UMF Carol Davila, Bucuresti

Facultatea de Medicina Dentara

Modelarea contactului cu creasta

Pentru a inchide o bresa edentata este nevoie de dinti artificiali ce vor
reda functionalitatea si estetica pierduta.
Pentru aceasta este nevoie ca atat tehnicianul cat si medicul sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
Biologic:
1. Autocuratire
2. Accesul la dintii stalpi
3. Fara solicitarea mecanica a crestei
Mecanic:
1. Rigiditate (rezistenta la deformari)
2. Conectori rezistenti pentru a preveni fracturarea
3. Componenta metalica de susutinere a ceramicii pentru a evita fracturarea
Estetic:
1. Modelare anatoforma
2. Dau impresia ca sunt dinti naturali
3. Spatiu suficient pentru ceramica
Pregatiri preprotetice

Unul din considerentele unei PF este acela de a opri

migrarea dintilor limitanti bresei.
Daca aceasta migrare a aparut deja vom micsora
spatiul destinat dintilor artificiali (fabricarea fiind
astfel mult mai complicata) sau ne putem crea
spatiul necesar prin indreptare ortodontica.
Conturul crestei edentate

Conturul ideal al crestei va cuprinde:

1. Suprafata fina si regulata a gingiei atasate facilitarea mentinerii igienei de
catre pacient
2. Inaltimea si latimea ne permit indeplinirea cerintelor estetice ale pacientului
3. Dintii artificiali vor fi foarte asemanatori cu cei naturali.
Rezorbtia crestei poate conduce la
1. formarea de nise inestetice (triunghiuri negre)
2. Retentia si compactarea resturilor alimentare
3. Improscarea cu saliva in timpul vorbirii
Exista trei tipuri de defecte ale crestei:
. Clasa I pierdere din grosime (V-O) dar cu pastrarea inaltimii
. Clasa II pierdere din inaltime cu pastrarea latimii
. Clasa III - pierdere din inaltime si latime
Rezorbtia tesutului gingival poate
conduce la aparitia de nise (prima
figura) sau retentie alimentara (a
doua figura)
Clasificarea defectelor dupa Siebert: A, B. Defect tip I. C. Defect tip II. D. Defect
tip III.
Modificarea chirurgicala a crestei

Cea mai mare incidenta a defectelor (91%) este cea tip

III mai ales la dintii anteriori.
In aceasta situatie se impune restaurarea crestei in
vederea protezarii fixe prin augmentare chirurgicala de
creasta.
Defectul de tip I este rar intalnit dar poate fi corectat
prin operatia tesutului moale.
Defectele II si III pot fi corectate prin diverse tehnici de
augmentare osoasa chiar daca niciuna nu ofera garantie
ca vom obtine dimensiunile dorite. Cel mai greu de
refacut este inaltimea crestei edentate.
Tehnica rularii
tesutului moale. A.
Sectionarea
crestei. B.
Indepartarea
epiteliului de pe
palat. C. Ridicarea
mucoasei si
aducerea catre
vestibular. D.
Rularea mucoasei
cu cresterea
grosimii crestei.
Tehnica buzunarului.
A, B. Dezinserarea epiteliului
C. Plasarea materialului de
grefare pentru cresterea
grosimii crestei.
D. Suturarea tesutului in jurul
grefei.
Cresterea inaltimii si latimii crestei. A. Expunerea tesuului. B. Plasarea grefei si
suturarea ei.
Augmentarea inaltimii si latimii
crestei.
A. Creasta cu dintii limitanti
preparati.
B. Pregatirea patului prin
indepartarea epiteliului.
C. Sunt facute taieturi pentru a
stimula revascularizatia.
D. Grefa este cusuta peste.
E. Pozitionarea unei punti
provizorii pentru a permite
tesutului sa se modeleze in
timpul vindecarii.
F. Defectul clasa III inaintea
operatiei.
G. Atitudine terapeutice fara
interventie chirurgicala.
H. Puntea augmentata.
I. Aspectul final dupa operatie.
Tehnica de pastrare a
arhitecturii initiale a
alveolei.
A. Extractie atraumatica.
B. Sectiune transversala
a protezarii imediate
pentru a ilustra
contactul cu creasta.
C. Protezarea provizorie.
Observam extensia
catre apical cu 2.5
mm.
D. Pozitionarea puntii
provizorii va duce la
albirea usoara a
papilei interdentare.
E. Restaurarea
provizorie la 1 an
dupa extractie.
Observam pastrarea
intacta a papilei.
Clasificarea contactului cu creasta

