1.

Zirconia se poate prezenta sub urmatoarele faze cristalografice:

A. Faza tetragonala, la temperatura camerei pana la 1100°C
B. Faza cubica, la temperatura camerei pana la 1100°C
C. Faza monociclica, la temperatura camerei pana la 1100°C
D. Faza cubica, la temperaturi intre 1100°C si 2300°C (trebuia tetragonala)
E. Faza cubica, la temperaturi mai mari de 2300°C

2. Restaurarile din zirconia:

A. Se decontamineaza de saliva cu acid fosforic
B. Se sableaza
C. Nu pot fi cimentate adeziv
D. Nu se gravează acid
E. Se graveaza acid

3. * Grosimea ideala a stratului de ciment utilizat in fixarea restaurarilor protetice fixe este de:
A. 40-400 microm
B. 50-300 microm
C. 25-200 microm
D. 15-110 microm
E. 30-300 microm

4. Metoda pozitionarii autoghidate mandibulare este definita prin urmatoarele tehnici:

A. Tehnica cu separatorul ocluzal
B. Tehnica cu un deget
C. Tehnica cu localizatorul tehnic
D. Tehnica cu rigla curba progresiva
E. Tehnica jig-ului universal

5. Care dintre afirmatiile referitoare la etapele fixarii unei restaurari protetice realizate din IPS Empress sunt adevarate?
A. Pe intradosul restaurarii se aplica silanul dupa gravajul acid
B. Se graveaza intradosul restaurarii cu acid florhidric (sol 4,9%) timp de 20s
C. Se silanizeaza suprafetele dentare timp de 10 secunde si se aplica adezivul
E. Se graveaza intradosul restaurarii cu acid clorhidric (sol 4,9%) timp de 60s

6. Legat de amprenta digitala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Curba de invatare este facila
B. Confortul pacientului este sporit
C. Nu permite evaluarea in timp real a structurilor orale
D. Echipamentele necesita updatari frecvente
E. Elimina riscul infectiilor incrucisate

7. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi este influentata de urmatoarele:

A. Boli generative
B. Varsta pacientului
E. Pretentiile estetice

8. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de clasificarea lui Siebert a crestelor edentate partial sunt false: 2
D. Se graveaza suprafetele dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60s pentru smalt si 10-15s
pentru dentina
C. Pozitia dintilor
D. Vitalitatea dintilor
A. Clasa III semnifica pastrarea latimii si inaltimii crestei edentate
B. Clasa II semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii

C. Clasa I semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii D. Clasa II semnifica pierdere in inaltime a crestei
edentate, cu pastrarea latimii E. Clasa IV reprezinta o creasta edentata cu un minim de modificare in orice sens

9. Polieterii prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Necesita amprentare in lingura individuala
B. Au elasticitate crescuta
C. Au un grad de hidrofobie mai ridicat

10. Mobilitatea dentara patologica reversibila poate avea urmatoarele cauze: A. Sarcina
D. Insuficienta parodontala
E. Inflamatii pulpare
11. Cerintele unui ciment ideal utilizat pentr ucimentarea restaurarilor protetice utilizate in practica curenta sunt:
A. Anticariogenitate
B. Radiotransparenta
C. Biocompatibilitate
D. Sigilare a interfetelor
E. Vascozitate si grosimea peliculei
12. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatoarele:
A. Integritatea reliefului ocluzal
B. Aria radiculara utila
C. Obiceiuri vicioase
13. Motivele pentru care se opteaza pentru RPF cu 3 stalpi, dintre care 2 la o extremitate sunt:
A. Cresterea rezistentei restaurarii protetice. Retentiei
B. Marirea ariei de suport parodontal
C. Cresterea stabilitatii
D. Imobilizarea unor dinti cu implantare deficitara
E. Imbunatatirea functiilor
14. Ghidajul de grup se caracterizeaza prin urmatoarele:
C. Apare in cadrul miscarii de propulsie
D. Este realizat de caninii si premolarii de parte nelucratoare
E. Implicarea caninului semnifica o interferenta
15. Referitor la clasificarea ACP a edentatiilor partiale, urmatoarele afirmatii legate de clasa a III-a sunt corecte:
A. Dintii stalpi prezinta un prognostic rezervat
B. Arcadele sunt sever afectate de edentatie-orice bresa edentata sau asociere de brese care
solicita complianta terapeutica sporita din partea pacientului
C. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a II-a
D. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a III-a
D. Nu permit turnarea mai multor modele
E. Sunt hidrofili
B. Restaurare protetica necorespunzatoare
C. Traumatism ocluzal
D. Ocluzia dentara
E. Vitalitatea dintilor
A. Permite dezocluzia dintilor de pe parte nelucratoare
B. Este realizat de canini, premolari si molarii de pe partea lucratoare

