COROANE PARŢIALE, INLAY, ONLAY

 acoperă numai o parte a coroanei clinice;

 de obicei este lăsată neacoperită faţa vestibulară;
 necesită o preparaţie mai conservatoare;
 deplasarea vestibulo-orală a coroanei parţiale este blocată de cavităţi sau
şanţuri proximale;
 indicate:
o ca element izolat sau EA
o pe dinţi frontali, laterali
 retenţie mai redusă.

Restaurări:
1. extracoronare
a. totale
b. parţiale
2. intracoronare
a. inlay
b. onlay, dacă sunt restauraţi unul sau mai mulţi cuspizi

Coroane parţiale:
- 3/4, 4/5, 7/8
- pinlay, pinledge

COROANA PARŢIALĂ

Indicaţii:
 pierdere moderată de substanţă dură dentară
 faţa vestibulară (în general este lăsată liberă) neafectată, cu grosime
suficientă
 EA
 în restaurarea suprafeţelor ocluzale abrazate
 imobilizarea dinţilor parodontotici

Contraindicaţii:
 dinţi cu morfologie coronară nefavorabilă (indice M-D mare; nu pot fi
pregătite şanţuri convenabile)
 poate fi mult prea vizibilă mezial şi distal pe un frontal, de unde 
inestetică
 dinţi cu coroane scurte, dinţi globuloşi  coroana BELL
 IMD mare
  dinţi globuloşi
 dinţi subţiri V-O
 coroane scurte
 ca EA în edentaţii întinse
 în general contraindicată pe dinţi devitali; dar o formă modificată (coroană
parţială cu pivot) poate fi utilizată pentru imobilizare
 când cuspizii vestibulari nu sunt susţinuţi de smalţ cu grosime suficientă
 carioactivitate crescută
 parodontopatie în fază activă
 carii cervicale, miloliză

Avantaje:
 pregătire mai conservatoare
 riscuri mai mici de lezare pulpo-parodontală
 având margini plasate supragingival  vizibilitate mai bună, pregătire mai
exactă
 control în timp mai uşor de făcut, marginile fiind vizibile
 igiena orală mai eficientă
 poziţionarea în momentul cimentării este mai bună, datorită periferiei mai
întinse pe unde poate reflua plusul de ciment
 verificarea cimentării şi îndepărtarea cimentului mai uşoare, datorită
vizibilităţii directe
 pe dinţi vitali se pot realiza teste electrice de vitalitate datorită feţei
vestibulare libere

Dezavantaje:
 retenţie şi rezistenţă mai mici decât coroana totală
 pregătire pretenţioasă, dificilă – cunoştinţe, manualitate, instrumentar
 mai puţin estetică în unele cazuri
 mai puţin realizabil pe dinţi devitali

Coroana de acoperire parţială = o restaurare metalică exracoronară care

acoperă numai o parte a coroanei clinice.
INLAY = o restaurare metalică turnată intracoronară şi dacă acoperă şi
unul sau mai mulţi cuspizi devine ONLAY.

Acoperirea parţială:
 de obicei lasă liberă faţa vestibulară
 necesită o preparaţie mai conservatoare
 preparaţia este mai pretenţioasă
 necesită o bună tehnicitate
 deplasarea buco-linguală a restaurării este blocată prin realizarea de
şanţuri, casete
 realizată izolat sau ca EA, pe dinţi frontali, laterali

2
  comparativ cu coroana de înveliş (de acoperire) totală are o retenţie şi o
stabilitate mai mică

Denumiri: coroană 3/4, 7/8, pinledges (coroană parţială cu crampoane)

Pregătire:
 varianta standard
 realizarea coroanei 3/4 pe dinţi frontali a scăzut, datorită cerinţelor
estetice mult mai mari din prezent

Coroana 3/4 pe premolar maxilar

 interesează 3 pereţi axiali

 faţa vestibulară rămâne aproape neatinsă, cu excepţia unei mici zone
pregătite pe versantul vestibular al cuspizilor vestibulari (pentru protecţie
mecanică)
 suprafaţa ocluzală, suprafeţele axiale interesate (M, D, linguală)
 se pregătesc ca la coroane de acoperire totală, singura deosebire
apărând în legătură cu realizarea şanţurilor axiale

Reducerea ocluzală:
 1,5 mm pe cuspizii de sprijin
 1 mm pe ceilalţi

LIMITELE PREPARAŢIEI POT FI TRASATE CU UN CREION pe dinte, cel

puţin în zonele abordabile.

