FAZELE DE REALIZARE A PUNŢILOR

DENTARE ,ETAPELE TEHNICE

Studenti:Vulpe Petru
Risneanu Sergiu
Baraghin Diana
Nastas Gabriel
 Puntea dentara
Protezele fixe se realizează printr-o succesiune de faze
clinico-tehnice care se desfăşoară printr-o colaborare
profesională între medicul stomatolog şi tehnicianul
dentar,Etapele tehnice se desfasoara în laboratorul de
tehnică dentară.
Succesiunea şi derularea lor este specifică pentru fiecare
tip de proteză fixă, în funcţie de particularităţile acestora
şi de materialele din care se execută.
 Puntea dentara
Reprezinta o proteza fixa pluridentara, care
restabileste integritatea morfologica si functionala a
arcadelor dentare in edentatii intercalate,reduse,
intinse si multiple.
Obiectivele principale in confectionarea puntii
dentare

Obiectivul biomecanic Obiectivul profilactic

Materialele sunt alese in vederea satisfacerii Puntile dentare, conformacestui obiectiv, sunt concepute
si realizate sa nu produca modificari patologice in
necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele criterii: troficitatea formatiunilor anatomice cu care prezinta:
1.Intinderea edentatiei 1.organul pulpar
2.Starea dintilor antagonisti 2.parodontiul marginal
3.Constitutia pacientului  3.parodontiul profound
4.mucoasa care tapeteaza cavitatea orala  relatiile
  ocluzale.
 Fazele tehnice de realizare a
puntii dentare
Exista doua tehnici de obtinere a puntilor dentare:
1.Turnate dintr-o bucată-se obtine de odata,prin
turnare,atit elementele de agregare cit si corpul de punte.
2.Realizarii din elemente separate-se realizeaza intii
elemente de agregare si ulterior,corpul de punte care se va uni
prin lipire sa prin supraturnare.
 Turnate dintr-o bucată
Este cea cea mai utilizata metoda in prezent
Fazele clinico-tehnice :
 1. examinarea pacientului,pregatirea,amprentarea cimpului
 2. turnarea modelului
 3. modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte, unite
intre ele
 4. confectionarea tiparului ( ambalarea )
 5. turnarea metalului in tipar
 6. dezambalarea si prelucrarea piesei protetice
 7. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
 8. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice
 9. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica)
 10. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi
 Turnate dintr-o bucată
Turnarea modelului
Se pot realizeaza prin 2 metode :1-cu bont fix( monobloc)
2-cu bont mobilizabil (segmentar)
La modelele de lucru sectionate cu pinuri in prima faza se introduc
pinurile in centru impresiunilor bonturilor din amprenta cu partea retentiva in
amprenta.
În faza a doua introduce în impresiunile dentare ale amprentei un gips
extradur ,de consistenta fluida prin înclinarea amprentei si vibrare pentru a nu
include bule de aer.
 Avantajele modelului cu bonturi
mobilizabile
Macheta se poate modela proximo-proximal,
zonele de inchidere marginala.
Ariile de contact proximal sunt modelate foarte
exact.
Se evita gravarea arbitrara a bontului.
Este contraindicat modelul de hemiarcada cu
bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor .
 Modelarea machetei
 Se obtine prin 2 metode : 1-Macheta coroanei cu grosime totală
2-Macheta coroanei cu grosime dirijată
Macheta coroanei cu grosime totală
 Se izoleaza bontul cu material izolant,depus cu pensula in strat
subtire,uniform,pentru a permite adaptarea a capei de ceara la nivelul fetelor
preparatiei.
 Ceara trebuie mentinuta in recipient in stare lichida la o anumita temperatura.
 Bontul se cufunda rapid in ceara lichida pîna la o distanţă de aproximativ 2 mm de
limita marginala a prepatiei.
 Grosimea capei se realizeaza prin imersii succesive,pana se formeaza un strat
uniform de grosime 0,5-1 mm
 Adaptarea marginilor machetei se realizeaza
prin înlaturarea cu ajutorul unui instrument
bont,foarte putin incalzit.
 Macheta coroanei cu grosime dirijată
Particularitatile coroanei cu grosime dirijata sunt:
-Peretii laterali sunt cu dimensiuni egale de 0,30 mm.
- contactul cu bontul modelului este numai in zona coletului
pe inaltime de 2 mm (in rest peretii laterali sunt la distanta) si la
nivelul fetei ocluzale.

