74.

Coroana metalică turnată

-este o coroană fixă unidentară, nefizionomică, confecţionată atât din aliaje nobile cât
şi din aliaje nenobile şi titan
-este agregată extrinsec prin cimentare la suprafaţa preparaţiei dentare (bontul dentar).

75.Indicaţiile coroanei metalice turnate ȋn scop morfo-funcţional şi profiloactic:

- pe dinţi cu leziuni carioase ȋnsoţite de pierderi mari de substanţă dentară (cȃnd nu
sunt posibile reconstituiri prin obturaţii sau inlay-uri)
-pe dinţi cu obturaţii ȋntinse sau multiple, care predispun coroana dentară la fracturi,
coroanele de ȋnveliş oferind consolidarea rezistenţei lor mecanice
- pe dinţi cu traumatisme, atunci cȃnd reconstituirea prin alte mijloace nu este
posibilă
-ca mijloc de prevenţie a cariilor secundare, circulare, de colet şi multiple, precum şi
în bruxism pentru stoparea proceselor de autodistrugere a ţesuturilor dure dentare
- în abrazii patologice, pentru reconstituirea şi consolidarea reliefului ocluzal
-în reconstituirea morfologiei dentare în zonele de prijin pentru refacerea şi menţinerea
DVO (dimensiunii verticale de ocluzie).

76. Indicaţiile coroanei metalice turnate ȋn scop protetic

-ca elemente de agregare în protetica fixă
-ca elemente de ancorare în protezarea mobilizabilă
-în scop de imobilizare (ca elemente ale şinelor de contenţie utilizate în
parodontologie).

77.Contraindicaţiile coroanei metalice turnate

- pe dinţi cu parodonţiul marginal afectat, până la rezolavarea şi/ sau finalizarea
terapiei parodontale
-pe dinţi cu tratamente endodontice incorecte şi/sau cu patologie periapicală
-pe dinţi cu mobilitate dentară avansată, irecuperabili, ce necesită extracţie
-în pierderi mari de substanţă dură dentară care nu mai oferă retenţia necesară unei
coroane de înveliş şi nici nu mai pot fi refăcuţi prin DCR-uri (dispozitive coronare)
-pe dinţi izolaţi fără antagonişti
-pe dinţi cu resorbţii alveolare care ating treimea apicală
-pe dinti foarte scurţi, care după preparare nu mai prezintă premise suficiente de
retenţie
-la pacienţi cu afecţuni generale care nu suportă sedinţe lungi de preparări
-la tineri sub 16 ani (au canalicule dentinare largi, camere pulpare voluminoase, cu
dezvoltarea rădăcinii incompletă şi închiderea incompletă a apexului) se poate face doar o
acoperire temporară, prin intermediul unei cape de protecţie.

78.Clasificarea coroanei metalice turnate- din punct de vedere a realizării machetei din
ceară
Coroane metalice turnate :
- cu grosime totală are contact intim pe toate feţele bontului dentar,
conferindu-i o stabilitate eficientă
 -cu grosime dirijată, care este intim adaptată pe suprafaţa bontului dentar
doar pe suprafaţa ocluzală şi ȋn zona coletului (pe o ȋnălţime de 2 mm), astfel
rezistenţa faţă de forţele masticatorii este mărită.

79.Caracteristicile coroanei metalice turnate cu grosime totală

-pereţii laterali au dimensiuni mari şi neuniforme
-feţele interioare ale coroanei sunt în contact intim cu bontul dentar
-ȋntre suprafaţa bontului şi pereţii interni ai coroanei apare fricţiunea, care îi determină
stabilitatea eficientă
-variaţiile de temperatură sunt transmise în totalitate bontului dentar
-ablaţia (îndepărtarea) coroanei se efectuează cu dificultate (constituie un dezavantaj
pentru coroana metalică cu grosime totală).

