EXAMNE PROTETICA - AN IV 2023

Complement simplu
1-*Procedura de inserare a firelor de retraclie 90
A.Cu cât presiunea mecanica de inserare a firului este mai mare, cu atat hemoragia scade
B.Tehnica inseràrii unul singur fir se aplica pentru preparatii subgingivale
C.Tehnica inseràril unui singur fir se aplica doar la dinții anteriori.
D.Tehnica dublului fir Începe cu inserarea unui șnur mai gros urmat de un șnur mai
subtire.
E.Tehnica inseränii dublului fir se aplicà pentru preparati subgingivale,

2-*Sablarea cu oxid de aluminiu și aplicarea primerului 10 MDP se realizeazà la: 180

A. Disilicatul de litiu
B. Ceramici ranforsate cu leucit
C. Zirconia
D. Räsini nano-ceramice
E. Ceramica feldspatica

3-*Compozitul BIS-GMA prezintà urmätoarele avantaje, cu excepția: 113

A. Polimerizare dualà
B. Posibilitate de reparare cu flow sau compozit hibrid
C. Stabilitate cromatica buna
D. Rezistentà transversalà bunà
E. Strat de oxigen nepolimerizat subțire

4.-*Alegeți afirmațiile gresità privind prepararea pentru inlay-onlay ceramic: 81

A. adâncimea istmului 1,5-2 mm
B. reducerea ocluzalà 1,5-2 mm
C. peretii axiali interni 6-10°
D. bizotarea unghiurilor interne la 90°
E. lățimea istmului 1.5-2 mm

5-*La examinarea clinicã a unei paciente în vârstă de 63 ani se constata mobilitate generalà de
gradul doi la nivelul grupului incisiv inferior (3.2-4.2), pe radiografie observandu-se un raport
corona/radacina de 1/1. Sunt adevärate urmôtoarele afirmații:
A. Mobilitate dentară de gradul doi este sub 1 mm in sens mezio distal
B. Mobilitate incisivilor poate fi diminuata prin pulpectomie
C. După finalizarea tratamentului preprotetic se contraindica realizarea unei RPF de pe 3.3
pâná pe 4.3, cu Includerea grupului incisiv
D. Tratamentul protetic de electie este reprezentat de realizarea de RPF unidentare
individuale pe fiecare incisiv
E. Dupà finalizarea tratamentului preprotetic se indicá realizarea unei RPF de pe 3.2 pâná pe
4.2

6-*Despre intermediari cu raport tangent liniar cu creasta alveolará sunt adevarate

urmätoarele afirmați: bratu
A. au fete mucozale extinse;
B. au fete mucozale reduse:
C. contacul cu creasta se face pe coama acesteia;
D. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia cà intermediarul
emerge di gingie;
 E. se indicà în situații cu câmp protetic redus cervico-ocluzal si creste alveolare late

7.-*La examinarea clinica a unui pacient, se observã o edentatie de 2.1, 2.4 si 2.6. Este greșit
urmátorul plan de tratament:
A. RPF 1.1-2.2 + RPF 2.3-2.5 + RPF pe 2.7 cu extensie mezialà pentru 2.6
B. RPF 1.1-2.7 cu cinci dinți stâlpi (1.1,2.2.2.3,2.5.2.7) si trei intermediari
C. RPF 1.1-2.2 + RPF 2.5-2.7 cu o extensie mezialà pentru 2.4
D. RPF agregatà adeziv prin aripioare palatinale pe 1.1-2.2 + RPF 2.3-2.7
E. în situația în care pacientul și permite financiar un singur implant, locul de electie pentru
inserarea acestuia este 2.1

8 -*Următoarea afirmație despre prepararea muchiei incizale este adevărată: 62

A. la frontali superiori în cazul unei ocluziei psalidodonte preparația muchiei incizale se va
face drept
B. se considerà optima obținerea unui spațiu protetic incizal de 2-2.5 mm
C. la frontalii superiori în cazul unei ocluzii labiodonte directia de actiune va fi orientata
vestibulo-palatinal, respectiv incisivo-cervical
D. se considerà optimà obținerea unui spatiu protetic incizal de 1 mm
E. la frontali inferiori, reducerea incizalà se va face perpendicular pe axul acestora

