Teste Licenta 2004 UMF Craiova

UMF CRAIOVA
Facultatea de Medicina Dentara
*
7 Lungimea rulorilor de vata variaza intre:
A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D 3-4 cm
E 5-6 cm
(pag. 202)
8 Diga are urmatoarele dezavantaje:
A. Neacceptarea de catre pacient pe motiv psihic
B. Consumator de timp la aplicare
C. Nu se poate folosi pe dinti cu eruptie incompleta
D Nu asigura cmp operator curat
E Nu asigura o buna vizibilitate
(pag. 203)
9 Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm?
A. Nr. 57
B. Nr. 257
C. Nr. 258
D Nr. 59
E Nr. 259
(pag. 189)
10 Caracteristicile daltei sunt urmatoarele:
A. Prezinta bizou pe o singura parte
B. Miscare de actiune prin apasare
C. Poate fi dreapta
D Se gaseste sub forma de pereche
E Prezinta bizou dublu
(pag. 191)
11 Cand se ia in consideratie reactia pulpara la
actiunea instrumentelor rotative se va avea in
A. Mecanismul de protectie al pulpei
B. Varsta pacientului
C. Sistemele de racire
D Tipul de structuri dentare expuse
E Compozitia tesuturilor dentare
(pag. 192)
12 Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita
de:
A. Lumina eficienta
B. Aplicatie intermitenta
C. Precautie extrema
D Buna izolare a campului operator
E Separatoare cu Ivory
(pag. 195)
13 Pozitia de lucru in fata pacientului se
utilizeaza in urmatoarele situatii
A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori
B. La examinarea dintilor maxilari anteriori
C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori
D La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor
posteriori drepti mandibulari
E La examinarea fetelor linguale ale dintilor
mandibulari anteriori
(pag. 198)
14 Mentinerea rulourilor de vata se face prin:
A. Automaton
B. Clamele Harvard
C. Clamele Haller
D Degetele operatorului
E Aspiratorul de saliva
(pag. 202)
- propuneri intrebari pentru examenul de Licenta

(sesiunea 2004) Tema nr.
1
Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei
coronare
Bibliografie asociata
A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie
restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.
*
1 Care dintre urmatoarele avantaje nu
caracterizeaza diga dentara:
A. Asigura vizibilitatea
B. Asigura cmp operator curat
C. Asigura cmp operator uscat
D. Nu se poate steriliza
E Protejeaza mpotriva instrumentelor taioase
(pag. 203)
*
2 Care freze sferice au diametrul capului 0,5
mm:
A. Nr. 1/4
B. Nr. 1
C. Nr. 2
D Nr. 3
E Nr.1/2
(pag. 189)
*
3 Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului
de:
A. 0.8 mm
B. 1.0 mm
C. 1.2 mm
D 1.7 mm
E 1.3 mm
(pag. 189)
*
4 Freza para nr. 330 are diametrul capului de:
A. 0.80 mm
B. 0.70 mm
C. 1.00 mm
D 1.20 mm
E 3 mm
(pag. 189)
*
5 Care este distanta minima admisa a stratului
de dentina care separa un proces carios de pulpa
dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D 1 mm
E 0.5 mm
(pag. 193)
*
6 Pozitia Trendelenburg a pacientului se
utilizeaza in:
A. Prepararea cavitatilor
B. n caz de urgenta
C. n manoperele sangerande
D n manevrele executate la maxilar
E n manevrele executate la mandibula
(pag. 197)
D1
15 Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea

urmatoarele dimensiuni:
A. 12.5x12.5 cm
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D 13x13 cm
E 10x10 cm
(pag. 203)
16 Pentru molarii mandibulari se utilizeaza
urmatoarele cllame de diga:
A. Ivory 12
B. Ivory 13
C. Ivory 14
D Ivory 3
E Ivory 4
(pag. 204)
17 Rulourile de vata se plaseaza:
A. De o parte si de alta a frenului labial
B. De o parte si de alta a frenului lingual
C. Peste frenul labial superior
D Simultan in vestibulul superior si inferior retrocanin
E. In vestibulul superior
(pag. 202)
*
4 Stabilirea conturului marginal pentru
cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi
sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient
manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul
de contact
D Extinderea marginilor vestibulare si orale in
interiorul ambrazurilor respective
E. Toate de mai sus
(pag. 176)
*
5 Primerii autogravanti ai compomerilor
demineralizeaza dentina pe o adancime de:
A. 0.5 micrometri
B. 0.2 micrometri
C. 0.7 micrometri
D 0.8 micrometri
E 0.3 micrometri
(pag. 346)
*
6 Conform datelor actuale care este
dimensiunea peretelui de ednttina care asigura
protectia pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D 0.5-1 mm
E 2.5-3 mm
(pag. 301)
*
7 Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu
amalgam de argint in locul lacului de copal prezinta
urmatoarele avantaje:
A. Reduce microinfiltratiile marginale
B. Reduce transmiterea vibratiilor termice
C. Amelioreaza retentia obturatiei
D Consolideaza rezistenta mecanica
E. Toate de mai sus
(pag. 321)
8 Cavitatile de clasa a VI-a rezulta n urma
tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafetelor mezio-ocluzo-distale
D Suprafetelor vestibulare
E Suprafetelor orale
(pag. 174)
9 In conceptia actuala a tratamentului cariei
dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in
functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E Tipul dietei
(pag. 171)
Tema nr.
2
Tratamentul cariei dentare
*
1 Cavitatile de clasa a II-a se pregatesc la
nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D Proximale ale incisivilor centrali
E Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)
*
2 Tratamentul profilactic al cariei dentare se
refera la:
A. Remineraliyarea leziunilor incipiente
B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
C. Modificarea dietei
D Folosirea fluorurilor
E. Toate de mai sus
(pag. 168)
*
3 Cavitatile compuse implica afectarea a:
A. Trei suprafete dentare
B. Mai multe suprafete dentare
C. Doua suprafete dentare
D O singura suprafeta dentara
E Patru suprafete dentare
(pag. 172)
D2
10 Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma

tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)
11 Care este dimensiunea admisa a puntii de
smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a
putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D 1 mm
E 1-2 mm
(pag. 175)
12 Particularitatile hibridizarii dentinei uscate
sunt urmatoarele:
A. Permite verificarea eficientei prin aspectul albcretos al smaltului demineralizat uscat
B. Necesita o uscare moderata
C. Nu exista riscul de supraumectare
D Marja foarte mica de toleranta tehnica
E. Larga utilizare
(pag. 342)
13 Contraindicatiile lacurilor dentare sunt
urmatoarele:
A. Sub coafajele indirecte
B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea
obturatiilor cu amalgam
D Protectia temporara a uzurii masticatorii a
obturatiilor coronare
E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
(pag. 295)
14 Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu
sunt:
A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza
E Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii
coronare recente
(pag. 297)
15 Accesul rasinii adezive in profunzimea
dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E Tipul rasinii adezive
(pag. 327)
16 Colabarea fibrelor de colagen si pierderea
retentiei oferite de acestea se produce dup:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel
indicat de producator
(pag. 328)
17 Viteza de difuziune a rasinii adezive ntr-un

substrat depinde de:
A. Masa moleculara
B. Temperatura
C. Vscozitate
D Timpul de actiune
E. Afinitatea pentru substrat
(pag. 330)
Tema nr.
3
Etiopatogenia cariei dentare
*
1 Perturbarea formarii matricei organice a
smaltului are printre cauze si carenta n vitamina:
A. C
B. B1
C. E
D D
E PP
(pag. 33)
*
2 Rujeola poate produce o hipoplazie
accentuata a smaltului la copil daca se produce n:
A. Primul trimestru de sarcina
B. Ultimul trimestru de sarcina
C. ntre saptamnile a sasea si a noua de sarcina
D n prima luna de sarcina
E n primele trei luni de sarcina
(pag. 33)
*
3 Aportul scazut de calciu perturba formarea
matricei smaltului prin:
A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure n formare
B. Reducerea continutului mineral total
C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
D Modificari morfologice
E Cresterea continutului mineral
(pag. 34)
*
4 Functiile salivei sunt urmatoarele:
A. Regleaza pH-ul bucal
B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal
C. Digestiva
D Excretorie
E. Toate de mai sus
(pag. 35)
*
5 Volumul zilnic al secretiei salivare este de:
A. 1,5-2 l
B. 0,5-1,5 l
C. 0,5-1 l
D 0,5-2 l
E 1-2 l
(pag. 36)
*
6 Calciul neionizat din compozitia lichidului
bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
A. Fosfati si bicarbonati
B. Legat de compusi organici cu masa moleculara
mica
C. Legat de proteinele bogate n prolina
D Legat de amilaza salivara
E. Toate de mai sus
(pag. 37)
D3
*
7 Actiunea sistemului peroxidazic salivar se
desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de
agenti odontopatogeni:
A. Herpex simplex tipul 1
B. HIV
C. Lactobacili
D Levuri
E. Toate de mai sus
(pag. 42)
8 Perturbarea mineralizarii matricei smaltului
are drept cauze:
A. Carenta n calciu si fosfor
B. Carenta n fluor
C. Carenta n vitamina D
D Carenta n vitamina E
E. Dereglarile hormonale
(pag. 34)
9 Care din urmatoarele oligoelemente au efect
carioprotector:
A. Seleniul
B. Borul
C. Fluorul
D. Molibdenul
E Strontiu
(pag. 33)
10 Materializarea semnificatiei biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza
bacteriana
B. Participarea n componenta sistemelor tampon
salivare
C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
D Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
E Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
(pag. 38)
11 Capacitatea de tamponare a lichidului bucal
depinde de urmatorii factori:
A. Ritmul secretiei salivare
B. Contraceptivele orale
C. Reologia bucala
D Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea
bacteriolozei bacteriene
E. Valoarea initiala a pH-ului bucal
(pag. 40)
12 Dintre enzimele ce intra n compozitia salivei
fac parte:
A. Fosfataza acida
B. Alfa amilaza
C. Hialuronidaza
D Proteinaze
E. Kalicreina
(pag. 39)
13 n lichidul bucal se gasesc o serie de enzime
produse de microflora sau tesuturile moi ale
cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E Fosfataza acida
(pag. 40)
14 Saliva contine o serie de factori

antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea
cavitatii bucale de catre microorganisme din care
fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E Staterina
(pag. 41)
15 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se
realizeaza prin:
A. Scurtarea timpului de clearance salivar al
alimentelor fermentabile
B. Inhibarea adeziunii microbiene
C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa
bacteriana
D Vscozitatea si adeziunea unor produse
E. Saturarea placii bacteriene n substante
remineralizante
(pag. 43)
16 Scurtarea timpului de clearance al glucidelor
se bazeaza pe:
A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si
legumelor
C. Ritmul scazut al secretiei salivare
D Vscozitate crescuta a salivei
E. Periajul dentar la sfrsitul mesei
(pag. 46)
17 Care din urmatoarele substante reprezinta
ndulcitori calorici:
A. Ciclamatul
B. Sorbitolul
C. Aspartamul
D. Xilitolul
E. Lycasinul
(pag. 51)
Tema nr.
4
Inflamatia pulpei dentare
M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,
Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002
*
1 Una din functiile de mai jos nu este
caracteristica organului pulpar:
A. Functia senzitiva
B. Functia formativa
C. Functia nutritiva
D. Functia bactericida
E Functia regresiva
(pag. 55)
*
2 Dentina secundara prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Se formeaza nainte de eruptia dintelui
B. Se formeaza dup eruptia dintelui
C. Prezinta mai multe canalicule cu traiect sinuos
D Este o reactie pulpara cosecutiva unor stimuli
patogeni
E Prezinta un numar mare de odontoblaste
(pag. 54)
D4
*
3 Agentii patogeni interni ce pot determina
inflamatii ale pulpei dentare sunt:
A. Agenti termici
B. Bacteriile
C. Avitaminozele
D Virusii
E Agenti traumatici
(pag. 54)
*
4 Dentina tertiara prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Este o reactie pulpara consecutiva eroziunilor
B. Canaliculele dentinare au un traiect regulat
C. Numarul crescut al canaliculelor dentinare
D Este o adaptare a pulpei al stimulii fiziologici
E Se formeaza nainte de eruptia dintelui
(pag. 54)
*
5 pH-ul alcalin al pulpei dentare:
A. Se datoreaza prezentei bogate a sarurilor minerale
din zona predentinara
B. Se datoreaza prezentei ionilor de sodiu celulari
C. Nu are rol n tamponarea aciditatii din inflamatie
D Creste n fazele avansate ale inflamatiei
E mpiedica activitatile metabolice normale ale
celulelor pulpare
(pag. 57)
*
6 Agentii agresori termici care actioneaza cu
brutalitate n producerea inflamatiei pulpare sunt:
A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei
B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei
C. Diatermia
D Obturatii metalice realizate fara mijloace de
protejare a pulpei dentare
E Trecerea, n cursul aceleiasi mese, de la
alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi
coborte
(pag. 59)
*
7 Turatiile nalte incriminate n producerea
inflamatiei pulpare:
A. Reprezinta o agresiune chimica a pulpei
B. Reprezinta o agresiune traumatica a pulpei
C. Nu modifica echilibrul osmotic de la nivelul dentinei
D Nu produce evaporarea lichidului tisular din
canaliculele dentinare
E Nu pot produce absorbtia nucleilor si a plasmei
odontoblastilor n canaliculele dentinare
(pag. 61)
8 Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un
agent de intensitate mare sau care actioneaza
direct apar:
9 Inflamatia cronica per primam, de origine

traumatica, poate fi gasita n:
A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o
buna izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o
buna izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta
E Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte
rapida
(pag. 62)
10 Organul pulpar are urmatoarele functii:
A. Dentinogenetica
B. Nutritiva
C. Senzitiva
D. Regresiva
E pH acid
(pag. 56)
11 Functia regresiva a pulpei este un proces de
mbatrnire:
A. Ce se instaleaza cu vrsta
B. Precoce datorita unei abraziuni pronuntate
C. Datorita unor iritatii post terapeutice
D. Consecutiva cariilor
E Dependent de inervatia complexa a pulpei
(pag. 55)
12 Mentinerea aciditatii timp ndelungat are
efecte negative asupra structurilor pulpare
favoriznd:
A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si
diapedeza leucocitara
B. mpiedicarea activitatilor metabolice normale ale
celulelor pulpare
C. Frnarea proceselor formatoare de dentina de
reactie
D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra
mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si
asupra fibrelor de colagen
(pag. 57)
13 Secventele inflamatiei pulpare cuprind:
A. Reactia biochimica
B. Reactia vasculara locala
C. Reactia vasculara generala
D. Reactia metabolica celulara
E. Formarea infiltratului seros
(pag. 58)
14 n traumatismele brutale cu fracturi coronare
cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii
inflamatorii intense si immediate datorita:
A. Lezarii fibrelor si receptorilor nervosi
B. Ruperii vaselor si eliberarii celulelor sanguine
C. Distrugerii unor zone de odontoblasti
D Activarii unor substante cu actiune oxidanta
E. Suprainfectarii cu germeni microbieni
(pag. 61)
A. n 2 minute
B. n 3 minute
C. n 10 minute
D ntr-o ora
E n 2 ore
(pag. 64)
D5
15 Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia

pulpara sunt:
A. Turatii nalte
B. Luxatia dintilor
C. Fractura dintilor
D Lucrari protetice incorect adaptate
E Manevre ortodontice necontrolate
(pag. 60)
16 n urma actiunii unui factor bacterian, n
pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de
mediatori chimici:
A. Kinaze
B. Exudina
C. Leucotaxina
D. Histamina
E Mucopolizaharide
(pag. 64)
17 Adapostirea pulpei ntr-un spatiu cu pereti
rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje:
A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni,
atunci cnd sunt integri
B. n anumite conditii, peretii devin penetrabili
favoriznd actiunea unor noxe externe
C. Peretii duri permit slefuirea n vederea aplicarii
unor lucrari protetice
D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii
intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere
a volumului pulpei
E Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe
a starii pulpare
(pag. 51)
*
3 Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se
pune pe:
A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera
pulpara
C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul
radicular
D Teste de vitalitate pozitive
E Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)
*
4 Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se
pune pe:
A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
C. Teste de vitalitate pozitive
D. Examen bacteriologic pozitiv
E Durere la excitanti termici
(pag. 101)
*
5 In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller
este:
A. Dureroasa
B. Sangeranda
C. Dificila datorita unor obstacole de natura
conjunctiva fibroasa
D Usoara, cu accesibilitate facila
E Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor
pulpare dezagregate
(pag. 101)
*
6 Factorii generali implicati n etiopatogenia
necrozei pulpare sunt:
A. Traumatismele dentare
B. Avitaminozele
C. Factori termici
D Factori chimico-toxici bucali
E Luxatiile dentare
(pag. 94)
*
7 Necroza de colicvatie este determinata de:
A. Coagularea proteica produsa de arsenic
B. Coagularea proteica produsa de fenol
C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina
D Coagularea proteica produsa de trioximetilen
E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)
8 Evolutia necrozei pulpare se poate face spre:
A. Fractura dentara
B. Infectarea pulpei
C. Parodontita apicala acuta
D Parodontita apicala cronica
E
Pulpita cronica nchisa
(pag. 99)
9 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:
A. Probe de vitalitate termice pozitive
B. Probe de vitalitate electrice pozitive
C. La diafanoscopie, dintele apare transparent
D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o
pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite
E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)
Tema nr.
5
Necroza si gangrena pulpara
*
1 Diagnosticul diferential al necrozei pulpare
se face cu:
A. Parodontita apicala hiperemica
B. Pulpita acuta purulenta totala
C. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
D Parodontita apicala purulenta
E Hiperemia preinflamatorie
(pag. 98,99)
*
2 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde
urmatoarele:
A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor
vecini
B. Durere la excitanti termici
C. Durere la excitanti chimici
D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galbencenusie
E Durere la percutie in axul dintelui
(pag. 98)
D6
10 Diagnosticul diferential al necrozei pulpare

