Examen Previzualizare intrebari

Total
Disciplina
întrebări
PARODONTOLOGIE ȘI SISTEME DE
0
IMOBILIZARE

PROTEZA TOTALĂ 150 Preview

PROTEZA PARȚIAL AMOVIBILĂ 150 Preview

TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE, PARȚIALE

150 Preview
ȘI TOTALE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE MOBILE 0

1.În reabilitarea orală prin protezare fixă:

A. Protezele fixe să fie prelucrate cu ușurință
B. Se înlocuiesc segmente distruse ale aparatului dento-maxilar
C. Structurile sunt realizate în scopul restaurării morfologice și funcționale ale
sistemului stomatognat
D. Protezele sunt realizate în colaborare de medicul dentist și tehnicianul dentar
E. Protezele trebuie să fie realizate din materiale biocompatibile

2.Etapa de preîncălzire din realizarea tiparului protezelor fixe:

A. Are ca scop uscarea pereților tiparului
B. Urmărește plastifierea și eliminarea parțială a cerii machetei
C. Are drept obiectiv începerea dilatării termice
 D. Se realizează în cuptoare speciale, unde temperatura se ridică lent
E. Durează 30 de minute, timp în care se ridică temperatura până la 350-400 0C

3.Punțile speciale:
A. Indicațiile sunt limitate de anumite forme de edentaţie: parțială, redusă sau întinsă
B. Se realizează fie printr-o tehnologie complexă, aparte, fie printr-o indicație
specială de tratament
C. Sunt structuri speciale, cu o componentă fixă și una mobilizabilă
D. Sunt lucrări protetice fixe, caracterizate de anumite particularități tehnologice
E.
F. Metodele și tehnicile de lucru folosite sunt diferențiate și specifice fiecărui tip
de punte

4.Realizarea modelelor secționate cu pinuri dowel:

A. Pinurile se centrează în interiorul amprentei bontului până la 13 mm de
marginea incizală
B. Se prepară pasta de gips extra dur Duralit-Degussa la vacuum malaxor și se
introduce în amprentă, depășind cu 3-4 cm marginile amprentei
C. Sunt tije cilindro-conice care au un cap retentiv ce se fixează în
amprenta substructurii organice preparate corespunzător centrului
acesteia
D. Așezarea pinurilor trebuie să fie astfel realizată încât acestea să fie paralele între ele
E. Se pot folosi pentru fiecare model mobilizabil 1-2 pinuri
5.Caracteristicile aliajelor pentru realizarea scheletului metalic:
A. să prezinte rezistenţă mecanică (duritate)
B. să fie stabil chimic
C. să prezinte rezistență la coroziune în mediul bucal
D. să poată fi prelucrat cu ajutorul frezelor
E. să fie bine tolerat de ţesuturile bucale

6.Puntea totală (semicirculară):

A. Este proteza fixă care restaurează o arcadă dentară în totalitate
B. Tehnologia de realizare este complexă, cu un algoritm cu multe etape
C. Situaţia morfo-clinică a câmpului protetic necesită prezența pe arcadă, obligatoriu,
a minimum 4-5-6 dinți cu o dispoziție topografică favorabilă
D. Este indicată în cazul în care edentaţia este mixtă, întinsă sau intercalată
E. Există variante diferite de realizare – parțial și total fizionomice

7.Sistemele CAD/CAM în protezarea fixă:

A. Avantajele materialelor pentru CAD/CAM, sunt biocompatibilitatea, stabilitatea
mare de culoare, conductivitatea termică scăzută, și rezistența excelentă la
uzură
B. Au potențialul de a minimiza erorile tehnice
C. Oferă automatizarea procedurilor de fabricație cu o calitate superioară într-o perioadă
 mai scurtă de timp
D. Materialele CAD / CAM utilizate în restaurările dentare sunt blocuri și
discuri nesinterizate

8.Sablarea structurii metalice în protezarea fixă:

A. Constă în bombardarea suprafeței metalice cu un jet de particule cu diametre
diferite, de SiO2 sau AlO3
B. Urmărește asocierea legăturii mecanice cu o legătura fizico-chimică
pentru optimizarea aliajelor
C. Are ca scop curățarea urmelor de masă de ambalat
D. In urma sablării rezultă un aspect de metal curat, mat și rugos
E. Urmărește condiționarea suprafeței metalice

9.Compozitele fotopolimerizabile în reabilitarea orală pot fi utilizate eficient pentru:

A. Placări vestibulare la coroanele mixte
B. Componenta fizionomică în protezarea hibridă
C. Refacerile coronare de durată -??
D. Componenta fizionomică a protezelor fixe
E. Fațete în zona frontală

10.Macheta infrastructurii metalice a punților mixte metalo-ceramice are

următoarele
caracteristici:
A. Suprafețele trebuie să fie plane -??
B. grosime uniformă
C. Între elemente de agregare și corp de punte există unghiuri rotunjite
D. subdimensionată, cu suprafaţa netedă
E. Poate fi realizată prin frezare din ceară

11.Macheta infrastructurii metalice a punților cu contact tangenţial se modelează:

A. Radiere în bloc de ceară
B. condensarea cerii la periferie
C. Picurare de ceară
D. Adiție de ceară
E. Utilizarea de machete prefabricate,

12.Corpul de punte cu casete și faţete din acrilat confecționate în laborator:

A. Redă parțial funcția de fonație
B. Este parțial fizionomic
C. caseta este formată dintr-o componentă metalică prin care se asigură rezistența
și dintr-o faţetă acrilică reprezentând partea fizionomică
D. Tehnica este accesibilă
E. fațetele de acrilat realizate în laborator au o rezistență mecanică mai scăzută și
sunt mai puțin stabile coloristic decât cele prefabricate
13.Reabilitare orală complexă:
A. Principiile sunt - rezistența, stabilitatea și echilibrul construcției protetice
B. FARA ENUNT
C. FARA ENUNT
D. FARA ENUNT
E. Funcțional, se raportează la reabilitarea funcțiilor de masticație, fonaţie, fizionomie
F. Conceptul cuprinde restaurarea și menținerea funcțiilor sistemului
stomatognat, confortului, aspectului și sănătății orale a pacientului
G. Trebuie respectate aspectele biomecanice și profilactice
H. Include restaurări ale dinților naturali și/sau înlocuirea dinților absenți și refacerea
țesuturilor orale și maxilo-faciale cu substitute artificiale
I. FARA ENUNT
J. FARA ENUNT

14.1Pentru a preîntâmpina eșecurile, în timpul etapelor de realizare a

componentei fizionomice trebuie evitate:
A. aplicarea unui strat de opac de dimensiuni mai mici, care nu va putea masca
în totalitate scheletul metalic, ceea ce va conduce la o alterare a culorii
placajului ceramic
B. nerespectarea nuanțelor diferite pentru diferitele zone ale unei suprafețe
C. realizarea unui strat de ceramică de grosime neuniformă
D. aplicarea de straturi multiple de opac și dentină
E. aplicarea unui strat prea gros de opac, micșorându-se astfel spațiul pentru
straturile de bază

15.Macheta infrastructurii metalice a punților mixte metalo-ceramice are

următoarele caracteristici:
A. suprafețe netede
B. între elemente macheta este în unghiuri rotunjite
C. subdimensionată
D. grosime uniformă
E. confecționată din folie de ceară

16.Puntea adezivă Maryland:

A. Sunt contraindicate aplicării - Suprafețe de smalt reduse, dinți malpoziționați, ocluzii
adânci, bruxism, în tratamente ortodontice, sportivi cu risc de traumatism, pacienți
indisciplinaţi, etc.
B. Nu se poate folosi pentru imobilizarea dinților parodontotici, la dinții luxați cu atele
de imobilizare adezivă, la dinții temporari, etc.
C. Poate fi parțial sau total fizionomică
D. Agregarea adezivă este modalitatea de a uni 2 corpuri/suprafețe printr-un adeziv
E. Are 2 prelungiri metalice la nivelul fețelor proximale/orale ale dinților vecini

17.Erori de culoare la confecționarea componentei fizionomice a punților:

A. În situațiile clinice dificile este preferabil să se aleagă o nuanță mai deschisă în
aceste situații ,,neclare”, decât o nuanță mai închisă
B. Câmpul vizual al specialistului trebuie îngustat la maximum
C. Diferențele nuanțelor cromatice ale dinților din cadrul arcadei au o valoare
particulară pentru restaurările protetice reprezentate de punțile totale
(semicirculare).
D. Nuanța mai închisă nu inspiră pacienților o preocupare pentru menținerea unei
igiene corespunzătoare- ??
E. Dinții naturali au nuanțe cromatice diferite, există diferențe între cele 2 arcade
18.La realizarea corpului de punte trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
A. grosimea trebuie să fie uniformă
B. o lustruire perfectă a feței mucozale
C. o modelare neretentivă a corpului de punte
D. o prelucrare tehnică realizată corect în toate fazele

19.Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale scheletului metalic:

A. creează condiții favorabile pentru desfășurarea funcției fonetice
B. restaurează funcția masticatorie
C. restaurează morfologic integritatea arcadei dentare

20.Puncte cheie în alegerea culorii:

A. distanța față de dinți trebuie să fie de aproximativ 35 cm-??
B. la același individ culoarea dinților omologi variază
C. transparența incizală trebuie apreciată
D. se selectează nuanța la începutul întâlnirii
E. pacientul trebuie să stea ridicat
21.Care este importanța stopurilor ocluzale:
A. FARA ENUNT
B. în realizarea poziției de repaus mandibular;
C. FARA ENUNT
D. în menținerea dimensiunii verticale de repaus (DVR).
E. FARA ENUNT
F. în menținerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO);
G. FARA ENUNT
H. în procesul de triturare a alimentelor;
I. în realizarea poziției de intercuspidare maximă (IM);
J. FARA ENUNT

22.În reabilitarea orală prin protezare fixă:

A. Se înlocuiesc segmente distruse ale aparatului dento-maxilar.
B. Protezele sunt realizate în colaborare de medicul dentist şi tehnicianul dentar
C. Structurile sunt realizate în scopul restaurării morfologice şi funcţionale ale
sistemului stomatognat
D. Protezele trebuie să fie realizate din materiale biocompatibile

E. Protezele fixe să fie prelucrate cu uşurinţă

23.Printre avantajele Sistemului Model-Tray se numără:

A. Amprenta se toarnă pe conformator, și se demulează
B. timpul de lucru este redus cu până 75%
C. Conformatorul are proeminenţe, sub forma unor lamele ce realizează separarea
dintre modelele unitare
D. utilizează un conformator prefabricat din plastic transparent
24.Printre tehnicile de prelucrare a cerii pentru restaurări protetice fixe se numără:
A. Metoda substractivă
B. Tehnologii CAD /CAM
C. metoda de modelare aditivă cu instrumente P.K.Thomas-constă în adiționarea
de cantități mai mici
D. metoda răcirii gradate-prin introducerea bontului mobil într-o baie de ceară topită
în care se lasă câteva secunde
E. Metoda step by step

25.Sistemele integral ceramice presupun operații de:

A. turnare
B. presarea ceramicii în tipar.
C. sinterizare
D. machetare
E. ambalarea

26.Macheta scheletului metalic al unei structuri mixte metalo-ceramice trebuie să