In contact cu mucoasa :
1. Sa
2. Semisa
3. Tangential
4. Ovalar
Fara contact cu mucoasa:
1. Suspendat (igienic)
2. Suspendat modificat (igienic)
Raport suspendat

Locatie recomandata : dintii rar expusi in timpul fonatiei (molarii

mandibulari)
A: igiena perfecta prin curatare facila
D:
Retentia de alimente intre creasta si punte
Pacientul dezvolta obiceiul de a sta cu limba in zona puntii
Estetica inferioara
Senzatie de disconfort
Indicatii:
igiena orala buna
Cerinte estetice minime
CI:
Cerinte estetice mari
DVO subdimensionat
Materiale: oricare
Raport suspendat
Raport suspendat modificat

Singura modificare adusa este forma curbata pe care

corpul de punte o are.
Permite astfel :
curatare usoara
folosirea unui conector mai mare ce scade stresul acumulat pe
creasta
inflamarea gingivala este minima
A. Raport suspendat. B, C. Raport suspendat modificat. D. Corpul de punte este
prea aproape si gingia a proliferat.
Raportul sa

Locatie: este bine sa fie evitat

A: estetica buna
D: nu permite igienizarea datorita profilului concav
ce vrea sa simuleze profilul de emergenta al dintelui
pierdut
I/CI: nu e recomandat
Sectiune prin raportul sa, igienizarea cu ata dentara nu este permisa.
Raportul semisa

Locatie: cerinte estetice mari (dintii frontali, PM, M

superiori)
A: estetica f buna
D: dificultati in igienizare
I: zone ce impun estetica buna; creasta marginala este
fina fara depresiuni sau concavitati; cat mai convex
posibila dinspre M spre D (cu cat este mai convexa cu atat
igienizarea este mai usoara); contact cu mucoasa in forma
literei T.
CI: acolo unde nu e neaparat nevoie
Materiale: metalo-ceramica, integral ceramica
Contact cu mucoasa in forma literei T. Imagine dinspre gingival
Punte din 3 elemente ce inlocuieste incisivul lateral.
A. Pentru igiena suprafata linguala este modelata convex.
B. Suprafata vestibulara este modelata sa inlocuiasca dintele pierdut.
Raportul semisa. A. Puntea este asezata pentru insertie. B. Punte deja inserata.
Raportul tangential

Locatie recomandata: M fara cerinte estetice inalte

A: estetica acceptabila, igiena buna
D: estetica
I: M
CI: I, C, PM
Materiale: total metalica, metalo-ceramica, integral
ceramic
A, B. Contact tangential. C. Evaluarea celor 3 posibile contururi ale dintelui; nr 3
este cel mai convex in aria B dar prea plat in aria A. nr 1 este convex in aria A dar
prea plat in aria B. nr 2 este optim. D. Punte total metalica raport tangential.
A. Contactul tangential poate retentiona alimente pe crestele late.
B. In aceasta situatie raportul suspendat este recomandat.
Raportul Ovalar

Locatie recomandata: dintii frontali

A: cel mai bun din punct de vedere estetic
D: preparatie chirurgicala
I: I,C, PM maxilar
CI: igiena orala deficitara
Consideratii biologice

Principiile biologice in design-ul puntilor dentare se

refera la mentinerea si conservarea crestei edentate,
a dintilor antagonisti si a tesutului de suport.
Factorii care influenteaza consideratiile biologice
sunt: raportul creasta edentata-corp de punte, igiena
orala si directia fortelor ocluzare
Contactul puntii dentare cu creasta edentata

Puntea dentara nu trebuie sa exercite presiuni

asupra crestei edentate pentru a preveni ulceratiile si
inflamatia tesuturilor moi. De asemenea mai pot
aparea ulceratii si inflamarea tesuturilor daca igiena
nu este buna.