9-*Pregátirea santului gingival in vederea amprentari: "La inserarea unei proteze parțiale fixe,
pentru a preveni interferențele ocluzale trebuie respectate următoarele considerente:
A.Alunecare din RC in IM sa fie ghidatà de cât mai puțini dinți.
B. Alunecarea din RC in IM sa fie cât mai linà si mai lunga (0,5 mm)
C. in miscarea protruzivã sã nu aparà contacte anterioare
D. Sa se conformeze un ghidaj canin convex de parte lucrätoare.
E. Alunecarea din RC in IM sá se facà sagital

10. *Gravajul cu acid fluorhidric pentru tratarea suprafeței interne a restaurarii protetice se face la:
177
A. Zirconia
B. Ceramici sticloase
C.Restaurari metalo-ceramice
D.Restaurari metalice
E.Nu se aplicà acid fluorhidric pe suprafetele restaurarilor protetice

11*Avantajele majore ale metodelor computerizate de alegere și comunicare

a culori sunt în primul rând obiectivitatea și precizia și se pot concretiza astfel: 127
A. sunt influențate de mediul înconjurător
B. rezultatele sunt reproductibile
C. sunt parțial influențate de mediul înconjurător
D. sunt influentate de luminã
E. rezultatele nu sunt reproductibile

12. "Dacã gradul de vizibilitate al dintilor în repaus este insuficient, dar lungimea
incisivilor, mobilitatea buzelor sunt normale și în timpul suràsului dinții nu sunt etalati
corespunzător: 12
A. este necesar sa se facã coronoplastie
B. trebuie evaluatà ocluzia si refâcuta DVO
C. se impune instituirea unui tratament chirurgical ortognatic
 D. se va realiza alungirea muchiilor incizale
E. este o situație greu de tratat și va exista un compromis estetic fie în pozitie staticà fie în cea
dinamicà.

13.*Mobilitatea fiziologicà la dinții pluriradiculari este de:

A. 0 15 mm
B. 0.12 mm
C. 0,10 mm
D. 0,20 mm
E. 0,02 mm

Complement multiplu

14. Tratamentul de suprafatà pentru ceramici cu conținut sticlos ( feldspatica, disilicat de litiu)
constà in: (177 )
A.Aplicare de primer cu silan
B.Sablare cu oxid de aluminiu
C.Curâtare cu soluti speciale (Ivoclean)
D. Aplicare primer cu 10 MDP
E. Gravare cu HF 5%

15. în cazul unei edentatii de clasa a Ill-a în regiunea lateralã, gravarea modelului de lucru la
nivelul zonei crestei edentate conduce la următoarele posibile efecte cu excepția:
A. Bascularea RPF la proba clinica
B. Adaptare muco-protetica mai buna
C. Prevenirea acumulării plăcii bacteriene
D. Inflamarea mucoasei post cimentare
E. Menținerea la nivelul intermediarilor a accesului optim pentru igienizare

16. Cimenturile ràsinice total-etch au următoarele caracteristici: 171

A. sunt capabile sà adere la suprafața unui dinte netratat
B. prezinta microinfiltratii reduse
C. au predictibilitate bunà pe termen lung
D. au rezistenta adeziunii ciment-dinte excelentà
E. necesita gravajul acid al smaltului.( ? + si al dentinei )

17. Cimenturile fotopolimerizabile: 178

A. Au un grad scäzut de stabilitate
B. Prezintà cea mai mare capacitate mare de adeziune
C. Sunt cele mai stabile
D. Obțin cel mai înalt grad de conversie
E. Au un grad de conversie scâzut

18. Adezivii autodemineralizanti si cimenturile ràsinice pot ajuta la compensarea unor probleme:
179
A. Cand preparatia este neadecvatà
B. Când exista o convergenta axialà exageratà a bonturilor
C. Absenta ináltimi axiale adecvate preparárii
D. în cazul preparatillor cu margini nefinisate
E. în cazul unei ináltimi exagerate a bontului
19. Cimenturile râsinice auto-polimerizabile sunt utile: 170
A. Pentru restaurärile metalo-ceramice
B. Pentru fatete
C. Pentru pivotii endodontici metalici
D. Pentru restaurarile ceramice cu grosime >3 mm
E. Pentru o stabilitate cromaticà crescutà

20. Grosimea minima a conectorilor RPF din oxid de zirconiu este:151

A. ocluzo-gingival 2,8 mm
B. ocluzo-gingival 2,7 mm
C. vestibulo-oral 3-4 mm
D. ocluzo-gingival 4-5 mm.
E. vestibulo-oral 2,7 mm