80.Caracteristicile coroanei metalice turnate cu grosime dirijată

-coroanele au pereţii laterali de grosime egală (cca 30 µm)
-coroanele au contact intim cu suprafaţa bontului în zona coletului (maxim 2 mm
înălţime) şi pe suprafaţa ocluzală
-spaţiul ce se creează între bont şi feţele interne ale coroanei va fi umplut cu cimentul
de fixare, ceea ce va diminua transmiterea variaţiilor termice din cavitatea bucală
-ablaţia acestui tip de coroană este mai facilă decât la coroana cu grosime totală
-consumul de de aliaj dentar este mai redus.

81.Etapele clinico-tehnice de realizare a coroanelor metalice turnate

1. Examinarea pacientului şi stabilirea planului terapeutic - etapă clinică
2. Prepararea bontului dentar - etapă clinică
3. Amprentarea elementelor câmpului protetic - etapă clinică
4. Confecţionarea modelului - etapă tehnică
5. Realizarea machetei componentei metalice - etapă tehnică
6. Ambalarea machetei componentei metalice şi obţinerea tiparului - etapă tehnică
7. Topirea şi turnarea aliajului dentar în tipar - etapă tehnică
8. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea şi lustruirea restaurării metalice - etapă tehnică
9. Proba şi cimentarea restaurării metalice în cavitatea bucală - etapă clinică

82.Controlul machetei ȋnainte de pregătirea pentru ambalare

Controlul machetei ȋnainte de pregătirea pentru ambalare este obligatoriu şi se
urmăreşte:
-adaptarea şi aspectul marginii cervicale care va fi ȋn contact intim cu bontul ȋn
zona respectivă, va fi netedă, continuă şi subţire, pȃnă la limita preparaţiei;
-punctele de contact cu dinţii vecini
-convexităţile şi şanturile de descărcare de pe faţa vestibulară şi orală
-ȋnscrierea ȋn morfologia dinţilor vecini şi ȋn curbura arcadei
-relieful ocluzal, modelajul funcţional, realizarea punctelor de contact cu dinţii
antagonişti
 -aspectul general al machetei arată gradul de finisare, ȋn sensul că dacă avem o
machetă bine finisată, piesa turnată este prelucrată foarte puţin
-modul desprinderii de pe bontul modelului şi readaptarea sa pe model
-grosimea feţei ocluzale (ideal este de 1mm, deoarece astfel rezistă ȋn timp).

83.Ambalarea coroanei metalice

Constă în acoperirea machetei cu un material specific fiecărui tip de aliaj folosit (masă
de ambalat), material care rezistă la temperaturi foarte ridicate (între 700-1300ºC) necesare
pentru topirea şi turnarea restaurări. După priza masei de ambalat se elimină ceara machetei şi
rezultă astfel tiparul.

84. Metode de ambalarea a machetei coroanei metalice

Metoda de ambalare a machetei coranei turnate depinde de precizia, dotarea şi de
condiţiile existente ȋn laboratorul de tehnica dentară, astfel avem:
1.Ambalarea machetei ȋntr-un singur timp -utilizează conformatoare speciale cu capac
şi masa de ambalat specifică, care se prepară cu vacuum-malaxorul şi se toarnă ȋn
conformator pe masuţa vibratorie.
2.Ambalarea machetei în doi timpi (cu nucleu/ miez) -necesită realizarea unui nucleu
de masă de ambalat specifică aliajului din care se va turna piesa protetică, nucleu care
cuprinde macheta şi tijele de turnare; -dupa priza masei de ambalat specifice, restul spaţiului
conformatorului se umple cu pastă de masă de ambalat nespecifică (format din nisip, gips şi
apă)-nu mai este de actualitate în prezent.
3.Ambalarea în vid -necesită aparatură specială, ȋnsă conferă o exactitate mare
pereţilor tiparului respectiv, şi ȋn final piesei protetice, reducâd pierderile de aliaj (utilizează
mase de ambalat cu fluiditate specială).

