Protetica fixa este o ramura a medicine dentare care se ocupa cu restaurarea si mentinerea aparatului

dento-maxilar,a confortului ,a fizionomiei precum si a starii de sanatate a pacientului,prin restaurarea

dintilor naturali sau/si inlocuirea dintilor care lipsesc.
Protezele dentare-sunt corpuri fizice confectionate din div material(metale,ceramic,polimeri,composite)
care se insera pe un camp protetic pt a restaura morphologic si functional tesuturi modificare pathologic
sau pierdute.
In practica medicinii dentare st utilizate doua categorii de proteze: proteze dentare si proteze aparat
1. PROTEZELE DENTARE POT FII: fixe-mobilizabile-mobile
a) Proteze fixe : unidentare- pluridentare
 Protezele fixe unidentare- sunt acele proteze care se ultilizeaza in terapia afectiunilor
corona, pentru reconstruirea,acoperirea sau substituirea coroanelor dentare. Ele se
caracterizeaza prin: sunt proteze de dimensiune mica, refac forma si functia unui sg
dinte sau asigura protectia lui,sunt realizate din metale/mase
ceramic/composite/polimeri,solidarizarea or la dinte se face prin cimentare.
 Protezele partiale fixe(pluridentare)
Functiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza fixa unidentara:
-adaptarea reliefului lor ocluzal conform suprafetelor ocluzale ale antagonistilor
-sa participa la sectioarea,respective trituarea elementelor in masticatie
-sa reface aspectul fiziologic
-sa contribuie la mentinerea curburii arcadelor unde se insera sau pe care ;e restituie in totalitate

Subiectul 1: clasificarea protezelor fixe

A. Dupa tipul de agregare:
a) Proteze unitare cu agregare coronara:
- Intracoronara(inlay)
- Extracoronara: partial(coronae partiale,fatele)
- Totala (coronae de invelis)
- Intra-extracoronara(onlay)
b) Proteze unitare cu agregare radiculara(agregarea se face la niv canalului radicular si a
suprafetei radiculare: coronae de subtitutie,DCR-uri realizate in laborator.
c) Proteze unidentare cu agregare mixta corono-radiculara: cand se poate pastra o parte a
coroanei dentare,piesele protetice se pot agrega in canalul radicular(pinlay) sau partil la
segmental pastrat din coroana dentara(pinledge)
d) Proteze unitare cu agregare adeziva (colaje). De obicei presupun sacrificii in grosimea
smaltului.ex: fatete
e) Proteze unitare cu agregare implantara- sunt de obicei coronare de invelis mixte,integral
‘ceramic sau din material composite
Subiectul 2: Clasificarile PFU dupa volumul tesuturilor dentare restaurate
a) Restaurari unitare care reconstituie un volum relative redus de tesuturi dure in profunzime
sau suprafata(incrustatii)
b) Restaurari unitare indicate in pierderi ai mari de volum coronar sau in anomalii de forma,
sum ar fii fatetele ceramice si coroanele partiale
 c) Restaurrati unitare care reconstituie pierderi considerabile de tesuturi dure coronare. Ele
acopera partial sau in totalitate suprafete coronare preparate ,putand fi utilizate frecvent sic
a elemente de agregare(coronae partiale si de invelis)
d) Proteze fixe care inlocuiesc coroanele dentare in totalitate.Ele se agrega prin pivotal
radicular la radacinile dentare

Subiectul 3: clasificarea PFU dupa materialele din care sunt confectionate:

a) Metalice
b) Polimerice
c) Materiale composite
d) Metalo-ceramice
e) Metalo-polimerice(acrilice)
f) Metalo-compozite
g) Integral ceramic
Subiectul 4: clasificarea PFU dupa tehnologiile de realizare- se pot realiza prin:
A. Tehnologii traditionale: ambutiare,turnare,coacere,polimerizare liniara,la cald si la rece
B. Tehnologii modern: polimerizarea reticulara la cald si
presiune,sintetizare,fotochimica,sonoeroziune,frezare computerizata,frezare prin copiere
exclusiv metalica,injectare

Subiectul 5: amprenta- definitie, linguri de amprenta-clasificare:

SUBIECTUL 6 : MATERIALE DE AMPRENTA- CLASIFICARE

1.materiale rigide si semirigide ireversibile: gips,Rasini acrilice,paste ZOE
2. material rigide reversibile:material termoplastice,gutaperca,ceruri,material bucoplastice
3.materiale elastic reversibile:hidrocoloizii agar-agar
4.materiale elastic ireversibile:
- hidrocoloizi ireversibili:albinate
-elastomeri de sinteza:polisulfuri,siliconi,polieteri
Amprenta se poate realiza astfel:
a) Intr un singur timp: toate concomitant, cu linguri de amprenta special
b) In doi timpi: intr u timp se inregistreaza arcada cu preparatia si in celalalt timp antagonistii si
relatia de ocluzie concomitant
c) In trei timpi: fiecare maxilar separate in linguri universale si ocluzia separate