21. Din categoria materialelor pe baza de silicat de litiu armat cu zirconia fac parte: 157
A. Vita Mark II
B. Lava Ultimate (3M ESPE)
C. Vita Suprinity (Vita)
D. Real Life (Vita)
E. Celtra Duo (Dentsply)

22. Clasificarea actualizată a materialelor ceramice: 145

A. clasa a IV-a - ceramica cristaliná cu transluciditate crescuta
B. clasa a ll-a - ceramica cristalinã cu rezistenta crescutá
C. clasa a Ill-a - ceramica cristaliná cu transluciditate crescutá
D. clasa I - ceramica feldspatica
E. clasa a ll-a - ceramica sticloasá

23. Urmátoarele afirmați despre sistemul Lava Ultimate (3M ESPE) sunt adevărate: 157
A. contine 80% incärcäturà ceramica
B. este foarte casant
C. contine particule de siliciu de 20 nm
D. prezinta elasticitate medie
E. prezinta rezistenta mare la uzura

24. Selecția materialului ceramic depinde de următorii parametri: ????? 148/149

A. poziția posterioarà
B. prezenta discromiei
C. transparenta
D. opacitatea
E. rezilienta

25. Räsinile epiminice: 115

A. Sunt indicate pentru PP realizate prin tehnica directà
B. Caracteristici deosebite: estetica, rezistentà, rezilientà, biocompatibilitate stabilitate
dimensionalà, prelucrare facilà
C. Sunt indicate pentru RPP realizate prin tehnica indirectà datorità toxicitâtii crescute si a
reactiei exoterme mari
D. Stabilitate cromatica redusà
 E. Sunt, indicate atat prin tehnica directa cât si cea indirecta pentru RPP in zona frontalà si in
zona de sprijin

26. Etapele de determinare a culorii cu ajutorul sistemelor tehnologizate sunt următoarele: 134
A. analiza culorii
B. Confecționarea restaurării
C. comunicarea materialului din care va fi realizatà restaurarea
D. interpretarea culorii
E. comunicarea culorii

27. Restaurärile provizorii confectionate din metil-metacrilat prezintà urmätoarele avantaje: 112
A. Reactie exoterma diminuatà
B. Fotopolimerizabile
C. Mai usor de câptusit decât bis-acril
D. Rezistentà si estetica buna
E. Usor de reparat

28. BIS-acril compozitul prezintà o serie de dezavantaje: 113

A. Rezistentà transversalà micà
B. Autopolimerizabil
C. Duritate scazutà a suprafetei
D. Rezistentà redusa la fractura
E. Fragilitate

29. Cand se confectioneazà o restaurare, tehnicianul trebuie sà ia in considerare proprietâtile

intrinseci ale materialelor pentru a obtine: 135
A. transluciditatea
B. culoarea
C. saturatia
D. luminozitatea
E. opalescenta

30. Hidrocoloizii reversibili: 94/95

A. Au o fidelitate mai slabà decât a alginatelor.
B. Prezintà o stabilitate dimensionalà bunã.
C. Termenul de reversibil desemneazà posibilitatea ca odatà adusi in starea de gel, pot
fi ulterior readusi in starea de sol.
D. Se contraindica utilizarea lor dacá nu se poate efectua o evictiune de calitate a
santului gingival.
E. Materialul se poate refluidifica si amprenta se poate relua la acelasi pacient.

31. Rásinile armate cu fibrá de sticlã utilizate in confectionarea RPP: 115

A. Indicate pentru - RPP de lungà duratá de: RPF uni- sau pluridentare atât pe dintii anteriori
cât si posteriori, inlay-uri,onlay-uri
B. Adaptare marginala forte buná
C. Prezintá cel mai mare modul de elasticitate si o rezistentá la rupere' remarcabila
D. Sunt materiale noi promovate de sistemul Tragis-Vectris
E. Prezintà un sistem automixabil
32. Referitor la prepararea cu chamfer a zonei cervicale a fetei vestibulare pentru coroanele de
invelis, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 69
A. instrumentele cilindro-conice cu vârf rotunjit sunt mentinute in axul dintelui, iar
instrumentele cilindrice cu vârf rotunjit sunt inclinate cu baza spre axul dintelui si cu
värful spre exterior
B. instrumentele cilindro-conice cu vârf rotunjit sunt mentinute in axul dintelui, lar
instrumentele cilindrice cu vârf rotunjit sunt inclinate cu vârful spre axul dintelui si cu
baza spre exterior
C. instrumentele cilindrice cu vârf rotunjit sunt mentinute in axul dintelui, iar instrumentele
cilindro-conice cu vârf rotunjit sunt inclinate cu baza spre axul dintelui si cu vârful spre
exterior
D. instrumentele diamantate cu vârf rotuniit sunt inserate in tesuturile dure dentare
marginale pe 1/2 din diametrul acestora
E. se recomanda pentru configurarea acestor preparati instrumente
cilindrice/cilindro- conice cu o razà a vârfului de 0,3-0,8 mm