85.Pregatirea machetei coroanei metalice turnate în vederea ambalării

1.Curăţirea suprafeţei machetei cu ajutorul unei perii moale, pentru îndepărtarea
resturilor de ceară
2.Ataşarea tijelor de turnare se efectuează pentru a crea un canal prin care să fie
eliminată ceara, respectiv prin care să fie introdus aliajul topit în timpul turnării.Tija are rolul
să creeze canalul prin care curge aliajul fluid în cavitatea tiparului, să creeze o turnare cu
densitate omogenă la suprafaţa şi la interior.
Atasarea tijelor de turnare trebuie să se efectueze în porţiunea cea mai groasă a
machetei, mai exact în treimea ocluzală a feţei palatinale, pe suprafaţa ocluzală la nivelul unui
cuspid de ghidaj, sau în zona interproximală. Unghiul dintre tija de turnare şi suprafaţa
ocluzală este de 45°, pentru a diminua posibilitatea apariţiei “turbionării” (mişcării în vârtej)
aliajului fluid.
Tijele de turnare pot fi: - prefabricate sau obţinute manufacturier din: - metal, sârmă
(cu val. istorică) sau ceară.

Arhitectura sistemului canalelor de turnare depinde de:

- aparatul de turnare
- tehnica de turnare
- cantitatea de aliaj
- mărimea piesei turnate
- experienţa individuală a tehnicianului dentar.
 3.Realizarea rezervorului de aliaj fluid este necesar compensării contracţiei de
solidificare a aliajului, după turnare: pe tija de turnare, la 2mm de machetă, se adaugă o bilă
de ceară (în cazul în care diametrul tijei de turnare este mai mic de 5mm), care
reprezintărezervorul de aliaj lichid.
4.Realizarea canalelor suplimentare de evacuare a gazelor din tipar -se confecţioneză
prin fixarea în machetă a unor fire de ceară, masă plastică sau din păr de cal (cu diametrul de
0,5-0,7mm), în locul cel mai îndepărtat de punctul de fixare a tijei de turnare şi la baza pâlniei
sau conului de turnare, într-un număr egal cu cel al tijelor de turnare.
5.Linerii -sunt utilizaţi pentru a permite expansiunea laterală a masei de ambalat şi
sunt pozitionaţi pe pereţii interni ai chiuvetei. Cei mai utilizaţi lineri sunt cei pe bază de azbest
(care având efect carcinogen, au fost eliminaţi) şi linerii pe bază de material ceramic
alumino-silicatic, pe baza de celuloză şi lineri, pe bază de ceramică şi celuloză.
Urmează degresarea (ȋn solvenţi organici) şi detensionarea machetei prin
introducerea machetei de ceară în apă la temperatura camerei pentru 10 minute (pentru a
reduce energia de suprafaţă, în vederea asigurării unei umectări corespunzătoare de către masa
de ambalat).

86. Tiparul
Reprezintă negativul machetei restaurării protetice, cu forma şi volumul acesteia . Este
o cavitate delimitată de pereti groşi, obţinuţi ȋn urma operaţiei de ambalare a machetei.

87. Dezambalarea coroanelor metalice turnate

- după răcire piesa turnată se dezambalează
-aceasta este marcată de evidenţierea restaurărilor turnate, care fac corp comun cu
tijele de turnare şi conul de turnare
-îndepărtarea totală a masei de ambalat se efectuează fizic, prin acţionarea spatulei în
locul unde persistă materialul de ambalat sau prin sablare
-apoi se îndepărtează tijele prin tăierea acastora cu un disc, şi se prelucrează cu
ajutorul frezelor extradure şi diamantate.

88. Sablarea restaurărilor metalice

- constă în bombardarea suprafeţelor metalice cu un jet de particule de diferite tipuri,
care sunt proiectate cu ajutorul unei coloane de aer comprimat, având o presiune de 4-6 bari
- la nivelul suprafeţelor metalice sablarea produce modificări macro-microscopice
-în funcţie de structura suprafeţelor metalice de sablat, particulele utilizate sunt
reprezentate de pullberi care conţin diferite materiale:
- oxid de aluminiu (corindon 250µm) pentru aliajele nenobile
-particule cu PMA (polimetacrilatul de metil) pentru aliajele nobile
-se contraindică sablarea cu particule de oxid de siliciu (cuaţ) datorită posibilităţii
pătrunderii acestor particule în suprafaţa turnării.