se face cu:
A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontita apicala cronica
C. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
D. Pulpita cronica deschisa
E Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)
11 Microorganismele din spatiul endodontic, n
gangrena pulpara sunt:
A. Difteroizi
B. Lactobacili
C. Stafilococ auriu
D Stafilococ alfa-hemolitic
E. Noocardia
(pag. 99)
12 Responsabil de leziunile tisulare din
gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva
locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
(pag. 100)
13 Examenul histochimic n gangrena pulpara
pune n evidenta o masa semiputreda compusa din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E Monoxid de carbon
(pag. 101)
14 Simptomatologia gangrenei pulpare
cuprinde:
A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Pierderea marcata de substanta dentara
C. Durere la percutia transversala a dintelui
D Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor
radiculare
E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)
15 Radiografia dentara in gangrena pulpara
arata:
A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar
B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de
dentina
C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul
apexului
D. Existenta denticulilor
E Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)
16 Patogenitatea microorganismelor din
gangrena pulpara se explica prin posibilitatile
multiple de a elimina enzime capabile de distructii
tisulare:
A. Coagulaza din stafilococi
B. Coagulaza din peptococ
C. Coagulaza din pseudomonas
D. Coagulaza din peptostreptococ
E. Gelatinaza
(pag. 100)
17 Gangrena dentara constituie un focar de

infectie pentru restul organismului, determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D Diabet zaharat
E Diabet insipid
(pag. 102)
Tema nr.
6
Parodontite apicale acute si cronice
*
1 Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala
acuta seroasa se pune pe baza urmatoarelor semne:
A. Absenta durerii
B. Durere moderata
C. Tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D Teste de vitalitate pozitive
E Lipsa durerii la percutia n axa dintelui
(pag. 109)
*
2 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala
purulenta se pune pe urmatoarele semne:
A. Durere la testele de vitalitate dentara
B. Durere exacerbata la sondarea canalelor
radiculare
C. Stare generala afectata
D Lipsa durerii la percutia in ax
E Aspect normal al mucoasei vestibulare si al
tegumentelor
(pag. 109)
*
3 In stadiul endoosos al parodontitei apicale
acute purulente, circumscrise, procesul de necroza
de lichefiere este favorizat de:
A. Tensiune mica intratisulara
B. Cresterea pH-ului local
C. Tulburari vasculare care impiedica o buna
activitate trofica
D Scaderea infiltratului leucocitar
E Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)
*
4 Semnele subiective in parodontita apicala
acuta purulenta sunt:
A. Durere de intensitate mica
B. Durere cu caracter lancinant
C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului
D Strangerea dintilor produce usurare
E. Senzatie de agresiune
(pag. 111)
*
5 Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale
acute purulente se pune pe:
A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal
B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini
C. Fistulizarea cu eliminare de puroi
D Modificarea de culoare a dintelui
E Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)
D7
*
6 Diagnosticul diferential al parodontitei
apicale cronice fibroase se face cu:
A. Necroza pulpara
B. Pulpitele cronice
C. Pulpitele acute
D Parodontite apicale acute
E Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)
*
7 Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se
pune pe:
A. Teste de vitalitate pozitive
B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare
D Adenopatie loco-regionala
E Imagine radiologica difuza
(pag. 122)
8 Diagnosticul diferential al parodontitei
apicale acute difuze se face cu:
A. Pulpitele acute
B. Parodotita apicala acuta supurata
C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dintilor inclusi
E Gangrena pulpara simpla
(pag. 109)
9 Traumatismele implicate in etiologia
parodontitei apicale acute hiperemice sunt:
A. Lucrari protetice defectuoase
B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor
mandibulare
C. Bruxism
D. Aparate ortodontice incorect adaptate
E Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor
endodontice
(pag. 104)
10 Substantele folosite in tratarea pungilor
parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite
apicale acute hiperemice sunt:
A. Compusi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D Arsenicul
E Apa oxigenata
(pag. 105)
11 Substantele chimice folosite in tratamentul
endodontic a caror aplicare incorecta duce la
parodontita apicala acuta hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E Acidul cromic
(pag. 105)
12 Chelatorii pe baza de EDTA produc
dezechilibrare minerala locala, la nivelul
parodontiului apical prin:
13 Parodontita apicala hiperemica provocata de

o complicatie a necrozei pulpare prin agenti
infectiosi sau chimici, prezinta:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. Senzatia de egresiune a dintelui
C. Senzatia de agresiune a dintelui
D Durere la agenti fizici
E Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)
14 Parodontita apicala hiperemica iritativmecanica este produsa de urmatorii corpi straini
care au patruns in parodontiul apical:
A. Ace rupte
B. Obturatii de canal cu depasire
C. Resturi de mese de vata
D. Conuri de hartie
E Freze rupte
(pag. 106)
15 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala
acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa
atingerea lui
B. Sensibilitate la percutia in ax
C. Simptomatologie de pulpita totala
D. Congestia mucoasa in dreptul apexului
E Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)
16 Diagnosticul diferential ala parodontitei
apicale hiperemice se face cu:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta purulenta totala
C. Parodontita apicala seroasa
D Gangrena pulpara
E Necroza pulpara
(pag. 107)
17 Evolutia parodontitei apicale seroase difuze
se face spre:
A. Cronicizare
B. Parodontita apicala acuta purulenta
C. Stoparea procesului inflamator
D Sinuzita maxilara
E Adenopatie loco-regionala
(pag. 109)
Tema nr.
7
Tratamentul inflamatiilor pulpare
*
1 Tratamentul pulpitei purulente partiale se
face prin:
A. Coafaj direct n dublu timp
B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica
C. Coafaj indirect ntr-un timp
D Amputatie vitala
E Coafaj indirect n doi timpi
(pag. 134)
A. Sustragerea ionilor de calciu

B. Sustragerea radicalilor fosfat
C. Blocarea ionilor de sodiu
D. Blocarea ionilor de fluor
E Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)
D8
*
2 Tratamentul pulpitei seroase totale se face
prin:
A. Amputatie vitala
B. Amputatie devitala
C. Coafaj indirect
D. Extirpare vitala
E Coafaj direct
(pag. 134)
*
3 Substantele folosite pentru coafajul direct
trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
A. Insolubile in apa si umori tisulare
B. pH acid
C. Eficacitate mare in concentratie mare
D. Actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata
E Toxicitate tisulara
(pag. 137)
*
4 Factorii generali de care trebuie sa se tina
seama in realizarea unui coafaj direct sunt:
A. Varsta pacientului
B. Volumul coroanei dintilor
C. Volumul cavitatii
D Starea anterioara a dintelui
E Marimea deschiderii camerei pulpare
(pag. 139)
*
5 Indicatiile amputatiei vitale sunt:
A. La copii si la tineri, pe dintii frontali
B. Pulpopatiile avansate
C. Pulpite acute purulente
D Gangrena pulpara
E. La copii si tineri, pe PM si M
(pag. 142)
*
6 Indivatiile amputatiei devitale sunt:
A. Molarii persoanelor tinere
B. Dintii mobili parodontotici
C. Dinti cu canale drepte
D Pulpite acute purulente
E Pulpite necrozate
(pag. 143)
*
7 Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in
canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt:
A. Stari fiziologice congestive
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D Diateze hemoragice
E Afectiuni hepatice
(pag. 153)
8 Obturatia de durata dupa un coafaj indirect
ntr-un timp se face dupa un numar de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 10 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
(pag. 137)
9 Fazele de tratament pentru vindecarea prin
restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentare
C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza
D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc
E Extirpare vitala
(pag. 132)
10 Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt:

A. Extirparea in scop protetic la dinti fara procese
carioase
B. Pulpite purulente partiale
C. Pulpite purulente totale
D. Pulpite cronice granulomatoase
E Carii cu evolutie supragingivala
(pag. 154)
11 Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea
pansamentului aresenical in diferite grade de
insensibilizare:
A. Insensibilitate totala coronara
B. Insensibilitate totala radiculara
C. Insensibilitate totala radiculara si coronara
D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata
a pulpei radiculare
E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar
pulpa are o culoare rosie, vie
(pag. 155)
12 Tratamentul mecannic in extirpare trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Se face dintr-o data pe tot canalul
B. Se lucreaza in conditii de asepsie
C. Nu se trepaneaza apexul
D In timpul tratamentului mecanic se folosesc
mijloace chimice de permeabilizare
E Nu se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5
mm
(pag. 152)
13 Materialele si substantele inactive, cu rol
protector, utilizate in coafajul direct sunt:
A. Folie de aur
B. Cianoacrilati
C. Fire de azbest
D Eugenat de zinc
E Timol
(pag. 138)
14 Coafajul indirect intr-un timp implica:
A. Toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina
B. Uscarea cavitatii cu jet de aer
C. Aplicarea in cavitate a unei paste cu hidroxid de
calciu
D Obturatie definitiva cu compozit
E. Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
(pag. 137)
15 Contraindicatiile coafajului direct sunt:
A. La nivelul molarilor de minte
B. In cariile ocluzale
C. Dintii ectopici
D Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare
E. Dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic
(pag. 139)
16 Fibrele de arsenic contin:
A. Fibre de celuloza imbibate cu clorhidrat de cocaina
B. Anhidrida arsenioasa
C. Pigment
D Apa
E. Liant
(pag. 144)
D9
17 Tratamentul medicamentos de canal in

pulpitele cronice se poate face cu:
A. Solutie de eugenol
B. Pudra de iodoform
C. Pasta cu antibiotice
D Pasta arsenicala
E Pasta cu hidroxid de calciu
(pag. 153)
*
7 Dintre modalitatile de introducere n canale a
hidroxidului de calciu fac parte:
A. Introducerea cu acul Lentullo
B. Introducerea cu instrumentar de mna
C. Condensarea cu fuloare de canal
D Injectarea cu seringa
E. Toate de mai sus
(pag. 200)
8 Ionoforeza se poate repeta, n functie de
evolutia clinica, dupa:
A. 24 ore
B. 36 ore
C. 48 ore
D. 60 ore
E. 72 ore
(pag. 209)
9 Frecvente anomalii de canale prezinta:
A. Incisivii superiori
B. PM2 inferior
C. M1 superior
D PM1 superior
E. M2 inferior
(pag. 162)
10 Cnd se utilizeaza metodele electronice
pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:
A. Canalul trebuie sa fie umed
B. Diametrul corespunzator al acului
C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu
D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15
E Largirea excesiva a apexului
(pag. 165)
11 Solutia Chlumsky contine:
A. Eugenol
B. Fenol 30%
C. Camfor 60%
D. Alcool 10%
E Mentol
(pag. 176)
12 Formula Cresophenului contine:
A. P-monoclorfenol
B. Formaldehida
C. Dexametazona
D. Timol
E Gaiacol
(pag. 184)
13 Carbenicilina combate infectiile cu:
A. Bacterii gram-pozitive
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Fusobacterium
D. Enterobacter
E. Bacterioides fragilis
(pag. 188)
14 Actiunea corticoizilor n fazele de debut se
caracterizeaza prin:
A. Reduce edemul
B. Mentine raspunsul vascular la catecolamine
C. Inhiba diapedeza
D Inhiba fagocitoza
E. Toate de mai sus
(pag. 195)
Tema nr.
8
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
*
1 Tratamentul medicamentos al canalului
naintea obturarii acestuia se face n caz de:
A. Extirpare n scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpita acuta purulenta partial
D Pulpita acuta seroasa partiala
E Pulpita acuta seroasa totala
(pag. 170)
*
2 Nu beneficiaza de tratament conservator
dintii care prezinta:
A. Radacini n baioneta
B. Radacini cu curburi exagerate
C. Cai false interadiculare
D Implantare deficitara
E. Toate de mai sus
(pag. 159)
*
3 Necroza de colicvatie apare in urma
influentei unor substante precum:
A. Acetilcolina
B. Lizozimul
C. Pepsina
D Neurotoxina
E Amilaza
(pag. 162)
*
4 Eficienta asociatiilor de antibiotice n
tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde
de urmatorii factori:
A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse
B. Evitarea unor doze insuficiente
C. Evitarea antagonismelor
D Evitarea rezistentei ncrucisate
E. Toate de mai sus
(pag. 187)
*
5 Produsul Grinazole indicat n tratamentul
tuturor formelor de gangrana pulpara contine:
A. Antibiotice
B. Nistatin
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E Corticoizi
(pag. 195)
*
6 pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins
ntre:
A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D 7-9
E 8-10
(pag. 198)
D 10
15 Utilizarea diatermiei ca procedeu de

dezinfectare a canalelor radiculare este indicata n
urmatoarele situatii:
A. naintea tratamentului biomecanic n treimea
apicala a canalului
B. naintea cateterizarii apexului
C. naintea aplicarii primului pansament antiseptic
D n timpul tratamentelor cu antibiotice
E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie ntre
sedintele de pansamente cu antiseptice
(pag. 203)
16 Ledermix-ul contine:
A. Oxid de zinc
B. Marfanil
C. Trimcinolon acetonid
D Streptomicina
E. Hidroxid de calciu
(pag. 192)
17 Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie
din Bucuresti utilizata n tratamentul gangrenei
pulpare contine:
A. Streptomicina
B. Eritromicina
C. Cloramfenicol
D. Hidrocortizon acetat
E Penicilina G
(pag. 192)
*
4 Tehnica de cimentare a unui con unic,
calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfecta
C. Persistenta unor portiuni relativ ntinse ale
canalului obturate partial cu ciment de sigilare
D Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o
distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala
E. Toate de mai sus
(pag. 219)
*
5 Cauzele care produc imposibilitatea
propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea
de lucru a canalului pot fi urmatoarele:
A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de
acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a
canalului
B. Formarea unui prag
C. Formarea unei cai false
D Fracturarea unui instrument pe canal
E. Toate de mai sus
(pag. 220)
*
6 Indicatiile tehnicii de condensare
termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt
urmatoarele:
A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Canale scurte
D. Rezorbtii radiculare interne
E Rezorbtii radiculare externe
(pag. 235)
*
7 Premiza obligatorie n tehnica de injectare a
gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea:
A. Largirea adecvata a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor
radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea
sigilarii apicale
D Plasarea corecta a vrfului canulei
E Largirea excesiva a canalului radicular
(pag. 237)
8 Alegerea acului Lentullo se face dupa
urmatoarele criterii:
A. Volumul canalelor
B. Topografia dintilor
C. Integritatea fizica a acului Lentullo
D Lungimea canalului
E Gradul de curbura al canalului
(pag. 215)
9 Introducerea pastelor de obturat n canal se
poate face prin urmatoarele procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor
n sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutaperca
E Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor
n sens invers acelor de ceasornic
(pag. 214)
Tema nr.
9
Obturarea canalelor radiculare
*
1 Coafarea conului principal cu ciment de
sigilare si propulsarea sa n canal se face pna la:
A. 1 mm de constrictia apicala
B. 2 mm de constrictia apicala
C. 4 mm de constrictia apicala
D 5 mm de constrictia apicala
E 10 mm de constrictia apicala
(pag. 232)
*
2 Tehnica de obturatie cu paste care se
ntaresc n canal prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. Variatii volumetrice dupa priza
B. Solubilizare apreciabila
C. Neomogenitatea obturatiei
D Depasirea frecventa a constrictiei apicale
E. Toate de mai sus
(pag. 214)
*
3 Materialul de obturatie de canal Biocalex 4
produce o expansiune volumetrica de:
A. 150-200%
B. 250-280%
C. 300-350%
D 240-270%
E 230-260%
(pag. 217)
D 11
10 Alegerea acului Lentullo pentru realizarea

obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D Morfologia canalelor radiculare
E Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
(pag. 215)
11 Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:
A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontitele apicale cronice
C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare
D. Parodontite apicale cronice fistulizate
E Parodontitele apicale acute
(pag. 218)
12 Contraindicatiile Biocalexului sunt
urmatoarele:
A. Parodontitele apicale cronice
B. Parodontitele apicale acute
C. Persistenta pulpei vii n canal
D Gangrena pulpara simpla
E Obstacole de material organic pe canale
(pag. 218)
13 Finger spreaderele prezinta urmatoarele
caracteristici fata de hand spreaderele:
A. Confera sensibilitate tactila
B. Permite ndepartarea din canal fara dislocarea
gutapercii
C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului n jurul
axului sau propriu n ambele sensuri
D Permite rotirea cu usurinta a sprederului n jurul
axului sau propriu n sensul acelor de ceasornic
E La ndepartarea lor din canal se disloca conul de
gutaperca
(pag. 223)
14 Tehnicai Endotec pentru realizarea
obturatiei de canal prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Incompatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B. Adaptare superioara a gutapercii la peretii
canalului
C. Realizeaza obturatii neomogene
D. Densitate mai mare a obturatiei
E Necesita modificarea principiilor biomecanice
unanim acceptate de tratament endodontic
(pag. 228)
15 Evitarea obturatiei de canal cu depasire n
tehnica Endotec se face urmarind urmatoarele
A. Respectarea regurilor de pregatire a canalelor
radiculare
B. Evitarea presiunilor verticale exagerate
C. Evitarea patrunderii plugger-spreaderului la o
distanta mai mica de 2-4 mm de constrictia apicala
D Coafarea completa a peretilor canalului radicular
cu gutaperca plastifiata
E. Controlul radiologic
(pag. 230)
16 Compactorul original McSpadden prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza
spre vrf
B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu
vrful spre baza
D Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical
de tija sa
E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral
de tija sa
(pag. 234)
17 Obturatia segmentara cu amalgam de argint
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Nu necesita canale cu sectiune circulara
B. Nu necesita ciment de sigilare
C. Se rezoarbe din canal
D Nu asigura sigilare satisfacatoare
E. Bine tolerata de tesuturile apicale
(pag. 239)
Tema nr.
10
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
*
1 Care din urmatoarele materiale cauzeaza
cele mai mai reactii dureroase n cazul depasirii
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea
aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D Araldit
E Rasini cu epoxizi
(pag. 251)
*
2 Care din urmatorii factori conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice n depasirile
apicale:
A. Volumul de substanta care a depasit apexul
B. Calitatea materialului de obturatie
C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase
D Tipul de reactivitate individuala
E. Toate de mai sus
(pag. 251)
*
3 Administrarea antibioticelor n tratamentul
parodontitelor apicale acute exudative purulente se
recomanda n urmatoarele circumstante:
A. n faza endoosoasa, cnd drenajul este
nesatisfacator si starea pacientului este alterata
B. n faza endoosoasa, cnd drenajul este
nesatisfacator din diferite cauze
C. n faza subperiostala
D n faza submucoasa
E Cnd nu se poate face un tratament corect
endodontic
(pag. 254)
D 12
*
4 Tratamentul parodontitei apicalearsenicale,
forma grava, consta n:
A. Extractia dintelui
B. Chiuretarea alveolei pna la tesut sanatos
C. Aplicarea n alveola de conuri cu antibiotice
D Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. Toate de mai sus
(pag. 256)
*
5 Tratamentul parodontitei apicale acute
exudative seroase necesita:
A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
B. Permeabilizarea apexului
C. Dintele se alsa deschis
D Aplicarea de prisnite
E. Toate de mai sus
(pag. 257)
*
6 Urmatoarele forme de parodontite apicale
cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
A. Granulom chistic
B. Abces apical cronic
C. Osteita paradentara
D Parodontita apicala cronica difuza progresiva
E. Toate de mai sus
(pag. 258)
7 Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul
endodontic se face prin urmatoarele metode:
A. mpingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular,
catre tabla osoasa vestibulara opusa
B. Bidigital, dintele imobilizndu-se ntre police si
index
C. Cu ajutorul unor chei din stentz
D Cu ajutorul unor dispozitive speciale
E Cu ajutorul ligaturilor realizate din srma
inoxidabila
(pag. 252)
exudative purulente, n faza subperiostala, consta
n:
A. Drenaj endodontic
B. Incizie mucoperiostala
C. Aplicarea unei lame de dren
D. Administrarea de analgetice
E Administrarea de antibiotice
(pag. 254)
9 Tratamentul parodontitei apicale hiperemice
consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent consta n:
A. Tratament mecanic endocanalicular
B. Trepanarea apexului pentru drenaj
C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal
D Aplicarea de pasta cu antibiotice n canal pentru
42 de ore
E. Rezectia apicala
(pag. 255)

hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple
consta din:
A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore
sub pansament ocluziv
B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore
sub pansament semiocluziv
C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a
ceda
D. Obturatia de canal daca durerile au cedat
E. ndepartarea pastei cu antibiotice daca durerile
cresc n intensitate
(pag. 255)
11 n tratamentul parodontitei apicale acute
arsenicale se aplica n canale:
A. Mese mbibate cu solutie de dimercaptopropanol
B. Mese burate cu pulbere de tanin
C. Mese cu antiseptice
D Mese mbibate cu apa oxigenata
E Mese cu antibiotice
(pag. 256)
12 Tratamentul inflamatiei postobturatie consta
n:
A. Tratament antiinflamator, antialgic
B. Iradieri locale cu radiatii infrarosii
C. Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
D Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
E Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
(pag. 256)
13 Schema de tratament n parodontitele
apicale acute exudative purulente presupune
realizarea:
A. Drenajului endodontic asociat cu analgezice
B. Drenajul endodontic asociat cu antibiotice
C. Drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. Medicatie analgetica
E. Medicatie tranchilizanta
(pag. 257)
14 Schema de tratament a parodontitelor
apicale cronice sufera unele modificari determinate
de:
A. Persistenta secretiei pe canal
B. Existenta fistulelor
C. Existenta modificarilor apicale
D Imaginile radiologice caracteristice
E Posibilitatile de tratament conservator
(pag. 258)
15 Cauzele persistentei secretiei pe canalele
radiculare sunt urmatoarele:
A. Apex larg deschis la copii si adolescenti
B. Tratamente ncepute imediat dupa stingerea unui
proces acut de parodontita
C. Largirea excesiva a apexului n timpul
tratamentului mecanic
D Utilizarea unui antiseptic neadecvat
E Neasocierea agentilor fizici n tratamentul mecanic
(pag. 258)
D 13
Tema nr.
11
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata
Medicala romneasca, Bucuresti, 1999.
*
1 Depunerea tartrului:
A. este influentata mai mult de continutul alimentelor
decat de consistenta lor;
B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre
acidul ascorbic;
C. este factorul determinant al bolii parodontale;
D se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%;
E se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre
suprafata spre profunzime.
(pag. 85-89)
*
2 Cele mai multe din conditiile de patogen
parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis;
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans;
C. Prevotella intermedia;
D Veilonella;
E Bacteroides gracillis.
(pag. 65)
*
3 Formarea placii bacteriene incepe dupa
periaj la:
A. doua ore;
B. 30 minute;
C. 10 minute;
D. 60 minute;
E 3 ore.
(pag. 65)
*
4 Actinobacillus actinomycetemcomitans este
implicat in producerea:
A. gingivitei descuamative;
B. parodontopatiei juvenile;
C. gingivostomatitei ulceronecrotice;
D parodontopatiei adultului;
E parodontitei marginala cronica.
(pag. 84)
*
5 Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de
tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D 0,20 - 0,25%;
E 0,25 - 0,5%.
(pag. 88)
*
6 Nivelul maxim de acumulare a tartrului se
obtine la:
A. 1-2 luni de la initierea depunerii;
B. 2-4 luni de la initierea depunerii;
C. 3-4 luni de la initierea depunerii;
D. 4-6 luni de la initierea depunerii;
E 6-8 luni de la initierea depunerii.
(pag. 88)
7 Saliva contine numerosi factori
antibacterieni ca:
A. lizozimul;
B. indolul;
C. lactoferina;
D amoniac;
E. sistemul peroxidaza.
(pag. 73)
8 Anticorpii din santul gingival si tesutul

parodontal apartin:
A. in cea mai mare parte clasei IgA;
B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential
opsonigen;
C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential
opsonigen;
D in mai mica masura clasei IgG;
E. in cea mai mare parte clasei IgG.
(pag. 76-77)
9 Lizozimul din saliva:
A. este factor cu actiune antibacteriana;
B. ataca bacteriile gram-negative la nivelul mucinei
din perete;
C. desface legaturile dintre acidul N acetil muramic si
N acetil glucozamine;
D duce la formarea de hypotiocianat;
E prin capacitatea sa de a lega Fe din saliva,
priveaza bacteriile.
(pag. 69)
10 Tartrul dentar:
A. se formeaza pe structurile placii dentare
preexistente si prin mineralizarea acesteia;
B. se depune de la varste tinere;
C. care apare primul este cel supragingival;
D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a
placii bacteriene;
E se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa
bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare
ca in saliva.
(pag. 87)
11 Efectul patogen al Porphyromonas gingivalis
este determinat de:
A. acid oxitalanic;
B. endotoxina lipozaharidica;
C. exotoxina lipozaharidica;f
D. factori leucopenici;
E. factori antifagocitari.
(pag. 84)
12 Bruxismul este:
A. diurn;
B. intotdeauna nocturn;
C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
E miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin
exercitarea unor forte laterale puternice.
(pag. 93)
13 Factorii imunitatii nespecifice din saliva:
A. se opun formarii si maturarii placii bacteriene
subgingivale;
B. determina aderenta bacteriana;
C. priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice;
D neutralizeaza pH-ul acid creat dupa fermentatia
carbohidratilor;
E. actioneaza litic asupra bacteriilor.
(pag. 69)
14 Lichidul santului gingival contine:
A. complementul;
B. anticorpi din clasa IgE;
C. anticorpi din clasa IgG;
D. polimorfonucleare;
E. macrofage.
(pag. 74)
D 14
15 Macrofagele provenite din monocitele

sangvine:
A. sunt implicate in procesul inflamator cronic
nespecific;
B. nu sunt implicate in procesele de aparare
specifica;
C. secreta prostaglandine;
D. secreta leucotriene;
E. secreta elastaze.
(pag. 75)
*
6 Indicele de placa Silness si Loe:
A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa
o tehnica sofisticata;
B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de
persoane;
C. are valori de 0 la 3;
D are valori de 0 la 5;
E se exprima procentual.
(pag. 110)
*
7 Rolul trasorilor radioopaci este:
A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar
aparuta in boala parodontala;
B. de a preciza adancimea pungilor parodontale;
C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara;
D de a evidenta prezenta mobilitatii dentare;
E de a stabili tipul de resorbtie osoasa.
(pag. 116)
8 Solutiile pentru evidentierea placii bacteriene
sunt:
A. Solutia albastru de metil
B. Solutia violet de gentiana
C. Solutia de azotat de argint
D. Solutia Lugol
E Solutia clorura de zinc
(pag. 114)
9 Indicele CPITN:
A. se inregistreaza pe sextanti;
B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt
prezenti cel putin 3 dinti;
C. se determina si cand exista un singur dinte prin
includerea sa in sextantul vecin;
D se determina folosind o sonda cu partea activa de
forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm;
E. forta exercitata nu depaseste 25 g.
(pag. 112-113)
10 Examenul clinic obiectiv al parodontiului:
A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si
profund;
B. se realizeaza prin inspectie;
C. se realizeaza prin palpare;
D se realizeaza prin metode microbiologice;
E se face cu ajutorul chiuretelor Gracey.
(pag. 105)
11 Examenul clinic al mobilitatii dentare:
A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in
plan orizontal si axial;
B. se face prin palpare cu sonda;
C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte;
D se face mezio- si distovestibular,
E. determina gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 106)
12 Examenul radiologic:
A. se poate face in incidenta izometrica;
B. este indispensabil pentru aprecierea starii
parodontiului profund;
C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie
osoasa;
D evidentiaza placa bacteriana;
E ofera date despre relatiile ocluzale.
(pag. 115)
Tema nr.
12
Examinarea pacientului parodontopat
*
1 Indicele de tartru 2 reprezinta:
A. Absenta tartrului
B. Tartru subgingival
C. Tartru n treimea de colet
D. Tartru n treimea mijlocie a coroanei
E Tartru n treimea incizala a coroanei
(pag. 110)
*
2 Determinarea adancimii pungilor
parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:
A. 2 puncte;
B. 3 puncte;
C. 4 puncte;
D. 6 puncte;
E 8 puncte.
(pag. 107)
*
3 Examenul modelelor de studiu ofera date
despre:
A. gradul si tipul de resorbtie osoasa;
B. starea dintilor si a arcadelor dentare;
C. spatiul dento-alveolar;
D adancimea pungilor parodontale;
E gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 115)
*
4 Sonda de parodontometrie:
A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor
parodontale;
B. se foloseste pentru detectarea si localizarea
tartrului supragingival;
C. se foloseste pentru detectarea cariilor
subgingivale;
D se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului
subgingival;
E se foloseste pentru detectarea neregularitatilor
suprafetelor radiculare.
(pag. 105)
*
5 Sonda de parodontometrie are partea activa
terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:
A. 1 mm;
B. 1,5 mm;
C. 0,2 mm;
D 2 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 113)
D 15
13 Evidentierea placii bacteriene:

A. se face cu solutii colorante;
B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea
igienei bucale;
C. se face cu violet de gentiana 11%;
D se face cu solutie de permanganat de potasiu
0,2%;
E se face in scopul determinarii caracterelor
morfologice normale si patologice ale paradontiului
marginal de invelis.
(pag. 114-115)
14 Indicele de igiena bucala IHB are drept
componente:
A. indicele de sangerare papilara;
B. indicele de tartru;
C. indicele de prezenta a pungilor parodontale;
D. indicele de placa;
E indicele parodontal.
(pag. 109)
15 Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de
6 mm inainte de tratamentul antimicrobian;
B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa
tratamentul antimicrobian;
C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de
3 mm dupa tratamentul antimicrobian;
D are valori intre 0 si 3;
E. se exprima procentual.
(pag. 112)
16 Indicele CPITN:
A. se exprima prin valori de la 0 la 4;
B. pe baza lui se determina clasa de necesar
terapeutic parodontal;
C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind
igiena bucala;
D. se inregistreaza pe sextanti;
E se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este
prezent cel putin un dinte.
(pag. 113)
17 Mobilometrul dento-parodontal:
A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni;
B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si
accesorii;
C. determina precis gradul mobilitatii dentare in
conditii reproductibile;
D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii
dentare;
E masoara deplasarea dentara in sens transversal si
longitudinal.
(pag. 117)
Tema nr.
13
Gingivite si stomatite
*
1 n gingivita cronica simpla din punct de
vedere histochimic creste nivelul si activitatea
urmatoarelor enzime:
A. Succindehidrogenazei
B. Glucopeptidazei
C. Esterazei
D Fibrinazei
E Aminooxidazei
(pag. 125, 126)
*
2 Gingivita acuta ulcero-necrotica:
A. apare in special la batrani;
B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
D este favorizata de deficienta vitaminei PP;
E prezinta hipersalivatie seroasa.
(pag. 144)
*
3 Gingivo-stomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin
veziculatie intradermica;
D prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2
saptamani.
(pag. 147)
*
4 In gingivita cronica, principalul semn clinic
obiectiv este:
A. culoarea rosu-deschis a gingiei;
B. tumefactia;
C. aparitia pungilor false;
D. sangerarea;
E modificarea aspectului gingiei.
(pag. 127)
*
5 In gingivita alergica:
A. consistenta gingiei este ferma;
B. gingia are o culoare rosu-deschis;
C. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;
D. volumul gingiei este crescut;
E apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile
limbii.
(pag. 140)
*
6 Perioada de incubatie a virusului herpetic
implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D 24 ore;
E 24-48 ore.
(pag. 146)
*
7 Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni
elementare aftele, dintre care cele mai mici au
dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D 1-1,5 cm;
E 1,5-2 cm.
(pag. 148)
8 Simptomele subiective ale gingivitei cronice
simple sunt:
A. Usor prurit gingival
B. Discrete dureri la periaj
C. Usturime
D. Sngerari gingivale la masticatie
E Sngerari gingivale spontane
(pag. 126)
D 16
9 Gingivita hiperplazica de cauza microbiana

prezinta urmatoarea simptomatologie:
A. gingia este de culoare rosu-violaceu;
B. gingia are suprafata neteda;
C. gingia are uneori micro-ulceratii;
D uneori gingia are aspect lucios de coaja de
portocala;
E consistenta gingiei este ferma cand apar
suprainfectarile.
(pag. 128)
10 Printre factorii de transformare a unei
gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si
gingia dintilor stalpi;
E persistenta pe arcada a unor dinti temporari.
(pag. 127-128)
11 Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
B. este mai frecventa intre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecventa a speciilor
Capnocytophaga;
D aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai
ales inaintea ciclului menstrual;
E. inflamatie gingivala rosu-violacee.
(pag. 128)
12 In gingivita de sarcina:
A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei
Prevotella intermedia;
B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;
C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;
D nu apar pungi gingivale adevarate;
E mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.
(pag. 129-130)
13 In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza
C:
A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si
glicoproteinelor;
B. apar pungi adevarate;
C. scade sinteza de colagen;
D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si
sangerari;
E scade permeabilitatea mucoasei bucale si a
epiteliului sulcular.
(pag. 133)
14 Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata
prin:
A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
B. senzatie de gust metalic si alterat;
C. halena fetida;
D. aspect decapitat al papilelor;
E mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia
dintilor.
(pag. 145)
15 Conditiile favorizante de aparitie a

gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcina;
C. varsta si sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.
(pag. 148-149)
16 Diagnosticul diferential al gingivostomatitei
ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita de menopauza;
B. gingivostomatita aftoasa;
C. gingivita de sarcina;
D gingivostomatita distrofica;
E. gingivostomatita herpetica.
(pag. 145)
17 Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:
A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;
B. miros si gust caracteristic de metal;
C. consistenta crescuta a gingiei;
D. hiperplazie generalizata polipoidala;
E. frecvente ulceratii.
(pag. 131-132)
Tema nr.
14
Parodontite marginale
*
1 Semnul patognomonic al parodontitei
marginale cronice superficiale este:
A. Pruritul gingival
B. Usturimea gingivala
C. Sngerarea la atingerea gingiei
D Sngerarea la succiunea gingiei
E. Senzatia de egresiune a dintelui
(pag. 153)
*
2 Din punct de vedere clinic, parodontita
distrofica prezinta:
A. mobilitate dentara accentuata;
B. hiperestezie;
C. semnificative migrari patologice;
D radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu
mici resorbtii de tip orizontal;
E infectii micotice asociate in 50% din cazuri.
(pag. 161)
*
3 Radiologic, in parodontita juvenila:
A. resorbtia osoasa este verticala;
B. resorbtia osoasa este orizontala;
C. apare halistereza;
D demineralizarea are aspect de canal septal;
E demineralizarea apare numai la nivelul varfului
septului alveolar.
(pag. 157)
D 17
*
4 In parodontita marginala cronica profunda la
adult:
A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune
chiar in prezenta antagonistilor;
B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare
transversala chiar in prezenta vecinilor;
C. apar treme patologice;
D in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci
adevarate;
E radiologic, se constata o resorbtie osoasa
orizontala accentuata.
(pag. 158-159)
*
5 In parodontita prepubertara:
A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul
varstei de 20 de ani;
B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani,
cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre;
C. simptomatologia parodontala se asociaza cu
hiperfosfatazia;
D apar migrari patologice si tumefactii gingivale
localizate;
E apar modificari mixte distrofice si inflamatorii,
numindu-se si parodontita mixta.
(pag. 155)
*
adult, in epiteliu se evidentiaza:
A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;
B. distructii ale fibrelor Sharpey;
C. vasodilatatie cu caracter paralitic;
D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de
ulceratie si exfolieri masive;
E resorbtii ale cementului radicular.
(pag. 157)
*
7 Formele clinice de parodontita marginala la
adult sunt:
A. parodontita de sarcina;
B. hiperplazia consecutiva tratamentelor
medicamentoase;
C. parodontita distrofica;
D parodontita premenstruala;
E gingivostomatita micotica.
(pag. 160-161)
8 Parodontita marginala cronica juvenila are
ca semne clinice urmatoarele
A. Mobilitate dentara
B. Pungi parodontale reale
C. Retractie gingivala
D Sngerare gingivala spontana
E. Hiperestezie dentinara
(pag. 156)
9 Parodontita juvenila:
A. este determinata in special de Porphiromonas
gingivalis;
B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;
C. prezinta pungi parodontale false;
D. prezinta pungi parodontale adevarate;
E. prezinta retractie gingivala.
(pag. 156)
10 Parodontita marginala cronica profunda la