33. Sunt corecte afirmatiile despre preparatia idealà pentru o coroanà CAD/CAM in zona
anterioarà: 78
A. reducerea cu 1,5-2 mm a fetelor vestibularà si oralà
B. reducerea la nivel incizal 1-2 mm
C. preparatie chanfrein la nivelul pragului
D. preparatie verticalà la nivel cervical
E. preparatia trebuie sà urmeze reducerea in doua planuri, bazatà pe forma anatomica
a dintelui

34. Alegeti factorii biologici de care trebuie sà se tinà cont in vederea realizárii unor restaurâri
protetice fixe corecte: 55
A. protectia vitalitátii pulpare
B. plasarea marginilor subgingival
C. realizarea unui contact cât mai intim intre mucoasà si intermediar
D. protejarea dintilor adiacenti in timpul preparárii
E. conservarea tesuturilor dure dentare

35. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la configuratia radiculará a dintilor stalpi: 47/48
A. Este importantà deoarece toate fortele ocluzale care actioneazà asupra lui se
transmit osului alveolar prin intermediul coroanei
B. Rädâcinile ovale sau aplatizate care au un diametru V-O mai mare decât cel M-
D sunt mai valoroase decât cele rotunde pe sectiune
C. Molarii cu rádâcini convergente oferá un suport parodontal mai bun decät molari
aicáror radácini diverg
D. in cazul dintilor monoradiculari sunt de preferat cei cu rádácini lungi, fárá curburi
in treimea apicalà
E. Diametrul V-O al rádácinii premolarului maxilar este mai mare decât al
incisivului central maxilar a cárui rádâcina este sfericà pe sectiune, ceea ce il
face mai valoros ca dinte stalp

36. in cazul pacientilor cu boalà parodontalá avansata, secventele de tratament ar trebui sà fie
dupà cum urmeazá: 50
 A. Dintii nerecuperabili vor fi extrasi si vor fi realizate proteze provizorii cu
margini cervicale provizorii care vor fi reconturate inainte de vindecarea
parodontiului
B. Realizarea tratamentului parodontal
C. Molarul cu ràdâcini divergente este un stälp mai valoros decât unul cu
ràdâcini fuzionate
D. La aproximativ o luna dupa finalizarea tratamentului parodontal, când tesutul
gingival si santul gingival s-au stabilizat se recontureaza conturul cervical al
preparatiei
E. La aproximativ trei luni dupà finalizarea tratamentului parodontal, când tesutul
gingival si santul gingival s-au stabilizat, se recontureazà conturul cervical al
preparatiei
37. Alegeti afirmatiile corecte despre bizotarea cuspizilor de sprijin ca etapa in
prepararea pentru coroane de invelis: 65/66
A. bizoul cuspizilor de sprijin se preparà mentinând instrumentele diamantate pe directie
vestibulo-oralà, perpendicular cu versantul extern cuspidian
B. bizoul cuspizilor de sprijin se preparà mentinând instrumentele diamantate cilindrice
sau cilindro-conice, cu vârful rotunjit, la 45° fatà de axul lung al dintelui
C. se folosesc miscäri precise, fine, vestibulo- orale
D. bizoul cuspizilor de sprijin se preparà mentinând instrumentele diamantate cilindrice sau
cilindro-conice, cu vârful rotunjit, la 30° fatà de axul lung al dintelui
E. bizotarea cuspizilor de sprijin este o etapà importantà prin care se asigurà obtinerea
spațiului protetic optim la acest nivel

38. Selectati afirmatiile incorecte referitoare la criteriul 3 din clasificarea ACP:

A.Un caz clinic care prezintà raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a ll-a subdiviziunea 1
incadreazà cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a
B. Un caz clinic care prezintà raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a ll-a
subdiviziunea 2 incadreazà cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a
( cl 4 pt a fi corecta)
C.Un caz clinic care prezintà raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a Ill-a
incadreazà cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a
( cl 4 pt a fi corecta)
D. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a Ill-a incadreazà
cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 4-a
E. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa I si nu necesità
tratament preparator ocluzal incadreazà cazul conform criteriului 3 ACP in clasa 1