Reducerea axială:
 şanţurile axiale paralele cu axul de inserţie
 peretele vestibular al şanţului axial va fi „deschis” spre vestibular pentru a
îndepărta smalţul nesusţinut
 şanţul nu trebuie să ajungă vizibil vestibular
 el trebuie să fie suficient de lung (deci plasarea spre lingual ar reduce
această lungime)
 şanţurile se vor plasa cât mai departe posibil de faţa vestibulară
 pe molari mai întâi se face şanţul mai inaccesibil  distal
 pe premolari mai întâi se face şanţul pe suprafaţa mai critică estetic 
mezial
 lungimea şanţului ≈4 mm
 adâncimea şanţului – 1 mm la colet; mai mare spre mezial
 şanţul să se opună deplasării linguale (la verificare cu sonda), paralel cu
axul de inserţie, deschis spre vestibular
 axul de inserţie determinat de faţa linguală a preparaţiei  şanţul trebuie
să fie paralel cu faţa linguală
3
Contrabizoul vestibulo-ocluzal:

 uneşte punctele de întâlnire ale pereţilor vestibulari ai şanţurilor axiale cu

faţa vestibulară după o linie care urmăreşte creasta cuspidiană
vestibulară
 rol  de protecţie mecanică
 preparaţia trebuie să rămână la nivelul versantului extern al cuspidului
vestibular
 terminaţia preparaţiei la acest nivel: chamfer
 uneori  şanţ ocluzal care uneşte şanţurile axiale
 frecvent acest şanţ se realizează pe frontali (şanţ incizal)
 rol: creşterea rezistenţei, rigidităţii restaurării
 forma şanţului – „V”

Finisare:
 rotunjirea unghiurilor, muchiilor
 reevaluarea pereţilor vestibulari ai şanţurilor axiale:
o să nu rămână smalţ nesusţinut
o clearance de 0,6 mm faţă de vecini
o neted
o distal acest perete poate fi adus mai mult spre vestibular, dacă
estetica o permite (de obicei da) pentru un control mai bun, igienă
mai sigură

Coroana 3/4 pe molar maxilar

 aceleaşi consideraţii ca la premolar

 principiile pregătirii pentru coroana de înveliş rămân valabile
 fiind mai puţin vizibili, preparaţia poate veni mai mult spre vestibular cu
toate avantajele ce decurg de aici
 în loc de şanţuri se pot realiza casete proximale
 când este EA se face casetă înspre corpul de punte pentru a avea un
conector rezistent

Coroana 7/8 pe molar maxilar

 faţă de coroana 3/4 acoperă şi jumătatea distală a feţei vestibulare

 cuspidul vestibulo-mezial  protejat
 se realizează un şanţ vestibular şi unul mezial
4
  se poate renunţa la şanţul distal

Coroana 3/4 modificată pe premolar mandibular

 coroana fiind mai mică  retenţia mai mică  se extinde preparaţia mai mult
spre vestibular (se asigură şi protecţia mecanică)
 şanţul distal este plasat cam la mijlocul feţei distale (deci la distanţă de
faţa vestibulară ceea ce asigură o rezistenţă mai mare a preparaţiei
înspre vestibular)

Coroana 3/4 (7/8) inversă

 ca EA pe molari mandibulari lingualizaţi

 lasă liberă faţa linguală

Coroana 1/2 mezială

 ca EA
 lasă liberă faţa distală

Coroana 3/4 pe frontali

 o preparaţie tot mai rară pentru coroana metalică

Canin maxilar:

Reducere incizală

Reducere linguală – concavitate, planuri mezial, distal (numai supracingular

acum)

Reducere axială – plasarea şanţurilor

 stabilirea axei de inserţie  paralelograf

 axul de inserţie trebuie să fie:
o paralel cu axul lung al dintelui în sens M-D
5
 o paralel cu 1/3 medie sau 2/3 incizale ale feţei vestibulare în sens
V-O
o permite prepararea unor şanţuri cu lungime suficientă şi asigurând
şi rezistenţa preparaţiei.