89.Lustruirea coroanelor metalice turnate

Lustruirea este efectuată doar pe suprafeţele externe, fără a atinge interiorul coroanei
metalice, cu gume de lustruit, paste de lustruit, perii, pufuri şi filţuri.
Scopul pentru care se efectuează lustruirea este:
- de a feri părţile moi (limba, obraz) de lezare
- pentru a nu favoriza retenţia resturilor (menţinerea) alimentare şi favorizarea
plăcii bacteriene.
90.Defectele de turnare ale restaurărilor metalice
Pot fi reprezentate de:
-distorsiuni
-defecte de turnare negative (toatale/ parţiale)
-defecte de turnare pozitive
-asperităţi, neregularităţi şi alterări ale culorii
-defecte de turnare volumetrice.

91.Distorsiunile restaurărilor metalice

-cauzate de distorsionarea machetei din ceară în urma manipulării greşite a tipurilor
de ceară dentară şi a machetei

92.Defecte de turnare negative ale restaurăririlor metalice

Defecte de turnare negative totale, care constau în absenţa turnării metalului în
tipar, şi sunt cauzate de:
-aliajul este insuficient topit în pâlnia tiparului (procedeul clasic), astfel aliajul
devine vâscos şi nu intră în tipar;
-aliajul este topit corect, dar centrifuga este declanşantă tardiv.
Defecte de turnare negative parţiale, cauzate de:
-cantitatea insuficientă de aliaj
-topirea insuficientă a aliajului dentar, prin nerespectarea intervalului de
topire al aliajului
-încălzirea tiparului la o temperatură inferioară temperaturii de topire a
aliajului
-absenţa machetei tijelor de evacuare a gazelor
-subdimensionarea tiparului în unele zone, crează obstacole în curgerea
aliajului topit în tipar
-forţa de centrifugare şi timpul de centrifugare au fost insuficiente.

93.Turnarea incompletă a restaurării metalice

Este determinată de:
-arhitectura tiparului, ce nu permite evacuarea gazelor suficient de rapid
(aliajul fluid neputând pătrunde în tipar), sau situaţia unde ceara machetei nu este eliminată
complet
-vâscozitatea crescută a aliajului fluid.

94. Microcavităţiile (porii) restaurărilor metalice

Microcavităţiile pot fi externe sau interne. Sunt caracterizate prin slăbirea rezistenţei
piesei turnate.
Cauzate de: -contracţia de solidificare (tije de turnare prea subţiri, macheta prea
groasă, joncţiunea tijă-machetă înguste, chiuvete prea reci sau prea calde, aliaj fluid
supraîncălzit)
-incluziilor de gaze
-subdimensionăriile machetei ismului, a canalului principal, a rezervorului
de aliaj fluid, sau a supraîncălzirii aliajului.
95.Asperităţile restaurărilor metalice
Asperităţiile de pe suprafaţa piesei turnate sunt modificări fine ale texturii acesteia.
Pot fi reprezentate de:
-bule de aer, apărute în timpul ambalării între machetă şi masa de ambalat, ce
conduc la apariţia unor creste fine pe suprafaţa aliajului
-raportul apă/pulbere- cu cât este mai crescut acest raport, cu atât este mai
rugoasă suprafaţa piesei turnate.

96.Defecte de turnare pozitive ale restaurărilor metalice

Plusurile sferice, cauzate de:
-masele de ambalat nu au aderat intim la suprafaţa machetei, prin incorecta
degrasare a machetei.
Plusurile aciforme, lamelare, sunt datorate:
-tiparul a fost introdus la o temperatură prea mare a cuptorului, ceea ce
determină evaporarea accelerată a apei şi fisurarea tiparului.

97.Defecte de turnare volumetrice ale restaurărilor metalice

•supradimensionarea (restaurarea fixă este largă pe bont), cauzată de:
-detensionarea incorectă a machetei
-neconcordanţa coeficientului de dilatare al masei de ambalat cu coeficientul de
contracţie a aliajului
•subdimensionarea (restaurarea fixă nu se inseră pe bont) datorată:
-ceara machetei a fost racită repetat ȋn timpul machetării, ceea ce a indus apariţia
de contracţii ale machetei
-izolarea excesivă a cavităţilor cu un vehicul gras (vaselină)
-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decȃt coeficientul de contracţie
al aliajului la răcire.