adult:
A. reprezinta forma intens destructiva la adult;
B. prezinta pungi parodontale adevarate;
C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;
D prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor
pe seama hiperplaziei gingivale;
E prezinta resorbtie orizontala accentuata.
(pag. 158)
11 In parodontita marginala cronica
superficiala:
A. creste fosfataza acida;
B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune
a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere;
C. apare tumefactia gingivala cu pungi false;
D. apare uneori retractie gingivala;
E. radiologic apare demineralizarea osoasa.
(pag. 153-154)
12 In parodontita juvenila, principalele semne
clinice de imbolnavire sunt:
A. dureri intense iradiate;
B. mobilitate dentara patologica;
C. retractie gingivala;
D pungi parodontale false;
E. hiperestezie dentinara.
(pag. 156)
adult, subiectiv:
A. apar tulburari de masticatie;
B. tulburari de fonatie;
C. retractie gingivala;
D pungi adevarate;
E. manifestari psihice anxios-obsesive.
(pag. 158)
14 Parodontita marginala agresiva, rapid
progresiva:
A. apare mai frecvent dupa 20 de ani;
B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;
C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu
perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;
D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;
E poate fi determinata de unele specii de Candida si
Enterobacteriaceae.
(pag. 160)
15 Parodontita distrofica:
A. se mai numeste si parodontita marginala cronica
mixta;
B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici
resorbtii verticale;
C. prezinta mobilitate dentara crescuta;
D prezinta migrari patologice accentuate;
E prezinta tumefactie granulara.
(pag. 161-162)
16 In parodontita marginala cronica
superficiala, semnele subiective sunt:
A. prurit gingival;
B. sangerare la atingeri usoare cu sonda;
C. tumefactie gingivala cu pungi false;
D. sangerare la succiunea gingiei;
E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.
(pag. 153-154)
D 18
Tema nr.
16
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si
alte complicatii ale bolilor parodontiului marginal
*
1 n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie
un rol urmatoarelor cauze, mai putin una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulatiei sangvine parodontale
E Periajul excesiv si incorect
(pag. 174)
*
2 Dintre complicatiile loco-regionale ale
parodontitelor marginale, fac parte:
A. necrozele pulpare;
B. lacunele cuneiforme;
C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;
D. celulita;
E septicopioemia.
(pag. 174)
*
3 Abcesul parodontal poate fi:
A. simplu;
B. complicat;
C. mixt;
D diferentiat;
E simetric.
(pag. 173)
*
4 Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. periaj;
B. detartraj;
C. badijonaj cu ZnCl2;
D traumatisme dento-alveolare;
E indepartarea obturatiilor in exces.
(pag. 173)
*
5 Complicatiile la distanta ale bolii parodontale
sunt:
A. insuficienta renala;
B. sinuzita maxilara;
C. abces cerebral;
D. colecistita prin piofagie;
E rectocolita prin piofagie.
(pag. 175)
*
6 Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi
superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D cefalee si stare de curbatura;
E sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)
7 Complicatiile loco-regionale ale gingivitei
cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilara
C. Adenita
D Septicopiemia
E. Sinuzita maxilara
(pag. 175)
17 In etiopatogenia parodontitei juvenile sunt

incriminati:
A. Capnocytophaga sputigena;
B. Eikenella corodens;
C. sexul pacientului;
D ereditatea;
E. contagiozitatea.
(pag. 156)
Tema nr.
15
Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA
*
1 Manifestari bucale la bolnavii SIDA sunt:
A. Hiperplazia gingivala
B. Supuratia gingivala
C. Sngerarea gingivala
D. Leucoplazia viloasa
E Tumefactia gingivala
(pag. 163, 164)
2 Printre semnele bucale n SIDA se citeaza:
A. Osteita crestei alveolare
B. Celulita perimaxilara
C. Angiomatoza bacilara
D. Hiperpigmentatiile mucoasei bucale
E Ulceratiile de tip herpetic
(pag. 164)
3 La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:
A. infectii micotice;
B. gingivite ulcero-necrotice;
C. hipopigmentatia mucoasei bucale;
D. leziuni herpetice ulcerate;
E. sarcomul Kaposi.
(pag. 163)
4 Gingivita HIV:
A. se mai numeste eritem gingival linear;
B. se prezinta ca un lizereu ertiematos;
C. se insoteste de hiperestezie;
D. se insoteste de suprainfectari micotice;
E prezinta mucoasa gingivala de culoare rosudeschis cu aspect lucios.
(pag. 163)
5 Parodontita marginala ulcero-necrotica din
infectia cu HIV:
A. este o afectiune rapid progresiva;
B. este localizata initodeauna;
C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei
si osului alveolar;
D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul
osului;
E prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.
(pag. 163)
6 Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:
A. sunt de tip herpetic;
B. sunt de tip aftos;
C. nu au tendinta la vindecare;
D se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate,
regulate;
E sunt acoperite de cruste hemoragice.
(pag. 164)
D 19
8 Abcesul parodontal marginal:

A. este localizat mai ales vestibular;
B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;
C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o
durere mai puternica decat la cea transversala;
D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;
E. prezinta jena dureroasa la masticatie.
(pag. 172)
9 Hiperestezie dentara:
A. se poate instala dupa detartraj;
B. este determinata de prezenta placii bacteriene;
C. apare la contactul cu un instrument metalic;
D este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele
respectiv a unei carii de colet;
E nu apare la contactul cu alimente calde.
(pag. 173)
10 Semnele obiective in abcesul parodontal
sunt:
A. durere localizata;
B. tumefactie cu dimensiuni variabile;
C. prurit gingival;
D tensiune la nivelul gingiei;
E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.
(pag. 173)
11 Tumefactia din abcesul parodontal:
A. este rotunda;
B. este ovalara;
C. are dimensiuni variabile;
D. este circumscrisa;
E nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
(pag. 173)
12 Netratat, abcesul parodontal se complica cu:
A. celulite;
B. pulpite acute;
C. parodontite apicale acute;
D gangrene;
E necroze.
(pag. 173)
13 Lacunele cuneiforme:
A. apar la coletul dintilor;
B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;
C. apar pe toate fetele dintilor;
D. se pot forma prin periaj excesiv;
E. se pot datora traumei ocluzale.
(pag. 174)
14 Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii
parodontale prin:
A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei
radiculare;
B. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in
cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi
adanci;
C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;
D canale colaterale aberante;
E distonie neuro-vegetativa.
(pag. 174)
15 Abcesul parodontal marginal:

A. este o complicatie a parodontitelor marginale
cronice;
B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute
retrograde;
C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;
D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de
intensitate medie;
E are o consistenta ferma atunci cand este situat
lingual.
(pag. 172-173)
16 Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata
bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul
este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala
decat la cea verticala.
(pag. 173)
Tema nr.
17
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice
(profilactic, medicamentos al placii microbiene)
*
1 Factorii naturali cu ncarcatura microbiana
care trebuie ndepartati prin tratamentul
parodontopatiilor marginale cronice sunt
urmatorii, mai putin unul:
A. Evidentierea placii bacteriene
B. ndepartarea placii bacteriene
C. ndepartarea sngerarii gingivale
D Detartrajul subgingival
E Detartrajul supragingival
(pag. 177)
*
2 Timpul de periaj corespunzator este de:
A. 3-5 minute;
B. 2-3 minute;
C. 4-7 minute;
D 5-7 minute;
E 5-10 minute.
(pag. 182)
*
3 Un periaj corespunzator se face in:
A. 1 minut;
B. 1-2 minute;
C. 3-5 minute;
D 5-10 minute;
E 15 minute.
(pag. 182)
*
4 Triclosanul are o eficienta fata de
clorhexidina de:
A. 10%;
B. 25%;
C. 50%;
D. 65%;
E 75%.
(pag. 194)
D 20
*
5 Secerile pentru detartraj pot fi:
A. anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru
detartrajul dintilor frontali;
B. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu
manerul;
C. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite;
D posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan;
E posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu
manerul.
(pag. 199)
*
6 Chiuretele speciale sunt:
A. chiurete Gracey;
B. chiurete Langer;
C. chiuretele Columbia-McCall;
D chiuretele Goldman-Fox;
E chiuretele Orban.
(pag. 203)
*
7 Timpul de mentinere a mesei gingivale cu
clorura de zinc 5-10% este de:
A. 5-10 minute;
B. 10 minute;
C. 30 minute;
D 45 minute;
E 1 ora.
(pag. 222)
8 Actiunile de igienizare n cadrul profilaxiei
parodontiului marginal efectuate de catre medic
sunt urmatoarele:
A. Detartrajul supragingival
B. Detartrajul subgingival
C. Periajul gingivo-dentar
D. Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
E. Aplicarea de substante antimicrobiene si
antiinflamatoare
(pag. 179)
9 Chiuretele Gracey profilactice:
A. sunt in numar de 6;
B. sunt in numar de 4;
C. au portiunea pasiva mai lunga;
D. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului
supragingival;
E. au numarul de cod precedat de P.
(pag. 204)
10 La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea
partii active se face:
A. inainte - inapoi;
B. in axul dintelui;
C. circular;
D mentinand contactul cu dintele mai mult de 5
secunde;
E. in forma de 8.
(pag. 213)
11 Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:
A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;
B. indepartarea tartrului supragingival de culoare albgalbui;
C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;
D eliberarea lichidului din santul gingival,
E. cresterea tonusului functional.
(pag. 179)
12 Periile de dinti cu par natural sunt

confectionate mai frecvent din:
A. par de camila;
B. par de vitel;
C. par de cal;
D. par de porc;
E par de oaie.
(pag. 180)
13 Metoda FONES pentru periajul dintilor:
A. este indicata la copii;
B. se face prin miscari verticale;
C. se face prin miscari circulare;
D. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare;
E se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele
dintilor.
(pag. 185)
14 Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30
minute dimineata si seara in locul periajului;
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in
solutie de 0,2%;
C. poate determina coloratii galben-maronii ale
dintilor;
D poate determina aparitia de sialoree;
E poate duce la depunerea crescuta de tartru
subgingival.
(pag. 193-194)
15 Detartrajul:
A. este o manopera sangeranda;
B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la
unii bolnavi;
C. este procedura de indepartare a resturilor
alimentare supragingivale;
D. este supra- si subgingival;
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara
pregatire speciala.
(pag. 195)
16 Periutele montate, in forma de palnie:
A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si
se deplaseaza spre proximal;
B. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate
spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar;
C. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical;
D. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca
cementul cervical;
E se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic
care rezulta dupa detartraj.
(pag. 211)
17 Detartrajul fin cu ultrasunete presupune:
A. folosirea instrumentelor sub forma de secera;
B. folosirea instrumentelor sub forma de sonda;
C. indepartarea punctelor de tartru restant de pe
suprafetele supragingivale accesibile;
D indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele
si santurile coronare;
E mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi
zona de actiune.
(pag. 215)
D 21
Tema nr.
18
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament
n bolile parodontiului marginal
*
1 Pentru desfiintarea hiperplaziei din gingivita
hiperplazica se practica urmatoarele operatii, mai
putin una:
A. Gingivectomia
B. Gingivectomia gingivoplastica
C. Operatia cu lambou
D Excizia gingiei fibromatoase
E. Gingivoosteoplastia
(pag. 319)
*
2 Doza initiala de Prednison in tratamentul
gingivitei descuamative este:
A. 15-20 mg/zi;
B. 20-25 mg/zi;
C. 30-40 mg/zi;
D 40-60 mg/zi;
E 45-50 mg/zi.
(pag. 322)
3 Tratamentul gingivitei din cursul
menstruatiei prevede:
A. Prevenirea acumularii de placa bacteriana
B. ndepartarea placii bacteriene
C. Detartrajul
D. Aplicatii locale cu Clorhexidina
E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
(pag. 320)
4 Precautiile din timpul sarcinii indica evitarea:
A. radiografiilor;
B. tratamentelor in trimestrul al III-lea de sarcina;
C. periajului de detartraj;
D aplicatiilor cu spatula de perhidrol in santul
gingival;
E detartrajulu supragingival.
(pag. 320)
5 Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei
ulcero-necrotice conta in:
A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii
antiseptice;
B. se aplica local colutorii complexe;
C. se interzice consumul de alcool si fumatul;
D se practica un detartraj minutios supra- si
subgingival;
E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese
imbibate in apa oxigenata.
(pag. 323)
6 In tratamentul gingivitei din cursul ciclului
menstrual se urmareste:
A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si
tartru;
B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie;
C. aplicarea locala de antiseptice;
D administrarea de antibiotice pentru a evita
suprainfectarile;
E administrarea unui tratament general hormonal.
(pag. 320)
Tema nr.
19
Extractia dentara
C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala,
Ed.medicala, Bucuresti, 1999.
*
1 C.S. Care din urmatoarele tipuri de extractii
este considerata o metoda de necesitate:
A. extractia alveoloplastica
B. extractia-rezectie reomandata de Witzel
C. extractia cu clestele
D extractia cu elevatoarele
E extractia prin alveolotomie.
(pag. 92)
*
2 Extractia dentara poate induce:
A. bacteriemie tranzitorie;
B. leucopenie;
C. scaderea VSH;
D hiperglicemie;
E leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3.
(pag. 51)
*
3 Dintii temporari se extrag inainte de perioada
fiziologica de inlocuire cand:
A. au provocat supuratii perimaxilare;
B. au carie MOD;
C. sunt situati in ectopie;
D sunt situati in entopie;
E sunt supranumerari.
(pag. 52)
*
4 Indicatiile extractiilor dintilor temporari care
au suferit leziuni traumatice sunt:
A. fracturi coronare;
B. luxatii dentare incomplete;
C. fracturi radiculare;
D fisuri ale smaltului;
E necroza pulpara posttraumatica.
(pag. 53)
*
5 Ce manevra este contraindicata in cazul
extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata:
A. luxatia dintelui;
B. chiuretajul alveolar;
C. controlul radacinii dupa extractie;
D tamponamentul supraalveolar;
E anestezia.
(pag. 54)
*
6 In cazul extractiei dintilor temporari cu
anestezie generala pentru prevenirea aspirarii
dintelui in caile aeriene este indicata:
A. extractia cu clestele;
B. mesarea faringelui;
C. alveolotomia;
D extractia cu separarea radacinilor;
E tamponament nazal anterior.
(pag. 55)
*
7 Extractia dentara la pacienti reumatici cu
VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie de:
A. hemostatice;
B. antibiotice;
C. antiacide;
D antiinflamatoare;
E anticoagulante.
(pag. 60)
D 22
8 C.M. Care din urmatoarele procedee nu

reprezinta pregatiri preextractionale pentru extractia
dintilor temporari:
A. anestezia
e. pregatirea operatorului.
B. pregatirea copilului
C. Instrumentarul
D. aplicarea clestelui
E. pregatirea operatorului.
(pag. 53, 54)
9 Accidentele extractiei dentare sunt:
A. leziuni dentare;
B. leziuni nervoase;
C. alveolita umeda;
D alveolita uscata;
E. inghitirea unor corpi straini.
(pag. 120)
10 Accidentele sinusale care pot apare in cursul
extractiei dentare sunt:
A. deschiderea sinusului;
B. fractura tuberozitatii maxilare;
C. plaga fibromucoasei palatine;
D. impingerea radacinilor in sinus;
E hemoragia postextractionala.
(pag. 125)
11 Factorii locali incriminati in aparitia
hemoragiei postextractionale sunt:
A. anevrism radicular;
B. fracturi de proces alveolar;
C. diabetul zaharat;
D leucemia acuta;
E. vasodilatatia secundara.
(pag. 130)
12 Cauzele locale care favorizeaza aparitia
alveolitei postextractionale sunt:
A. extractii laborioase si prelungite;
B. extractii incomplete;
C. sutura alveolei;
D. utilizarea turatiilor mari in frezajul osos;
E. aplicarea iodoformului in alveola postextractionala.
(pag. 133)
13 Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt:
A. resturi radiculare sub punti dentare;
B. radacini "in limba de clopot";
C. resturi radiculare cu fistule mucoase;
D resturi radiculare cu fistule cutanate;
E. resturi radiculare parasinusale.
(pag. 104)
14 Elementele care deosebesc extractia
obisnuita de extractia alveoloplastica sunt:
A. anestezia;
B. regularizarea marginilor osoase;
C. chiuretajul alveolar;
D. sutura gingivomucoasa;
E indicatiile postextractionale.
(pag. 110)
15 Nervii interesati in accidentele extractiei

dentare pot fi:
A. alveolar inferior;
B. infraorbitar;
C. alveolar superoposterior;
D. mentonier;
E. lingual.
(pag. 126)
16 Semnele clinice ale alveolitei umede sunt:
A. cheag alveolar murdar;
B. gingivomucoasa palida, atona;
C. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi;
D lipsa cheagului alveolar;
E absenta sangerarii la explorarea alveolei.
(pag. 134)
17 Tratamentul profilactic al alveolitei
postextractionale presupune:
A. utilizarea unui vasoconstrictor puternic;
B. chiuretajul riguros alveolar;
C. aplicatii locale de analgezice;
D tratament antibiotic postextractional;
E. protejarea cheagului prin sutura alveolei.
(pag. 135)
Tema nr.
20
Incidentele si accidentele eruptiei dentare
*
1 C.S. Diagnosticul diferential al foliculitei
expulsiva (Capdepont) se face cu:
A. Gingivostomatita
B. hematomul de eruptie
C. Herpangina
D. eruptia precoce
E aftoza bucala izolata.
(pag. 240)
*
2 Factorii incriminati etiopatogenic in
incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari
sunt:
A. malpozitiile dentare;
B. infectia;
C. ritmul de eruptie;
D disostoza cleidocraniana;
E rahitismul.
(pag. 237)
*
3 Pruritul gingival ca incident local al eruptiei
este dat de:
A. edem;
B. congestie;
C. abces;
D ulceratie;
E polip.
(pag. 238)
*
4 Solutia D`Alibour in tratamentul
pericoronaritei congestive la copii contine:
A. cocaina;
B. bicarbonat de Na;
C. glicerina;
D vitamina A;
E. zinc sulfat.
(pag. 239)
D 23
*
5 Elementul clinic care deosebeste hematomul
de eruptie de chistul de eruptie este:
A. culoarea;
B. dimensiunea;
C. fluctuenta;
D debutul;
E evolutia.
(pag. 241)
*
6 Care este cea mai frecventa complicatie a
eruptiei molarului 3 inferior:
A. osteomielita;
B. tromboflebita;
C. pericoronarita;
D gingivostomatita odontiazica;
E uveita.
(pag. 244)
*
7 Ce tratament se recomanda in cazul
ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia
molarului 3 superior:
12 Tulburarile motorii in cadrul accidentului de

eruptie al molarului 3 inferior sunt:
A. durere;
B. hipoestezie;
C. spasme;
D. midriaza unilaterala;
E. contracturi.
(pag. 253)
13 Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului
3 inferior sunt:
A. ulceratii linguale;
B. trismus;
C. carii ale molarului secund;
D. deplasari dentare;
E gingivostomatita.
(pag. 253)
14 Particularitatile anatomice ale zonei de
eruptie a molarului 3 superior:
A. structura osoasa compacta;
B. pozitia decliva a sacului pericoronar;
C. raport strans cu canalul mandibular;
D. raport strans cu sinusul maxilar;
E. raport de vecinatate cu loja infratemporala.
(pag. 255)
15 Semnele clinice ale pericoronaritei
congestive ale molarului 3 inferior sunt:
A. febra peste 39 grade Celsius;
B. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului;
C. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a
molarului 3;
D durere pulsatila;
E trismus accentuat.
(pag. 245)
16 Semnele clinice ale pericoronaritei supurate
a molarului 3 inferior sunt;
A. trismus;
B. edemul capisonului mucos;
C. adenopatie cronica nedureroasa;
D. secretie purulenta sub capuson;
E. disfagie.
(pag. 245)
17 Tratamentul medicamentos al pericoronaritei
congestive de molar 3 inferior cuprinde:
A. antibioterapie in toate cazurile;
B. incizia capusonului mucos;
C. vaccinare nespecifica;
D. vitaminoterapie A, B, C;
E. badijonare cu solutii cauterizante.
(pag. 247)
A. badijonaj local al ulceratiei;