Tehnici pentru obtinerea machetei:

Macheta pot fi obtinuta din:Elemente fabricate industrial sunt
produse din ceara sau din mase termoplastice.
Acestea se adapteaza pe bontul modelului,iar adaptarea la nivel
ocluzal si cervical se face prin adaugare de ceara picurată.
 Confectionarea tiparului(ambalarea)
Macheta se include in masa tiparului pentru a forma
lacasul de forma si marimea machetei in care se va turna
aliajul metalic in stare topita.
Pentru cofraj se foloseste tuburi inelare
metalice(chiuvete),cu ajutorul carora pasta semilichida
de formare a tiparului este mentinuta intr-o anumita
forma,pentru solidificare(priza)si apoi pentru arderea
machetei si turnare aliajului topit.
 Turnarea metalului in tipar
Tiparul se introduce intr-un cuptor de preincalzire,unde temperatura
in 60 minute urca la 300-400 grade C,apoi in cuptorul de
incalzire,unde temperatura in 30 minute urca la 750 grade C.
Incalzirea tiparului se face gradat,pentru a evita fisurarea peretilor sai.
Arderea ceriidin tipar trebuie sa inceapa in faza in care masa de
ambalat este inca umeda.
Procesul de eliminare a cerii din tipar este facilitat de asezarea
tiparului cu orificiul canalului de turnare in jos.
Tiparele se introc cu orificiul canalului de turnare in sus,spre sfirsitul
perioadei de ardere a cerii,pentru ca oxigenul din aer sa asigure
arderea ei completa.
Cuptoarele de preincalzire moderne sunt prevazute cu pirometre si
termocupluri,cu ajutorul carora se poate realiza procesul de ardere
controlata a cerii din tipare.
 Dezambalarea si prelucrarea piesei
protetice
Dupa turnarea masei topite,tiparul se lasa sa se raceasca o
perioada de timp specificata in prospect si apoi se
introduce in apa rece.
Masa de ambalat se fragmenteaza si se desprinde de pe
metal odata cu introducerea in apa,eliberand piesa
turnata.
Indepartarea resturilor de masa de ambalat lipite de piesa
cu un cutit de gips si curatarea piesei prin salblare.
Dezoxidarea cu un acid,piesa turnata se incalzeste
impreuna cu solutia decapanta pina se inlatura toate
urmele de oxizi.
Spalarea sub un jet abundent de apa.
Realizarii din elemente separate
1. examinarea pacientului,pregatirea,amprentarea cimpului
2. turnarea modelului
3. modelarea machetei elementelor de agregare
4. ambalarea machetei elementelor de agregare
5. turnarea metalului in tipar
6. dezambalarea si prelucrarea elementelor de agregare
7. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
8. amprentarea campului protetic in vederea realizarii corpului de punte
9. confectionarea modelelor
10. modelarea machetei corpului de punte
11. confectionarea tiparului corpului de punte
12. turnarea metalului in tipar
13. dezambalarea si prelucrarea corpului de punte
14. lipirea corpului de punte cu elementele de agregare
15. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal
16. realizarea componentei estetice
17. finisarea si lustruirea puntii
18. fixarea puntii prin cimentare, pe dintii stalpi
 Puntea metalo-ceramică
Reprezinta o solutie terapeutica mult apreciata de specialisti,
datorita calitatilor biologice fara repros ale maselor
ceramice,caracteristicilor biomecanice, dar mai ales
propietatilor estetice deosebite ale acestor materiale.
Avantaje:
 rezistenţă mecanică;
 adaptabilitate specifică punţilor metalice;
 estetică superioară;
Legătura metalo-ceramică este:
 Fizică (forţe Van der Waals);
 Chimică ( formarea unui strat de legătură-oxizi la nivelul
interfeţei).
 Aliaje utillizate pentru tehnica metalo-ceramică