îndeplinească următoarele obiective:
A. susținerea masei ceramice
B. asigurarea durității
C. susținerea masei ceramice
D. conturarea marginală.
E. favorizarea esteticii
27.Procedeul Pindex:
A. modelul se așază pe stativul unei mașini de găurit, iar dinspre modelul bonturilor
se proiectează un spot luminos pentru a permite centrarea în mijlocul bontului a
poziției pinului.
B. modelul se așază deasupra paralel cu planul mesei și se secționează mezial şi
distal fiecare bont până la soclu cu ajutorul aparatului Model-Cut sau cu o
pânză de fierăstrău
C. Locaşurile forate corespund exact cu diametrul pinurilor şi sunt paralele între ele
D. Pasta de ghips dur se prepară la vacuum-malaxor și se introduce în amprentă
prin vibrare până la marginile ei
E. Tehnica se caracterizează prin utilizarea pinurilor dowel și introducerea lor în
model după priza ghipsului

28.Procedeul Zeiser:
A. Modelul se toarnă din ghips dur sau extradur sau rășini epoxidice
B. Pinurile pot fi inserate cu precizie în baza de Plexiglas, Sistemul permite o
secționare imediată a bonturilor mobilizabile şi repoziționarea foarte exactă a
acestora
C. Modelul se toarnă din ghips dur sau extradur sau rășini epoxidice
D. Pinurile au în prelungirea lor o suprafaţă plană care formează o angulaţie.
E. Sistemul utilizează o bază din Plexiglas, utilă pentru repoziționarea pinurilor
secționați-??
F. Are 3 elemente: soclul sau infrastructura, modelele unitare sau suprastructura, și
pinurile dowel ce leagă cele două elemente
29.Montarea modelelor de lucru în simulator:
A. se face cu scopul obținerii unor proteze fixe cu un relief ocluzal individualizat
și funcţionalizat
B. oferă posibilitatea de a verifica rapoartele construcției protetice cu modelul
arcadei antagoniste
C. Se pot verifica și aspectele funcționale în ocluzia statică, și în dinamica mandibulară
D. Se pot utiliza ocluzoare sau articulatoare neprogramabile; parţial programabile,
sau total programabile
E. Se face pe baza datelor înregistrate în acest scop, înregistrarea rapoartelor mandibulo-
craniene, a relației de ocluzie

30.Tehnologia de realizare a machetei componentei metalice a protezei fixe metalo-

ceramice:
A. Macheta componentei metalice se realizează subdimensionat, cu 1,5-2 mm faţă de
modelul dinţilor antagonişti, creasta alveolară, nivelul feţelor orală şi vestibulară,
dacă vor fi acoperite în totalitate de componenta ceramică.
B. .Se asigură o grosime uniformă componentei ceramice, nu vor apare tensiuni în
grosimea acesteia, iar metalul nu va transpare.
C. . Microretenţiile sunt contraindicate.
D. .Conexiunile trebuie să prezinte suprafeţe netede, uşor rotunjite, să se întâlnească
în unghiuri rotunjite, fără spaţii retentive
E. Între intermediari, şi între intermediari şi macheta elementelor de agregare se
realizează conexiunile sub forma unor bare cu dimensiuni minime de 2,5 mm
cervico-
incizal şi vestibulo-oral pentru a avea rezistenţă.
.

31.Ceramica pentru margine VITA VMK Master MARGIN:

A. la arderea marginii, materialul nu trebuie să atingă suportul de ardere
B. se folosește în zona gingivală
C. poate fi procesată într-o modalitate similară materialelor acrilice
D. poate fi intensificată prin materialele VITA INTERNO
E. Este material translucent cu opalescență naturală

32.Tehnici de realizare a machetei componentei metalice:

A. Realizarea machetei din elemente prefabricate din ceară
B. Metoda INZOMA se bazează pe principiul lui Shore, conform căruia, ceramica
atinge valori maxime ale rezistenței mecanice, dacă se arde pe un substrat
metalic cu suprafețe concave
C. Metoda conturului anatomic presupune aplicarea unui bloc de ceară plastifiat,
pe modelul de lucru la nivelul spațiului edentat și a modelului bonturilor
D. Elementele prefabricate se aleg în funcție de particularitatea cazului clinic și
se adaptează pe modelul de lucru prin radiere sau picurare de ceară
E. Metoda de modelare pas cu pas constă în aplicarea unei bare de ceară cu o
grosime minimă de 2,5 mm între machetele elementelor de agregare
33.Pentru optimizarea legăturii metalo-ceramice, scheletul metalic poate fi
condiționat prin:
A. Condiţionarea prin oxidare termică
B. Înainte de a începe depunerile de straturi din masa ceramică, modelul de lucru
se curăţă, se usucă şi se pensulează cu un lac izolator
C. Folosirea unor agenţi speciali de legătură
D. Condiţionarea mecanică prin sablare
E. Condiţionarea prin oxidare chimică

34.Vita VMK Master are ca avantaje:

A. schema clasică de stratificare dentină-smalț
B. un proces de fabricație îmbunătățit denumit “master” (material stabilization
for eficient reproduction) pentru proprietățile de prelucrare de vârf

C. oferta cuprinzătoare de mase adiționale pentru individualizare

35.Modalități de restabilire a funcției estetice în restaurarea protetică fixă:

A. Culoarea elementului de placare corespunde culorii dinţilor vecini
B. Se recurge la artificii de formă şi poziţie
C. Dimensiunile sunt corelate cu dimensiunile dinților vecini
D. Se utilizează materiale ceramic, cu estetică deosebită
E. Dimensiunile sunt corelate cu dimensiunile spațiului edentat
F. respectă curbele de ocluzie şi cea vestibulară

36.Probleme de reabilitare orală provocate de pierderea punctelor de contact

interdentare:
A. mialgii
B. interferențe ocluzale permanente
C. cracmente şi crepitații la nivel articular
D. aspecte estetice
E. probleme fonatorii

37.Modelele ideale trebuie să îndeplinească o serie de condiții: (s-ar putea sa mai fie
2 variante, dar totusi 7...)
A. stabilitate dimensională
B. rezistență la abraziune și fracturare
C. capacitate de reproducere fidelă a detaliilor
D. compatibilitate chimică, fizică (volumetrică și termică) și mecanică, cu materialele
de amprentă
E. manipulare ușoară

38.Prepararea și aplicarea pastei de masă ceramică:

A. Temperatura mare a mediului şi atmosfera uscată ar trebui evitate
B. pulberea de masă ceramică se amestecă cu lichidul (apa distilată în cazul
masei pentru dentină şi smalţ, sau un lichid pe bază de alcool sau
formaldehidă pentru
 opaquer), pe o placă de sticlă
C. Amestecul ar trebui să fie cremos şi să poată fi transferat în cantități mici cu
un instrument sau o pensulă astfel încât, masa ceramică să nu picure de pe
vârful instrumentului
D. pulberea de masă ceramică se poate usca rapid şi nu va permite ca
suprafața subiacentă să fie condensată corespunzător
E. După arderile succesive se formează o structură chimică cu multiple componente

39.Aliajele dentare folosite pentru realizarea infrastructurii metalice a punților

mixte metalo-ceramice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
A. să permită retenția ceramicii prin crearea unui start de oxizi;
B. să fie biocompatibile cu țesuturile dento-parodontale
C. să aibă un interval de topire mai mare decât temperatura la care ard masele ceramice;;
D. să fie hidrofobe, cu stabilitate chimica în cavitatea orală
E. să asigure rezistența lucrării protetice la forțele masticatorii, dar nu la uzură și
abrazie;

40.Aliaje pe bază de titan:

A. au conductibilitate termică scăzută, asemănătoare cu cea a smalțului dentar,
B. au biocompatibilitate superioară celorlalte aliaje metalice,
C. pot fi aliaje care conțin aluminiu (4-6%) staniu, cupru, indiu, galiu, sau aliaje
care conțin vanadiu, molibden, niobiu, tantal, fier, crom și aliaje care conțin
zirconiu și cupru
D. produce piese protetice cu greutate scăzută
E. prezintă rezistență mare la coroziune,
,
41.Tehnici moderne de realizare a machetei infrastructurii metalice:
A. Modelarea se face după scanarea modelelor și introducerea datelor într-un soft
prin care se obține imaginea 3D a modelelor
B. Tehnologiile computerizate CAD/CAM oferă machete foarte precise
C. structurile realizate prin CAD/CAM au proprietăți mecanice optime și adaptare foarte
bună
D. metodele clasice de realizare a lucrărilor fixe metalo-ceramice presupun tehnică de
laborator laborioasă, dar tehnologiile computerizate au evoluat, devenind mai ieftine și
mai precise
E. Tehnica prezintă etapele de laborator precum topirea și turnarea, cu specific
pentru titan necesită o serie de precauții și condiții speciale

42.Avantajele și dezavantajele ceramicii dentare:

A. Rezistența mecanică la rupere și îndoire dar și cea chimică, sunt avantajele
maselor ceramice
B. prelucrarea substructurilor organice trebuie să fie accentuată pentru a conferi
spațiul necesar ceramicii
C. Din cauza durității crescute se produce abrazia dinților antagoniști dacă sunt naturali
D. Ceramica prezintă efecte ce redau un aspect foarte natural al lucrărilor protetice
E. Prezintă o cromatică ideală, ce-și menține proprietățile, fiind foarte stabilă în timp,
cu o gamă variată de culori pentru stratificări
F. Conductibilitatea termică a ceramicii care este redusă, apropiată de cea a
smalțului dentar
43.Avantajele sistemelor integral ceramice:
A. se evită potențialul alergic al unor elemente componente ale aliajelor metalice
B. biocompatibilitate excepțională
C. duritate apropiată cu cea a țesuturile dure dentare (nu provoacă abrazie
dinților antagoniști)
D. aspect estetic excelent şi stabilitate coloristică în timp
E. toleranța tisulară este determinată de aspectul neted şi lucios al ceramicii
glazurate ce nu favorizează aderența plăcii bacteriene

44.Avantajele protezelor fixe în refacerea funcțiilor în reabilitarea orală:

A. profilaxia ţesuturilor dentare dure şi ţesuturilor parodontale
B. se previn migrările dentare şi se asigură refacerea funcțională a planului ocluzal
C. prin transmiterea presiunilor în ax se asigură troficitatea fibrelor parodontale;
D. fonaţia este asigurată prin volumul redus, apropiat de cel al dinților
naturali, morfologia feţelor orale
E. masticaţia este refăcută datorită fixării lucrării pe dinţii stâlpi, a transmiterii
fiziologice a presiunilor masticatorii

45.Avantajele protezelor fixe în refacerea funcțiilor în reabilitarea orală:

A. fonaţia este asigurată prin volumul redus, apropiat de cel al dinților
naturali, morfologia fețelor orale
B. masticaţia este refăcută datorită fixării lucrării pe dinţii stâlpi, a transmiterii
fiziologice a presiunilor masticatorii
C. profilaxia țesuturilor dentare dure și țesuturilor parodontale
D. se previn migrările dentare și se asigură refacerea funcțională a planului ocluzal
E. prin transmiterea presiunilor în ax se asigură troficitatea fibrelor parodontale