ETAPELE AMPRENTARII:
a)alegerea portamprentei si a materialelor de amprentare
b) pregatirea pacientului in vederea amprentarii
c)amprentarea propriu-zisa
d)verificarea amprentei
e)deinfectia amprentei
VERIFICAREA AMPRENTEI: inainte de orice se verifica calitatea amprentei. Amprentarea trebuie sa
inregistreze cu fidelitate urmatoarele elemente: bontul dentar,dintii vecini,dintii antagonisti,relatia de
ocluzie si relatia cu tesutul moale de vecinatate.Amprenta pt coroana mixta metalo-ceramica trebuie sa
cuprinda intreaga arcada.
CRITERII GENERALE DE APRECIERE ALE AMPRENTEI:
-Sa fie nedeformabila,rigida si intreaga
-sa nu rezinte incluzii de aer
-sa nu prezinte resturi de sange,saliva sau dentina

SUBIECTUL 7: IGIENIZAREA AMPRENTEI:

Dupa amprentarea campului protetic orice amprenta trebuie curatata de saliva sau sange. Se spala cu
apa calda(in cazul amprentelor cu elastomeri de sinteza) sau cu apa rece(pt amprentele cu hidrocoloizi
reversibili si ireversiili) astel inca jetul de apa sa nu cada direct pe zona campului protetic pt a nu
deteriora componentele fine ale amprentei

SUBIECTUL 8: VERIFICAREA AMPRENTEI

Atat medical cat si tehnicianul au obligatia ca inainte de etapa de confectionare a modelului de lucru sa
anaizeze critic amprenta. Defectele vizibile si care influenteaza exactitatea piesei protetice sunt cele mai
considerate esecuri.

SUBIECTUL 9: DEZINFECTIA AMPRENTEI

Trebuie sa impiedice transmiterea unor boli prin intermediul amprentei. Expusi sunt in egala masura
atat medical cat si tehnicianul dentar, de aceea trebuie ca fiecare dintre ei sa realizeze correct si
constiincios aceasta etapa.Aceasta etapa nu trebuie sa influenteze calitatea amprentei. Dezinfectantul
trebuie sa indeplineasca respecte anumite conditii : sa nu fie irritant pt executant, sa nu fie costisitor,
trbeuie ales in functie de amprenta, iar timpul de actiune sa fie relativ scurt.
Amprentei I se poate aplica o dezinfectie externa, prin pulverizare sau prin imersie,dar si acest tip
presupune anumite dezavantaje: nu se indica tuturor tipurilor de amprenta, se poate modifica amprenta
daca se depaseste intervalul de timp etc.
O alta tehnica de dezinfectie este AUTODEZINFECTIA . Autodezinfectia este capacitatea materialelor de
amprenta prin compozitia lor sa anihileze germenii contactati. Dezavantajul ar fii ca germenii se pot afla
pe lingurile de amprenta.

SUBIECTUL 10: TRATAMENTUL SPECIFIC AL AMPRENTELOR

Tratamentul specific al amprentelor este corelat cu tipul materialului din care se v a realiza viitorul
model sic el u care a fost inregistrata amprenta
A)Daca modelul se v a turna din gips si amprenta este din hidrocoloizi ireversibili,aceasta va fi mentinuta
intr o solutie alcalina timp de 10-15 minute. Prin acest tratament se asigura neutralizarea Ph ului acid,
cat si crearea unui strat subtire ce impiedica pierderea apei din amprenta. Neutralizarea se face cu
solutie de sulfat de zinc. Solutia se schimba la 2 saptamani. Amprenta dupa spalare v a fii pudrata cu
pulbere de gips si apoi clatita,pt inlaturarea urmelor de sulfat de potasiu
B) DACA MODELUL ESTE DIN GIPS IAR AMPRENTA DIN ELASTOMERI- este necesara numai uscarea ei
C)DACA AMPRENTA ARE PORTAMPRENTA DIN MATERIAL TERMOPLASTIC SI VA FI TURNATA IN GIPS-se
va evita sa vina in contact cu orice sursa de caldura si se va usca
D) DACA MODELUL V A FI REALIZAT PRIN DEPUNERE DE METALE PE CALE GALVANICA,se va oferii
amprentei calitatea de bun conductor de electricitate prin acoperirea cu un strat de pulbere de CUPRU
ZINC SI GRAFIT.
E) DACA MODELUL SE REALIZEAZA PRIN PULVERIZARE DE PULBERI METALICE-amprenta v a fi bine uscata
dupa spalare.