Contactul trebuie realizat numai pe tesut keratinizat

Igiena orala

Cauza principala de inflamatie a crestei edentate este

data de toxinele eliberate de placa microbiana care se
acumuleaza sub corpul de punte.
Pacientii trebuie sa aiba o igiena orala foarte buna
deoarece protezele partiale fixe spre deosebire de
cele mobile nu pot fi scoase din cavitatea bucala si
igienizate zilnic.
Pentru igienizare se foloseste: Superfloss, periute
interdentare si ata dentara
Materiale pentru punti dentare

Materialele vor fi selectate astfel incat sa ofere un

bun rezultat estetic acolo unde este nevoie,
biocompatibilitate, rigiditate pentru a face fata
fortelor ocluzale
PPF trebuiesc fabricate cat de rigid se poate
Contactele ocluzale nu trebuie sa se afle pe
jonctiunea metalo-ceramica.
Biocompatibilitatea materialelor
Materiale pentru punti dentare

Ceramica glazurata este considerat cel mai

biocompatibil material pentru puntile dentare. Chiar
si suprafetele intens finisate vor acumula placa daca
igiena orala nu este bine facuta.
Daca aurul este in contact cu tesutul acesta va trebui
sa fie foarte bine finisat
Fortele ocluzale

Se recomanda puntile dentare cu o latime ocluzala

normala
Daca se reduce latimea ocluzala cu 30% se reduc
fortele ocluzale. Acest lucru realizandu-se in practica
neavand un suport stiintific.
Consideratii mecanice

Prognosticul PPF este redus daca nu sunt respectate

principiile mecanice. Problemele mecanice pot fi
cauzate de o alegere incorecta a materialului,
incorecta preparare a bontului si ocluzie incorecta.
Acesti factori pot determina fractura sau
decimentarea lucrarii.
De exemplu puntile total metalice vor fi recomandate
in situatiile in care fortele ocluzale sunt mari in
defavoarea celor metalo-ceramice.
Materiale folosite pentru fabricarea puntilor dentare

Puntile dentare pot fi fabricate din: metal, ceramica,

rasini acrilice
Puntile dentare fabricate din rasini acrilice sunt
folosite rar datorita durabilitatii mici
Puntile Metalo-Ceramice

Sunt folosite cel mai des in restaurarile protetice.

O punte metalo-ceramica bine realizata este
rezistenta, usor de curatat si satisface cerintele
estetice
Grosimea ceramicii trebuie sa fie de 1,2 mm.
Suprafata metalului trebuie sa fie lustruita si lipsita
de impuritati
Unghiurile ascutite trebuiesc rotunjite
Puntile dentare din rasini acrilice

Au caracter istoric, fiind folosite doar ca punti

provizorii deoarece au rezistenta la abraziune mai
mica decat ceramica si smaltul.
Un alt dezavantaj ar fi instabilitatea dimensionala si
instabilitate coloristica
Avantaje: sunt usor de manipulat si fabricat
Punti dentare bazate pe rasini compozite

Rasinile compozite pot fi utilizate pentru protezele

partiale fixe fara a mai avea nevoie de o baza
metalica
Proprietatile fizice ale acestui sistem combinate cu
excelenta sa adaptare marginala si cu satisfacerea
cerintelor estetice fac aceste punti o alternativa
pentru protezele partiale fixe.
Performantele pe termen lung nu sunt inca
cunoscute.
Consideratii estetice