46.Retenția componentei fizionomice a coroanei mixte poate fi:

A. aplicare prin pensulare/spray, de sisteme adezive
B. micromecanică asociată cu adeziune fizico-chimică
C. mecanică, respectiv macroretenţii
D. mecanică, respectiv microretenţii
E. adeziune chimică

47.Tehnica modernă de realizare a componentei fizionomice a coroanelor mixte

metalo- polimerice presupune:
A. straturile sunt polimerizate succesiv
B. depunerea rășinii se face în straturi succesive
C. polimerizarea rășinii în incinte speciale
D. sunt aplicate straturile individualizat, pentru efectul estetic maxim
E. depunerea directă a rășinii pe scheletul metalic

48.Tehnicile pentru aplicarea maselor ceramice:

A. Tehnica pensulării aditive este eficientă pentru aplicarea opaquer-ului și a
maselor ceramice de culori specifice
B. Morfologia lucrării protetice se modelează greu cu o spatulă
 C. În cadrul tehnicii pensulării aditive, umiditatea pastei este menținută de către
pensula umedă, iar aplicarea trebuie să fie gradată
D. adaptarea straturilor necesită o operațiune de presare care poate provoca defecte
de culoare
E. metoda spatulei permite ca o mare cantitate de pastă de masă ceramică să
fie aplicată o singură dată

49.Aplicarea straturilor de mase ceramice în protezarea fixă presupune:

A. utilizarea pensulelor şi a unor instrumente din truse standardizate
B. Masa ceramică pentru zona cervicală ar trebui arsă la o temperatură cu 20-30 0C
mai mică decât a celei pentru dentină
C. Culoarea stratului de opaq afectează de asemenea nuanța bazei ce poate
fi modificată şi de primer
D. Opaquer-ul se amestecă cu lichidul până se obține o consistență cremoasă, apoi
se depune prin pensulare uniform pe scheletul metalic
E. Grosimea componentei fizionomice trebuie să fie de 1,8-2 mm

50.Particularități în tehnica de aplicare a maselor ceramice:

A. Construcția protetică este așezată pe un suport de ardere pentru a se evita
deformarea, după care se face preîncălzirea la uşa cuptorului, timp de 5
minute
B. După condensare şi modelarea suprafețelor, masa ceramică se arde, obținându-se
o densitate mare şi o morfologie corectă
C. Glazurarea constă în aplicarea şi arderea unui strat final, superficial de
masă transparentă
D. După glazurare, interiorul coroanei se poate sabla, se lustruiesc marginile
metalice, pentru a nu transpare structura metalică

51.Lustruirea perfectă a scheletului metalic are următoarele avantaje:

A. țesutul mucos tolerează mult mai bine proteza
B. facilitează autocurățirea și curățarea artificială
C. evită aderarea alimentelor lipicioase la proteză
D. Prelucrarea suprafețelor se face cu freze dure din oțel sau freze diamantate
E. se evită formarea plăcii bacteriene și se va reduce procentul cariilor

52.Punți ceramice pe suport de zirconia:

A. La preparare este necesar un spațiu suficient în sens vertical
B. suportul de zirconia prezintă culoare (alb) și transluciditate
C. Capele au rezistență mare la o grosime foarte mică
 D. Din punct de vedere al tehnicii de realizare, zirconia este frezată computerizat
E. Avantajul absolut evident și de necontestat este estetica

53.Punți mixte metalo compozite:

A. Sunt mai puțin rezistente la abrazie
B. Adaptarea punților mixte metalo-compozite este foarte bună
C. Componenta metalică va prezenta micro şi macroretenţii și margine de
protecție ocluzală.
D. Compozitul este un material mai ieftin decât ceramica
E. Sunt instabile coloristic, durata de menținere fiind de maximum 10 ani.

54.Punți mixte metalo acrilice:

A. Principalul avantaj al restaurărilor din acrilat îl reprezintă costul scăzut
B. formează cu acrilatul legături mecanice puternice
C. Scheletul metalic are o grosime mult mai mare
D. principala lor aplicație este pentru restaurările provizorii
E. prezintă retenții metalice sub formă de "solzi" sau "ciupercuțe" pentru
retenția acrilatului

55.Tehnica clasică de ambalat în doi timpi:

A. presupune utilizarea a doua mase de ambalat, specifică și nespecifică
B. În al doilea timp, nucleul din masa de ambalat specifică se introduce în
conformatorul de turnare care conține masa de ambalat nespecifică
C. Cu aceeași masă de ambalat specifică se învelește și exteriorul machetei, realizând
un nucleu
D. În primul timp se introduce pasta de masă de ambalat specifică în interiorul
machetei, prin vibrare
E. Avantajul acestei tehnici - realizează o economie de masă de ambalat specifică

56.Galvanizarea:
A. Efect fizionomic crescut (grosime redusă)
B. Sisteme de galvanizare: AGC, Gammat, Plamatic, Halioforma HF
C. Suprafața modelului bontului este acoperită cu un strat de lac conductibil pe bază
de argint
D. presupune realizarea unei cape de aur cu puritate crescută prin electroformare
E. Aurul se depune prin galvanizare strat cu strat

57.Ambutisarea:
A. Prin ambutisare rezultă o capă bine adaptată
B. Sisteme: SUNRISE, ULTRALITE, CEPLATEC
C. Stratul superficial al foliei este format din aliaj de aur cu interval scăzut de topire
D. Pe modelul de ghips se adaptează o folie de aliaj nobil cu conţinut crescut de aur
E. Este o tehnică de prelucrare a aliajelor la rece

58.Caracteristicile corpului de punte:

A. să transmită forțele ocluzale în axul longitudinal
 B. să permită menținerea condițiilor de igienă a pacientului
C. să prevină migrarea dinților și apariția disfuncțiilor ocluzale
D. să restabilească funcția masticatorie în condiții funcționale neutraumatogene
E. să restaureze integritatea morfologică și funcțională a arcadelor modificate
prin edentație

59.Sistemele speciale de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Principalul dezavantaj este reprezentat de tehnologia dificilă de realizare, complexă
B. Se folosesc datorită esteticii excelente, pentru buna menținere și stabilizare a
protezei amovibile
C. Sistemul de matrice și patrice prezintă dezavantajul că matricile trebuie
înlocuite periodic și prețul lor este ridicat
D. Sunt folosite în scopul fixării, retenției și stabilizării protezelor dentare hibride
E. Sunt indicate pentru suportul protezelor compozite, protezelor overlay și
protezelor Swing-lock

60.Criteriile de alegere a unui sistem special de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Resorbția crestei alveolare
B. Dimensiunea spațiului edentat
C. Preparațiile dinților stâlpi
D. Dorința pacientului
E. Dintele suport să aibă înălțimea de 7-8 mm
61.Mijloace extracoronare de menținere, sprijin și stabilizare:
A. Sunt formate dintr-o matrice și o patrice
B. Nu necesită sacrificiu așa de mare de țesuturi dure dentare la preparare ca
cele intracoronare
C. Forțele sunt transmise în axul lung al dintelui
D. Matricea și patricea se realizează prin turnare în laborator, pe baza unei machete
de ceară sau mase plastice, pentru maximă precizie
E. Sunt plasate în afara conturului normal al dintelui stâlp

62.Analiza modelului de lucru la paralelograf:

A. Se execută paralelizarea și fixarea sistemelor speciale (culise, capse, telescoape)
B. Urmărește stabilirea poziției modelului
C. Se apreciază paralelismul dinților restanți
D. In urma analizei la paralelograf, medicul trasează pe modelul de studiu,
designul viitorului schelet metalic
E. Se stabilește axul de inserție și dezinserție al scheletului metalic
F. Se execută trasarea ecuatorului protetic

63.Modelul duplicat:
A. Pe modelul duplicat se confecționează macheta componentei metalice a
protezei scheletate
B. Reprezintă condiția obligatorie în conceperea și realizarea unei proteze scheletate
de mare precizie
 C. Este realizat din masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă
scheletul metalic
D. Modelul duplicat va fi parte integrantă a viitorului tipar
E. Modelul duplicat este copia pozitivă a modelului de lucru, special pregătit în
urma analizei la paralelograf

64.Pregătirea modelului de lucru pentru duplicare cuprinde:

A. Deretentivizarea dinților restanți se face pentru a obține un aspect cilindric,
ușor retentiv, cu suprafețe plane
B. Cu ajutorul răzuşei se îndepărtează excesul de ceară din zona subecuatorială
a dinților
C. Sunt deretentivizate procesele alveolare retentive și spațiile mucozale ale unor punți
prezente pe câmpul protetic
D. Analiza la paralelograf și deretentivizarea dinților restanți
E. În edentaţiile uniterminale sau latero-terminale folierea conectorului principal se face
spre șaua terminală, care va tinde să se înfunde, dar și spre hemiarcada opusă

65.Turnarea modelului duplicat:

A. Modelul duplicat este scos din amprentă prin secționarea acesteia
B. Impregnarea face ca suprafața modelului să fie neaderentă pentru profilele de
ceară din care se va confecționa macheta scheletului
 C. Pe soclul modelului duplicat există un orificiu ce corespunde pe porțiunea bazală cu
o pâlnie, și care se păstrează după duplicare, pentru turnarea scheletului metalic
D. Comparativ cu modelul de lucru, modelul duplicat este mai voluminos,
cuprinzând plusuri datorate cerii cu care s-a realizat deretentivizarea și folierea
E. Materialul pentru turnarea modelului duplicat se prepară la vacuum-malaxor, iar
amestecul fluid se toarnă treptat în amprenta aflată pe masa vibratorie, realizându-
se un model compact, fără bule de aer

66.Macheta scheletului metalic:

A. Elementele preformate sunt sub formă de plăcuţe, benzi, grile, etc…
B. Se realizează în laborator în conformatoare din siliconi, și grăbesc execuția
machetei, asigurându-i un aspect neted și o grosime uniformă
C. Macheta reprezintă viitorul schelet metalic, executată din elemente preformate
de ceară, material plastic, sau prin modelaj din ceară
D. Elementele preformate din ceară sunt mulate pe modelul duplicat, în
limitele desenului, aderând de acesta cu ușurință
E. Unirea diverselor elemente se face cu ceară fluidă, urmărindu-se
realizarea unghiurilor rotunjite, neretentive

67.Tiparul componentei metalice scheletate:

A. Avantajele folosirii vacuum-malaxorului: amestecarea materialului se face corect
atât ca intensitate cât și ca durată; absorbția aerului și folosirea vibratorului face
ca materialul să fie omogen, dur, fără bule de aer și cu duritate crescută
B. Tiparul reprezintă o cavitate în materialul refractar, reprezentat de masa de ambalat
C. Realizarea tiparului necesită utilizarea conformatorului, vacuum-malaxorului, masei
vibratorii și a masei de ambalat
D. Are forma viitorului schelet metalic, și rezultă prin topirea și arderea cerii machetei
E. O parte a tiparului este formată din însuși modelul duplicat