 şanţurile axiale (Tylman):

o divergenţa spre ocluzal a peretelui lingual şi vestibular a şanţului 
2o- 5o
o convergenţa incizală a şanţurilor (şi pereţilor linguali ai şanţurilor) şi
suprafaţa cingulară  2o-5o
 acum se face reducerea axială cingulară paralelă cu 2/3 incizale ale feţei
vestibulare (NU CU AXUL LUNG AL DINTELUI)

Şanţul incizal şi puţurile linguale (parapulpare, dentinare)

 sunt mijloace de creştere a rezistenţei, retenţiei

 peretele vestibular al şanţului să rămână suficient de gros
 adâncimea şanţului incizal  0,5-1 mm (Tylman)
 puţul lingual – la nivelul cingulum-ului – pregătire în 5 „paşi”:
1. un locaş orizontal
2. o uşoară depresiune (concavitate) se prepară cu o freză sferică în
locul unde urmează să se pregătească puţul
3. se prepară un „puţ-pilot” paralel cu axul de inserţie
4. se finalizează pregătirea „puţului-pilot” cu o freză de carbid,
adâncime ≈ 2 mm
5. bizotarea marginilor dintre puţ şi platoul orizontal cu o freză sferică

Aspecte generale pentru pregătirea paralelă a şanţurilor, puţurilor:

 să se pună câte o freză în ele

 şanţurile pe PM, M sunt paralele cu axul lung al dintelui
 şanţurile pe I, C sunt paralele cu 1/2 sau 2/3 incizale ale feţei vestibulare
 casetele pot înlocui şanţurile când Э carii proximale
 pivoturile din plastic pentru amprentare sunt cu 0,002 inch (0,05 mm) mai
mici decât freza cu care s-a făcut preparaţia; pivotul din plastic se
scurtează pentru a nu se deforma amprenta, se scurtează dinspre vârf
(spre partea liberă are retenţie); ştifturile prefabricate din iridiu-platină

Pregătirea pentru coroana „pinledge”

Indicaţii:
 pentru refacerea ghidajului anterior
6
  ca EA
 imobilizarea dinţilor parodontotici

Coroana este prevăzută cu pivoturi dentinare de lungime = 2 mm

Avantaje: foarte conservatoare pregătirea

Pregătirea:
- faţa linguală + puţurile dentinare
- puţurile paralele între ele şi paralele cu axul de inserţie
- pregătire – experienţă, instrumente (paraleloghid, izodrom Janneret)
- acest tip de coroană este estetic într-un grad mai mare
- poate fi realizată şi pe dinţi pe care coroana 3/4 nu oferă rezultate bune
(IMD mare, dinţi globuloşi…)

Contraindicaţii:
- igienă necorespunzătoare
- cameră pulpară mare (tineri)
- dinţi subţiri V-O
- dinţi devitali

Relaţia pivoturilor dentinare cu pulpa dentară:

7
  puţul cingular se deplasează mezial sau distal pentru a nu intra în conflict
cu pulpa dentară

Comentarii generale:
 suprafeţele să se netezească pentru:
o a permite o bună amprentare
o a permite manevrarea machetei cu uşurinţă (macheta este foarte
delicată)
 amprentarea
o pentru coroană 3/4 - obişnuită
o pentru preparaţiile cu puţuri – ştifturi prefabricate pentru amprentare,
prefabricate care se solidarizează cu restul coroanei sau
amprentare cu o atenţie specială
 protezare provizorie
 la probă, atenţie la pivoturi, margini

Coroane Jacket din porţelan

Indicaţii Contraindicaţii
conservarea structurilor parafuncţii
dentare spaţiu insuficient
Coroana conservarea sănătăţii dinţi mici
Jacket parodonţiului pe PM, M
din porţelan pe frontali maxilari
pe frontali mandibulari când
există spaţiu
pe orice dinte, dar este adolescenţi
Coroana neconservatoare dinţi f. abrazaţi
metalo- spaţiu suficient frontali cu cerinţe estetice
ceramică parafuncţii (suprafaţa ocluzală deosebite (f. transparenţi)
metalică)