B. supravegherea clinica;
C. odontectomia molarului 3;
D excizia ulceratiei;
E biopsia.
(pag. 257)
8 C.M. Complicatiile pericoronaritei pot apare
n urmatoarele mprejurari:
A. tratament necorespunzator
B. lipsa instituirii unui tratament
C. vrsta naintata
D. reactivitatea scazuta a organismului
E prezenta edemului local.
(pag. 250)
9 Incidentele si accidentele eruptiei dintilor
temporari la nivel regional sunt:
A. eritroze jugale;
B. eruptii cutanate;
C. polakiurie;
D manifestari febrile;
E chistul de eruptie.
(pag. 241)
10 Conditiile efectuarii decapusonarii sunt:
A. dinte erupt din structura osoasa;
B. capuson gros dispus ca o cortina;
C. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie;
D spatiul insuficient de eruptie;
E. capuson subtire dispus ca o fata de masa.
(pag. 247)
11 Complicatiile septice la distanta ale
pericoronaritei molarului 3 inferior sunt:
A. abcesul migrator;
B. tromboflebita sinusului cavernos;
C. gangrena pulmonara;
D abcesul maseterin;
E flegmonul hemifacial.
(pag. 251)
D 24
Tema nr.
21
Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale
*
1 C.S. n functie de numarul solutiilor de
continuitate provocate simultan de acelasi agent
plagile pot fi:
A. Stelate
B. btripodale.
C. bipolare.
D unice.
E Duble
(pag. 503)
*
2 Care este semnul caracteristic intr-un
hematom al partilor moi:
A. deformarea;
B. crepitatia sangvina;
C. crepitatia gazoasa;
D durerea;
E echimoza.
(pag. 499)
*
3 Ce este caracteristic escoriatiei:
A. sangerarea;
B. durerea;
C. tatuajul traumatic;
D edemul;
E echimoza.
(pag. 501)
*
4 Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o
escoriatie:
A. prin badijonaj cu alcool iodat;
B. prin excizie profilactica;
C. prin dermabraziune;
D prin incizie si drenaj;
E prin acoperirea cu lambouri.
(pag. 502)
*
5 Semnul lezional primar ntr-o plaga OMF
este:
A. solutia de continuitate;
B. sngerarea;
C. durerea;
D mobilitatea anormala osoasa;
E pareza.
(pag. 504)
*
6 Care este "perioada de aur" dupa Petersen in
tratamentul plagilor OMF:
A. 1-2 zile;
B. 2-3 zile;
C. pana la 6 ore;
D. 12-24 ore;
E 3-5 zile.
(pag. 519)
*
7 In ce consta tratamentul imediat (precoce) al
unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet
stomatologic:
A. sutura intradermica;
B. plastia cu lambouri de vecinatate;
C. sutura de pozitie;
D sutura secundara;
E sutura nervului facial sectionat.
(pag. 518)
8 C.M. Plagile muscate (sfsiate) pot fi:

A. contaminate cu germeni nespecifici
B. muscate de serpi veninosi
C. pediculate *n balama*
D Aseptice
E rare
(pag. 506-507)
9 Ce localizare au hematoamele voluminoase
care pot provoca asfixia:
A. valul palatin;
B. buza superioara;
C. limba;
D. zona amigdaliana;
E obrazul.
(pag. 499)
10 Care sunt semnele clinice facultative ale unei
plagi:
A. anestezia teritoriului;
B. paralizia;
C. durerea;
D hemoragia;
E. fistula salivara.
(pag. 508)
11 Asfixia mecanica acuta instalata numai prin
leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa prin:
A. sectionarea muschiului genioglos;
B. dilacerarea bazei limbii;
C. inundarea arborelui traheobronsic cu sange;
D spasm laringian;
E ocluzie in "doi timpi".
(pag. 508)
12 Tratamentul etiologic in socul hemoragic are
urmatoarele masuri specifice de combatere:
A. hemostaza;
B. seroprofilaxia;
C. antibioterapia;
D. refacerea volemica;
E sutura intradermica.
(pag. 514)
13 Punctele cheie unde se pune primul fir in
sutura unei plagi sunt:
A. linia cutaneo-mucoasa a buzei;
B. santul nazogenian;
C. marginea tarsala;
D marginea bazilara mandibulara;
E dorsul nasului.
(pag. 520)
14 Contraindicatiile suturii secundare sunt:
A. plagi cu infectie acuta;
B. plagi vechi de 10-12 zile;
C. afectiuni generale dismetabolice;
D. plagi cu pierderi mari de substanta;
E plagi luate sub ingrijire dupa 5-6 zile.
(pag. 522)
15 Complicatiile secundare generale in
tratamentul plagilor sunt:
A. turbarea;
B. tetanosul;
C. cicatricea cheloida;
D. boala ghearelor de pisica (Debre`);
E fistula salivara.
(pag. 524)
D 25
16 Complicatiile tardive dupa sutura plagilor

sunt:
A. asfixia;
B. socul hemoragic;
C. fistula salivara;
D. constrictia de mandibula;
E hemoragia.
(pag. 525)
17 Fistulele salivare pot apare in plagile:
A. buzei superioare;
B. regiunii parotideo-maseterine;
C. regiunii geniene;
D. regiunii submandibulare;
E regiunii laterocervicale.
(pag. 525)
*
6 Tratamentul de electie in fracturile coronare
necomplicate ale dintilor permanenti tineri este:
A. extirparea pulpara;
B. replantarea terapeutica;
C. protectia dentinei si pulpei;
D extractia;
E confectionarea de proteze metalice.
(pag. 705)
*
7 Unde este situata cel mai frecvent o fractura
radiculara a unui dinte permanent:
A. la coletul anatomic;
B. in 1/3 apicala;
C. in 1/3 medie;
D in 1/3 coronara;
E la nivelul deltei apicale.
(pag. 706)
8 C.M. Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie
presupune:
A. dintele este mobil
B. vitalitatea pulpara este negativa
C. spatiul periodontal este largit radiografic
D ocluzia dentara este inversa
E vitalitatea pulpara este pozitiva.
(pag. 708)
9 Tratamentul fracturilor de smalt la dintii
permanenti presupune:
A. rotunjirea unghiurilor ascutite;
B. amputatia pulpara;
C. aplicarea unei solutii fluorurate pe suprafata de
fractura;
D. monitorizarea vitalitatii pulpare;
E extractia dintelui.
(pag. 705)
10 Amputatia vitala in tratamentul fracturilor
coronare complicate la dintii permanenti tineri se
considera reusita daca:
A. nu apar dureri;
B. dintele egreseaza;
C. apare pulpita;
D. se continua formarea radacinii;
E se stompeaza formarea radacinii.
(pag. 705)
11 Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie
presupune:
A. dintele este mobil;
B. vitalitatea pulpara este negativa;
C. spatiul periodontal radiografic este largit;
D ocluzia dentara este inversa;
E vitalitatea pulpara este pozitiva.
(pag. 708)
12 Cele trei criterii principale care trebuie
ndeplinite n orice metoda de fixare a dintilor luxati
sunt:
A. sa fie posibila o fixare rapida;
B. dintii sa fie vitali;
C. fixarea sa nu afecteze dintele sau gingia;
D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;
E fixarea sa permita alimentarea pacientului.
(pag. 709)
Tema nr.
22
Traumatismele dento-parodontale
*
1 C.S. Care este atitudinea fata de dintii
temporari cu luxatie cu intruzie:
A. Reducere
B. imobilizare
C. Extractie
D. Expectativa
E extirpare pulpara.
(pag. 703)
*
2 Un diagnostic exact al fracturii intraalveolare
si luxatiei dentare poate fi facut prin:
A. test de vitalitate;
B. examen radiologic;
C. examen clinic;
D anamneza;
E trepanare coronara.
(pag. 701)
*
3 Pentru examinarea pacientilor inconstienti
cu dinti avulsionati este recomandabil sa se
A. palparea bimanuala;
B. radiografie SAF;
C. radiografie toracica si abdominala;
D teste de vitalitate pulpara;
E citologia salivei.
(pag. 701)
*
4 Care este metoda de electie in fractura unui
dinte temporar cu rizaliza:
A. replantarea;
B. extractia;
C. coafajul direct;
D mobilizarea;
E extirparea.
(pag. 703)
*
5 Care este atitudinea fata de dintii temporari
cu luxatie cu intruzie:
A. reducere;
B. imobilizare;
C. extractie;
D. expectativa;
E extirpare pulpara.
(pag. 703)
D 26
13 Cum se procedeaza n cazul unei avulsii

traumatice unidentare:
A. dintele avulsionat se plaseaza n solutie salina si
se curata;
B. alveola este irigata cu ser fiziologic;
C. alveola se chiureteaza energic;
D. se efectueaza anestezie;
E. dintele se replanteaza.
(pag. 711)
14 Complicatiile care pot apare dupa luxatia
dintilor permanenti depinde de:
A. gradul luxatiei;
B. forta impactului;
C. prezenta diastemelor;
D. starea parodontiului;
E. rigiditatea mijlocului de imobilizare.
(pag. 710)
15 Controalele clinice dupa fixarea dintilor
permanenti luxati urmaresc:
A. igiena orala;
B. cariile incipiente;
C. stabilitatea fixatorului;
D elasticitatea fixatorului;
E. vitalitatea dintilor luxati.
(pag. 710)
16 n cazul necrozei pulpare aparute la pacientii
tineri cu dinti permanenti luxati terapia este:
A. extirpare pulpara cu pastrarea filetului apical vital;
B. obturatie de canal cu depasire;
C. aplicarea unui con gros de gutaperca nmuiat n
cloroform;
D extractia dintelui;
E. obturatia canalului si rezectia apicala.
(pag. 710)
17 Fracturile radiculare sunt mai frecvente la
dentitia permanenta fata de cea temporara din cauza
urmatorilor factori favorizanti:
A. numarul mai mare de unitati dentare;
B. lungimea coroanei clinice;
C. camera pulpara voluminoasa;
D smaltul mai rezistent;
E. rezistenta procesului alveolar.
(pag. 706)
*
2 Cauzele proceselor infectioase ale
tesuturilor moi perimaxilare sunt:
A. leziuni dentoparodontale:
B. hemangiomul;
C. lipomul;
D ameloblastomul;
E adenomul pleomorf.
(pag. 293)
*
3 Unde este situata incizia pentru deschiderea
unui abces al bazei limbii:
A. n planseul oral;
B. n regiunea submandibulara;
C. subangulomandibular;
D. ntre menton si hioid;
E pe fata ventrala a limbii.
(pag. 321)
*
4 n ce supuratie ntlnim aspectul de "creasta
de cocos":
A. abcesul maseterin;
B. abcesul lojei sublinguale;
C. abcesul submentonier;
D abcesul vestibular;
E abcesul orbitei.
(pag. 310)
*
5 Ce element anatomic mparte loja obrazului
ntr-un compartiment extern si unui intern:
A. muschiul maseter;
B. muschiul buccinator;
C. muschiul platysma;
D bula lui Bichat;
E artera faciala.
(pag. 314)
*
6 Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul
difuz al planseului oral:
A. febra marcata;
B. disfagie;
C. disconcordanta puls-temperatura;
D trismus accentuat;
E halena fetida.
(pag. 333)
*
7 Care este localizarea cea mai frecventa a
gomelor TBC:
A. bolta palatina;
B. limba;
C. planseul oral;
D mucoasa jugala;
E lueta.
(pag. 356)
8 C.M. Evolutia favorabila a procesului septic
n flegmonul difuz al planseului oral este evidentiat
prin:
A. disparitia fenomenelor toxico-septice
B. disparitia secretiei sanguino-purulente
C. aparitia n plaga a secretiei purulente
D reducerea edemului local
E scaderea fluctuentei.
(pag. 334)
Tema nr.
23
Infectiile oro-maxilo-faciale
*
1 C.S. Clinic n abcesul lojii parotidiene nu
apare:
A. torticolis usor
B. reducerea pna la disparitie a secretiei salivare
C. Trismus
D Disfagie
E stare generala septica.
(pag. 319)
D 27
9 n ce afectiuni este indicata antibioterapia:

A. abcesul limbii;
B. abcesul parodontal;
C. abcesul maseterin;
D alveolita postextractionala;
E. osteomielita supurata.
(pag. 298)
10 Diagnosticul diferential al abcesului
vestibular se face cu:
A. chistul de maxilar n evolutie;
B. stafilococia fetei;
C. abcesul maseterin;
D abcesul buccinato-maxilar;
E. chistul de maxilar suprainfectat.
(pag. 301)
peribazilar se face cu:
A. abcesul limbii;
B. abcesul lojei submandibulare;
C. osteoperiostita de corp mandibular;
D. adenita supurata submandibulara;
E abcesul maseterin.
(pag. 305)
12 Diagnosticul diferential al fistulei cronice
perimaxilare odontogene se face cu:
A. scrofuloza;
B. actinomicoza;
C. chistul sebaceu suprainfectat;
D abcesul submentonier;
E adenita acuta congestiva.
(pag. 345)
13 Ce caracteristici prezinta incizia pentru
deschiderea lojei submentoniere:
A. este curba;
B. este verticala;
C. este situata la jumatatea distantei ntre hioid si
barbie;
D. este paralela cu marginea bazilara mentoniera;
E este mediosagitala.
(pag. 312)
14 Ce caracteristici prezinta incizia pentru
deschiderea cutanata a abcesului maseterin:
A. este curba;
B. este orizontala;
C. intersecteaza ramul nervos cervico-facial;
D. este situata la 2 cm. sub marginea bazilara
mandibulara;
E este oblica ntre tragus si gonion.
(pag. 317)
maseterin se face cu:
A. abcesul genian;
B. pericoronarita supurata;
C. parotidita acuta supurata;
D abcesul submentonier;
E. abcesul parotidian.
(pag. 317)
16 Care sunt complicatiile abcesului spatiului

latero-faringian:
A. hemoragii ale vaselor mari;
B. mediastinita;
C. edem glotic;
D anchiloza temporomandibulara;
E ankiloglosia.
(pag. 330)
17 Ce semne clinice poate prezenta un flegmon
de planseu oral:
A. edem "n pelerina";
B. fluctuenta centrala;
C. duritate lemnoasa;
D. discordanta puls-temperatura;
E tumefactia buzei inferioare.
(pag. 332)
Tema nr.
24
Leziuni orale cu potential de malignizare
*
1 C.S. Eritroplazia:
A. prezinta o forma hipertrofica si una hiperplazica
B. n combinatie cu lichenul plan oral realizeaza asa
numita *leucoplazie patata*
C. apare mai frecvent la nivelul boltii palatine
D. se diferentiaza de carcinomul epidermoid prin
pastrarea integritatii membranei bazale.
E OMS o considera singura leziune benigna a
mucoasei orale.
(pag. 819)
*
2 Care este singura leziune considerata de
OMS ca precanceroasa:
A. leucoplazia;
B. eritroplazia;
C. lichenul plan;
D limba scrotala;
E candidoza.
(pag. 818)
*
3 Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul
epidermoid din punct de vedere histopatologic:
A. displazia;
B. nuclei n mitoza;
C. pastrarea integritatii membranei bazale;
D dezorganizarea arhitectonicii celulare;
E nuclei "n palisada".
(pag. 819)
*
4 Ce investigatie poate diagnostica o
eritroplazie:
A. coloratia vitala;
B. citologia exfoliativa;
C. biopsia;
D tomografia computerizata;
E antibiograma.
(pag. 819)
D 28
*
5 Ce leziune cu potential de malignizare este o
afectiune autoimuna:
A. candidoza;
B. lupusul;
C. eritroplazia;
D leucoplazia;
E papilomatoza.
(pag. 824)
*
6 Ce este tumora Ackermann?:
A. carcinom verucos;
B. sarcom;
C. epiteliom bazocelular;
D epiteliom spinocelular;
E keratoacantom.
(pag. 826)
*
7 n tratamentul lichenului plan oral,
Tetraciclina se administreaza:
A. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamni;
B. 2-4g/zi timp de 6 saptamni;
C. 0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamni;
D 1g/zi timp de 1 saptamna;
E 1g/zi timp de 2 saptamni.
(pag. 834)
8 C.M. Lupusul eritematos afecteaza cu
predilectie:
A. mucoasa planseului oral
B. mucoasa jugala la nivelul molarilor
C. valul palatin
D mucoasa linguala
E. gingia si rosul buzelor.
(pag. 825)
9 Diagnosticul diferential al eritroplaziei se
face cu:
A. stomatita infectioasa;
B. epulisul;
C. leziuni luetice;
D. lichen plan;
E gingivita.
(pag. 819)
10 Diagnosticul diferential al leucoplaziei se
face cu:
A. carcinomul de mucoasa;
B. candidoza cronica;
C. papilomatoza;
D chistul mucoid;
E perlele Fordyce.
(pag. 820)
11 Factorii predispozanti n aparitia lichenului
plan oral sunt:
A. factori neurodistrofici;
B. tulburari de metabolism glucidic;
C. consumul cronic de alcool;
D tutunul;
E. factori imunologici:
(pag. 822)
12 Diagnosticul diferential al lichenului plan
oral se face cu:
A. leucoplazia;
B. eritroplazia;
C. dermatoze buloase;
D. glosita candidozica;
E limba geografica.
(pag. 823)
13 Tratamentul medicamentos general al