E. Arcadele sunt substantial afectate de edentatie -orice bresa laterala, maxilara sau mandibulara
de cel putin 3 dinti sau care cuprinde 2 molari
16. Corelatiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile si fatetele de bruxism sunt:
A. Muschiul pterigoidian medial
B. Marginea posterioara a maseterului
C. Pantecele posterior al digastricului
D. Muschiul pterigoidian lateral
E. Pantecele anterior al digastricului
Corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de bruxism sunt:
- marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului (contacte premature în apropierea PIM)
- marginea anterioară a maseterului (interferenţe ocluzale lucrătoare m lateralitate)
- muşchiul pterigoidian lateral ( interferenţe ocluzale nelucrâtoare pe canin, premolar şi
dinţii laterali, m lateralitate şi m propulsie)
- pântecele posterior al digastriculuî ( mterfercnţe ocluzale pe faţete de retruzie)
17. Indicele D, propus de Marti Helkimo, se bazeaza pe analiza urmatoarelor grupe de sinmptome:
A. Diminuarea amplitudinii de deschidere a cavitatii bucale
B. Bruxism
C. Modificari ale functiei ATM
D. Durere la palparea muschilor mobilizatori
E. Sialoree
Disfunctie ATM indicelui D, propus de Marti Helkimo: 1. diminuarea libertăţii de mişcare a mandibulei;
2. modificări ale funcţiei ATM;
3. durere în cursul efectuării mişcărilor mandibulei;
4. durere la palparea muşchilor mobilizatori; 5. durere la palparea ATM.
18. Urmatoarele afirmatii referitoare la gradul de vizibilitate al dintilor sunt adevarate: 3
A. Daca gradul de vizibilitate al dintilor este de 3-4 mm si se constata ca dintii sunt prea scurti,
atunci aceasta se va realiza prin alungirea muchiei incizale
B. Daca gradul de vizibilitate al dintilor in repaus este insuficient, dar lungimea incisivilor,
D. Daca pacientul evidentiaza in zambet mai mult de 4 mm din centralul maxilar in repaus, iar dintii trebuie alungiti, atunci este necesar
sa se faca coronoplastie (alungire chirurgicala a coroanei clinice)
19. Retentia macro-micromecanica a RPF la bonturile dentare: 2
A. Peretii cavitatii sun preparati divergenti spre baza cavitatii
B. Presupune divergenta de 6-10° a peretilor cavitatilor in cazul incrustatiilor intratisulare
C. Este asigurata de design-ul preparatiei dentare
D. Se realizeaza prin frictiune
mobilitatea buzelor sunt normale si in timpul surasului dintii nu sunt etalati corespunzator,
aceasta evidenteaza ca este o dimensiune verticala insuficienta
C. Daca pacientul prezinta o vizibilitate inadecvata sau excesiva a dintilor in timpul zambetului,
atunci cei trei parametrii respectiv pozitia statica si dinamica a buzei precum si lungimea
buzei sunt factori cr.. determinanti in timpul tratamentului
E. Daca in repaus se evidenteaza prea mult din incisivii superiori, mobilitatea buzei este
normala, la fel si lungimea buzelor, iar in zambet se evidenteaza mai mult de 3 mm din
marginea gingivala, se impune instituirea unui tratament chirurgical ortognatic

E. Se datoreaza fortelor de frecare care apar la nivelul a cel putin trei suprafete dentare
Retenţia macromecanică obţinutâ geometric, prin design (peretii cavitatii prep divergenti spre baza)
Retenţia micromecanică + fizico-chimica prin gravaj.
20.*Spatiul dintre baza intermediarilor suspendati si coama crestei trebuie sa fie de cel putin:
A. 2,5 mm
B. 3,5 mm
C. 1 mm
D. 3 mm
E. 2 mm
21. *Starea martensitica a zirconiei se poate obtine din: A. Mangan
B. Indiu C. Yterbiu D. Taliu E. Ceriu
22. Avantajele protezei provizorii se refera la:
A. Timpul de lucru suplimentar
B. Costuri mai reduse
23. Cimenturile rasinice total-etch:
A. Adeziunea la structurile dentare este ...
B. Sunt usor de folosit
E. Folosest un primer autodemineralizant
24. Atunci cand se alege culoarea finala a unei restaurari se iau in considerare urmatoarele aspecte. 2:
A. La pacientii tineri, culoarea are o valoare tenta albicioasa
B. La pacientii tineri, luminozitatea restaurarii este crescuta
C. Cu varsta, dentina devine mai vizibila prin smaltul subtiat de smalt
D. Precizia unui colorimetru este superioara spectofotometrului? Nu
E. Determinarea culorii cu spectofotometrie. : Intensitatea luminii
25. Comportamentul la oboseala a RPF este:
A. Punctul de aplicare al fortelor
B. Igiena orala a pacientului
C. Designul restaurarii protetice
D. pH-ul salivar
E. Morfologia tesuturilor moi adiacente
1. biomaterialele utilizate în refacerea stâlpilor (dacâ procedeul a fost necesar), a elementelor de agregare şi a intermediarilor precum şi
in fixarea lor;
2. designulRPF;
3. parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare, direcţie, numărul ciclurilor de solicitare)
C. Perfectionarea planului de tratament
D. Educarea pentru mentinerea unei igiene orale corespunzatoare
E. Facilitarea comunicarii cu laboratorul de tehnica dentara
C. Asigura cea mai buna adeziune ciment - dinte
D. Implica cei mai multi pasi