Coroana integral ceramică

 cea mai fizionomică

 indicată în tratamentul leziunilor dentare, pe dinţi individuali
 adaptare marginală mai puţin exactă decât la metal
 forţele ocluzale de frecare mari contraindică acest tip de coroană
(porţelanul este rezistent la compresiune, dar susceptibil să se fractureze
la solicitări orizontale)
8
Pregătire – pentru un incisiv maxilar:
1. reducere incizală
2. reducere axială
3. forma de retenţie şi rezistenţă
4. pregătirea marginală (finalizare)
1. Reducere incizală

 spaţiu incizal pentru coroană = 2 mm

 trebuie apreciat nivelul la care va ajunge marginea incizală a viitoarei
coroane şi faţă de acest nivel se reduce înălţimea cu 2 mm
 unghi de 45o faţă de axul lung, spre palatinal – această suprafaţă incizală
devine perpendiculară pe axul lung al incisivului mandibular antagonist,
asigurând o rezistenţă mai bună la compresiune

2. Reducere axială

a. Mezial, distal
 convergenţa 2o-5o
 cu diamante lungi, subţiri (fissure) sau tehnica „slice-cut”
b. Vestibular
 Diamant cilindro-conic sau freze de carbid cu capătul plat
 Acum se schiţează pragul pe faţa V
 Pregătire într-un plan sau 2 planuri în raport cu morfologia

3. Forma de retenţie şi rezistenţă

Faţa linguală se reduce în 2 planuri:

a. cingular
9
  se realizează prag – 3/4 mm
 2o-5o înclinare faţă de axul lung
b. supracingular
 piatră roată
 la caninul max. – supracingular
Concavitatea va avea două versante: Mez. şi Dist.
4. Finalizarea pregătirii marginale

a. Realizează continuităţii şi uniformităţii marginale

 cu freză activă în cap se înfundă pragul
 uneori este lăsat supragingival
 îndepărtarea prismelor de smalţ nesusţinute, cu o daltă de
smalţ
b. netezirea pereţilor axiali
 rotunjirea unghiurilor, marginilor

Erori obişnuite:
1. conicizare accentuată
2. reducere insuficientă pe faţa V
3. reducere insuficientă pe faţa P
4. lăţime variabilă a pragului
5. prag neplasat subgingival, neparalel cu conturul gingival
6. margini şi unghiuri ascuţite
7. preparaţie rugoasă

Faţetări

Indicaţii:
 modificări de culoare nerezolvate prin „albire”
 defecte de suprafaţă (fisuri)
 obturaţii multiple
 diastema, trema
 înghesuire, dinţi nanici
 corectarea unor lucrări vechi metalo-ceramice, corecte marginal

Contraindicaţii:
 obiceiuri vicioase
 parafuncţii
 grosime redusă a smalţului (adeziunea în smalţ este mai eficientă decât
dentina
 malocluzie cl. III – se asociază cu gutiere
 dinţi de lapte sau permanenţi cărora li s-a aplicat tratament cu fluor
10
Avantaje:
 culoare stabilă
 legătura faţetă ceramică – silan – smalţ  2.600- 3.200 psi faţă de
compozit – răşină compozită – smalţ  900-1.400 psi
 permit remodelarea unui dinte, a raportului dintre dinţi, a ambrazurilor
gingivale
 pentru corectarea unor lucrări metalo-ceramice (eşecuri, accidente)
 rezistenţă la abraziune
 rezistenţă chimică la alcool, cosmetice, medicamente
 absorbţie de lichide minimă  stabilitatea în timp a proprietăţilor fizice
 păstrează netezimea
 nu sunt radioopace

Dezavantaje:
1. reparaţiile nu se pot face la parametrii estetici iniţiali
2. odată cimentate, culoarea nu se mai modifică
3. şlefuire mai importantă decât pentru cazul când se folosesc compozite
(când, uneori, nu este necesară şlefuirea)
4. dificil de fabricat
5. dificil de cimentat
6. cost ridicat
7. dificultăţi în evitarea supraconturărilor, în obţinerea unor margini perfect
adaptate din primul moment (inexactităţile marginale creează fragilitate,
sunt greu de finisat)
8. reparaţii dificile (oricum, nu cu aceleaşi materiale)
9. fluorul din paste, soluţii atacă ceramica

Pregătire:
 şlefuire în limite suficiente pentru asigurarea culorii, formei
 să se păstreze suprafaţă de smalţ (adezivitate mai bună)
 ≥ 0,4 mm sau 1/2 din grosimea smalţului
 când coloraţia este mai profundă trebuie redus mai mult

11
Protezare provizorie:
- directă
- indirectă

Cimentare (fixare) adezivă

12