lichenului plan oral este:
A. Tetraciclina 1-2g/zi, 3-4 saptamni;
B. Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi;
C. Penicilina 4 milioane/zi, 4 saptamni;
D Kanamicina 1g/zi, 3 saptamni;
E. Vitamine D2,K,PP,B1,B6,B12,A.
(pag. 824)
14 Medicatia folosita n tratamentul lupusului
eritematos este:
A. antipaludice de sinteza;
B. antibiotice cu spectru larg;
C. chinolone;
D. citostatice;
E. corticoizi.
(pag. 825)
15 Tratamentul leucoplaziei consta n:
A. aplicarea de substante astringente;
B. badijonari cu acid tricloracetic;
C. ndepartarea factorilor iritativi locali;
D. pastrarea unei igiene orale riguroase;
E. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni.
(pag. 821)
16 Tratamentul eritroplaziei consta n:
A. suprimarea factorilor iritanti;
B. irigatii cu solutii alcaline 7-10 zile;
C. extractia dintilor indemni perilezionali;
D excizia chirurgicala;
E evidare ganglionara bilaterala.
(pag. 819)
17 Diagnosticul diferential n lupusul eritematos
discoid se face cu:
A. lichenul plan;
B. sifilisul;
C. tuberculoza;
D actinomicoza;
E. leucoplazia.
(pag. 825)
Tema nr.
25
Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic
(chirurgia endodontica)
*
1 C.S. Dificultatile ce tin de factorii fiziologici
n cazul rezectiei apicale la molarii superiori se
refera la:
A. forma si volumul sinusului maxilar
B. limitarea deschiderii gurii
C. constitutia si conformatia obrajilor
D elasticitatea pielii
E afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)
*
2 Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare
este:
A. chistul suprainfectat;
B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se
poate realiza chiuretajul andodontic;
C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise;
D lacuna esentiala a maxilarelor;
E hemangiomul cavitar:
(pag. 139)
D 29
*
3 Momentul optim pentru practicarea
chiuretajului periapical este:
A. cu 24 ore nainte de obturatia canalului;
B. concomitent cu obturatia de canal;
C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal;
D odata cu restaurarea protetica;
E odata cu extirparea pulpei vii.
(pag. 141)
*
4 Ce este "umbra reziduala" Hammer:
A. opacitatea data de conul de gutaperca;
B. imaginea radiologica a unui chist;
C. imaginea radiologica postrezectie apicala;
D deformarea tablei vestibulare apicale;
E opacitatea data de un dinte inclus.
(pag. 155)
*
5 Dificultatile ce tin de factori fiziologici n
rezectia apicala la molarii superiori sunt:
A. limitarea deschiderii gurii;
B. bride cicatriceale;
C. forma si volumul sinusului maxilar;
D. constitutia si conformatia obrajilor;
E afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)
*
6 Vindecarea totala dupa rezectia apicala se
realizeaza n:
A. 5-7 zile;
B. 4-6 saptamni;
C. 3-6 luni;
D 2-3- luni;
E 6-8 luni.
(pag. 155)
*
7 n rezectia apicala cu obturatie retrograda se
utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele recomandate
fiind de tipul:
A. "non gamma 1" cu peste 65% Ag.;
B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.;
C. "non gamma 2" cu peste 45% Ag.;
D "non gamma 2" cu mai putin de 55% Ag.;
E "non gamma 3" cu peste 65% Ag.
(pag. 154)
8 C.M. Chiuretajul periapical este indicat n
A. cementita necrotica
B. parodontita apicala reziduala
C. parodontita apicala cronica granulomatoasa
D chisturi radiculare mici
E ace rupte accidental n canal.
(pag. 140)
9 Premolarizarea este amputatia radiculara la:
A. molarii 1 superiori;
B. molarii 2 inferiori;
C. molarii 3 superiori;
D premolari;
E. molari 1 inferiori.
(pag. 160)
10 Indicatiile chiuretajului periapical sunt:
A. parodontita apicala cronica granulomatoasa;
B. parodontita cronica reziduala;
C. cementita necrotica;
D parodontita apicala cronica cu secretie bogata;
E chisturi radiculare mici.
(pag. 140)
11 Contraindicatii absolute de ordin general ale

rezectiei apicale sunt:
A. osteoporoza senila;
B. diabetul decompensat;
C. toxicozele grave;
D perioada ciclului menstrual;
E primele 2 luni si ultima luna de sarcina.
(pag. 145)
12 Riscurile existente n cazul efectuarii la cald
a rezectiei apicale sunt:
A. diseminarea infectiei;
B. hemoragia postoperatorie;
C. ntrzierea vindecarii postoperatorii;
D neinstalarea anesteziei;
E obturatia intraoperatorie incompleta de canal.
(pag. 145)
13 Indicatiile rezectiei apicale sunt:
A. chisturi radiculare mici si mijlocii;
B. osteita periapicala cronica;
C. fracturi radiculare plasate n 1/3 inferioara a
radacinii;
D granulomul intern Palazzi;
E. cementita.
(pag. 143)
14 n rezectia apicala sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. vindecarea chirurgicala se face n 6-7 zile;
B. obturatia coronara definitiva se face dupa o
saptamna;
C. includerea dintelui ntr-o lucrarea protetica cel mai
devreme dupa 2-3 saptamni;
D. obturatia coronara definitiva se face dupa 2-3
saptamni;
E. aplicarea pe dintele n cauza a unui dispozitiv
corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamni.
(pag. 153)
15 n rezectia apicala sunt considerate indicatii
operatorii incorecte urmatoarele:
A. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala
alterata;
B. efectuarea interventiei n puseu acut;
C. pregatirea necorespunzatoare a canalului
radicular;
D necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv;
E rezectia insuficienta a apexului.
(pag. 156)
16 Contraindicatiile rezectiei apicale sunt:
A. procese apicale nsemnate cu reducerea
implantarii radacinii;
B. atrofii alveolare ntinse;
C. infectii ale mucoasei bucale (stomatite);
D fracturi radiculare clasate n 1/3 superioara a
radacinii;
E obturatii incomplete de canal.
(pag. 145)
17 Accidente intraoperatorii n rezectia apicala
sunt:
A. lezarea dintilor vecini:
B. deschiderea sinusului maxilar;
C. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier;
D. hemoragia spongioasa;
E lezarea nervului infraorbitar.
(pag. 154-155)
D 30
*
6 Membranele neresorbabile (Gore tex sau
Latex) utilizate n osteoplastie se ndeparteaza
chirurgical dupa:
A. 1-2 saptamni;
B. 2-4 saptamni;
C. 5-7 saptamni;
D 8-10 saptamni;
E 8-10 zile.
(pag. 194)
*
7 Membranele utilizate n osteoplastie, care
realizeaza o bariera ntre epiteliu si tesutul
desmodontal, au urmatoarele grosimi:
A. 0,1 - 0,3 mm;
B. 0,2 - 0,5 mm;
C. 1 - 2 mm;
D 6 -8 mm;
E 3 -5 mm.
(pag. 194)
8 C.M. Gingivectomia este indicata n:
A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase
produse prin edeme gingivale
B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi
infraosoase de adncime pna la 3-4 mm.
C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau
hidantoinice
D. scop protetic, n cazurile de dinti cu coroane scurte
prin abraziune sau infradentie
E retractii parodontale mixtecu sau fara prezenta de
pungi gingivale.
(pag. 182)
9 Metodele chirurgicale care se folosesc mai
frecvent n tratamentul parodontopatiilor marginale
sunt:
A. chiuretajul;
B. osteoplastia;
C. opartia cu lambou;
D frenoplastia;
E. gingivoplastia.
(pag. 179)
10 Gingivectomia cu electrocauterul are
urmatoarele avantaje:
A. buna hemostaza imediat intraoperator;
B. favorizarea unei cicatrizari fibroase strnse;
C. dozarea perfecta a intensitatii curentului;
D grabirea vindecarii plagii postoperatorii;
E durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica.
(pag. 185)
11 Dezavantajele gingivectomiei cu
electrocauterul sunt urmatoarele;
A. hemostaza deficitara imediat intraoperator;
B. cicatrizarea fibroasa strnsa;
C. dozarea dificila a intensitatii curentului;
D. existenta riscului de combustie si necroza osoasa;
E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai
mare.
(pag. 185)
Tema nr.
26
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale
cronice
*
1 C.S. Factorii cei mai importanti n
prognosticul bolii parodontale sunt:
A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul
rezorbtiei osoase
B. gradul de mobilitate a dintelui
C. tipul si adncimea pungii parodontale
D prezenta tartrului si abrazia dentara
E atrofia mucoasei bucale.
(pag. 178)
*
2 Factorii cei mai importanti n prognosticul
bolii parodontale sunt:
A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul
rezorbtiei osoase;
B. gradul de mobilitate a dintelui;
C. tipul si adncimea pungii parodontale;
D numarul si dimensiunea radacinilor;
E tartrul si gradul atrofiei mucoase.
(pag. 178)
*
3 Gingivectomia este indicata n:
A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase
produse prin edeme gingivale;
B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi
infraosoase de adncime pna la 3-4 mm;
C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau
hidantoinice;
D scop protetic, n cazurile de dinti cu coroane lungi
rezultate n urma extruziei;
E retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de
pungi gingivale.
(pag. 182)
*
4 Tehnica operatiei cu "lambou plic" este
indicata n urmatoarele cazuri:
A. procesul de liza parodontala este limitat la o
portiune ngusta din apofiza alveolara la un numar
restrns de dinti (1-3);
B. largirea zonei de mucoasa keratinizata;
C. pungi osoase localizate la 4-6 dinti ndeosebi la
nivelul frontalilor superiori;
D parodontopatii hiperplazice ereditare pe ntreaga
arcada;
E n cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau
bridelor vestibulare.
(pag. 189)
*
5 Memrane neresorbabile utilizate n
osteoplatie sunt:
A. acid polilactic;
B. trombina;
C. dura mater liofilizata;
D colagen;
E. latex.
(pag. 194)
D 31
Tema nr.
27
Chirurgia protetica
*
1 C.S. Frenotomia este indicata cnd:
A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de
scurte
B. frenectomia nu realizeaza o eliberare suficienta a
buzei sau limbii
C. frenurile labiale sunt hipertrofice, ngrosate
D frenectomia si frenoplastia sunt ineficiente
E. frenurile labiale sau linguale sunt scurte si subtiri.
(pag. 201)
*
2 Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor
epitelio-conjunctive const n:
A. incizie-excizie n marj de siguranta oncologic;
B. excizie n "bloc" cu mucoas adiacent formatiunii;
C. incizie n "V" urmat de sutur n "Y";
D. incizie n "felie de portocal";
E excizie plastic urmat de acoperirea defectului cu
grefe de piele Ollier-Tiersch.
(pag. 200)
*
3 Frenectomia este indicat ntr-una din
A. frenuri labiale sau linguale scurte;
B. frenuri labiale sau linguale subtiri;
C. frenuri labiale hipertrofice ngrosate;
D frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte;
E anchiloglosie.
(pag. 202)
*
4 Condiiile necesare unui cmp protetic
edentat partial presupun:
A. creasta alveolar edentat s fie bine conformat
fr neregularitati sau zone retentive;
B. spina nazal anterioar s fie suficient de
proeminent;
C. insertiile musculare ale buccinatorilor,
milohioidienilor, genioglosilor si geniohioidienilor s fie
situate la distant medie de coama crestei alveolare;
D perioada neprotezat s nu fie mai mare de 6-12
luni;
E apofizele genii s fie de dimensiuni ct mai mici.
(pag. 219)
*
5 Apofizele genii hipertrofiate si crestele
milohioidiene ascutite au drept caracteristici
comune:
A. proteza basculeaz n jurul proeminentei osoase;
B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual;
C. au drept substrat osos o zon bogat n tesut
spongios;
D zona este extrem de dureroas;
E nu pot fi abordate chirurgical dect dup examen
radiologic prealabil.
(pag. 213)
12 n mod obisnuit se asociaza operatia cu

lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme:
A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou
la dintii frontali;
B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu
lambou pe versantul vestibular;
C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou
la dintii laterali;
D gingivectomie pe versantul vestibular si operatie cu
lambou pe versantul palatinal;
E cele doua interventii nu se pot asocia.
(pag. 189)
13 Chiuretajul subgingival n cmp deschis este
indicat n:
A. scop paleativ n pungi infracrestale;
B. scop curativ n pungi infracrestale;
C. pungi cu adncime de 1-2 mm;
D. scop paleativ pentru a temporiza extractia;
E. scop paleativ la 1-2 dinti.
(pag. 180)
14 Gingivectomia cu electrocauterul are
urmatoarele indicatii:
A. epulis;
B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti;
C. hiperplazii izolate;
D. parodontopatii marginale cronice;
E parodontopatii marginale generalizate.
(pag. 184-185)
15 Pungile supraosoase:
A. sunt caracterizate de cresteri n volum ale gingiei
cu modificarea insertiei epiteliale;
B. apar de regula n hipertrofii;
C. apar de regula n hiperplazii;
D. apar de regula n gingivite;
E. au adncimi variabile.
(pag. 178)
16 Incizia primara n gingivectomie:
A. nu va interesa peretele pungii gingivale;
B. va fi usor bizotata n unghi de 30 grade cu apexul
dintilor;
C. vrful bisturiului va fi plasat la baza pungii;
D. incizia va fi nclinata spre apex cu 45 grade;
E respecta n detaliu festonul marginal.
(pag. 183)
17 Tehnica operatiei cu lambou despicat:
A. este indicata n repozitionarea lambourilor n sens
apical;
B. largeste zona de mucoasa keratinizata;
C. abordeaza radacinile vestibulare si linguale;
D abordeaza radacinile palatinale;
E. poate fi aplicata pe ntreaga arcada.
(pag. 188)
D 32
*
6 Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch
este necesar n urmtoarele interventii:
A. plastia submucoas a santurilor vestibulare
(operaia Obwegesser);
B. plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica
V.Popescu);
C. naltarea crestei alveolare prin transplant
"sandwich";
D rezectia torusurilor mandibulare;
E. plastia santurilor perituberozitare (metoda
Celesnik) .
(pag. 208)
*
7 Dup a III-a decad a vietii apar de regul
urmatoarele formatiuni patologice:
A. hiperostoza tuberozittilor;
B. crestele milohioidiene ascutite;
C. torusurile mandibulare;
D torusurile palatine;
E fibromatoza tuberozitar.
(pag. 211)
8 C.M. Afectiunile locoregionale n care sunt
contraindicate interventiile proprotetice sunt:
A. a. algii faciale tipice
B. b. nevralgia de trigemen
C. c. nevralgia de glosofaringian
D. d. displazii fibroase
E. e. osteopetroze.
(pag. 198)
9 ntre conditiile necesare unui cmp protetic
edentat total se numr urmatoarele:
A. spina nazal anterioar s fie proeminent si la
distant de creasta alveolar;
B. santurile vestibulare si paralinguale s aib
profunzimea suficient, fr a fi traversate de bride sau
tesut scleros cicatricial;
C. volumul lingual s fie normal;
D. apofizele genii s fie de dimensiuni reduse,situate
normal;
E frenurile labiale si linguale s fie lungi si suple,
situate la distanta de creast.
(pag. 198)
10 n vederea protezarii unui cmp edentat total
aveti nevoie de urmtoarele conditii:
A. creste alveolare suficient de
nalte,netede,acoperite de mucoas cheratinizat, fr
eroziuni;
B. eminente piriforme bine reprezentate si ferme;
C. creste milohioidiene insensibile la palpare si
neproeminente;
D bolt palatin adanc, larg, cu torus redus;
E. guri mentoniere situate la distant de coama
crestei alveolare.
(pag. 198)
11 Protezarea n conditii optime a unui cmp

protetic edentat total presupune existenta
urmtoarelor conditii locale:
A. perioada neprotezat a edentatiei s fie suficient
de lung pentru o mai bun conformare a coamei crestei
alveolare;
B. tuberozitatile maxilare s fie bine reliefate chiar cu
fibromatozsau exostoz dac este necesar pentru
naltimea crestei;
C. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni,
milohioidieni si buccinatori s fie la distanta de creast;
D. fibromucoasa gingival cheratinizat s ocupe o
zon suficient de lata, ntins, imobil,cu vascularizatie
bun, captusit cu un strat dermic cu rezilienta normal;
E. limba s aib un volum normal.
(pag. 198)
12 Afectiunile generale care contraindic o
interventie proprotetic sunt:
A. Miastenia Gravis;
B. leucozele;
C. hepatita cronic evolutiv;
D sclerodermia
E. osteomielita.
(pag. 198)
13 In care din situatiile de mai jos este
contraindicat o interventie chirurgical
proprotetic:
A. transplant de organe;
B. hemofilie;
C. valvulopatii;
D. terapie cu anticoagulante;
E. artrita reumatoid.
(pag. 198)
14 ntre afeciunile loco-regionale care
contraindic o interventie proprotetic se numar:
A. nevralgia de glosofaringian;
B. nevralgia de trigemen;
C. gingivistomatita;
D. displaziile fibroase ale maxilarelor;
E. leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei
orale.
(pag. 198)
15 Caracteristice pentru cresta gingival
balant sunt urmatoarele aspecte:
A. este o entitate clinic datorat actiunii iritative
prelungite a protezelor cu stabilitate deficitar;
B. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei
crestei alveolare;
C. este afectat predilect regiunea laterala a crestei
alveolare;
D. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiv;
E deformeaz regiunea att n plan transversal ct si
vertical.
(pag. 199)
D 33
16 n cursul tratamentului chirurgical al bridelor