Idiferent cat de bine au fost respectate principiile

biologice si mecanice, pacientul va evalua rezultatul
din punct de vedere estetic mai ales cand sunt
restaurati dintii frontali
Principiile estetice folosite in realizarea coroanelor
vor fi utilizate si pentru puntile dentare
O proteza partiala fixa va reconstitui forma,
conturul, culoarea ale dintilor vecini
Consideratii estetice

Puntile dentare fixe vor incerca sa simuleze dintele

natural
O mare provocare este reprezentata de compensarea
schimbarilor anatomice care apar in urma extractiei.
Trebuie acordata o atentie speciala gingiei care intra in
contact cu puntea dentara pentru a avea un aspect cat
mai natural.
Puntile cu raportul in sa modificata sunt recomandate
pentru cele mai multe situatii in zona frontala.
Compenseaza latimea bucolinguala pierduta a crestei
edentate
Consideratii estetice

O atentie speciala trebuie acordata atunci cand

studiem unde se afla umbrele pe dintii naturali si pe
marginea gingivala
Daca o punte este prost adaptata la cresta edentata
va aparea o umbra nenaturala in zona cervicala
Lungimea incizo-gingivala?

Obtinerea unei punti corecte prin simpla copierea a

dintelui original nu este posibila. O resorbtie a
crestei dentare va face ca dintele sa arate prea lung in
regiunea cervicala.
Obtinerea unui aspect natural prin cresterea
conturului puntilor este posibil si in cazurile de
resorbtie osoasa moderat-severa. Daca in urma
extractiei se pierde o cantitate mare de os alveolar, o
punte de dimensiuni normale nu va intra in contact
cu creasta
O solutie in aceasta situatie este folosirea ceramicii
roz pentru a simula tesutul gingival.
Pentru un succes de durata in acest caz este necesar
un control al placii riguros
Latimea mezio-distala

Frecvent spatiul disponibil pentru o punte va fi mai mare sau mai

mic decat latimea dintelui omolog. Acest lucru este determinat de
extractiile dentare necontrolate atunci cand un dinte a fost extras
si nu a fost inlocuit
Dac este posibil, o astfel de diferen ar trebui s fie corectata
prin tratament ortodontic. Dac acest lucru nu este posibil, un
aspect acceptabil poate fi obinut prin incorporarea principiilor
percepiei vizuale n proiectarea puntilor. n acelai mod n care
creierul poate fi
confuz ,interpretand gresit dimensiunile formelor sau liniilor din
cauza unei interpretri eronate de perspectiv, o punte de
dimensiune anormala poate fi proiectata astfel incat sa ofere
iluzia unei punti de dimensiuni normale.
 Proteza parial fix n dreptul maxilarului stng , incisivii
centrali i laterali. Acest pacient a avut pierdere osoas
semnificativ in dreptul crestei edentate. Aspect protezei a
fost mbuntit prin utilizarea porelanului roz pentru a
simula tesutul gingival. Pacientul a meninut sntatea
esutului prin utilizarea zilnica a SuperFloss-ului.
 Un spatiu de o dimensiune anormala in cadrul unei punti anteriore poate fi
restaurat din punct de vedere estetic prin potrivirea amplasamentului
unghiurilor linie si de adaptarea zonelor interproximale. Dimensiunea ar trebui
compensata prin elementul inlocuitor.
A spatii largi in cadrul puntii
B spatii inguste in cadrul puntii
Elementele de retentie si puntile pot fi proportionale
pentru a reduce diferenta. (Aceasta este o alt
situaie n care o procedur simulare diagnostica in
ceara va ajuta rezolvarea unei probleme de
restaurare.) . Discrepana spaiului reprezint mai
puin o problem cand dintii posteriori sunt nlocuiti
deoarece jumatatile lor distale nu sunt vizibile in
mod normal din fa. O discrepan aici poate fi
gestionata prin duplicarea jumtatii vizibile mezial a
dintelui i ajustarea dimensiunii jumatatii distale.
FABRICATIA PUNTILOR
MATERIALE DISPONIBILE