SUBIECTUL 11: MOMENTUL CONFECTIONARII MODELELOR

-intervalul de timp si de temperature dintre amprentare si momentul confectionarii modelului
influenteaza calitatea piesei protetice
-materialul din care a fost confectionata amprenta,ne determina si momentul potrivit in confectionarea
modelului.
Daca amprenta este de tip hidrocoloizi ireversibili –modelul trebuie turnat imediat dupa dezinfectie si
spalarea amprentei
Daca amprenta este din elestomeri de sinteza-trebuie sa treaca 20-30 minute. In cazul in care amprenta
a fost transportata mult timp la o temperature destul de ridicata,ea trebuie mai intai racita si lasata 30
minute la temperatura camerei. Aceasta conditie se aplica doar la amprentele pe baza de elastomeri de
sinteza.
Materialele de amprenta pe baza de siliconi cu reactie de condensare pot astepta pana la 48-72 h
Materialele de amprenta pe baza de siliconi cu reactie de aditie si polieteri pot fii pastrate 7-14 zile(dupa
indicatia producatorului)

SUBIECTUL 13: CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA

Modelul reprezinta copia pozitiva fidela a campului protetic obtinuta din gips,ciment,rasini
acrilice,ceramic sau metal cu ajutorul amprentei si pe care se v a confectiona machete viitoarei
restaurari protetice fixe unidentare.
Modelelor le sunt impuse anumite conditii:
a.conditii esetiale: exactitate dimensionala, capacitate de reproducere fidela a detaliilor,duritatea
suprafetelor
b. conditii utile: sa fie maleabile,confectionare rapidam compabilitatea cu materialele de amprenta.

CLASIFICARE:
A)DUPA NATURA CHIMICA:
NEMETALICE
-gipsuri: albastru(tip 2) dure(tip 3) extradure(tip 4)
-cimenturi
-materiale composite
-mase de ambalat
METALICE:
-amalgame
-aliaje: usor fuzibile,topite si pulverizate

B) DUPA TEHNOLOGIA DE REALIZARE(mai exact dupa modu de depunere al materialului in amprenta)

PRIN TURNARE IN AMPRENTA: gipurile,materiale composite,mase ceramic
PRIN INDESARE: amalgame,cimeturi
DEPUNERE DE METALE PRIN: galvanizare, pulverizare

SUBIECTUL 14: MATERIALE UTILIZATE IN CONFECTIONAREA MODELELOR

Materialul cel mai folosit-gips.
Acestea sunt clasificate dupa DIN in
1. Clasa I – gipsul pentru amprente
2. Clasa II – gipsul albastru
3. Clasa III – gipsul dur
4. CLASA IV – extradur

DUPA MATERIALUL DIN CARE SE CONFECTIONEAZA,MODELE POT FI:

A. MATERIAL METALIC- AMALGAMENTE/ALIAJE USOR FUZIBILE/ALIAJE TOPITE SI
PULVERIZATE/METALE DEPUSE PE CALE GALVANICA
B. MATERIAL NEMETALIC- GIPSURI/CIMENTURI/POLIMERI/COMPOZITE/MASE CERAMICE
DUPA TEHNOLOGIA DE REALIZARE A MODELULUI
A. TEHNOLOGIA CONVENTIONALA: TURNARE/INDESARE,PULVERIZARE,ARDERE
B. TEHNOLOGIA NECONVENTIONALA: SISTEMUL CAM-CAD
DUPA DESTINATIA DE UTILIZARE A MODELULUI: MODELUL PREMILINAR,ANATOMIC,DE
STUDIU,DOCUMENT,MODEL DE LUCRU,MODELUL DUBLICAT
DUPA MOBILITATEA BONTURILOR: CU BONTURI FIXE, CU BONTURI MOBILE

SUBIECTUL 16: CONDITII IMPUSE CERURILOR DENTARE PENTRU CONFECTIONAREA MACHETEI

Generlitati: in stomatology termenul de machete este utilizat in sensul reproducerii positive la scara
naturala a unei piese protetice destinata inlocuirii structurilor dentare sau dento-maxilare pierdute
CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU MACHETE:
1.CERURI: NATURALE-SINTETICE-DENTARE
2.POLIMERI:RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE
3.ALTE MATERIALE: NYLONUL,FIRUL DE PAR(DE CAL),TIJA METALICA CERUITA
CONDITII IMPUSE:
-sa fie usor modelabile la temperature camerei sau a cavitatii bucale,fara a se deforma dupa finalizarea
machetarii
-sa fie sau sa devina plastic dupa incalzire partiala
-sa prezinta contractie termica cat mai mica posibil
-sa nu fie toxice pentru tesuturile cavitatii bucale
-sa arda fara reziduri atunci cand st utilizate ca materiale de machete pt component metalice
-sa nu fie casante
-sa fie colorate,dar sa nu coloreze sau sa intre in combinatie cu materialele utilizate pentru modele si
tipare