vestibulare si paralinguale se pot efectua
urmtoarele interventii:
A. sectionarea simpl n cazul bridelor ngrosate;
B. plastia n "Z" la bridele subiri si scurte;
C. excizia plastic a bridelor unice si subtiri;
D sectionarea bridei mpreun cu fibra muscular
subiacent atunci cnd este determinat de insertia pe
creast a acesteia;
E. sectionarea transversal cu sau far sutur
longitudinal n situatia bridelor unice si subtiri.
(pag. 204)
17 Atrofiile osoase maxilare beneficiaz de
tratament chirurgical - osteoplastie - care poate
consta
A. transplant osos aplicat pe marginea bazilar n
atrofiile mandibulare exagerate;
B. transplant osos aplicat pe coama crestei alveolare
mandibulare n atrofiile moderate;
C. transplant "sandwich" n atrofiile mandibulare
accentuate ale zonei frontale;
D. osteotomia sagital a ramului orizontal si
mobilizarea n sens ascendent a fragmentului lingual;
E osteotomia sagital a maxilarului si aplicarea de
grefe de spongie osoasa fixate prin osteosintez cu
placute miniaturizate.
*
4 Inciziile practicate pentru descoperirea
molarului 3 superior inclus pot fi:
A. incizie curb cu concavitatea n sus;
B. incizie n "L";
C. incizie n "baionet";
D incizie trapezoidal;
E incizie orizontal.
(pag. 279)
*
5 Conditiile necesare pentru a institui
redresarea chirurgical-ortodontic a unui canin
inclus sunt:
A. profunzimea incluziei osoase s fie mic sau
medie;
B. rdcina s fie dreapt sau usor curb pe directia
de coborre;
C. axul vertical al dintelui poate fi oblic pn la un
unghi de cel mult 30 grade;
D coroana dintelui este situat n vecintatea
incisivilor sau a premolarilor;
E. pe arcad exist sau se poate obtine spatiu n
vederea alinierii normale a caninului.
(pag. 289)
*
6 Referitor la dezincluzia caninului superior
putem spune c:
A. creaz posibilitatea continurii eruptiei;
B. creaz posibilitatea folosirii coroanei ntr-o lucrare
protetic;
C. este indicat atunci cnd prtile moi nu se inser
n vecintatea crestei alveolare;
D este posibil atunci cnd coroana si rdcinile sunt
bine conformate;
E este indicat cnd caninul este inclus ectopic.
(pag. 290)
*
7 Odontectomia caninului superior inclus este
indicat n situaiile:
A. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin
oblic;
B. dintele inclus produce tulburri mecanice sau
trofice dintilor vecini;
C. dup ce s-a tentat redresarea chirurgicalortodontic;
D dup ce a fost efectuat n prealabil dezincluzia;
E cnd pe arcad persist caninul temporar.
(pag. 283)
8 C.M. Indicatiile redresarii chirurgical
ortodontice a caninului superior inclus sunt:
A. conformatie anatomica cu coroana globuloasa si
radacini curbe
B. axul longitudinal sa fie vertical sau usor oblic
C. incluzia sa fie profunda
D. exista sau se poate obtine spatiu pe arcada
E. adolescenti si tineri.
(pag. 289)
9 Care dintre afectiunile generale enumerate
pot fi incriminate n etiopatogenia incluziei dentare?
A. insuficienta tiroidiana;
B. sarcoidoza;
C. rahitismul;
D. sifilisul;
E. hipovitaminoza C.
(pag. 259)
(pag. 216-217)
Tema nr.
28
Incluzia dentara
*
1 C.S. Cauze care tin de tesuturile si structurile
din vecinatate n incluzia dentara sunt:
A. disostoza cleidocraniana
B. germen dentar situat prea profund n os
C. malformatii radiculare: radacini curbate
D radacini deformate cu odontoame satelite
E. radiatii ionizante administrate n regiunea
maxilarelor n scop terapeutic.
(pag. 260)
*
2 n cursul odontectomiei molarului 3 superior
pot surveni o serie de accidente:
A. plaga sfsiat a mucoasei;
B. fractura dinilor antagonisti;
C. smulgerea tuberozittii;
D mpingerea dintelui sau a unei rdcini n obraz;
E fractura procesului alveolar.
(pag. 281)
*
3 Pe durata unei interventii chirurgicale de
ndeprtare a molarului 3 inferior inclus
(odontectomie) ,n mod accidental,dintele poate fi
mpins ctre:
A. obraz;
B. loja submandibular;
C. planseul oral;
D. spatiul parafarigian;
E loja maseterin.
(pag. 276)
D 34
10 Complicatiile nervoase generate de ctre

dintii inclusi pot fi:
A. nevralgia trigeminal;
B. tulburri senzoriale oculare;
C. paralizia facial periferic;
D. spasme ale nervului facial;
E nevrita traumatic.
(pag. 261)
11 Dintele inclus poate genera complicatii
tumorale de genul:
A. odontom compus;
B. ameloblastom;
C. cementoblastom;
D. keratochist;
E dentinom.
(pag. 261)
12 ntre complicatiile mecanice determinate de
ctre un canin inclus se pot enumera:
A. laterodeviatie mentonier;
B. leziuni de decubit la edentati;
C. devitalizri ale dintilor vecini;
D. resorbii radiculare;
E deplasri sau rotri ale antagonistilor.
(pag. 260)
13 Precizati care dintre afectiunile locale
amintite mai jos poate determina rmnerea unui
dinte n incluzie:
A. dintii supranumerari;
B. micrognatia;
C. hiperplazia gingival juvenil;
D. chisturile de maxilar;
E. persistenta dintelui temporar.
(pag. 260)
14 Odontectomia molarilor de minte inferiori
este indicat atunci cnd:
A. au determinat devitalizarea molarului de 12 ani;
B. sunt inclusi ectopic;
C. au determinat complicatii tumorale;
D. nu exist posibilitatea continurii eruptiei;
E prezint deformatii radiculare.
(pag. 265)
15 Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior s
fie eficient sunt necesare urmtoarele conditii:
A. direcia coroanei s fie vertical sau usor oblic;
B. coroana si rdcina bine conformate;
C. prile moi jugale inserate la distant de creasta
alveolar;
D. coroana este inclus n regiunea procesului
alveolar;
E molarul 2 s fie prezent pe arcad,integru.
(pag. 265)
16 Tipurile de incizie indicate n odontectomia
molarului de minte inferior sunt:
A. incizia trapezoidal;
B. incizia n "L";
C. incizia orizontal;
D. incizia triunghiular;
E. incizia n baionet.
(pag. 266-267)
17 Extractia de necesitate a molarului 2 n

cursul odontectomiei molarului de minte inferior
este indicat:
A. cnd sacrificiul osos necesar degajrii molarului 3
ar fi prea mare, afectnd chiar rezistenta mandibulei;
B. cnd coroana molarului 3 se gseste cu fata
ocluzal ctre rdcina distal a molarului 2;
C. cnd grosimea septului interdentar este foarte
mare;
D. cnd molarul 2 a fost luxat intraoperator;
E. cnd coroana molarului 3 inclus se gseste sub
rdcinile molarului 2.
(pag. 273)
Tema nr.
29
Fracturi n mandibule
*
1 C.S. Cel mai frecvent mecanism de
producere a unei fracturi de mandibula este:
A. Torsiunea
B. Smulgerea
C. Tasarea
D Forfecarea
E. Flexia
(pag. 530)
*
2 Zona cu rezistenta cea mai sczut a
mandibulei este:
A. apofiza coronoid;
B. gonionul;
C. gaura mentonier;
D. apofiza condilian;
E simfiza mentonier.
(pag. 551)
*
3 Artera centroosoas a colului poate fi lezat
uneori ireversibil n urmatoarele tipuri de fracturi
mandibulare:
A. fractura subcondilian nalt;
B. fractura orizontal a ramului ascendent;
C. fractura subcondilian joas;
D fractura condilian parial;
E fractura condilian total.
(pag. 552)
*
4 Aspectul de "fat ltit"se ntlneste ca
semn clinic n fractura:
A. dubl paramedian;
B. paramedian combinat cu fracturi laterale sau de
unghi;
C. median sau paramedian combinat cu fracturi
de ram vertical sau de unghi;
D cominutiv a mandibulei;
E dubl lateral.
(pag. 557)
*
5 Imobilizarea monomaxilar cu atel
vestibular si tij intramedular este recomandat
la:
A. fractura unghiului mandibular;
B. fractura median a mandibulei;
C. fractura lateral a mandibulei;
D fractura apofizei coronoide;
E fractura ramului ascendent al mandibulei.
(pag. 631)
D 35
*
6 Contraindicatiile tratamentului chirurgical n
fracturile apofizei condiliene se refer la:
A. fractura subcondilian joas;
B. fractura condilian partial;
C. fractura condilian total;
D fractura subcondilian partial;
E. fractura condilian cominutiv.
(pag. 642)
*
7 La copii, imobilizarea monomaxilar n
protractie Delaire se utilizeaz n urmtoarele
situatii:
A. fractura apofizei condiliene combinat cu cea a
corpului mandibular;
B. fractura apofizei coronoide;
C. fractura dubl lateral;
D fractura dubl a gonionului;
E fractura dubl a ramului ascendent.
(pag. 648)
8 C.M. Complicatiile imediate ale fracturilor de
mandibula suntS
A. constrictia mandibulei
B. hemoragia
C. supuratiile periosoase
D. leziuni nervoase
E. leziuni dentare.
(pag. 564)
9 ntre cauzele patologice ale fracturilor de
mandibul se numr:
A. extractia dentar;
B. enucleerea tumorilor;
C. osteomielita;
D. cherubismul;
E. actinomicoza.
(pag. 527)
10 Zonele de rezistent crescut de la nivelul
mandibulei sunt:
A. apofiza alveolar;
B. marginea bazilar;
C. ramul orizontal;
D. simfiza mentonier;
E gonionul.
(pag. 528)
11 Dintre zonele de rezistent sczut de la
nivelul mandibulei unde fracturile se localizeaz
predilect, amintim:
A. zonele de edentatie cu resorbtie accentuat;
B. simfiza mentonier;
C. foramenul mentonier;
D. apofiza condilian;
E. mugurii dentari.
(pag. 528-529)
12 Dup gradul de interesare al periostului
fracturile de mandibul se clasific n:
A. fracturi incomplete n "lemn verde";
B. fracturi partiale;
C. fracturi totale;
D fracturi nchise;
E. fracturi complete.
(pag. 532)
13 Deplasarea secundar a fragmentelor

osoase ntr-o fractur de mandibul este
determinat de:
A. natura agentului vulnerant;
B. dintii existenti pe arcad;
C. mobilizarea precoce posttraumatic a fragmentelor;
D topografia solutiei de continuitate;
E. sediul si directia liniei de fractur.
(pag. 533-534)
14 Despre periostul mandibular, n contextul
unei fracturi de mandibul,se poate spune:
A. poate prejudicia vindecarea atunci cnd se
interpune ntre capetele osoase;
B. poate fi cauza consolidrilor vicioase;
C. la copil joac rol n meninerea fragmentelor
osoase;
D are rol n propagarea proceselor septice de la
solutia de continuitate ctre focarul de fractur;
E are rol n aparitia deplasrilor secundare ale
fragmentelor fracturate.
(pag. 535)
15 La inspectia unui pacient cu fractur de
mandibul se pot constata urmtoarele:
A. tumefactie mediofacial;
B. trismus;
C. edem al prtilor moi perimandibulare si
submandibulare;
D. modificri ale conturului osos mandibular;
E echimoza perioral.
(pag. 537-538)
16 Semnele clinice decelabile la palparea unui
pacient cu fractur de mandibul pot fi:
A. mobilitatea patologic a mandibulei;
B. anestezia n teritoriul nervului alveolar inferior;
C. emfizem subcutanat la nivelul obrazului;
D. deformarea sau discontinuitatea osoas;
E. diminuarea sau absenta transmiterii misscrilor.
(pag. 538-539)
17 Semnele clinice esentiale ale fracturii oblice
de ram ascendent mandibular sunt:
A. ocluzia n "armonic";
B. devierea liniei mediane;
C. contact prematur n zona distal;
D. ocluzie n " doi timpi";
E. trismus.
(pag. 550)
Tema nr.
30
Fracturile de masiv facial
*
1 C.S. Echimoza palpebrala *n monoclu*
sugereaza esistenta unei fracturi:
A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. a tuberozitatii maxilare
D. latero-faciale
E transversale joase.
(pag. 670)
D 36
*
2 C.S. Echimoza palpebrala *n monoclu*
sugereaza esistenta unei fracturi:
A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. c. a tuberozitatii maxilare
D. latero-faciale
E transversale joase.
(pag. 670)
*
3 Aspectul clinic de "facies panda" poate fi
ntlnit n urmtoarele forme anatomo-clinice de
A. fracturile transversale mijlocii ale masivului facial;
B. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
C. fractura vertical paramedian a maxilarului
superior;
D. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
E fractura de tip Richet.
(pag. 673)
*
4 Nasul turtit, nfundat este caracteristic
urmatoarelor categorii de fracturi:
A. fracturile transversale mijlocii ale masivului
maxilar;
B. fractura vertical paramedian a maxilarului
superior;
C. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
D fractura vertical median a maxilarului superior;
E fractura anterioar a complexului zigomaticomaxilar.
(pag. 673)
*
5 n care dintre formele clinice de fracturi ale
masivului facial este prezent scurgerea de lichid
cefalo-rahidian:
A. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
superior;
C. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
D fractura anterioar a complexului-zigomaticomaxilar;
E fractura vertical median a maxilarului superior.
(pag. 673)
*
6 Numiti complicatia secundar de temut n
fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar:
A. obstructia cilor respiratorii superioare;
B. comunicarea fosei nazale cu endocraniul;
C. socul hemoragic;
D diplopia;
E comunicarea larg buco-nazal sau buco-sinusal:
(pag. 682)
*
7 La nivelul oaselor maxilare calusul fibros se
organizeaz n:
A. 5-7 zile;
B. 10-12 zile;
C. 14-16 zile;
D 7-8 zile;
E. 8-10 zile:
(pag. 680)
*
8 nfundarea si lrgirea spatiului intercantal
intern este semn clinic patognomonic n urmtoarele
farcturi:
A. fracturile oaselor nazale;
B. fracturile complexului zigomatico-maxilar;
C. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
D. fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar;
E fracturile transversale mijlocii ale maxilarului
superior.
(pag. 676)
9 C.M. Fractura tuberozitatii maxilare se
nsoteste clinic de:
A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburari de ocluzie
D Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)
10 C.M. Fractura tuberozitatii maxilare se
nsoteste clinic de:
A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburari de ocluzie
D Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)
11 Precizati tipurile de modificri ale pozitiei
fragmentelor osose care pot surveni n urma unui
traumatism al masivului facial:
A. rotatia;
B. deplasarea;
C. angulatia;
D. pierderea de substant;
E. dislocarea.
(pag. 668)
12 ntre factorii care determin deplasarea
secundar a fragmentelor osoase ntr-o fractur a
masivului facial se numr:
A. directia de traciune a fibrelor musculare;
B. forta agentului vulnerant;
C. sediul liniilor de fractur;
D natura agentului vulnerant;
E. gradul de angrenaj al fragmentelor.
(pag. 669)
13 Semnele clinice extraorale prezente la un
pacient cu fracturi ale masivului facial cuprind:
A. echimozele preponderent palpebrale;
B. alungirea etajului mijlociu al fetei;
C. emfizemul subcutanat;
D. tulburrile de sensibilitate;
E limitarea deschiderii cavittii orale.
(pag. 670-671)
14 Care din urmtoarele semne clinice
decelabile la examenul exooral pot sugera existenta
unei fracturi de masiv facial:
A. chemozisul;
B. obstructia nazal;
C. epistaxisul;
D. scderea acuittii vizuale;
E. scolioza nazal.
(pag. 670-671)
D 37
15 Precizati ce fel de tulburri functionale pot