De-a lungul timpului mai multe tehnici de fabricare

a puntilor au evoluat. Fatetele prefabricate din
portelan au fost foarte populare pentru utilizarea cu
aliaje de aur convenionale. Utilizarea tehnicii
metalo-ceramica a crescut in cursul anilor 1970,
fatetele prefabricate pierzandu-si din popularitate,
practic disparand. Desi sunt considerate un
substituit acceptabil, fatetele pentru metalo-
ceramica nu au dobandit o acceptare la scara larga
Cele mai multe punti sunt fabricate acum cu tehnica
metalo-ceramica ,care ofera cea mai buna solutie din
punct de vedere biologic,mecanic si estetic. Cu toate
acestea, fabricarea lor difera putin de fabricarea
coroanelor individuale. Aceste diferente vor fi
accentuate in paragrafele urmatoare.
 A proteza partiala fixa cu 8 elemente cu fatete de portelan
B , C PPF, 3 elemente,fabricata prin lipirea postceramic a unei fatete metalo-ceramice de aur
conventional
D PPF metaloceramica
Puntile metalo-ceramice

O punte metalo-ceramica bine conceputa prevede o

indepartare usoara a placii, rezistenta, rezistenta la uzura
si estetica. Fabricarea sa este relativ simpla dac cel puin
unul din elementele de retentie este, de asemenea metalo-
ceramic.Cadrul de metal al puntii dar si unul sau ambele
elemente de retentie sunt dintr-o singura bucata. Acest
lucru faciliteaza manipularea puntii in diferitele faze de
laborator si faze clinice. In discutia care urmeaza, se va
presupune ca unul sau ambele elemente de retentie sunt
coroane metalo-ceramice complete. Cand situatia difera de
situatia mentionata este recomandata o abordare
alternativa.
Modelarea cu ceara a conturului anatomic

Pentru rezistenta si estetica , o grosime controlat cu

acuratee a porelanului este necesar n restaurare
finita.Pentru a asigura acest lucru se fabrica un
model de ceara al conturului anatomic final.Acest
lucru permite de asemenea o evaluare adecvata o
design-ului conectorilor , a relatiilor dintre acestia si
configurarea coroanei placate cu ceramica.
Materiale si instrumente necesare

-arzator Bunsen
-ceara pentru inlay
-ceara adeziva(ceara de lipit)
-intrumente pentru modelat ceara
-material din bumbac pentru curatat
-lichid pentru separare Die-wax
-Stearat de Zn(sapun de Zn care respinge apa) sau ceara
pudra
-pensule cu 2 capete
-bulete de vata
-fine mesh nylon hose
Procedura pas cu pas

1. Se apilica ceara pe suprafetele interne,proximalae si axiale ale elementelor de

agregare cum este descris in Capitolul 18
2. Se ramoleste ceara pentru inlay, se modeleaza in forma aproximativ dorita a corpului
de punte si se adapteaza la creasta. Acesta este punctul de pornire pentru urmatoarele
modificari. Alternativ (sau chiar de preferat) se poate face o amprenta a modelului din
ceara sau a restaurarii provizorii. Ceara topita poate atunci fi turnata in aceasta pentru
a lua forma corpului de punte initial. Corpurile de punte prefabricate sunt de asemenea
disponibile ca punct de pornire. (Fig.20-43)
3. Daca un dinte posterior este inlocuit, se lasa suprafata ocluzala plata deoarece ocluzia
este mai bine dezvoltata prin tehnica aditiei de ceara subliniata in Capitolul 18.
4. Se lipeste corpul de punde de elementele de agregare iar pentru stabilitate
suplimentara se conecteaza zona cervicala direct de model cu ceara de lipit. Apoi se
aplica ceara la nivelul corpului de punte pana se ajunge la conturul axial si ocluzal(sau
incizal) adecvat.
5. Se completeaza elementele de agregare si se contureaza proximal si la nivelul
suprafetei mucozale a corpului de punte pentru tipul contactului dorit. Corpul de punte
este acum gata de evluare inainte de procedurea de cut-back.
Evaluarea