68.Pregătirea pentru ambalare a machetei componentei metalice scheletate,

presupune:
A. Realizarea machetei canalelor de curgere a aliajului topit
B. Pentru a ușura pătrunderea metalului topit în spațiul cavitar al tiparului, în zonele
cele mai groase ale machetei se vor atașa fire subțiri de nylon (nr. variabil) prin a
căror ardere se formează canale de evacuare a gazelor
C. Detensionarea și degresarea machetei
D. Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor

69.Masa de ambalat specifică în protezarea scheletată, conferă tiparului

caracteristici:
A. Să reziste la șocul determinat de curgerea aliajului topit
B. Să reziste la temperatura de topire a aliajului
C. Să nu se combine cu aliajul topit
 D. Duritatea tiparului este în funcție de priza masei de ambalat
E. Prepararea masei de ambalat se va face cu ajutorul vacuum-malaxorului, iar tiparul
va avea grosime uniformă

70.Topirea și introducerea aliajului topit în tipar, protezarea scheletată:

A. Topirea aliajului este un proces fizico-chimic prin care, sub acţiunea unui
surse calorice, aliajul metalic trece din stare solidă în stare lichidă
B. Temperatura în cuptorul de încălzire este de 200°C în momentul introducerii
tiparului și se ridică lent în 45 min., până se ajunge la 750°C pentru aliajele de
aur, și 1000°C pentru aliajele de crom-cobalt
C. Dilatarea termică este parte din coeficientul dilată rii totale a masei de
ambalat, constituind specificitatea fiecărui produs
D. Se asigură o închidere etanșă, astfel că, în interior se poate realiza controlat
o temperatură de la 100 la 1 000°C
E. Pentru aliajele nobile, greutatea specifică este mică, față de cele de Cr-Co, care
au preț de cost favorabil

71.Etapa de topire a aliajului, protezarea scheletată:

A. Curentul de înaltă frecvență prezintă următoarele avantaje: acționează de la
distanta asupra aliajului supus topirii; dezvoltă o temperatură ridicată într-un timp
scurt; se pretează cel mai bine unor procese tehnologice cu un înalt grad de
automatizare
 B. Fluiditatea aliajelor depinde de temperatură, fiind cu atât mai mare cu cât temperatura
este mai ridicată
C. Topirea poate fi făcută direct la nivelul conului, în zona cea mai înaltă
D. Topirea poate fi făcută în pâlnia tiparului sau într-un creuzet, urmând proiectarea
aliajului în tipar

72.Dezambalarea și prelucrarea scheletului metalic în protezarea scheletată:

A. Dezambalarea este operația de îndepărtare a masei de ambalat de pe
suprafața scheletului metalic
B. Pe suprafața scheletului pot rămâne mici zone, foarte aderente, din masă de ambalat
și o peliculă de oxid metalic
C. Defectele pot apare datorită tiparului supra încălzit și centrifugării intense
D. La prelucrare se folosesc discuri de carborundum, pietre montate și nemontate, freze
dure, un motor de mare turație, pentru îndepărtarea plusurilor, prelucrarea
suprafețelor mucozală și dentară
E. Planarea și netezirea, se face cu ajutorul materialelor abrazive

73.Macheta componentei acrilice în protezarea scheletată:

A. Dinții din acrilat se aleg ca formă, mărime, culoare, în concordanță cu dinții restanți
ai câmpului protetic
B. Dinții artificiali se adaptează ocluzal în contact cu antagoniștii și se fixează cu ceară
la nivelul șeilor scheletului
C. Macheta șeilor se modelează în strat subțire la nivelul pragurilor și treptelor
existente la locul de unire dintre conectorul principal și șei
D. Modelarea versanților vestibulari ale șeilor respectă forma și volumul
papilelor interdentare, festonul gingival și depresiunile interadiculare pentru
zona frontală
E. Se confecționează din o folie de ceară plastifiată, la nivelul șeilor, peste ea
aplicându- se scheletul metalic care se înfundă în ceară

74.Conectorii principali - caracteristici:

A. Sunt elemente transversale ale protezei scheletate ce pot uni șeile protezei sau o
șa cu elementele de menținere, sprijin și stabilizare
B. Sunt indicate forme diferite, în edentații intercalate
C. Confortul oferit pacientului
D. Rigiditatea, caracteristica esențială a conectorilor
E. Dimensiunea, forma și structura lor trebuie să asigure nedeformabilitatea în
timpul solicitărilor funcționale

75.Scopul utilizării elementelor speciale:

A. De a asigura construcției protetice o foarte bună eficiență funcțională
B. Sunt realizate din materiale biocompatibile
C. Nu modifică forma și funcția dinților naturali pe care se aplică
76.Elementele speciale de menținere, sprijin și stabilizare - avantaje:
A. Pot amortiza, într-o oarecare măsură, forțele de solicitare ocluzală despovărând
dinții suport
B. Sunt elemente puțin vizibile, discrete
C. Aceste elemente prefabricate se atașează de macheta protezei fixe
D. Reduc brațul pârghiei extra alveolare a dinților restanți, aplicând punctul de forță
spre ocluzal
E. Pot realiza un sprijin, o stabilizare și o retenție deosebit de eficiente

77.Dezavantajele elementelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare:

A. Necesită o perfectă instruire a întregii echipe stomatologice
B. Realizarea tehnologică este condiționată de dotarea laboratorului de tehnică
dentară cu un paralelograf, pentru studiul amplasării microelementului
C. Necesită o tehnologie deosebit de laborioasă şi precisă, cu materiale speciale
D. Necesită adeseori devitalizarea dinților pe care se aplică
E. Defectarea unui astfel de element presupune refacerea întregului aparat protetic

78.Materiale pentru confecționarea sistemelor speciale de menținere, sprijin și

stabilizare:
A. aliaj de platină-iridiu
B. aliajele speciale de aur platinat cu punct ridicat de topire (HSL) pentru
utilizarea porțelanului, lipire sau supra-turnări
C. aliaj aur-platină-argint
D. aliaje de aur platinat, în proporții diferite care fac ca acest aliaj să fie dur sau extradur:
Au 18% și Pt 5%
E. oțeluri inoxidabile (18/8)

79.Componentele paralelografului:
A. spatulele convergente de 2 și de 6 grade (la unele paralelografe)
B. tijele retentivometrice (joje) de 0.25, 0,50 și 0.75 mm
C. tija port-mină de grafit
D. tija de analiză (detectoare)
E. spatulele de ceară (răzuşe)

80.Sistemul Dolder:
A. Poate să fie de tip fricțional
B. Jgheabul metalic activabil este aplicat la distanță pe acesta
C. Trebuie aplicat în linie dreaptă, mai ales în regiunea frontală
Bara are în secțiune forma ovoidală, în edentațiile subtotale mandibulare când mai
există doi canini
D. Sunt avantajate sistemele cu sprijin dentar

81.Sistemele de tip balama:

A. Sunt indicate mai ales la mandibulă
 B. Permit șeilor terminale numai mișcarea de basculare prin înfundare
C. Realizează sprijinul mixt articulat
D. Sunt astfel construite încât să nu permită deplasarea inversă, adică bascularea
prin desprindere
E. Fac parte din categoria ruptori de forțe

82.Amortizorii de forțe:
A. Unul dintre cei mai folosiți amortizori pentru rezistența la uzură este
amortizorul DALBO
B. Matricea este confecționată din aur platinat și nu prezintă retenții pentru acrilat
C. Amortizorul Dalbo M este prevăzut cu șuruburi anterioare care limitează mișcările
șeilor până la completa înfundare
D. Sunt de fapt ruptori de forțe care însă, datorită unor resorturi elastice, readuc șeile
în poziția inițială, după încetarea efortului masticator
E. Mișcările permise sunt: translația orizontală limitată și bascularea prin
înfundare limitată, secundar
F. Resorturile elastice au o rezistență mult inferioară forțelor de masticaţie
G. Resorturile contribuie la decompresiunea țesuturilor mucozale ale crestei alveolare
H. Matricea este deschisă ocluzal, în interior conține un arc de oțel
I. Un resort mai puțin puternic se recomandă când dinții stâlpi au o valoare
parodontală redusă, la nivelul crestelor ajungând. mai multe presiuni
J. Patricea se aplică intracoronar pe protezele unidentare

83.Sistemul cu bile:
A. Matricea este fabricată dintr-un material plastic dur
B. Patricea este fabricată din material plastic
C. Poate fi element de fixare intracoronar
D. Se găsesc sub diferite forme: rotunde, pătrate sau speciale
E. Matricele au patru grade diferite de fricțiune
F. Diametrul bilei normale este de 2,5 mm
G. Patricea se poate turna doar din titan
H. Este un element de fixare ușor de prelucrat
 I. Sistemul cu bile are un cost crescut
J. Indicat pentru a înlocui implantul

84.Gravarea modelului funcțional:

A. Adâncimea pentru zona posterioară este de 2mm
B. Se realizează pe traiectul marginilor anterioare și posterioare ale
conectorului principal
C. Gravarea se face pe traseul conectorului secundar
D. Se realizează pe câmpuri protetice deficitare
E. Adâncimea de gravare este de max. 1 mm, și se atenuează la parodonțiu și
zona torusului palatin
F. Se utilizează un instrument ascuțit, tip excavator
G. Șanțurile nu vor fi vizibile pe modelul duplicat
H. Se face numai pe modelul maxilar
I. Nu se indică în cazul câmpurilor dure
J. Se face cu un instrument ascuțit, până în 1/3 anterioară a torusului mandibular

85.Bara sublinguală:
A. Se folosește când înălțimea planșeului bucal nu permite plasarea marginii superioare
a barei linguale la cel puțin 4 mm de marginea gingivală
B. Este plasată în dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular
C. Pe secțiune forma conectorului este de picătura, la fel cu bara linguală.
D. Previne interferența cu mișcările planșeului bucal
E. Se aplică și în prezența torusului mandibular masiv
F. Indicația de aplicare - în locul plăcuței dento-mucozale, doar dacă nu interferă
cu mișcările frenului limbii
G. Se aplică în locul barei linguale dacă anatomia câmpului protetic presupune
o deretentivizare masivă, pentru plasarea barei linguale
H. Este necesară inserția înaltă a frenului lingual
I. Se plasează posterior față de dispunerea normală a barei linguale, paralel
cu porțiunea anterioară a planșeului bucal.
J. Distanțarea se realizează prin foliere cu ceară specială

86.La programarea articulatorului trebuie să se țină cont de:

A. mișcările de coborâre a mandibulei se realizează prin ridicarea modelului maxilar
B. informațiile primite din cabinet
C. Relațiile intermaxilare înregistrate de tehnician
D. Rapoartele sunt transferate cu ajutorul machetelor viitoarelor proteze
 E. Axa balama trebuie să orienteze tehnicianul în montarea modelelor preliminare
F. Articulatorul este un dispozitiv simplu, ce efectuează mișcări verticale
G. brațul inferior e fix
H. mișcarea de lateralitate stângă se face prin mobilizarea spre dreapta a
brațului superior al articulatorului
I. Programarea articulatorului se face în parametrii trasați pe model
J. sensul mișcărilor pe care le simulează este invers celui real

87.Retenția protezelor scheletate este mărită de următoarele mijloace auxiliare:

A. alimentele lipicioase
B. deglutiție
C. parafuncţii
D. adeziunea
E. tonicitatea musculară
F. camerele de vid, arcurile intermaxilare
G. presiunea atmosferică
H. retentivităţile anatomice
I. fricțiunea elementelor componente ale protezei de dinții stâlpi
J. prelucrarea perfectă a protezelor

88.Dezavantajele folosirii sistemelor speciale sunt legate de faptul că:

A. necesită experiență tehnică și dotare de laborator performante
B. se pot activa ușor
C. reparațiile nu sunt posibile
D. realizează o fricțiune mare cu dintele stâlp
E. implică preparații importante ale dinților
F. există posibilități crescute de eșec
G. optimizările și reoptimizările acestor lucrări hibride sunt destul de dificil de executat
H. algoritmul de realizare presupune 3 etape
I. tehnicile de execuție sunt laborioase
J. materialele din care se confecționează sunt ieftine

89.Sistemul Ackermann are următoarele caracteristici:

A. călăreții nu pot fi din aliaj nobil
B. sunt elemente de menținere activă
C. barele pot fi livrate sub formă de machete sau din aliaj nobil
D. călăreții pot fi livrați sub formă de machete
E. nu se pot utiliza pentru menținerea unor proteze mobilizabile unilaterale
 F. sistemul poate fi din aliaj nobil
G. călăreții prezintă aripioare de retenție
H. nu necesită mult spațiu
I. nu este rezilient.
J. este rezilient

90.Avantaje zăvoarelor sunt reprezentate de:

A. menținerea pasivă
B. sunt indicate la pacienți cu igienă precară
C. se pot realiza prin supraturnare
D. nu pot fi aplicate la pacienți tineri
E. nu se produce uzura în timp
F. sunt elemente de menținere activă.
G. se pot utiliza pentru menținerea unor proteze mobilizabile unilaterale
H. în cazul utilizării unilaterale se renunță la conectorul principal
I. asigură confort sporit la purtare
J. nu sunt recomandate pentru edentaţii clasa a II-a Kennedy.

91.Factorii care intervin în fricțiune sunt:

A. suprafețele rugoase ale scheletului metalic
B. patricea culiselor
C. timpul
D. suprafața de contact
E. coroana primară a sistemului telescop
F. elementele structurii scheletate
G. prelucrarea de suprafață
H. proprietățile materialelor care vin în contact
I. conectorul principal
J. lungimea traseului de frecare

92.Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească orice șa de proteză scheletată sunt

următoarele:
A. rezistență mecanică pentru a se evita fracturile sau distorsiunile
B. suprafețele vestibulare trebuie modelate ușor convex, iar la mandibulă
suprafața linguală va fi modelată ușor concav pentru a nu micșora din spațiul
pentru limbă.
C. adaptarea intimă și precisă la țesuturile cu care vin în contact (creste și
periferia câmpului protetic)
D. autocurățirea și curățirea artificială,
 E. modelarea externă corespunzătoare și lustrul perfect vor împiedica
F. pârților moi în contact cu șeile.
G. menținerea protezei datorită tonicității musculare, și fixarea
H. suprafețe externe bine lustruite și fără retentivităţi datorate unui modelaj incorect
care ar favoriza retențiile alimentare.
I. să nu aibă o conductibilitate termică pentru a nu transmite variațiile termice la țesuturi
J. greutate redusă fără, însă a afecta rezistența mecanică

93.Șeile protezelor parțiale:

A. versantul vestibular se întinde până în zona de reflecție a mucoasei fixe
B. suportul muco-osos și dento parodontal
C. numărul șeilor este în acord cu numărul dinților restanți
D. au rolul de suport al dinților artificiali și de transmitere a forțelor masticatorii spre
E. reprezintă principalele elemente ale protezelor parțial amovibile, în contact direct cu
F. transmit forțele de solicitare conectorului principal
G. creasta edentată
H. prezintă doi versanți: vestibular și ocluzal.
I. versantul vestibular poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată
este proeminentă
J. amplitudinea șeilor este variabilă în raport cu amplitudinea spațiului edentat

94.Patricile capselor Ceka prezintă următoarele caracteristici:

A. pot fi rigide sau reziliente
B. patricea este activabilă
C. nu sunt activabile
D. pot avea formă cilindro - conică
E. sunt prefabricate din rășini calcinabile
F. au încărcare centrică
G. sunt activabile
H. sunt atașamente de precizie
I. patricea este de formă sferică sau cilindro-sferică
J. pot avea formă cilindrică

95.Clasificarea protezelor mobilizabile:

A. În funcție de suportul pe care sunt realizate, proteze cu suport mixt, implantar
și parodontal
B. În funcție de scopul terapeutic, proteze compozite (hibride)
C. Proteze parțiale mobilizabile speciale - telescoparea cu înșurubare (neindicată în
 boala parodontală)
D. după sistemul de fixare, protezele prin ancorare cu croșete
E. În funcție de scopul terapeutic, proteze articulate cu / fără sistem de revenire
F. după sistemul de fixare, protezele prin înșurubare - proteze mobilizabile telescopate
G. ddupă sistemul de fixare, protezele prin fricțiune - capse telescopate, bare,
croșete, culise
H. În funcție de scopul terapeutic, proteze parțiale mobilizabile definitive fixe
I. În funcție de scopul terapeutic, proteze parțiale mobilizabile provizorii, de urgență
J. În funcție de suportul pe care sunt realizate, proteze cu suport mixt –
muco- parodontal și implantar

96.Elemente fixe cu amortizor (cu resort rezilient):

A. culisele cu sprijin ocluzal sunt culise extracoronare în care patricea este în formă
de coadă de rândunică
B. datorită desființării sprijinului ocluzal la nivelul matricei, proteza mobilizabilă
se înfundă pe câmpul protetic
C. pot schimba axul de basculare a protezei mobilizabile și vor supra-solicita
dinții restanți
D. matricea plasată la nivelul sistemului conjunct culisează peste patrice
E. sunt elemente de precizie concepute pentru a anihila suprasolicitarea câmpului
protetic și deplasările protezelor generate de diferența între rezilienţa mucosală și
cea parodontală
F. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul cu conector în formă de
„S”; croșetul cu acțiune contrară; croșetul prelungit
G. au dezavantajul de a transmite forțele în afara perimetrului de susținere parodontal
H. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul în formă de
balansoar; croșetul cu conector în formă de „S”; croșetul cu acțiune
contrară
I. au fost imaginate datorită dezavantajelor pe care le prezintă elementele
conjunctoare care sunt prea rigide și suprasolicită dinții
J. din acest grup fac parte croșetele disjunctoare - croșetul prelungit; croșetul
cu extremitate liberă Rigolet; croșetul lui Thompson

97.Montarea dinților artificiali după Gysi:

A. complexul machete de ocluzie/modele funcționale montat în simulator nu respectă
principiile lui Gysi
B. modelele funcționale pe care se realizează macheta sunt montate într-un articulator
C. montarea se bazează pe teoria "ocluziei echilibrat balansată"
D. în relație centrică nu se realizează intercuspidare maximă între cele două arcade
 E. în mișcările de propulsie și lateralitate nu trebuie să existe contacte dentare pe
partea activă și de balans
F. relieful ocluzal, înălțimea și pantele cuspidiene trebuie corelate cu
traiectoriile condiliene
G. este utilizată o riglă specială, concepută de autor (rigla Gysi) care permite
măsurarea distanței dintre crestele alveolare precum și înclinarea axei
interalveolare
H. în lateralitate dreaptă trebuie să existe 2 puncte de contact: unul frontal și unul lateral
I. montarea dinților se face pentru fiecare hemiarcadă, maxilar și mandibular
J. utilizează dinți artificiali anatoformi ce reproduc forma și dimensiunea dinților naturali

98.Alegerea dinților artificiali pentru edentaţiile frontale rezolvate cu proteze

scheletate necesită atenție maximă cu privire la:
A. compatibilitatea cu structura metalică a șeii
B. corespondența cu arcada antagonistă
C. respectarea principiilor și regulilor de montare
D. alegerea mărimii dinților
E. corelarea cu elementele speciale de stabilizare
F. stabilirea corectă a culorii dinților, în funcție de dinții restanți
G. alinierea coletelor în funcție de dinții restanți
H. realizarea obligatorie de artificii de montare (diasteme, treme sau înghesuiri, rotaţii)
I. mascarea brațelor active ale croșetelor
J. alegerea formei dinților artificiali

99.Reperele de montare a modelelor în ocluzor sunt:

A. planul medio-sagital al modelelor să se suprapună aceluiași plan al ocuzorului
B. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie paralel cu un plan imaginar
C. liniile caninilor să fie în prelungirea planului ocluzal
D. linia surâsului trasată pe modelul inferior să fie paralelă cu axa balama
E. să existe o distanță între soclul modelului superior și brațul superior al ocluzorului
F. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie perpendicular pe axa balama
G. planul de ocluzie să fie orizontal, paralel cu planul mesei
H. planul de ocluzie să fie perpendicular pe un plan orizontal
I. distanța dintre punctul interincisiv și axa ocluzorului trebuie să fie de aproximativ
10,5 cm
J. planul medio-sagital al modelelor trebuie să fie paralel cu axa balama

100.Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

A. Volumul nu trebuie să împiedice masticația
 B. Volumul nu trebuie să influențeze montarea dinților artificiali
C. Traiectul trebuie să fie întotdeauna vertical
D. Volumul nu trebuie să îngrădească mișcarea limbii
E. Rigiditatea, care se obține prin lățime și grosime
F. Elasticitatea, obținută prin grosime
G. Traiectul trebuie să fie orizontal
H. Se aplică pe suprafețele convexe ale dinților restanți
I. Joncțiunea cu conectorul principal se face în unghiuri rotunjite
J. Volumul nu trebuie să influențeze dimensiunea dinților artificiali

101.Pregătirea machetei în vederea ambalării:

A. Numărul de canale nu depinde de grosimea machetei, nici de mărimea și
de complexitatea ei.
B. Canalele principale de turnare trebuie să fie rotunde, cu diametrul de 3-4 mm
sau formă de benzi cu dimensiuni de 2/4 mm
C. Modalitatea de amplasare a canalelor este diferită, pentru a nu influența
curgerea aliajului
D. Canalele principale de turnare trebuie să fie ovale, cu diametrul de 2 cm sau
sub formă de bare, cu dimensiuni de 2/4 mm.
E. Numărul de canale va depinde de grosimea machetei, de mărimea și de
complexitatea ei, se folosesc minim 4 canale principale și tot atâtea secundare
F. Canalele de turnare principale, vor avea o grosime mai mare, având și rol de
rezervor de metal, cu scopul de a compensa contracția de răcire a aliajului
G. Canalele principale trebuie să ajungă în partea cea mai subțire, mai puțin
voluminoasă a machetei.
H. Canalele principale trebuie să ajungă în partea cea mai groasă a machetei
I. Canalele de turnare principale, și în special cel central, vor avea o grosime mai
mică, nefiind necesară compensare contracției de răcire a aliajului
J. Plasarea canalelor se face astfel încât să se asigure o curgere facilă a aliajului, cât
mai scurt și mai drept.