39. Alegeti afirmatile false dintre urmâtoarele: 58

A. orice proteza fixà necesità o anumità grosime maximà pentru a asigura rezistenta
mecanica a materialului di care aceasta este confectionata
B. pentru restaurári din oxid de zirconiu este necesará o grosime mai mare decât
pentru restaurâri in ceramica feldspatica.
C. atunci cand este necesar ca in final prin tratamentul protetic sà se obtiná un plus de volum,
reducerea tisularà prin preparare va fi inferioará comparativ cu situatiile in care nu se
doreste acest lucru
D. grosimea necesará unei proteze fixe trebuie uneori corelatá cu spatiul protetic in sens axial
si in sens incizal/ocluzal
E. protezá fixà mixtá stratificatá necesitá un spatiu protetic mai mare decât o protezá fixà de
tip monolit/monobloc.
 F.
40. Selectati afirmatiile corecte referitoare la situatiile clinice cu un prognostic rezervat
atunci când se incearcá incadrarea cazului clinic intr-o clasá ACP:
A. microglosie
B. manifestäri orale severe ale unor boli sistemice
C. diskinezie / ataxie maxilo-mandibularà
D. pacient refractar
E. cheilità angularà

41. Un pacient se prezintá cu o edentatie de 1.4 si 1.5. in urma preparárii celor doi dinti
stálpi (1.3,1.6) se observã cà o reducere ocluzalà si axialà mai mare de 1mm ar
prezenta multiple dezavantaje atat pentru vitalitatea bonturilor cât si pentru
rezistenta mecanicã a acestora. Care dintre urmätoarele variante de tratament
sunt corecte:.
A. Alegerea nei PF metalo-ceramice cu reducere de 0,5 mm di intreaga suprafatá
ocluzalà a 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, pentru a asigura grosimea optima a componentei
fizionomice
B. Alegerea unei RPF din zirconia monolitic
C. Alegerea nei RPF din ceramica leucitica pentru a satisface cerintele estetice dar si
mecanice
D. Alegerea unei RPF din zirconia placate cu disilicat de litiu cu reducere de 0,5 mm din
intreaga suprafatà ocluzalà a 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, pentru a asigura grosimea optima a
componentei fizionomice
E. Alegerea unei RPF din ceramicà feldspatica este contraindicatà

42. La examinarea clinica a unui pacient edentat partial se observà instabilitatea raporturilor
ocluzale. Care sunt potentialele motive care conduc la aceastà situatie:
A. Consecinta preparárii tuturor dintilor
B. Absenta unitätilor dentare maxilare 1.8, 1.7, 1.4, 2.3, 2.7, 2.8 si a celor mandibulare
3.6, 3.5, 3.4, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3, 4.5. 4.6
C. Hiperactivitate muscularà
D. Tulburâri neurologice
E. Uzurà marcatà ca urmare a bruxismului

43. Care dintre urmâtoarele situati clinice se preteazà pentru tratamentul prin RPF cu extensie?
A. Edentatie de 1.5 având ca dinte stalp 1.6
B. Edentatie de 2.6 avand ca dinte stalp 2.7
C. Edentatie de 1.7 având ca dinte stalp 1.6 si 1.5
D. Edentatie de 4.3 având ca dinte stalp 4.4
E. Edentatie de 1.2 având ca dinte stalp 1.1

44. Un pacient se prezintá cu o edentatie de 3.5 si 3.6. Urmâtoarele afirmatii sunt incorecte:
A. Includerea lui 3.3 pe langà 3.7 si 3.4, inmbunätäteste prognosticul tratamentului
B. Factorii de risc pentru o restaurare maxilarà cu aceeasi extindere (2.7-2.4,2.3) si design
sunt mai crescuti
C. O restaurare având ca dinti stalpi 3.4 si 3.7 din zirconia monolitic are un risc de
fracturá mai sporit decât una di zirconia placatã cu disilicat de litiu
D. in cazul existentei unei mobilitati dentare a 3.4 si 3.7 de gradul I/Il post tratament
parodontal, se indicà pulpectomia acestora
 E. in cazul in care 3.4 si 3.7 sunt integrii, se poate opta pentru o ancorare minim invazivã de
tipul incrustatiilor (distal pe 3.4 si mezial pe 3.7), cu prognostic favorabil pe termen lung