Forma modelului din ceara este evaluata si orice

deficienta este corectata. Se acorda atentie sporita
conectorilor care trebuie sa aibe forma si
dimensiunea corecta. Conectorii asigura atasamentul
ferm pentru corpul de punte astefl incat sa nu se
separe de elementele de agregare in timpul
procedurii de cut-back ulterioare.
Cut-Back

Materiale si instrumente necesare

-arzator Bunsen
-intrumente pentru modelat ceara
-intrumente pentru cut-back (reducere, retezare??)
-thin ribbon saw blade ?? sau ata de cusut
-sonda
Procedura pas cu pas
1. Folosind o sonda ascutita se contureaza zona care va fi placata cu portelan. Jonctiunea metal-
ceramica trebuie sa fie plasata superficial lingual pentru a asigura o estetica buna.
2. Se realizeaza santuri si taieturi adanci in modelul din ceara (vezi cap 19 si Fig 20-46,B)
3. Se completeaza retezarea pana cand accesul va fi permis cu unitati conectate la modelul
principal.
4. Se sectioneaza un conector de ceara cu un disc subtire (ata de cusut este o alternativa
acceptabila) si se scoate elementul de agregare separat de modelul principal
5. Se termina retezarea elementului de agregare asigurandu-se ca exista si o alta jonctiune
portelan-metal la 90 grade
6. Se reincadreaza si se finalizeaza marginile. Corpul de punte este sustinut in pozitie pe parcursul
procedurii de celalalt element de agregare.
7. Se perfectioneaza retezarea acolo unde accesul este imbunatatit prin indepartarea primului
element de agregare.
8. Se reaplica primul element de agregare, se reataseaza la corpul de punte, se sectioneaza celalalt
conector si se repeta procesul.
9. Se toarna unitatile si se realizeaza orice remodelare finala care mai este necesara
10. Se plaseaza si ambaleaza dupa modul in care este descris in Capitolul 22
Preparatia pentru metal

Materiale si instrumente necesare

-disc separator
-piatra pentru finisarea limitei cu ceramica
-sandpaper disk (disc din hartie abraziva/ smirghel??) numai pentru
suprafetele neplacate
-rubber wheel (roata de cauciuc??) numai pentru suprafetele neplacate
-freza rotunda de carbid (nr 6 sau 8)
-aparat pentru sablare (cu 25 um oxid de Al)

Procedura pas cu pas

1.se recupereaza tiparul din ambalaj si se prepara suprafetele care urmeaza sa
fie placate asa cum este descris in Capitolul 19
2.Se finiseaza suprafata gingivala a corpului de punte. Nu reduceti prea mult
zona.
Evaluare
Este necesar mai putin de 1mm grosime pentru portelan la
nivelul suprafetei gingivale deoarece odata ce este cimentata
, restauratia va fi vizibila mai mult dinspre frontal decat
dinspre gingival. Excesul de portelan la nivel gingival este o
cauza frecventa in proiectarea cadrului corpului de punte si
poate duce la fracturi si estetica scazuta.
Pentru a facilita controlul placii, jonctiunea metalo-
ceramica este localizata lingual. Astfel contactul cu mucoasa
va fi la nivelul portelanului si nu la nivelul metalului care
retine placa cu tenacitate
Aplicarea Portelanului