 Componentele de bază ale ceramicii clasice sunt

feldspatul,cuarțul si caolinul.
Realizarea componenetei metalice a protezelor fixe metalo-
ceramicenecesită utilizarea unor aliaje special elaborate
pentru tehnica metalo-ceramică;
Aceste aliaje pot fi atât nobile ,cât și nenobile.
Aliaje nobile:
a)pe bază de aur:-cu conținut crescut de aur;-Au-Pd;-Au-Pd-Ag
b)pe baza de paladiu:-Pd-Ag-Pd-Cu
Aliaje nenobile:
-Ni-Cr(cu și fără beriliu)
-Co-Cr
-Fe-Cr
-Ti
 Realizarea scheletului metalic al punţii metalo
ceramice
Caracteristici:
 Modelarea machetei este dependentă de zonele acoperite de ceramică,în funcţie
de situaţia clinică,topografică şi cerinţele fizionomice;
 Suprafaţa machetei netedă,fără macroretenţii;
 Metalul trebuie să aibă o grosime suficientă pentru a asigura rigiditatea piesei
protetice;
 Masa ceramică perzintă o rezistenţă mecanică maximă când are o grosime
uniformă şi suficientă între 1,8 şi 2 mm;
 La nivelul retentorilor capa metalică să fie rigidă,cu o grosime de 0,3-0,4;
 Trecerea de la metal la ceramică să se facă prin unghiuri rotunjite,prin suprafeţe
line,convexe iar limita metal-placaj în unghi de 90 º;
 Contactele ocluzale cu dinţii antagonişti să nu se realizeze în dreptul zonelor de
joncţiune dintre metal şi porţelan,joncţiunea metalo-ceramică să fie la 2mm
distanţă de contactul ocluzal cu dintele antagonist.
 Aplicarea ceramicii prin stratificare
Dupa pregatirea componentei metalice, se trece la urmatoare etapa si anume
arderea ceramicii.
 Pentru inceput se va lua culoarea ideeala a pacientului, comparanduse dintii
ramasi (daca exista) cu cheia de culori, tinanduse cont si de tenul, varsta si
sexul pacientului.
Dupa stabilirea culori se trece la arderea ceramicii.
Etapele sunt urmatoarele:
spalarea componentei metalice pentru o mai buna legatura chimica intre
masa ceramica si componenta metalica.
se vor aplica 2 straturi de opac pentru a se acoperi componenta metalica
se vor aplica cu pensula masele ceramice dupa cum urmeaza: dentina baza,
dentina, transparent si enamel astfel incat sa se obtina culoare optima .
ideal este sa se faca 2 arderi si o ardere suplimentara pentru corecturi daca
mai este nevoie
dupa fiecare ardere dintii se vor prelucra cu freze si discuri speciale pentru
ceramica.
 Tehnici de frezare computerizată CAD-CAM
se prepară dinţii stâlpi,se ia cu o cameră intra-orală specială o
amprentă optică tridimensională sau extraoral în laborator pe
un model de lucru,după care ordinatorul maşinii de frezare dă
comanda confecţionării punţii ceramice;
Tehnici de frezare prin copiere mecanică (Celey,Ceramatic) –
preparaţia efectuată este amprentată clasic apoi se
confecţionează o machetă din RDC
fotoăpolimerizabilă,macheta este copitaă prin scanare iar cu
ajutorul unui aparat manual se frezează dintr-un bloc de
ceramică o piesă protetică corespunzătoare machetei.
Scheletul ceramic industrial al punţii va fi complectat cu
ceramică dnetară prin procedee cunoscute.
 Concluzie
Reusita terapiei de restaurare,apartine in egala masura atit
medicului cit si tehnicianului dentar.
Puntile dentare necesită o mare precizie de execuţie,
înglobând o varietate de tehnologii pretenţioase, ele
reclamă din partea echipei o acurateţe a procedeelor de
lucru, ordine şi punctualitate în desfăşurarea etapelor
clinico-tehnice.
Alegerea unor soluţii terapeutice trebuie să fie în
concordanţă atât cu nivelul profesional şi experienţa
echipei, cât şi cu dotarea tehnico-materială a
cabinetului şi laboratorului de tehnică dentară.
Multumim pentru
atentie!!!!!!!!