierei(amprentă şi model de lucru);
- realizarea unui rezervor pentru substanţă în gutieră (0,5mm grosime, până la
1mm de marginea gingivală);
- aplicarea şi termoformarea foliei vinilice (0,7 – 1mm) pe model;
- răscroirea la 1 – 2 mm de festonul gingival;
- proba gutierei în poziţie;
- încărcarea şi aplicarea gutierei, înlăturarea excesului de preparat.
- instruirea pacientului: cum se efectuează periajul dentar, anterior aplicării
gutierei; cum se încarcă şi aplică gutiera; cum se elimină excesul de
substanţă prin periaj uşor;
- timpul optim de purtare - 6–8 ore pe noapte sau de 2 ori pe zi la interval de 4–
5 ore, pentru o singură arcadă;
- control la 24 de ore, pentru decelarea eventualelor probleme apărute
(controalele următoare vor fi săptămânale);
- tratamentul se face pe o singură arcadă;
- durata tratamentului este de 2–3 săptămâni, dar se poate prelungi la nevoie.

Metoda combinată de tratament de albire a dinţilor

 în cabinet peroxid de hidrogen 15% (combină peroxidul de hidrogen 30% cu
o pudră aromată);
12
 prin amestec= gel se aplică în gutieră 30 min.;
 după îndepărtarea gutierei, se curăţă urmele de gel;
 se apreciază culoarea obţinută;
 pacientul primeşte gutiera şi 3 seringi cu peroxid de hidrogen 10%, pentru
aplicare la domiciliu;
 prima aplicare se face la 24 de ore interval după şedinţa din cabinet;
 aplicarea durează 3 ore/zi, timp de 5 zile;
 avantaje:
 se reduce timpul de lucru;
 se grăbeşte efectul de albire.
Contraindicaţiile tratamentului de albire a dinţilor
Contraindicaţii absolute:
 dinţi cu importante alterări structurale (fracturi, fisuri, leziuni distrofice);
 în prezenţa durerii dentinare severe (hipersensibilitate sau hiperestezie);
 la pacienţi cu afecţiuni generale grave;
Contraindicaţii relative:
 la femei în perioda de sarcină sau de alăptare;
 la copii şi tineri sub 14 ani(camera pulpară voluminoasă;
 la dinţii ce prezintă restaurări coronare voluminoase (din materiale compozite
sau amalgam).
Efecte secundare ale tratamentului de albire a dinţilor
 peroxidazele pot accentua acţiunea mutagenă a unor substanţe (ex.: tutun);
 substanţele de albire pot modifica, pe termen lung, flora microbiană bucală;
 după o folosire îndelungată, pot apare colonii de Candida albicans;
 pot apare hipertrofii gingivale;
 poate apare durerea dentinară (hipersensibilitate/hiperestezie);
 efectul albirii se poate pierde în timp (cca. 1 an), fiind necesară o nouă albire;
 în tehnica de albire la domiciliu (“home bleaching”), mai apar:
 iritaţii gingivale (gutieră neetanşă);
 tulburări ale ATM (gutieră neadaptă în ocluzie);
 senzaţie de greutate în stomac;
 hipersensibilitate cervicală a dinţilor.

13
 B. Microabraziunea - metodă chimico-mecanică de tratament a discromiilor
uşoare care afectează smalţul superficial. Poate fi asociată/nu cu o tehnică de
albire.
Etape de lucru:
- Periaj profesional şi uscarea dinţilor ;
- Aplicarea de bicarbonat de sodiu în jurul dintelui=evită lezarea mucoasei
gingivale;
- Izolarea câmpului operator cu digă ;
- Purtarea de ochelari de protecţie (operator şi pacient);
- Cupe de cauciuc speciale cu lamele verticale, la turaţie convenţională) +
pastă cu acţiune eroziv-abrazivă (amestec acid clorhidric 10-18% cu pulbere
de piatră ponce sau preparate tipizate).
- Mişcările se execută circular, cu turaţie redusă şi presiune moderată timp de 1
minut.
- Se spală dintele şi se apreciază aspectul.
- Manevra se poate repeta de 10 ori cu îndepărtarea finală a unui strat de 0,1
mm din grosimea smalţului vestibular.
- Spălarea şi lustruirea finală;
C. Macroabraziunea este indicată în tratamentul discromiilor superficiale de
la nivelul smalţului. Freze de finisare/abraziv diamantat,turaţie înaltă cu presiuni
uşoare şi răcire. Albire in office, spălare, finisarea şi lustruirea suprafeţelor, fluorizare
locală (lac sau gel). Se poate asocia cu microabraziunea.

D. TRATAMENTE MIXTE
I.TRATAMENTUL FORMELOR UŞOARE-MODERATE
Macroabraziune + Microabraziune + lustruire + fluorizare locală + aplicare de pastă
cu fosfat de calciu amorf + albire la domiciliu
II.TRATAMENTUL FORMELOR UŞOARE-MODERATE se poate realiza prin
demineralizare, albire şi aplicare de hipoclorit de sodiu astfel :
- periaj profesional cu pulbere de piatră ponce;
- izolare şi uscare;
- demineralizare cu acid clorhidric 35% pentru 20-25 sec.
- spălare şi uscare;
- aplicare de etanol 95%;
14
 - aplicare de peroxid de hidrogen 30% 1 minut urmat de hipoclorit de sodiu
5,25%. Succesiunea se repetă 5 minute.
- spălare;
- manevra se repetă la interval de 3 zile ori de câte ori este necesar;
- aplicare de răşină adezivă pe suprafaţa tratată.
III.Tratamentul formelor uşoare-moderate cu ICON :
- izolare cu digă şi periaj profesional;
- aplicare de gel de acid clorhidric 15% 120 sec. şi spălare 30 sec.
- aplicare etanol 30 sec. pentru deshidratarea microporozităţilor ;
- uscare;
-aplicarea răşinii compozite de infiltraţie, lăsarea 3 minute pentru penetrare,
îndepărtarea excesului de pe suprafaţă ;
- fotopolimerizarea pentru 40 sec ;
-reaplicarea unui strat nou de răşină.
- evaluarea rezultatului .
IV.Tratamentul formelor uşoare-moderate cu CPP-ACP cu Fluor Macroabraziune
+ microabraziune + fluorizare locală + aplicare de pastă în gutieră pe timpul nopţii.

2. Tratamentul formelor severe

A. Faţetare directă/ indirectă (Protocol fațetare Dr. Marcov Narcis)
B. Acoperire cu coroane de înveliş fizionomice
C. Tratament modern mai puţin invaziv al formelor severe prin:
- Microabraziune ;
- Fluorizare /pastă CPP-ACP;
- Reconturare vestibulară cu instrumentar abraziv fin siliconic ;
- Albire la domiciliu (2 săptămâni).

15