26. Posibilitatile de restaurare protetica in edentatia partiala depind de: 3

A. Configuratia breselor
B. Latime bresei edentate
C. Forma buzelor
D. Aliniamentul stalpilor
E. Conditii generale
27. In cazul tratamentului prin protezare provizorie fixa pluridentara, mentinerea unei igiene corecte implica:
B. Restabilirea contactelor si raporturilor cu arcada antagonista
C. Pastrarea stopurilor ocluzale
D. Realizarea RPP cu ambrazuri deschise
E. Utilizarea materialelor ceramice cu aderenta redusa pentru placa bacteriana
28. Urmatoarele afirmatii despre restaurarea adeziva sunt false:
A. Dintii voluminosi reprezinta un avantaj
B. Este indicata in edentatia brontala bidentara
C. Este absolut contraindicata in zona de sprijin
D. Preparatiile pot modifica pozitiile dintilor stalpi
E. Nu este indicata pentru inlocuirea incisivilor in cazul...
29. Longevitatea si prognosticul restaurarilor integral ceramice sunt conditionate de diverse. proprietati ale materialelor ceramice. Care
dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?
A. Ceramicele mai opace sunt mai casante decat cele mai translucide
B. Zirconia lustruita foarte bine este mai abraziva pentru dintii antagonisti decat ceramica
conventionala
E. Ceramicele feldspatice necesita sablare inainte de cimentare
30. *Cei mai valorosi dinti stalpi la maxilar sunt aceeasi cu cei inferiori, cu exceptia:
A. Molarului secund
B. Premolarului prim
C. Incisivului lateral
D. Incisivului central
E. Caninului
31. Unui pacient in varsta de 45 de ani ce prezinta uzuri marcate la nivelul grupului frontal maxilar dar cu DVO nemodificata i se
realizeaza un mock-up diagnostic. Aceasta etapa presupune:
A. In prima sedinta se aplica compozitul la nivelul modelului diagnostic
B. Nu se utilizeaza un sistem adeziv
C. De obicei necesita 2 sedinte
D. Aplicarea compozitului la nivelul structurii dentare
E. Utilizarea unui sistem adeziv
32. * Aplicarea unei forte la nivelui unei extensii distale solicita dintii stalpi prin momente de: A. Incovoiere
B. Compresiune
C. Torsiune
A. Realizarea RPP cu un design corespunzator, care sa permita pacientului instituirea unui
program corect de igienizare, ce ulterior va fi continuat pentru igienizarea viitoarelor RPF
definitive
C. Restaurarile monolitice din zirconia cubica prezinta o mai buna transmisie a luminii decat
cele stratificate
D. Zirconia lustruita foarte bine este mai putin abraziva pentru dintii antagonisti decat zirconia
glazurata

D. Uzura
E. Tractiune
33. Care dintre afirmatiile legate de disilicatul de litiu este falsa?
A. Prezinta o componenta sticloasa
B. Se preteaza pentru orice tip de restaurare pluridentara posterioara
E. Se preteaza pentru orice tip de restaurare unidentara frontala 34. * In cazul unui long centric, dintanta dintre RC si PIM variaza intre:
A. B. C. D. E. F.
35. Ce
C. D. E.
1,2-1,8 mm
Niciun raspuns corect 0,4-2,3 mm
0,2-1,75 mm
2,4-3,1 mm
fel de material ceramic se indica in cazul bonturilor discromice ... radiculare metalice:
Ceramica cu transluciditate mare si opacitate mica Ceramica feldspatica
Dioxid de zirconiu monolitic
C. Gravarea cu acid fluorhidric se face timp de 60s
D. Pe o preparatie retentiva impune obligatoriu cimentarea adeziva
A. Cermacica cu transluciditate mica si opacitate mare
B. Dioxid de zirconiu stratificat
35. Unui pacient cu o edentatie maxilara cls a III-a mod 2 si una mandibulara cls a III-a mod 1 i se insera restaurari protetice peovizorii de
lunga durata . Acestea au urmatoarele roluri:
A. Acoperirea zonei terminale a peeparatiei
B. Ghideaza contururile tisulare moi
C. Previn atrofia crestei reziduale
D. Mentinerea pe o durata de pana la 3-4 ani a DVO
E. Redreseaza axul bonturilor cu inclinare de peste 25°
36.Cresterea transluciditatii zirconiei a fost obtinuta astfel: 3 A. Cresterea semnificativa a dimensiunii gran ... TZP
E. Prin adaugare de particule sticloase
37. * Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adeziune este falsa/ adev?
A. Un monomer adeziv acid ce contine 10 MDP adera la ceramica pe baza de Zirconia B. Pentru cresterea adeziunii este indicat sa se
sableze cu particole de oxid de aluminiu cu
diametrul 60 um
C. Retentia ceramicii pe baza de zirconia depinde de abrazarea mecanica a suprafetei D. Retentia ceramicii pe baza de zirconia scade
prin ...??
E. Zirconia este o ceramica policristalina, deci nu se graveaza prin metode Traditionale
38. La examinarea unui pacient se observa urmatoarele particularitati... 2.4, 2.5 asociata cu uzuri marcate ale grupului frontal. La
mandibula... unitatilor dentare situate distal de 3.3 si 4.3 asociata de asemenea... restanti. In pozitia de IM in zona laterala se observa
spatiu pr... dentare. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Din punct de vedere al clasif Kennedy pacientul ... cls III mod 1
B. Dpdv al clasif ACP pacientul se
B. Prin cresterea temperaturii de sinterizare din ...
C. Scaderea semnificativa a dimensiunii granulelor ... TZP
D. Cresterea continutului structurii cubice