Materiale si instrumente necesare

-sevetel de hartie
-placuta de sticla
-tifon
-apa distilata
-spatula de sticla
-serrated instrument =>instrument zimtat???
-pense pentru portelan sau hemostat??
-pensule pentru ceramica nr.2,4 sau 6
-whipping ?? brush (pensula)
-lama
-creion colorat
-banda de articulatie (hartie de articulatie?)
-piatra pentru marginea ceramica
-pietre diamantate
-discuri diamantate
Procedura pas cu pas
1. Se prepara metalul si se aplica asa cum este descris in Capitolul 24
2. Se aplica portelan de la nivel cervical pana la suprafata gingivala a corpului de punte si se aseaza
tiparul pe modelul principal. O bucata mica de servetel se adapteaza la nivelul crestei restante pe
model prin umectare cu o pesula ,aceasta prevenind pulberea de portelan sa se lipesca de piatra
(cicloacrilatul sau agent separator special pot fi folosite pentru acelasi scop)
3. Se construieste portelanul (asa cum este descris in Capitolul 24) cu distributia adecvata de
noante de cervical, masa si incizal. Servetelul va actiona ca o matrice pentru suprafata gingivala a
corpului de punte.
4. Cand portelanul va fi condensat se sectioneaza intre unitati cu o lama. Asta va preveni portelanul
sa se retraga din mulaj ca rezultat al contractiei la ardere. O a 2-a aplicare de portelan va fi necesara
pentru a corecta deficientele cauzate de contactia la ardere. Astfel de aditii sunt de obicei necesare
la nivelul corpului de punte proximal si gingival.
5. Se aplica un lichid de separare a portelanului (e.g Vita Madisol) pe creasta de piatra astfel incat
portelanul suplimentar de la nivel gingival sa fie ridicat direct de pe model ca in fabricarea marginii
labiale de portelan (vezi Capitolul 24)
6. Se marcheaza contactul cu mucoasa dorit si se contureaza suprafata gingivala pentru a furniza o
suprafata cat mai convexa. Corpul de punte este acum gata pentru evaluarea clinica si pentru
solidarizare, caracterizare, glazurare, finisare si lustruire (vezi Capitolele 28-30)
Evaluarea
Portelanul de pe aceasta suprafata mucozala a
corpului de punte ar trebui sa fie pe cat de neteda
posibil. Gropi sau defecte vor face controlul placii sa
fie dificil si sa favorizeze formarea de calculi. Tiparul
metalic trebuie sa fie bine lustruit, iar o atentie
sporita trebuie acordata spatiilor interdentare
gingivale unde indepartarea placii in exces este mult
mai dificila.
CORPUL DE PUNTE TOTAL METALIC

Corpurile de punte facute din metal necesita mai

putine etape de laborator si sunt, prin urmare,
folosite cateodata ca punti dentare fixe in zona
posterioara. Totusi, au si niste dezavantaje (e.g.,
aspectul). In schimb ambalarea si turnarea trebuie
realizate cu atentie doarece masa de metal in corpul
de punte este predispusa la porozitati datorita masei
crescute. Un corp de punte poros va retine placa si se
va pierde luciul si se va coroda rapid.
REZUMAT

Design-uri care permit controlul usor al placii este in special foarte important
pentru un corp de punte de succes pe termen lung. Minimizarea contactului cu
mucoasa prin maximizarea convexitatii suprafetei gingivale a corpului de punte
este esential. Atentie speciala este de asemenea necesara si pentru a crea un tip
de punte care combina usor intretinerea cu aspectul natural si adecvat din punct
de vedere mecanic. Cand tipul corespunzator a fost ales trebuie sa fie transmis
cu acuratete tehnicianului dentar.
Exista diferente subtile intre obtinerea unui corp de punte metalo-ceramic si
fabricarea altor tipuri de corpuri de punte. In cele mai multe cazuri este folosita
tehnica metalo-ceramica deoarece este mai simpla si mai practica. Totusi,
necesita atentie la executie pentru a asigura rezistenta, aspectul si eficienta in
controlul placii cat mai crescute. Alte tehnici pot fi cateodata ajutatoare, mai
ales cand se folosesc aliaje cu Au pentru elementele de agregare. Corpurile de
punte placate cu rasini au o utilizare limitata ca restaurare pe termen lung, iar
corpurile de punte total metalice pot fi alese in cazurile neestetice, mai ales
acolo unde actioneaza forte mari.