102.Determinarea axei de inserție și dezinserție a protezei:

A. Axul de inserție și dezinserție este stabilit de medic, prin fixarea elementelor
speciale direct pe dinții stâlpi
B. Axul de inserție poate fi vertical: proteza este aplicată pe toți dinții stâlpi simultan
C. Se realizează cu ajutorul tijei răzușă
D. Axul de inserție poate fi vertical posterior
E. În această fază se stabilește poziția modelului astfel încât toți dinții stâlpi prezintă
 retentivități favorabile pentru plasarea elementelor de menținere
F. Axul de inserție poate fi vertical spre dreapta: proteza este aplicată mai întâi pe dinții
G. Se realizează cu ajutorul tijei detectoare.
H. Axul de inserție nu trebuie determinat, el este indicat de înclinarea dinților stâlpi
I. Axul de inserție poate fi orizontal
J. În această etapă se stabilește deretentivizarea dinților stâlpi, pentru a
aplica elementele speciale de menținere, sprijin și stabilizare

103.Dinții artificiali din acrilat:

A. La protezele provizorii, imediate nu pot fi realizați odată cu baza protezei
B. Sunt folosiți cel mai des, cu toate că au duritate scăzută (se abrazează ușor)
C. Presupune costuri ridicate, datorită materialelor
D. Nu au transluciditate și sunt instabili din punct de vedere cromatic
E. Se lustruiesc ușor, legătura cu baza protezei se face pe cale chimică, fiind o
legătură durabilă
F. Suferă procesul de ,,îmbătrânire"
G. Pot fi fabricați sau confecționați în laborator
H. Se pot modifica și după finalizarea protezelor
I. Nu pot fi adaptați cu ușurință la dimensiunile spațiului edentat prin șlefuire
J. Nu pot fi modificați ca formă și individualizați ocluzal

104.Dinții din porțelan:

A. Nu se pot individualiza ocluzal, deoarece s-ar pierde luciul acestei fețe
B. Adeziunea chimică a dinților față de baza protezei este optimă
C. Deși ca și rezistență, sunt superiori celor acrilici, fără fenomene de abraziune,
sunt casanți și în timp, pot determina datorită durității superioare față de dinții
naturali, abraziunea acestora
D. Legătura cu baza protezei confecționată din acrilat se face numai mecanic
prin sistemele de retenție, fapt care duce frecvent la desprinderi
E. Adaptarea lor prin șlefuire la dimensiunile spațiului edentat nu este posibilă la
nivelul zonelor vizibile (fețele proximale și zona de colet)
F. Laboratorul poate să prezinte un număr redus de garnituri de forme și culori
diferite, datorită adaptabilității estetice
G. Sunt rezistenți și cu o estetică superioară, și nu determină zgomote în
timpul exercitării funcțiilor
H. Sunt șlefuiți cu ușurință pentru o adaptare cât mai exactă
I. Realizează o adeziune cu baza protezei
J. Fața vestibulară nu se poate modifica prin șlefuire deoarece s-ar pierde luciul
105.Sistemele de culise:
A. Sunt alcătuite din două părți: - matricea, un tub cu diferite forme pe
secțiune; - patricea, culisează în interiorul matricei cu mare exactitate, având
aceeași formă
B. Forma pe secțiune a culiselor are forma literei X, Y sau Z
C. Matricea se află fixată la nivelul conectorului secundar
D. Fie matricea, fie patricea se fixează la dinții restanți, care întotdeauna sunt
acoperiți de microproteze, cealaltă parte fixându-se la nivelul scheletului metalic
al protezei
E. După raportul cu microprotezele, se pot deosebi: - culise intracoronare,
culise extracoronare, și culise intra-extracoronare
F. Asigură un bun efect fizionomic, sistemul fiind aproape invizibil
G. Asamblarea celor două părți componente ale culisei se face în cavitatea
orală, asigurându-se menținerea, sprijinul și stabilizarea protezei
H. Patricea se fixează la dinții restanți, acoperiți de microproteze, cealaltă parte
se fixează pe componenta fizionomică a șeii
I. Sunt elemente rezistente dar nu îndeplinesc criteriul fizionomic în totalitate
J. Uneori, sistemul poate fi îmbunătățit prin adăugarea unei capse

106.Folierea modelului funcțional:

A. Procesul alveolar mandibular se foliază distal de conectorul principal
B. Traiectul vestibular al conectorilor secundari se foliază la molari, la 2 mm
C. Parodonțiul marginal și papilele nu se foliază
D. În regiunea palatală, este necesară o foliere precisă, la acest nivel realizându-se
un prag drept (limita internă a acrilatului șeii)
E. La maxilar se vor folia crestele alveolare
F. Se foliază torusul maxilar, când e prezent și trebuie traversat de către conectorul
principal, cu ceară roz, de o grosime între 0,5 și 1 mm, în funcție de mărimea
torusului
G. Se face o foliere suplimentară, pentru plăcuțele mucozale, la distanță de 2 mm
H. La maxilar se ocolește papila retroincisivă, la 0,2-0,3 mm
I. Se realizează pentru obținerea unui spațiu între scheletul metalic și model.
J. Rafeul median, când este prezent și are formă ascuțită, palpabilă, se va folia la 0,3-
0,4 mm

107.Realizarea tiparului scheletului metalic (ambalarea machetei):

A. Între machetă și partea deschisă, superioară a conformatorului nu trebuie să
existe spațiu, în momentul ambalării
B. Ambalarea machetei, se face direct, fără a utiliza sisteme și materiale speciale
de ambalare
C. La ambalare, între machetă și peretele cuvetei să existe un spațiu de 1,5 cm
D. Se ambalează macheta cu modelul duplicat, ce face parte din tipar
E. Se face în conformatoare speciale (cuvete), a căror formă și dimensiune depinde
de modul de realizare a machetei canalelor de turnare
F. Există 3 - 4 mărimi de conformatoare, pentru ambalare
G. Ambalarea se face cu masă de ambalat specifică aliajului
H. La ambalarea este importantă etapa de izolare
I. Detensionarea machetei se face după introducerea ghipsului în tipar
J. Tiparul este o formă convexă, ce prefigurează scheletul metalic

108.Scopul ambalării va fi:

A. De a crea o suprafață internă a tiparului cât mai netedă, ușurând
prelucrarea ulterioară
B. De a permite eliminarea gazelor rezultate din încălzirea tiparului
C. De a asigura expansiunea aliajului
D. De a permite pătrunderea aliajului topit
E. Asigurarea dilatării termice în condițiile compensărilor necesare
F. De a oferi posibilitatea prelucrării directe
G. De a favoriza încălzirea aliajului în tipar
H. De a obține piesa brută de turnare
I. De a asigura o rezistență suficientă tiparului la forța exercitată de aliajul împins în
tipar
J. De a compensa contracția de răcire a aliajului metalic prin dilatare termică specifică

109.Elementele indirecte (mijloace antibasculante):

A. Culisele, coroanele telescopate: participă la frânarea tendinței de basculare a
șeii terminale
B. Rebazarea periodică a șeilor mezial, se opune basculării
C. După sensul deplasării extremității șeii poate fi o basculare prin desprindere sau
prin înfundare.
D. Protezele termino-terminale prezintă mișcări de rotație, de balans, în jurul
axului reprezentat de dinții stâlpi
E. Elemente ce favorizează bascularea – pintenii ocluzali din foseta distală
F. Sistemele speciale de menținere, sprijin și stabilizare se opun basculării
prin desprindere
G. Elementele indirecte se opun tendințelor de basculare
H. Elementele care se opun basculării prin înfundare - șeile extinse la maxim
I. Elemente care se opun basculării prin desprindere: pintenul ocluzal, roşetul dentar
continuu
J. Amprentare funcțională corectă se opune desprinderii
110.Modelul funcțional:
A. Este utilizat pentru confecționarea machetei protezei
B. Se obține pe baza amprentei funcționale
C. Este model de studiu și model documentar
D. Este utilizat pentru realizarea portamprentei individuale
E. Se confecționează din ghips obișnuit
F. Este util pentru realizarea machetelor de ocluzie
G. Este folosit pentru a înregistra rapoartele de ocluzie
H. Se montează în simulator pentru etapa de confecționare a machetelor
I. Poate fi aplicat pentru înregistrarea dimensiunii verticale
J. Este necesară trasarea limitelor câmpului protetic

111.La montarea dinților după Gysi trebuie respectate următoarele reguli:

A. Montarea se face întâi la nivel mandibular
B. Montarea dinților artificiali maxilari se face vestibularizat
C. Fiecare dinte se articulează cu un singur antagonist
D. Montarea dinților se face strict pe mijlocul crestei, cu excepția frontalilor superiori
E. Premolarii superiori nu contactează planul de ocluzie prin cuspizii vestibulari
F. Dinții din zonele laterale trebuie să refacă curba sagitală
G. Dinții arcadei maxilare trebuie să îi circumscrie pe cei ai arcadei mandibulare
H. Montarea dinților inferiori începe cu molarul prim inferior
I. Montarea dinților superiori se face alternativ, dreapta/stânga, de la linia mediană
J. Molarul prim inferior se montează perpendicular pe linia mediană

112.Sistemul de bare cu călăreți utilizat în supraprotezare:

A. Este fiabil, dar sprijinul mixt al protezelor este condiționat de repartizarea
topografică a dinților
B. Nu este un sistem favorabil din punct de vedere profilactic
C. Este des aplicat în zonele laterale
D. Este perfect adaptat pentru aplicarea la nivelul caninilor
E. Conferă un aspect estetic bun
F. Bara care unește pilierii de sprijin nu este capabilă să contracareze
componenta traumatogenă a forțelor ocluzale
G. Prezintă ancorarea prin fricțiune, astfel că, menajează câmpul protetic
H. Respectă principiile biomecanice
I. Are o funcționalitate bună, optimă
J. Sistemul de bare prezintă multiple dezavantaje
113.Dintre conectorii principali mandibulari, bara linguală are următoarele
caracteristici:
A. Distanța față de parodonțiul marginal este variabilă, în funcție de dinții restanți
B. Aliajele folosite asigură rezistența suficientă, astfel că, dimensiunea barei este redusă
C. Se aplică atunci când procesul alveolar are înălțimea de minim 10 mm
D. Este preferată asociat în varianta unui croșet continuu, pentru a asigura rezistență
și sprijin protezei și ca elemente de solidarizare al dinților restanți
E. În protezarea hibridă, conectorul principal bară linguală, este înlocuit de
eficiența elementelor speciale
F. Este utilizată rar, datorită presiunilor pe care le transmite, producând un
disconfort pacientului
G. Are o grosime de 1 mm superior și 3 mm inferior, un profil semipiriform, oval
sau semirotund
H. FARA ENUNT
I. Se aplică la nivelul versantului lingual al procesului alveolar și la 4-5 mm
de parodonțiul marginal al dinților
J. Pe secțiune, bara linguală este rotundă în cele mai multe situații

114.Șeile în protezarea scheletată / hibridă:

A. Restabilesc continuitatea arcadei dentare și asigură suportul pentru dinții artificiali
B. Au rol în stabilizarea protezei pe câmp
C. Spațiul pentru componenta fizionomică se păstrează din etapa de model preliminar
D. Componenta metalică a șeilor este de diferite forme în funcție de tipul edentației
E. Este asigurată o bună retenție componentei acrilice și dimensiunile sunt
reprezentate de 2/3 din lungimea șeii și 2/3 din lățimea ei
F. Refac funcția fonetică prin versantul vestibular
G. La nivel frontal nu sunt aplicate șei metalice din considerente estetice
H. Au forme diferite pe secțiune, cu microretenții pentru componenta fizionomică
I. Șeile terminale sunt unite prin conector secundar
J. Acoperă crestele alveolare și sunt alcătuite dintr-o component metalică, acrilică
și dinții artificiali

115.Capsele:
A. Acțiunea lor are la bază retenția dată de zona subecuatorială a patricei
B. igienizare dificilă
C. Capsele se pot folosi și cu ajutorul acrilatului elastic care poate să căptușească
zona din vecinătatea sferei retentive, favorizând inserția și dezinserția protezei
D. Nu sunt atașamente de precizie
E. asigură transmiterea forţei ocluzale
 F. pot avea formă cilindrică
G. La nivelul protezei scheletate de fixează o capsă ce încercuiește bontul și
realizează retenția
H. Componentele capselor sunt matricea tubulară care este fixate pe fața mucozală a
șeilor și patricea în formă sferică, ce este fixate la un dispozitiv radicular
I. patricile se pot schimba în timp
J. pot fi rigide sau reziliente

116.Bara Gilmore:
A. Au mecanisme speciale, prevăzute cu 4 călăreți
B. Aliajele nenobile sunt frecvent utilizate
C. Peste aceasta se aplică șaua protezei în care se află cei doi cavaleri din
sârmă elastică, în formă de buclă și asigură retenția șeii
D. Sistem performant pentru inserția protezelor subtotale
E. Sunt elemente prefabricate, de precizie
F. Este denumită și bară cu căl ăreț
G. Pot fi realizate din rășini calcinabile
H. Se inseră la nivelul unui breșe edentate, fiind susținută la extremități de elemente
de agregare
I. Se aplică în zona frontală maxilară
J. are formă rotundă sau ovoidă pe secțiune

117.Bara Dolder:
A. Se poate aplica în zona laterală mandibulară
B. Pe secțiune are formă rotundă sau ovalară
C. Călărețul este de aceeași lungime cu bara, are o grosime de 0,3 mm și are
diferite forme în funcție de sprijinul protezei
D. Este indicată pentru edentațiile subtotale la nivelul ultimilor dinți rămași pe arcadă,
de obicei ultimii doi canini
E. Bara are formă de U sau ovoidă pe secțiune și se fixează pe două dispozitive
corono- radiculare
F. Bara și călărețul de pot realiza sub formă de machete prefabricate din material
plastic sau materiale metalice ce se atașează la nivelul scheletului metalic
G. Călărețul poate fi aplicat la nivelul mijlocului crestei
H. Au dezavantajul că necesită un sacrificiu mare de substanță dentară și
devitalizarea dinților, datorită secționării coroanei dentare
I. Recomandat în edentații terminale unilaterale
118.Telescoparea:
A. Coroanele telescopate au forma capei primare de trunchi de con cu unghiul peste
10°, ceea ce asigurând o retenție bună
B. Coroanele telescopate conice determină o inserție ușoară, dar o dezinserție dificilă
a protezei
C. Pentru a utiliza coroanele telescopate trebuie să existe un contact strâns
între suprafața ocluzală a bontului și planul de ocluzie
D. Telescoparea coronară are în alcătuire o capă primară care are formă cilindrică
sau tronconică
E. Este de două feluri: coronară (parțială sau totală) și radiculară
F. Coroanele telescopate pot fi cilindrice, conice, reziliente sau speciale
G. Dezavantajele sistemului de telescopare sunt reprezentate de inserție și
dezinserția, imposibilitatea obținerii unor pereți complet paraleli între pereții
coroanelor dinților stâlpi și gradul de uzură continuu
H. Sistemul de coroane telescopate nu asigură refacerea funcțiilor afectate de edentație
I. Asigură menținerea protezelor prin fricțiunea dată de capa primară și cea secundară
J. Coroana secundară este de asemenea un element component, face parte
din scheletul metalic al protezei și reproduce morfologia dintelui pe care se
aplică

119.Sistemele magnetice:
A. Un dispozitiv magnetic are în alcătuire o capă /un dispozitiv radicular și
magnetul propriu-zis care se atașează în proteza amovibilă
B. Indicația pentru aplicarea sistemelor magnetice este la pacienții cu țesuturi
deficitare, pierderi mari de substanță
C. Contraindicațiile sistemelor magnetice - în cazul în care se dorește aplicarea
acestora pe creste alveolare atrofiate
D. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că magneții își pierd din proprietăți
E. Inserția și dezinserția protezei este ușor de realizat
F. Sunt indicate pentru supraprotezarea pe resturi radiculare sau implante
G. Prezintă o serie de avantaje precum dimensiunea redusă și retenția mare
H. Principiul de funcționare se bazează pe forța de atracție a magnetului asupra
aliajului capei sau al dispozitivului radicular
I. Aliajele din care pot fi realizate sistemele magnetice sunt cele care au proprietatea
de a respinge alte aliaje
J. Magnetul se poate dezactiva la solicitări mari

120.Sistemele articulate:
A. Aceste sisteme direcționează forțele spre creasta alveolară
B. Tehnologia de realizare a acestor sisteme este facilă, fapt ce le recomandă
pentru utilizarea frecventă
C. Au dimensiuni reduse, confort sporit pentru pacient
D. Balamalele asigură deplasarea șeilor prin înfundare și permit bascularea
prin desprindere
E. Amortizorii de forță prezintă resorturi elastice ce imprimă mișcări forțate din
poziția inițială, la inițierea masticației
F. Sistemele articulate acționează prin distribuirea uniformă a forțelor
G. Aceste sisteme se utilizează doar în cazul edentațiilor terminale
H. Permit înlocuirea a maximum trei dinți absenți de pe arcadă și se mai numesc
sisteme reziliente
I. Cu ajutorul acestor sisteme se pot realiza mișcări verticale și orizontale ale șeilor
în timpul masticației
J. Din punctul de vedere al dezavantajelor, sistemele articulate duc la o resorbție
a crestei

121.Pregătirea modelului în vederea duplicării constă în:

A. Gravarea modelului maxilar
B. Deretentivizarea prin aplicarea unor lacuri speciale
C. Deretentivizarea unor zone de interferență
D. Amprentarea modelului funcțional
E. Folierea modelului
F. Folierea modelului preliminar
G. Confecționarea port-amprentei individuale
H. Deretentivizarea dinților restanți
I. Gravarea zonei Ah mandibular
J. Gravarea modelului funcțional

122.Modelul duplicat:
A. reprezintă copia fidelă a modelului de lucru
B. Este realizat în conformator special
C. completează examenul clinic
D. Tratarea termică se face la temperaturi joase
E. se realizează din gipsuri dure și extradure de clasa a III-a şi a IV-a
F. Este confecționat din ghips
G. reprezintă copia modelului de lucru pregătit
H. se realizează din masă de ambalat
I. se montează în articulator, pentru o corectă realizare a scheletului metalic
 J. Se izolează pentru realizarea machetei scheletului metalic

123.Analiza modelului la paralelograf este o operație realizată de:

A. medic pe modelul preliminar
B. de către medic, pe modelul duplicat
C. și de către tehnicianul dentar
D. tehnician, pe modelul funcţional
E. tehnician și medic pe modelul funcțional
F. de către tehnician pe modelul duplicat
G. medic, pe modelul funcţional
H. tehnician, pe modelul preliminar
I. și de către medic, în cabinet

124.După raportul cu protezele fixe, se pot deosebi următoarele tipuri de

culise:
A. Mini-micro
B. Intra-radiculare
C. Supra-radiculare
D. Interradiculare
E. în T, H, trapez, circulare
F. Intra-extracoronare
G. Intracoronare
H. Supra coronare
I. Extracoronare
J. Extraradiculare

125.După modalitatea de confecționare se pot deosebi următoarele forme de

culise:
A. vasculare
B. Fabricate industrial
C. Prefabricate
D. Individualizate
E. Extracoronare
F. Din rășini calcinabile
G. În picătură
H. În W
I. Intercoronare
J. Circulare

126.Forma pe secțiune a patricelor culiselor poate fi:

A. În opt
B. În picătură
C. Din rășini calcinabile
D. În alpha
E. In C
F. In H
G. In T
H. Circulară
I. Ovalară
J. În W

127.Forma pe secțiune a barelor Dolder poate fi:

A. În C
B. În H
C. Sferică
D. Trapezoidală
E. În Z
F. Ovoidă
G. Dreptunghiulară
H. În U
I. Rotundă
J. Pătrată

128.Matricea capselor poate avea următoarele forme:

A. Dreptunghiulară
B. Cilindro-sferică
C. În H
D. În T
E. Pătrată
F. Sferică
G. Cilindrică
H. Ovoidă
I. Cilindro-conică
J. Ovalară

129.Patricile capselor Ceka prezintă următoarele caracteristici:

A. Au dimensiuni mari
B. Sunt variabile ca formă
C. Pe secțiune au forma literei S
D. Pot avea formă cilindrică
E. Nu sunt activabile
F. Pot avea formă cilindro-conică
G. Sunt activabile
H. Au formă sferică
I. Pot fi realizate în laborator
J. Sunt prefabricate din rășini calcinabile

130.Avantajele sistemelor articulate:

A. Distribuția uniformă a forțelor
B. Elemente constitutive din rășini
C. Dimensiuni reduse, confort sporit pentru pacient
D. Rigiditatea construcției
E. Posibilitatea de mișcare
F. Reducerea presiunii pe primul dinte dinspre edentaţie
G. Estetica
H. Resorturi din titan
I. Direcţionarea forţelor spre creastă
J. Libertatea de mișcare a sistemului

131.Telescoapele:
A. permit deplasarea protezelor în mai multe sensuri, fără ca mișcarea să se
transmită integral dinților stâlpi
B. Capele prezintă aceleași dimensiuni
C. folosesc fricțiunea care apare între suprafața externă a unor cape, fixate pe
dinții restanți și suprafața internă a unei coroane ce face parte din scheletul
metalic al protezei
D. nu asigură o refacerea fizionomiei
E. Se cimentează cu adezivi speciali
F. Sunt sisteme moderne
G. sunt sisteme speciale care permit realizarea unei conexiuni elastice între
elementele dentare ale protezei și șeile mixte
H. Coroana primară este elastică
I. Asigură stabilitatea construcției
J. se realizează numai din aliaje nobile

132.Bara linguală a protezelor scheletate are, pe secțiune, o formă:

 A. dreptunghiulară
B. ovalară
C. pătrată
D. semiovalară
E. semipiriformă
F. semielipsă
G. Formă de trapez
H. semirotundă
I. rotundă
J. variabilă