C. Dpdv al clasif ACP pacientul se

D. Din punct de vedere al clasif Kennedy pacientul ... cls I E. Dpdv al clasif ACP pacientul se
39. In urma examinarii unui pacient au reiesit urmatoarele aspecte clinice: edentatie maxilara de 1.8, 1.6 si 2.4, 2.6, 2.8 asociata cu
edentatie mandibulara de 3.6, 3.8 si 4.8, 4.7, 4.6, 4.4. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A. Dpdv al clasif ACP criteriul 1, pacientul se inscrie in clasa a III-a
B. Dpdv al clasif ACP, pacientul se imscrie in clasa a II-a
C. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la mandibula in clasa II cu o modificare
D. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la mandibula in clasa I cu 2 modificari
E. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la maxilar in clasa III cu 2 modificari
1.Realizarea unei RPF cu extensie cu sprijin pe un singur dinte stâlp este admisă în cazul edentaţiei de:
a. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp caninul
b. premolar secund maxilar având ca dinte stâlp molarul prim
c. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp incisivul central d. canin mandibular având ca dinte stâlp premolarul prim
e. molarul prim mandibular având ca dinte stâlp molarul secund
2. Care din următoarele tipuri de forţe au potenţialul cel mai distructiv asupra RPF – câmp protetic: a. forţele de coeziune
b. forţele de compresiune
c. forţele de forfecare
d. forţele de tracţiune e. forţele de adeziune
3. Care dintre următorii electrozi ai bisturiului electric nu este folosit pentru lărgirea temporară a şanţului gingival:

a. electrodul în formă de J
b. electrodul în formă de L
c. electrodul în formă de piramidă d. electrodul AP
e. electrodul în formă de U
INTERMEDIARI
818. După raportul intermediarilor cu creasta aceștia pot fi :
A. Suspendați;
B. Punctiformi; C. Despărțiți;
D. Intraalveolari; E. Uniți.
93. În funcție de raporturile cu creasta edentată, intermediarii pot fi:
C. piramidali
D. hiperbolici
E. tangențial punctiformi
5. Despre intermediarii cu raport tangent liniar cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. au feţe mucozale extinse
b. au feţe mucozale reduse
c. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
d. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul emerge din gingie
e. se indică în situaţii cu câmp protetic redus cervico-ocluzal şi creste alveolare late
98. Intermediarii cu raport tangent liniar:
A. au fețe mucozale extinse
B. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos C. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°,
orientată vestibulo-oral, de jos în sus D. au fața orală înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
E. se practică frecvent în zona frontală la mandibulă ?
843. Particularităție corpurilor de punte cu tangență lineară la mandibulă au următoarele particularițăți:
A. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mic;
C. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mare;
D. Suprafața linguală trebuie să fie netedă, fără șanțuri și fără individualizarea intermediarilor ;
E. Suprafața linguală trebuie să fie modelată identic cu suprafața vestibulară, cu șanțuri și cu individualizarea intermediarilor
22. Corpul de punte tangențial se realizează: A. în zona laterală mandibularâ.
B. la distanță 0,5mm de muchia creste.
A. în șa
B. în șa modificată
B. În sens cervico-ocluzal, suprafața linguală se modelează ușor convex, ceea ce le asigură
autocurățire atât prin mișcările limbii cât și cu mijloace artificiale;

C. dacă există un spațiu protetic de minim 6 mm. D in zona frontală mandibularâ

E. în zona laterală maxilară
26. Despre intermediarii cu contact punctiform cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmaţii
c. sunt cele mai estetice
d. cu indicaţie în zona frontală mai ales la pacienţi cu zâmbet gingival e. contactul cu creasta se face pe versantul vestibular al acesteia
844. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii cu contacte punctiforme ai protezelor parțiale fixe :
A. La aceste corpuri de punte fiecare intermediar realizează o arie de contact întinsă cu creasta edentată ;
B. Fețele vestibulare și orale diverg spre zona cervicală, pe secțiune acești intermediari având formă paralelipipedică ;
E. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la crestele late ;
841. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în șa ai protezelor parțiale fixe :
A.Ei realizează un contact larg cu creasta edentată;
B. Numele provine de la faptul că încalecă numai versantul lingual al crestei ;
C. Numele provine de la faptul că încalecă atât versantul vestibular cât și versantul lingual al crestei ; D. Intermediarii de acest tip sunt
foarte ușor de igienizat ;
E. Intermediarii de acest tip sunt imposibil de igienizat
28. Despre intermediarii cu raport in sa cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmații: A. au fețe mucozale extinse;
B. au fețe mucozale reduse;
C. contacul cu creasta se face pe coama acesteia;
D. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul emerge din gingie;
E. se indică în situații cu câmp protetic redus cervico-ocluzal și creste alveolare late.
96. Intermediarii în șa:
A. sunt ușor de igienizat
B. sunt estetici și nu favorizează inflamația țesuturilor subiacente C. sunt cei mai confortabili pentru pacient
842. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în semișa ai protezelor parțiale fixe : A. În general prezintă dimensiuni mai
reduse decât intermediarii în șa;
B. Față de intermediarii în șa retenționează mai multe resturi alimentare;
E. În general prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii în șa
a. sunt cunoscute şi sub denumirea de corpuri de punte conice
b. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
C. Între convexitățile vestibulare și orale ale acestor tipuri de intermediari se creează zone de retenție
alimentară, destul de greu accesibile autocurățirii ;
D. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la crestele
înguste ;
D. rețin placa bacteriană și produsele sale
E. sunt imposibil de igienizat
C. Zonele de contact cu creasta vor fi confecționate fie din ceramică, fie din metal ;
D. Față de intermediarii în șa retenționează mai puține resturi alimentare;