45. In cazul clinic al unei RPF avand ca dinti stalpi 2.3 , 2.5 si 2.7, pot sà apará urmätoarele situati
cliniche
A. Bontul cu implantarea cea mai rigidá va prelua doar o mica parte a solicitárilor ocluzale
B. In timp, toate bonturile isi vor egaliza mobilitatea
C. Dislocarea RPF va avea loc cel mai frecvent la nivelul lui 2.5
D. Dacá 2.7 are implantarea cea mai bunã, iar 2.5 implantare mai slabà, atunci RPF are
efect stabilizator
E. Atunci cand solicitarea ocluzala este aplicatà pe 2.7, tendinta lui 2.3 este de a efectua
o miscare de rotatie cu punct de sprijin pe 2.5

46. Atunci când se analizeazá mobilitatea buzei superiore, iar aceasta este normalã, sunt false,
urmátoarele afirmatii: 20
A. mobilitatea buzei este intre 8 - 12 mm
B. mobilitatea buzei este intre 6-8 mm
C. mobilitatea buzei este intre 3 -6 mm
D. mobilitatea se masoarà din repaus in zâmbet complet
E. mobilitatea se másoarà se másoará cu pacientul in repaus.

47. Selectati afirmatiile corecte referitoare la criteriul 2 din clasificarea ACP:

A. un caz clinic prezinta intr-o singura sextanta structuri dentare insuficeinte pentru
mentinerea unor restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament preparator in 2
sextante, se incadreaza in clasa 1. (clasa 2)
B. un caz clinic prezinta in 4 sextante structuri dentare insuficiente pentru mentinerea
unor restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament preoperator in 5 sextante,
se incadreaza in clasa a 3-a. (clasa 4)
C. c. un caz clinic prezinta in 2 sextante structuri dentare insuficiente pentru
mentinerea unor restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament preoperator intr-
o singura sextanta, se incadreaza in clasa a 3-a. (clasa 2)
D. un caz clinic prezinta in 2 sextante structuri dentare insuficiente pentru
mentinerea unor restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament
preoperator intr-o singura sextanta, se incadreaza in clasa a 2-a.
E. e. un caz clinic prezinta in 5 sextante structuri dentare insuficiente pentru
mentinerea unor restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament
preoperator in 6 sextante, se incadreaza in clasa a 4-a.

48. Refentor la eruptia continuà a dinților, urêtosrele afirmatii sunt adevarate: 21

A. se datoreazi contactului ocluzal necorespunzàtor (malocluzie clasa Il Angle)
B. apare mai frecvent la nivelul dintilor posterioni
C. pe másurà ce dinții erup, complexul dento gingival se miscà odatà cu dintii, deteminand o
linie gingivalà esteticà
D. pe másura ce dinții erup, complexul dentogingival nu se miscà odatà cu dinfi,
determinand o linie gingivalà inestetica
E. se datoreazá atritiei dintilor
49. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la interferentele ocluzale sunt adevarate:
(Bratu, pag. 103)
a. interferenta centrica apare la inchderea gurii in IM, iar traiectul mandibular
deviaza in directie laterala.(si/sau anterioara)
b. interferenta centrica apare la inchderea gurii in IM, iar traiectul mandibular deviaza in
directie posterioara.
c. contactul de parte lucratoare poate fi considerat interferenta doar daca determina
dezocluzia dintilor anteriori.
d. contactul de parte lucratoare poate fi considerat interferenta doar daca determina
dezocluzia dintilor posteriori.
e. interferenta protruziva apare in urma contactelor premature dintre fata distala a dintilor
laterali mandibulari si fata meziala a dintilor laterali maxilari.

50.Selectati afirmatiile corecte referitoare la criteriul 1 clasasificarea ACP:

A. a. absenta unui canin incadreaza pacientul in clasa a 3-a (corect clasa a 2-a)
B. b. bresa laterala a doi molari incadreaza pacientul in clasa a 3-a
C. c. singura bresa frontala mandibulara de 4 incisivi incadreaza pacientul in clasa a 4-
a
D. d. bresa frontala maxilara de 2 incisivi asociata cu o bresa frontala
mandibulara de 3 dinti incadreaza pacientul in clasa a 2-a
E. e. bresa laterala maxilara care include un premolar asociata cu o bresa laterala
mandibulara care cuprinde un premolar si un molar incadreaza pacientul in clasa
a3-a (corect clasa a 2-a)