133.Atașamentele intracoronare:
A. Nu sunt dificultăți la reparații sau înlocuire
B. Dezavantajul atașamentelor intracoronare - necesitatea realizării unor proteze fixe
care să prezinte o preparație sub formă de casetă
C. Datorită principiului de construcție, limitează mișcările orizontale sau de basculare
ale protezelor, care sunt transmise dinților stâlpi
D. Determină pierderea fricțiunii în timp, și mobilizarea protezei
E. Prezintă ca avantaj major faptul că, elimină componentele vizibile de menținere
și sprijin și ca urmare sunt estetice
F. Nu se încadrează în conturul coronar al dintelui
G. Sunt mai ușor de poziționat în totalitate în perimetrul dintelui
H. Nu sunt eficiente pe dinți cu dimensiuni mari
I. În cazul protezelor cu sprijin mixt este indicată utilizarea lor fără asocierea
ruptorilor de forță
J. Prezintă un sprijin plasat favorabil față de axul lung al dintelui

134.Capsele - caracteristici:
A. Reprezintă sisteme ce nu permit mișcări orizontale
B. Este necesar să se suplimenteze stabilizarea prin atașarea suplimentară de culise
sau telescoape, pe un număr mare de dinți
C. Sunt indicate extraradicular în cazul supraprotezării sau pentru menținerea protezelor
parțiale mobilizabile
D. Se aplică extracoronar doar în condițiile solidarizării a cel puțin doi dinți
E. Poate apare suprasolicitare mecanică datorită suprafeței de contact
dintre componente
F. Cea mai frecventă utilizare a capselor este pe capele radiculare, dar pot fi plasate
si intraradicular, extracoronar sau pe bare
G. Se aplică în edentaţiile frontale în cazurile în care se impune prezența unei rigidități
H. Rigiditatea lor destul de crescută
I. Sunt aplicate pe fețele proximale ale dinților stâlpi în edentațiile terminale
J. Permit mișcări verticale și de rotație

135.Avantajele culiselor:
A. Estetică favorabilă (prin placare)
B. Realizează o legătură foarte rigidă între șeile protezei și dinții stâlpi, care vor
fi solicitați printr-un efect de pârghie deosebit de mare in masticație
C. Sunt greu de optimizat,
D. Igienizarea și manipularea sunt greoaie pentru pacient
E. Asigură o bună stabilizare a protezei mobilizabile prin legătura rigidă
F. Preparațiile dentare sunt relativ reduse (la culisele extra coronare)
G. Încărcarea dinților stâlpi este axială (la cele intra coronare)
H. Necesită realizare tehnică de precizie
I. Pot fi activate (în funcție de construcție)
J. Fricțiunea se stabilește greu

136.Sistemul de menținere magnetică:

A. Sistemul are indicații restrânse clinic
B. Sunt elemente prefabricate, de precizie
C. Au dezavantajul de a se modifica în timp
D. Este format astfel dintr-un magnet propriu zis și un aliaj care se poate magnetiza
E. Este destinat edentaţiilor parțiale, în următoarele situații: edentaţii
terminale, subtotale
F. Este deosebit de simplu și de eficient, utilizat în supraprotezare
G. Este indicat în edentaţiile intercalate
H. Aliajele de titan sunt frecvent utilizate
I. Magnetul poate fi plasat la nivelul conectorului secundar
J. Proteza nu necesită o direcție exactă de inserție

137.Barele:
A. Sunt conectori principali realizați din aliaje, având o lățime de 5 mm și o grosime de
2- 4 mm
B. La mandibulă sunt mai groase decât la maxilar, unde sunt folosite mai rar
C. Reprezintă cele mai utilizate tipuri de conectori principali al protezelor
scheletate mandibulare
D. Au formă cilindrică, aplatizată vestibulo-oral
E. Se aplică la nivelul șeii distale terminal
F. Au pe secțiune o formă semirotundă, ovală sau de picătură
G. Aplicate la nivel maxilar, pe zona frontală
H. Se realizează din aliaje nenobile
I. Sunt posibile schimbări în raportul dimensional, determinate de zona în care se aplică
J. Conectori principali, cu dimensiuni standard

138.Indicațiile sistemului telescopic:

A. Dacă nu există contraindicații de ordin estetic se pot realiza și în zona frontală,
în special la nivelul caninilor
B. Acest sistem de supraprotezare poate fi indicat inclusiv pe dinți cu mobilitate
de gradul I
C. Sistem ce este recomandat pentru zona de arcadă cu resorbție
D. Nu este aplicat pe dinți cu mobilitate mare
E. Indicat pentru refacerea fizionomiei
F. Contraindicat a fi aplicat în edentații extinse
G. Se referă la rezolvarea unor forme mai mult sau mai puțin complexe ale
edentaţiilor parțiale întinse, extinse și subtotale, situate la nivelul mandibulei
H. Este suficient să fie aplicat pe un singur dinte restant
I. Pentru cazurile clinice în care dinții restanți care suportă ancorarea sunt
repartizați eficient pe arcadă, în număr mare, iar antagoniștii sunt reprezentați
de o proteză parțială mobilizabilă sau totală
J. Coroana telescopată este indicată pe dinți din zona laterală

139.Atașamentul după Roach (Degudent) prezintă următoarele caracteristici:

A. patrici din aliaje nenobile
B. nu prezintă reziliență verticală
C. matricea este dintr-un aliaj de Au-Pt
D. patricea are formă cilindrică
E. se poate aplica extracoronar
F. Indicat pentru supraprotezare
G. nu este activabil
H. este un sistem de înaltă precizie
I. patricea are formă sferică
J. Este utilizat în anumite situații clinice

140.Gutierele sunt folosite în reabilitarea orală în următoarele situații:

A. În unele anomalii dento-maxilare
 B. Pentru restabilirea integrității arcadei dentare
C. În edentații terminale
D. În restaurări estetice frontale
E. Pentru interferențe ocluzale
F. În imobilizarea dinților parodontotici
G. Pentru tratamente la nivelul ATM
H. Ca modalitate de protecție pentru sportivi
I. Gutierele nu sunt necesare în reabilitări orale
J. În terapia bruxismului

141.Gutierele de protecție pentru sportivi sunt:

A. Gutiere antisnoring
B. 5.Gutiere de înălțare
C. Gutiere preconfecționate, standard
D. Menținătoare de spațiu
E. Gutiere preformate "boil and bite"
F. Sisteme speciale de protecție, din silicon
G. Gutiere din rășini acrilice
H. Gutiere realizate prin termoformare
I. Gutiere pentru ATM
J. Gutiere din materiale ceramice

142.Metodele de realizare a gutierelor în laboratorul de tehnică dentară sunt:

A. 5.Printarea 3D
B. Prin tehnica clasică
C. Ambalarea machetei
D. Sinterizare
E. 2. Metoda directă
F. Galvanoformare
G. Metoda indirectă
H. 4.Termoformarea
I. Prin scanare
J. 3.Metoda semiindirectă

143.Indicațiile majore de utilizare a gutierelor sunt:

A. Fluorizarea dinților temporari și permanenți
B. Contenție
C. Pentru rezolvarea sindromului algo-disfuncțional
 D. Tratamentul edentațiilor unidentare
E. Tratament endodontic
F. Rezolvarea leziunilor carioase
G. Pentru tratamentul edentațiilor parțiale
H. Tratamentul bruxismului nocturn
I. Pentru diagnostic
J. Pentru albirea dinților

144.Rășinile acrilice în reabilitarea orală pot fi utilizate pentru:

A. Realizarea structurilor speciale
B. Realizarea de Inlay-uri
C. Protezarea pe implanturi
D. Confecționarea gutierelor
E. Restaurări coronare de durată
F. Realizarea bazei protezei totale
G. Nu sunt utilizate în scop restaurativ
H. Protezarea fixă
I. Refacerile coronare provizorii
J. Realizarea componentei fizionomice a protezei hibride

145.Responsabilitățile tehnicianului dentar sunt:

A. să traseze pe amprentă limitele câmpului protetic atunci când este necesar
B. să realizeze lucrări protetice în timpul corespunzător
C. să efectueze analiza modelului la paralelograf
D. să păstreze o copie a instrucțiunilor scrise pentru o perioadă de timp;
E. să potrivească nuanța conform descrierilor din instrucțiunile originale
F. să urmeze protocolul de control infecțios corespunzător
G. Să înregistreze relațiile intermaxilare
H. să respecte algoritmul tehnologic de realizare a protezelor
I. Să efectueze proba machetelor în cavitatea orală
J. să înregistreze amprenta funcțională

146.Menţinătoarele de spațiu se utilizează în cadrul reabilitării orale:

A. sunt în concordanță cu dimensiunile spațiului edentat
B. executate numai din aliaje nobile
C. pot fi dispozitive fixe, aplicate la dinții limitrofi breșei
D. sunt elemente tranzitorii până la aplicare unui tratament fix
E. ca păstrătoare a paralelismului dinților vecini edentaţiei și a distanței optime dintre
 aceștia
F. folosite ca și corpuri de punte
G. pot determina modificări la nivel ocluzal și funcțional
H. sunt piese protetice, care lezează osul alveolar
I. au rol de traumatizare a parodonțiul de înveliș
J. pot fi dispozitive mobilizabile

147.Proprietățile ideale ale rășinilor acrilice:

A. să nu-și modifice volumul în timpul prelucrării
B. transluciditate sau transparența sunt minime
C. să nu-și modifice culoarea în mediul bucal
D. temperatura de plastifiere să fie mai mică decât a alimentelor introduse în
cavitatea bucală
E. să nu permită fluidelor să pătrundă în material, evitând astfel apariția halenei
F. determină modificări de culoare ale lucrărilor protetice
G. să adere ușor la alte materiale utilizate în realizarea protezelor fixe;
H. cantitatea de plastifiant nu trebuie să depășească 80% pentru a nu influența
negativ stabilitatea polimerului în cavitatea bucală
I. produce modificări volumetrice
J. să aibă culoarea țesutului pe care îl înlocuiește

148.Caracteristicile materialelor compozite:

A. duritate mare
B. valoare mică a coeficientului de contracție la polimerizare
C. nu se pot repara în cavitatea bucală
D. rezistență electrică mică;
E. produc fațete de abrazie pentru dinții antagoniști naturali
F. dilatare termică mică
G. rezistență ridicată la abrazie
H. necesită aliaje speciale ca substrat
I. absorbție scăzută la apă
J. modulul de elasticitate este de valoare mică

149.Caracteristicile zirconiului:
A. Elasticitate
B. Transluciditatea
C. Rigiditate
D. Rezistență mare
 E. Duritate crescută
F. Transparență
G. Conductibilitate termică
H. Material biotolerabil
I. Culoarea albă
J. Coroziune

150.Rășina acrilică, structură și proprietăți:

A. Rășina acrilică nu își păstrează stabilitatea cromatică
B. este afectată de fenomenele din mediul bucal în timpul realizării funcțiilor
C. temperatura de plastifiere a acesteia trebuie să fie mult mai mică decât
temperaturile suportate în cavitatea bucală
D. este comercializat în formă bicomponentă, lichid-lichid,
E. Este un material netoxic, neiritant și fără miros
F. Rășina acrilică este un material nemetalic, polimeric folosit în tehnologia
protezelor amovibile
G. Excesul de polimer poate crește plasticitatea pastei, rezistența mecanică
H. Are rezistența mare, și o densitate redusă
I. redă aspectul natural al gingiei datorită gamei largi de nuanțe de roz chiar
și transparent astfel refăcând estetica
J. Nu trebuie să prezinte elasticitate și rezistență la abrazie