33. Referitor la intermediarii în semișa, următoarele afirmații sunt adevarate: A. Prezintă contururi orale mai reduse
B. Prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii in șa
C. Igienizarea se face mai greu decât Ia cei in sa
D. Se utilizează mai frecvent in zonele laterale E. Contactul se face pe coama crestei.
97. Intermediarii în semișa:
C. retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarii suspendați
D. retenționează mai multe resturi alimentare decât intermediarii în șa
850. Intermediarul conceput corect în zona frontală trebuie să prezinte următorele caracteristici : A. Toate suprafețele trebuie să fie
concave, netede și finisate corespunzător
negre” în cazul în care creasta este mult prea resorbită) ;
C. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
D. Contactul oral va fi în armonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari ;
E. Contactul oral va fi în disarmonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari pentru a nu da aspectul de dinți falși;
95. *Din punct de vedere al asigurării igienizării optime, pentru zona laterală cel mai potrivit este intermediarul:
A. ovoid
B. tangent punctiform
C. tangent liniar
D. suspendat
E. în șa
99. *În cazul intermediarilor la distanță de creastă (suspendați), spațiul dintre baza intermediarilor și coama crestei trebuie să fie de:
A. minim 4mm
B. maxim 2mm
C. minim 30μm
D. minim 3mm
E.minim 3μm
4. Pentru a putea realiza un corp de punte suspendat trebuie să dispunem de un spaţiu protetic în sens cervico-ocluzal de minimun:
a. 3 mm
b. 8 mm
c. 4 mm
d. 6 mm
e. 12 mm
4. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati) prezinta urmatoarele caracteristici :
A. sunt intermediari în șa modificați la nivelul feței orale
B. au contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei
E. realizează un compromis între restaurarea fizionomiei, fonației și posibilitatea întreținerii unei
igiene mai bune
B. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune (din
considerente estetice uneori se impun zone întinse de contact pentru a preveni aspectul de “spații

A. Sunt utilizati preponderent in zona frontala.

B. Grosimea minima in sena ocluzo-mucozal a corpului de punte trebuie sa fie de 3 mm
C. Doar suprafata vestibulara prezinta convexitate .
D. Curbarea spre zona de actiune a fortelor, diminua incovoierea corpului de punte
E. Pentru utilizarea lor este necesar un spatiu minim de 4 mm.
832. Intermediarii protezelor parțiale fixe trebuie să :
A. Aibă un contact minim cu țesuturile moi;
B. Să asigure un spațiu minim pentru igienizare;
556. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: A. să fie estetice
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
C. să respecte ambrazurile cervicale
D. să permită igienizarea
E. toate cele de mai sus
91. În general, intermediarii ar trebui să fie:
A. convecși în toate sensurile
B. convecși vestibular și oral și concavi mucozal
C. lustruiți foarte bine
D. placați circumferențial cu acrilat
E. ușor de igienizat
88. Intermediarii unei proteze fixe trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
A. să restabilească funcția dinților pierduți
B. să fie confortabili
E. să fie mai voluminoși în sens vestibulo-oral
840. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design a intermediarilor :
A. Sferoidal sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
B. Tangențial sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
E. Formă conică
94. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design al intermediarilor, între care:
C. convex D. concav
E. hexagonal
20. Care dintre următoarele afirmații se refera la elaborarea intermediarilor ovoidali ( conform lui Seiberi și Salama și Garber si
Rozenberg )?
C. Să aibă un aspect estetic și din punct de vedere biologic să fie tolerați de țesuturile din jur;
D. Să asigure un spațiu maxim pentru igienizare;
E.Să fie confortabili
C. să aibă aspect estetic
D. să fie tolerați de țesuturile din jur dpdv biologic
C. Formă ovoidală;
D. Forma în șa, tangent-liniar și tangent liniar modificat (semișa);
A. igienic (sanitary pontic)
B. ovoidal

A. Realizarea unei rădăcini reduse din ceramică la nivelul intermediarului care intră in alveola corespunzătoare dintelui extras.
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și
pătrund intr-o alveolă creată cu o freză in țesutul conjunctiv.
E. Realizarea protezei provizorii înainte de prepararea bonturilor.
92. *Intermediarii trebuie să fie în linie cât mai dreaptă între elementele de agregare pentru a evita: A. bascularea stâlpilor spre breșa
edentată
B. egresia antagoniștilor
C. apariția mișcărilor de torsiune transmise ulterior stâlpilor
D. pierderile de material E. fractura intermediarilor
833. Pentru a putea întelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere următoarele variabile:
A. Lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat;
B. Forma crestei edentate;
C. Starea țesuturilor dure ce acoperă creasta edentată;
90. Pentru a putea înțelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere următoarele variabile:
C. pretențiile estetice ale pacientului
D. forma crestei edentate
E. legea lui Ante (radacini lipsa= radacini lucrare)
87. În ceea ce privește designul intermediarilor și raportul acestora cu creasta edentată:
A. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie minim
B. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie maxim
C. trebuie asigurat un acces maxim pentru igienizare
D. trebuie asigurat un acces minim pentru igienizare E. nu există reguli de bază
836. Selectați afirmațiile corecte cu privire la design-ul intermediarilor :
A. Intermediarii ar trebui să fie convecși în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
B. Intermediarii ar trebui să fie concavi în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
C. Suprafețele convexe oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte bine;
D. Suprafețele concave oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte bine;
555. Corpul de punte se modelează cu:
B. realizarea unei grefe de tesut conjunctiv.
D, Realizarea protezei fixe definitive după prepararea bonturilor
D. Pretențiile estetice ale pacientului;
E. Starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată;
A. lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat
B. starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată
E. În cazul unei resorbții postextracționale accentuate a crestei, încercarea de a realiza un corp de
punte identic cu dinții naturali va duce la obținerea unor intermediari prea înalți.

A. suprafeţe convexe în toate sensurile

B. suprafeţe concave în toate sensurile
C. cu suprafeţe plane
D. suprafeţe convexe doar în sens mezio-distal E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral
834. Irving Glicman, încă din 1974 a enunțat condițiile pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii, si anume :
A. Să fie estetici;
B. Să fie elastici;
C. Să respecte aliniamentul coletelor șirului dentar;
D.Să fie concepuți și elaborați pentru a reține resturi alimentare și placă dentară; E. Să nu aibă raporturi ocluzale cu antagoniștii.
835. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare nu vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și nici cu cele ale dinților restanți
învecinați ;
B. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și diferite de cele ale dinților restanți
învecinați ;
C. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și cu cele ale dinților restanți
învecinați ;
D. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate pot duce la aparția unor leziuni consecutive și a unor dureri
nevralgiforme;
E. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate vor fi compensate de organism indiferent de intensitatea
acestora .
851. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Intermediarii reprezintă o componentă integrată și dinamică a întregii proteze
B. Design-ul intermediarilor trebuie conceput pe baza unor principii biomecanice inteligent evaluate ; C. Intermediarul incorect conturat
prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur;
D. Intermediarii prezintă o componentă rigidă a întregii proteze;
E. Intermediarul corect conturat prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur
816. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor fixe:
D. Intermediarii din RDC și polimerii sunt la fel de usor de igienizat ca și intermediarii din ceramică; E. Pentru contactul cu structurile
tisulare sunt preferați intermediarii din acrilat.
838. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului de punte, este indicat să se lase un spațiu
între fața mucozală a corpului de punte și versantul vestibular al crestei edentate pe care îl acoperă;
B. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului de punte, este indicat să nu se lase un
spațiu între fața mucozală a corpului de punte și versantul
fundul de sac vestibular, la locul de contact cu mucoasa va apărea o ulcerație;
A. Intermediarii realizați din ceramică sunt mai ușor de igienizat;
B. Mulți tehnicieni susțin că intermediarii din ceramică sunt singurii carora le este acceptat contactul
cu creasta edentată;
C. Intermediarii din RDC și polimeri nu trebuie să ajungă în contact cu creasta;
vestibular al crestei edentate pe care îl acoperă;
C. Dacă muchia vestibulo-gingivală a corpului de punte depășește joncțiunea muco-gingivală spre
D. Observațiile clinice au arătat că poate fi prevenită inflamația țesuturilor moi de sub intermediari
prin folosirea mătăsii dentare o dată pe zi în scopul curățirii de către pacient a suprafeței mucozale a
corpului de punte ;

E. Ambrazurile meziale, distale și linguale ale corpului de punte trebuie să fie cât mai mici pentru a nu permite a retenția resturilor
alimentare ;
839. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Intermediarii vor fi mai înguști în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
B. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
C. Restaurările fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să aibă în primul rând un efect estetic
foarte bun fără a compromite însă igienizarea.
D. În cazul restaurărilor fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să ne concentrăm atenția asupra funcționalității și posibilităților de
igienizare, rezultatul estetic fiind în plan secundar ;
E. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali pentru a permite accesul mai ușor la igienizarea feței
orale.
852. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii metalici (masivi) ai protezelor parțiale fixe :
A.Se recomandă folosirea lor doar în zonele de sprijin, mai ales la mandibulă ;
B. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic depășește 5 mm;
C. Intermediarii metalici se pot confecționa numai din aliaje nenobile ;
820. Selectați afirmațiile corecte cu privire la protezele parțiale cu intermediari exclusiv metalici:
A. Elementele de agregare au inceput să fie confecționate separat de intermediari după care cele două componente sunt sudate sau
lipite impreună;
B. Pentru confecționarea intermediarilor din materiale nenobile poate fi folosit orice aliaj;
825. Selectați afirmațiile corecte referitoare la restaurările protetice fixe cu intermediari integral ceramici:
A. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice superioare celor metalo- ceramice;
B. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice asemănătoare celor metalo-ceramice; C. Din ceramica feldspatica se pot realiza
doar punți de mică amplitudine;
D. restaurarile din oxid de zirconiu prezintă o rezistență crescută la forțele de rupere și la cele de forfecare;
E. Sistemele substractive din cadrul SIC au luat amploare in ultimii ani.
552. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice: A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte
827. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii micști:
A. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte;
D. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic este mai mic 5 mm;
E. Intermediarii metalici se pot confecționa atât din aliaje nenobile cât și din aliaje nobile .
C. Restaurările protetice fixe metalice se confecționează din cele mai vechi timpuri;
D. Li se mai spune restaurări integral metalice deoarece atât elementele de agregare cât și
intermediarii sunt realizate din acelasi aliaj;
E. Odată cu dezvoltarea și perfecționarea procedeelor de topire-turnare, s-a extins tot mai mult
procedeul punților metalice turnate dintr-o singură bucată(monolit).
B. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să vină în contact cu creasta breșei edentate;
C. Interfața metal-polimer nu trebuie să vină în contact direct cu mucoasa crestei;

D. Pentru retenția polimerului se pot realiza anse din fire de ceară;

E. Polimerul sau compozitul poate să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte.
36. Următoarele afirmații referitoare la intermediari micsti (din două materiale) sunt adevărate: A. Prin creșterea stratului de ceramica
scade tensiunea la tracțiune, la aceeași îndoire
B Scheletul metalic poate fi placat pe toate fețele doar dacă există un spațiu suficient între creasta alveolară și elementele de agregare
828. Selectați afirmațiile false în legătură cu etapele clinico- tehnice ale realizării intermediarilor micști:
B. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici nu este posibilă cu ajutorul elementelor preformate;
C. La folosirea tehnicii Silicoater se poate renunța la retenții;
D. Radierea (gravarea) de gips de la nivelul modelului este indicată pentru a adapta piesa finită; E. Ambrazurile cervicale vor fi
conformate cât mai înguste pentru a asigura o igienizare optimă;
550. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mai puţin placa bacteriană:
C. polisticlele ? D. răţini acrilice E. compozitele
551. Corpul de punte semifizionomic în casetă : A. este metalic doar pe faţa mucozală
B. este metalic doar pe faţa orală
C. metalic pe faţa mucozală şi orală
D. metalic pe faţa ocluzală E. nu are metal aparent
89. În cazul protezelor fixe, ambrazurile interproximale largi asigură: A. rigiditatea scheletului metalic
D. rezistența conectorilor
E. flexibilitatea infrastructurii de oxid de zirconiu
6. Referitor la înregistrarea PIM următoarele afirmaţii sunt false:
a. deţinătorii unui point centric prezintă stopuri ocluzale strânse – contacte tripodice
c. în cazul unui long centric există libertate de mişcare a vârfului cuspizilor pe planşeul foselor
C.La mandibulă va rămâne neplacată baza corpului de punte, iar la maxilar se va
alege intre suprafața bazală și cea ocluzală
D.în nici un caz nu se recomandă scăderea dimensiunilor scheletului metalic pentru a putea obține o
grosime optimă a stratului de ceramică,deoarece intermediarii se fractureaza
E.la lungimi reduse,trebuie evitata conformarea prea gracila a corpului de punte.
A. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici este posibilă și cu ajutorul elementelor
preformate;
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurată
B. lăcașul necesar papilei interdentare
C. condiții de igienizare adecvate
b. pentru ca mandibula să alunece din ORC în PIM pe lângă o anumită conformaţie a ncuspizilor
activi NU trebuie să existe şi un grad de libertate a mişcărilor condiliene

d. PIM este o poziţie de referinţă în cazul raportului mandibulo-maxilo- cranian putând îmbrăca două
situaţii clinice diferite – point centric şi long centric
e. orice PIM cu mandibula plasată în interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie normală depăşirea limitelor acestui triunghi
se apropie de patologic (malocluzie)
AMPRENTA
7. Siliconii cu reacţie de condensare au scăzut în popularitate datorită: a. timpului de priză crescut
b. mirosului neplăcut
c. gustuluineplăcut
d. stabilităţii dimensionale şi a revenirii elastice reduse
e. caracteruluihidrofil
1020. *Contactele dintre suprafata internă a protezei şi preparaţie se verifică folosind: A) amestec de chloroform şi ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vâscozitate mică
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) răspunsurile bşi c sunt corecte
E) răspunsurile bşi c sunt incorecte
1084. Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala:
e) culoarea materialului de amprenta
13.Alegerea materialelor și metodelor de amprentare în tehnica convențională se face pe baza anumitor criterii:
B, intervalul de timp care stă la dispoziția practicianului pentru realizarea amprentei; C.posibilitățile financiare ale clinicianului.
D. stabilitatea dimensionala a câmpului protetic;
E. gradul de convergenta al preparatiilor dentare
83. *Alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcţie de: A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire al personalului auxiliar
D. duritatea câmpului protetic
E. confortul
28. Inregistrarea limitelor cervicale a preparatiilor in timpul amprentarii: a. nu ridica probleme deosebite
b. este de importanta redusa
c. ridica probleme doar cand acestea se gasesc supragingival
d. necesita largirea temporara a santului gingival
a) fidelitatea materialului de amprenta
b) stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta
c) particularitatile campului protetic
d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei
A. gradul fidelității materialului de amprentă sau a instalațiilor moderne de omogenizare și dozare a
componentelor materialelor de amprentare;

e. este esentiala pentru respectarea profilului de emergenta

29. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:
a. redarea cât mai fidelă a formei, detaliilor şi dimensiunilor preparaţiei
b. redarea cât mai fidelă a fundului de sac vestibular
c. înregistrarea şi redarea cât mai corectă a reliefului dinţilor antagonişti
d. redarea exactă a rapoartelor preparaţiei cu dinţii vecini
25. Obiectivele amprentarii in protetica fixa sunt:
B. Redarea cat mai fidela a formei, detaliilor si dimensiunilor preparatiei...(proximale ale acesteia)
557. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie de cel puțin:
A. 5 μm
B. 15 μm
C. 25 μm preparatiile dentare si tesuturile moi peridentare cu 50ym
D. 20 μm E. 10 μm
46. In protetica fixa se impune ca detaliile tesuturilor moi peridentare exactitate de: a)Minimum 50um
b)Minimum 30um
c) Minimum 20um d) Minimum 25um e)Minimum 15um
30. Portamprentele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să fie maleabile
e. să limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi
31. Portamprentele trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume:
A. Sa cuprinda tot campul protetic
B. Sa limiteze miscarile functionale ale partilor moi
E. Sa contina pe suprafata lor lacuri (pelicule) adezive
26. Portamprentele, indiferent de scopul utilizarii lor, trebuie sa indeplineasca...:
A. Sa cuprinda tot campul protetic
B. Spatiul intre lingura si camp ar trebuie sa fie cuprins intre 2- 4mm in. permite revenirea elastica a materialului 3-4 mm in toate
directiile
C. Sa retentioneze cat mai putin materialele de amprenta
D. Sa nu limiteze miscarile funtionale ale partilor moi
E. Sa limiteze miscarile funtionale ale partilor moi
e. să ofere posibilitatea obţinerii unui model de lucru cât mai exact pe care să se poată realiza
macheta viitoarei proteze
A. Redarea cat mai fidela a formei, detaliilor si dimensiunilor preparatiei (cu precadere limita
cervicala a acesteia)
C. Inregistratrea si redarea cat mai corecta a reliefului dintilor antagonisti
D. Preluarea si redarea cu fidelitatea maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal
E. Redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
b. să cuprindă tot câmpul protetic
c. să fie rigide
d. să asigure grosime cât mai uniformă materialului de amprentă
C. Sa asigure o grosime cat mai uniforma materialelor de amprenta
D. Sa retentioneze cat mai bine materialele de amprenta

81. *Portamprentele individuale:

A. nu trebuie sa interfereze cu traiectele procesului coronoid in cursul miscarilor mandibulei
B. se confectioneaza pe modelul final
C. grosimea marginilor nu depinde de gabaritul fundurilor de sac
D. distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite cu fibromuoasa groasa E. manerul sa nu interfereze actiunea buccinatorului
77. Verificarea portamprentei individuale la maxilar urmăreşte :
A. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona vestibulară laterală
E. desprinderea lingurii la miscarea de lateralitate înseamnă o grosime prea mică a versantului vestibular al lingurii
78. Verificarea portamprentei individuale la mandibulă urmăreşte :
A. dacă marginile vestibulare urmăresc traiectul liniei oblice interne
B. dacă se solicită pacientului să deplaseze limba spre stanga şi lingura se ridică, marginile lingurii sunt prea lungi în regiunea linguală
stangă
C. prin deplasarea limbii în palat și la nivelul obrajilor se verifică la nivelul zonei linguale laterale
B. raportul lingurii cu inserţia frenurilor prin tracţiunea obrajilor
C. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona
ligamentului pterigomandibular
D. marginile lingurii in zona vestibulară frontală trebuie să fie cu 2-3 mm inferior de reflexia
membranei mucozale
D. Prin tractiunea obrajilor antero-post se observa incizura pentru frenurile bucale
E. prin plasarea limbii pe marginea buzei superioare se verifica insertia frenului lingual