nsotii fracturile masivului maxilar:
A. lacrimatie;
B. hipersalivatie;
C. spasm facial;
D. tulburri respiratorii;
E incontinenta cavittii orale.
(pag. 672)
16 Examenul intraoral al bolnavului cu fractur
la nivelul masivului maxilar poate evidentia:
A. senzatia de "maxilar plutitor";
B. sunetul de "ceasc de cafea crpat" la percutia
dintilor superiori;
C. endognatie sau exognatie la arcada maxilar;
D facies n "butoi";
E. limitarea deschiderii cavittii orale.
(pag. 672)
17 Epistaxisul este semn clinic comun n
urmtoarele fracturi:
A. fractura transversal joas a maxilarului;
B. fractura vertcal paramedian a maxilarului
superior;
C. fracturile transversale mijlocii ale masivului
maxilar;
D. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
E fractura median a maxilarului superior.
(pag. 673-674)
18 Epifora este semn clinic comun n
urmtoarele tipuri de fracturi:
A. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
superior;
C. fractura transversal mijlocie a masivului maxilar;
D fractura transversal joas a maxilarului;
E fractura posterioar a complexului zigomaticomaxilar.
(pag. 673)
19 Tulburrile de ocluzie reprezint un element
comun de diagnostic pozitiv n fracturile:
A. anterioare ale complexului zigomatico-maxilar;
B. fractura transversal nalt a maxilarului superior;
C. fractura median a maxilarului superior;
D. fractura transversal joas a maxilarului;
E. fractura transversal mijlocie a masivului maxilar.
(pag. 673-674)
*
2 Care dintre urmatoarele tumori ale oaselor
maxilare are localizare exclusiv la nivelul acestora
fara a mai fi ntlnite n alte structuri sau regiuni ale
corpului ?
A. tumora neuroectodermala a nou nascutului;
B. fibromul odontogen central;
C. fibromixomul odontogen;
D tumora epiteliala calcificata;
E ameloblastomul.
(pag. 808)
*
3 Despre care dintre tumorile odontogene ale
oaselor maxilare se poate spune ca este foarte
agresiva ntruct distruge osul adiacent si invadeaza
partile moi ?
A. fibromul cementifiant;
B. displazia periapicala a cementului;
C. fibromul odontogen central;
D. fibromixomul odontogen;
E fibromul ameloblastic.
(pag. 809)
*
4 La examenul anatomopatologic se constata
ca exista tumori odontogene ale oaselor maxilare
bogate n colagen:
A. cementoblastomul benign;
B. fibromul ameloblastic;
D fibroodontomul ameloblastic;
E odontoameloblastomul.
(pag. 808)
*
5 Care dintre tumorile urmatoare poate fi
confundata la examenul radiologic cu o tumora
maligna n special cnd este localizata la maxilar ?
A. fibromixomul odontogen;
C. fibromul ameloblastic;
D fibroodontomul ameloblastic;
E odontoameloblastomul.
(pag. 809)
*
6 Despre care dintre tumorile odontogene ale
oaselor maxilare se stie ca se ntlnesc la sexul
feminin n proportie de peste 90% ?
B. fibromixomul odontogen;
D fibromul ameloblastic;
E. displazia periapicala a cementului.
(pag. 811)
*
7 Care dintre tumorile oaselor maxilare
prezinta posibilitatea malignizarii si a metastazarii
B. fibromul cementifiant;
C. tumora neuroectodermala melanica;
D fibromul ameloblastic;
E fibroodontomul ameloblastic.
(pag. 813)
Tema nr.
31
Tumorile odontogene ale maxilarelor
*
1 C.S. Ameloblastomul (Adamantinomul):
A. apare mai frecvent ntre 50-60 ani
B. localizarea predilecta este la nivelul unghiului
mandibular
C. cel mai frecvent apare la maxilar n regiunea
frontala
D radiologic apare ca *os ros de soareci*
E forma mixta n care zonele chistice alterneaza cu
cele solide este cea mai frecventa.
(pag. 799)
D 38
8 C.M. Cementomul (Cementoblastomul

benign):
A. provine din tesutul conjunctiv al ligamentului
periodontal
B. provine din portiunea apicala a folicului dentar
C. localizarea predilecta e la mandibula n zona
molarilor
D. dintii supraiacenti ramn de regula vitali
E dintii supraiacenti se devitalizeaza n timp.
(pag. 810)
9 Proliferarea epiteliala implicata in patogenia
ameloblastomului poate proveni din:
A. portiunea mezodermala a dintelui;
B. epiteliul odontogenic al mugurilor dintilor
permanenti;
C. epiteliul chisturilor odontogene;
D. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata
maxilarelor;
E. reminiscente ale tecii Hertwig.
(pag. 798)
10 Ameloblastomul dezvoltat din peretele
chisturilor odontogene se intalneste sub mai multe
A. ameloblastom mural;
B. ameloblastom chistic;
C. ameloblastom intraluminal;
D. ameloblastom invaziv;
E ameloblastom plexiform.
(pag. 799)
11 Imaginile radiologice descrise la
adamantinom pot fi:
A. aspect radioopac inconjurat de o linie fina
transparenta;
B. aspect trabecular septat;
C. radiotransparenta neregulata cu margini ascutite;
D. radiotransparenta uniloculara;
E. aspect multilocular.
(pag. 800)
12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului
se face cu:
A. osteoblastomul;
B. tumora epiteliala calcifiata;
C. keratochistul;
D displaziile maxilarelor;
E. chistul cu evolutie endosinusala.
(pag. 800)
13 In tratamentul ameloblastomului intraosos
se folosesc urmatoarele metode chirurgicale:
A. cauterizarea chimica;
B. enucleerea;
C. marsupializarea;
D. electrocoagularea;
E extirparea tumorii.
(pag. 801-802)
14 Care dintre afectiunile enumerate dau
imagine radiologica cu aspect radioopac in cursul
investigatiilor:
A. fibromul ameloblastic;
B. tumora odontogena adenomatoida;
C. tumora epiteliala calcificata;
D fibromixomul odontogen;
E fibromul odontogen central.
(pag. 802-803)
15 Aspect de radiotransparenta multiloculara se

intalneste la urmatoarele afectiuni:
A. fibromul ameloblastic;
B. fibroodontomul ameloblastic;
C. tumora odontogena adenomatoida;
D. odontoameloblastomul;
E. fibromul odontogen central.
(pag. 804-806-808)
16 Radiotransparenta uniloculara, decelabila
radiologic in cursul investigarii tumorilor
odontogene ale maxilarelor, este caracteristica
urmatoarelor afectiuni:
C. fibroodontomul ameloblastic;
D. fibromul ameloblastic;
E. odontoameloblastomul.
(pag. 804-805-806-809)
17 O serie de tumori odontogene ale oaselor
maxilare si au debutul la vrsta de 20 de ani sau
imediat urmatoare acestei vrste:
C. tumora epiteliala calcificata;
D. displazia periapicala a cementului;
E. fibromixomul odontogen.
(pag. 808-809-811)
Tema nr.
32
Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare
*
1 C.S. n parotidita cronica nespecifica n
care bariera acinoasa este rupta, pe sialografie apat
aspecte de:
A. *pom nflorit*
B. *mpuscatura de alice*
C. *pete de zapada*
D *os ros de soareci*
E *foi de ceapa*.
(pag. 1129)
*
2 Administrarea intracanaliculara a
hidrocortizonului acetat este indicata n terapia:
A. litiazei parotidiene;
B. parotiditei cronice nespecifice;
C. abcesului parotidian;
D adenitei acute intraparotidiana;
E parotiditei acute supurata.
(pag. 1130)
*
3 Calculocelul este definit ca fiind:
A. distensia glandulara din cursul abcesului salivar;
B. tumora salivara fantoma;
C. migrarea calculilor de-a lungul canalului excretor;
D. dilatatia canalului excretor n amonte de calcul;
E distensia plicii sublinguale n "creasta de cocos".
(pag. 1134)
D 39
*
4 Plica sublinguala proeminenta n "creasta de
cocos" se ntlneste n urmatoarele situatii:
A. sindroame sialozice;
B. tumora salivara;
C. abcesul salivar;
D colica salivara;
E submaxilita acuta nelitiazica.
(pag. 1135)
*
5 Iradierea durerii din litiaza parotidiana se
face catre:
A. ureche;
B. articulatia temporomandibulara;
C. globul ocular;
D regiunea temporala;
E faringe.
(pag. 1135)
*
6 Administrarea substantelor sialogoge de
tipul pilocarpinei este indicata n:
A. litiaza salivara;
B. parotidita cronica nespecifica;
C. parotidita acuta supurata;
D actinomicoza parotidiana;
E abcesul parotidian.
(pag. 1128)
*
7 n care din afectiunile enumerate se elimina
noroi salivar la masajul glandei:
A. colica salivara din litiaza submandibulara;
B. submaxilita acuta nelitiazica;
C. abcesul salivar;
D parotidita acuta nespecifica;
E. tumora salivara din litiaza submandibulara.
(pag. 1135)
8 C.M. n litiaza submandibulara colica se
manifesta prin urmatoarele semne caracteristice:
A. tumora salivara pasagera, *fantoma*
B. tumefactia glandei
C. Durerea
D. dasa-zisa *hernie salivara*
E eliminarea salivei de staza.
(pag. 1134)
9 Complexul de conditii necesar pentru
infectarea glandelor salivare pe calea canalului
principal
de excretie presupune:
A. exacerbarea virulentei florei microbiene;
B. prezenta tulburarilor functionale neuroglandulare;
C. modificarea echilibrului coloidomineral al salivei;
D. scaderea rezistentei generale a organismului;
E. diminuarea fluxului salivar.
(pag. 1125)
10 Urmatoarele semne clinice sunt
caracteristice parotiditei acute gangrenoase:
A. saliva vscoasa, opalescenta, amestecata cu
dopuri de fibrina se elimina prin canalul Stenon;
B. tumefactie edematoasa, difuza n regiunea
temporala si geniana;
C. paralizie faciala definitiva;
D. crepitatii gazoase la palpare;
E. stare gazoasa toxico-septica.
(pag. 1127)
11 Pareza sau paralizia nervului facial este

prezenta n urmatoarele afectiuni:
A. parotidita acuta supurata;
B. parotidita acuta gangrenoasa;
C. abcesul parotidian;
D adenita acuta supurata intraparotidiana;
E litiaza parotidiana.
(pag. 1126-1127)
12 Diagnosticul diferential al parotiditelor acute
supurate se face cu:
A. otita acuta;
B. artrita acuta purulenta temporomandibulara;
C. litiaza parotidiana;
D hipertrofia parotidiana;
E. adenita acuta supurata intraparotidiana.
(pag. 1127)
13 Imaginea sialografica care se poate ntlni n
parotidita cronica nespecifica este:
A. "pete de zapada";
B. "pom uscat";
C. "pom nflorit";
D "minge tinuta n mna";
E. "mpuscatura de alice".
(pag. 1129)
14 Tratamentul local intracanalicular cu enzime
proteolitice este indicat n:
A. sindroamele sialotice;
B. abcesul parotidian;
C. litiaza parotidiana;
D. parotidita cronica nespecifica;
E. parotidita acuta supurata.
(pag. 1128,1130)
15 Caracteristice pentru parotiditele cronice
alergice sunt urmatoarele aspecte:
A. se remit sub terapia cu antihistaminice;
B. asociaza manifestari de edem angioneurotic;
C. se nsotesc de micropoliadenopatie;
D. nu se suprainfecteaza;
E determina uscaciunea gurii.
(pag. 1131)
16 n parotiditele cronice diagnosticul
diferential se face cu:
A. parotidomegaliile;
B. sindroamele sialozice;
C. parotiditele toxice;
D litiaza parotidiana;
E. tumorile parotidiene.
(pag. 1130)
17 Diagnosticul diferential al colicii salivare se
face cu:
A. nevralgia esentiala de trigemen;
B. celulita acuta a planseului oral;
C. ranula sublinguala;
D. pulpita;
E. parodontita acuta.
(pag. 1137)
D 40
Tema nr.
33
Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului
mijlociu al fetei
*
1 C.S. Caracteristica evolutiva a tumorilor de
etaj mijlociu al fetei este:
A. extensia locala
B. adenopatia secundara
C. metastazele la distanta
D afectarea vaselor
E afectarea nervilor cranieni.
(pag. 1047)
*
2 Carcinomul cu celule scuamoase are la
nivelul etajului mijlociu al fetei o incidenta de:
A. 70%;
B. 80%;
C. 65%;
D 75%;
E 60%.
(pag. 1043)
*
3 Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu
cancer al etajului mijlociu al fetei la care se practica
rezectie chirurgicala este de:
A. 75%;
B. 60%;
C. 70%;
D 80%;
E. 65%.
(pag. 1044)
*
4 S-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani
pentru pacientii cu cancer al etajului mijlociu al fetei
la care s-a practicat doar terapie radianta este de:
A. 42%;
B. 65%;
C. 34%;
D 28%;
E 51%.
(pag. 1044)
*
5 Care este procentul furnizat de catre datele
din literatura privind frecventa afectarii sexului
masculin de catre cancerul de etaj mijlociu al fetei?
*
7 n cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia
surditatii este consecinta:
A. invaziei fosei pterigo-maxilare;
B. invazia trompei lui Eustachio;
C. invazia cavumului;
D invazia portiunii anterioare a bazei craniului;
E invazia valului moale.
(pag. 1047)
*
8 Termenul de "carcinom imprevizibil" este
folosit n literatura pentru a defini:
A. carcinomul adenoid chistic;
B. tumorile sinusului sfenoidal;
C. melanomul malign;
D tumorile sinusului etmoidal;
E tumorile suprastructurii maxilare.
(pag. 1046)
9 C.M. Sindromul de planseu al orbitei se
A. anestezia corneana
B. paralizie oculara globala
C. anestezia teritoriului nervului infraorbitar
D. chemozis inferior
E. diplopie verticala.
(pag. 1044)
10 n geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt incriminati o serie de factori precum:
A. sinuzita cronica;
B. alcoolul;
C. traumatismele repetate;
D. chisturile paradentare;
E. polipii inflamatori.
(pag. 1044)
11 Precizati care dintre factorii enumerati mai
jos sunt incriminati n etiologia cancerului etajului
mijlociu al fetei:
A. infectiile cronice;
B. leucoplazia papilara;
C. sinuzitele acute;
D. cicatricele chimice;
E. polipii nazali.
(pag. 1044)
12 ntre factorii etiopatogenici implicati n
geneza cancerului etajului mijlociu al fetei se
numara:
A. radiatia ultravioleta;
B. praful de lemn;
C. ereditatea;
D. noxele profesionale;
E vegetatiile adenoide.
(pag. 1044)
13 Semnele clinice de extensie n fosa pterigomaxilara a unei tumori maligne de etaj mijlociu al
fetei sunt:
A. 6,5%;
B. 44%;
C. 58%;
D. 62%;
E 48%.
(pag. 1044)
*
6 Ce element clinic decelabil la examenul local
contraindica interventia chirurgicala n cancerul
etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si
evolutie n fosele nazale:
A. infiltrarea mucoasei nazo-faringiene;
B. trismusul;
C. deformarea peretelui lateral al nasului;
D scurgerile la nivelul urechii medii;
E anestezia palatului.
(pag. 1046)
A. edemul partilor moi geniotemporale;

B. trismusul;
C. alterarea acuitatii vizuale;
D otoragia;
E. durerea n teritoriul nervului maxilar.
(pag. 1045)
D 41
14 Care dintre urmatoarele date este exacta n

ceea ce priveste frecventa dupa localizarea
topografica a cancerului etajului mijlociu al fetei?
A. mezostructura - 15%;
B. regiunea etmoidala - 13%;
C. infrastructura - 19%;
D. fosele nazale - 10%;
E. regiunea etmoidomaxilara - 18%.
(pag. 1044)
15 Semnele clinice ale sindromului de planseu
al orbitei sunt:
A. diplopie verticala;
B. lacrimare;
C. anestezie corneana;
D. exoftalmie;
E. edemul pleoapei inferioare.
(pag. 1045)
16 Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza
clinic prin:
A. enoftalmie;
B. alterarea acuitatii vizuale;
C. paralizia oculara globala;
D chemozis inferior;
E. anestezia corneeana.
(pag. 1045)
17 Semnele clinice ale unui cancer al
complexului etmoido-maxilar sunt:
A. scurgeri la nivelul urechii medii;
B. durerea atipica faciala;
C. anestezia palatului;
D anetezia teritoriului nervului suborbitar;
E. sngerarea nazala unilaterala.
(pag. 1045)
*
3 n stadiile precoce ale limfoamelor maligne
cu localizare mandibular examenul radiologic
evidentiaz:
A. plaje radioopace "n alice";
B. radiotransparente rotunde pseudochistice;
C. aspect de "arici";
D imagine de os "poros";
E aspect de os "ciuruit".
(pag. 1077)
*
4 n cursul examenului radiologic al pacientilor
cu sarcom Ewing mandibular se constat aspectul
caracteristic de:
A. "explozie" a osului;
B. plaje radioopace "n alice";
C. aspect de "arici";
D aspect de "os pieptnat";
E. aspect de "foi de ceap".
(pag. 1077)
*
5 Imaginea radiologic specific obtinut la
examinarea condrosarcomului cu localizare
mandibular este:
A. plaje radioopace "n alice";
B. aspect de "foi de ceap";
C. radiotransparente rotunde pseudochistice;
D aspect de "explozie" a osului;
E aspect de os "pieptnat".
(pag. 1077)
*
6 Datorit confuziei existente ntre simptomele
date de osteosarcom si cele de origine dentar la
o serie de pacienti cu astfel de tumori li se practic
extractia dentar. Care este procentul relatat n
literarura de specialitate al acestei erori
terapeutice?,
A. 10-20%;
B. 60-70%;
C. 20-30%;
D. 40-50%;
E 30-40%.
(pag. 1074)
*
7 Localizarea predilect pentru fibrosarcomul
ameloblastic mandibular este la nivelul:
A. mentonului;
B. marginii bazilare;
C. regiunii posterioare;
D crestei alveolare;
E corpului mandibular.
(pag. 1075)
*
8 Care dintre urmtoarele tumori maligne
osoase are prognosticul cel mai bun?
A. osteosarcomul;
B. limfomul malign;
C. sarcomul Ewing;
D condrosarcomul;
E fibrosarcomul.
(pag. 1075)
Tema nr.
34
Tumorile maligne ale mandibulei
*
1 C.S. n formele cu debut superficial,
diagnosticul diferential al carcinoamelor de
mandibula de face cu:
A. Osteita
B. Osteomielita
C. ulceratii banale
D Epulis
E osteodistrofia.
(pag. 1073)
*
2 Precizati care din urmtoarele afectiuni
poate fi vindecat doar prin chimioterapie:
A. sarcomul Ewing;
B. fibrosarcomul;
C. limfomul Burkitt;
D osteosarcomul;
E condrosarcomul.
(pag. 1076)
D 42
9 C.M. Sarcomul Ewing:

A. este o tumora osoasa mai putin frecventa
B. apare mai frecvent la maxilar dect la mandibula
C. simptomatologia este caracterizata de febra,
anemie, leucocitoza, cretterea VSH-ului
D. examenul radiografic evidentiaza aspect de *foi de
ceapa*
E examenul radiografic evidentiaza aspect de *pom
nflorit*.
(pag. 1075,1077)
10 Carcinomele primare ale mandibulei au
originea n:
A. resturi de tesut epitelial restant dup extirparea
incomplet a unor granuloame epiteliale;
B. glandele salivare mici din gingivomucoas;
C. resturile epiteliale Malassez;
D reminiscente ale tecii Hertwig;
E. fragmente epiteliale restante dup chistectomii
incomplete.
(pag. 1070)
11 Imaginile radiologice ntlnite n
carcinoamele mandibulei pot fi:
A. os"ros de soarece";
B. os"pieptnat";
C. os "muscat";
D. os "poros";
E. os "ciuruit".
(pag. 1073)
12 Diagnosticul diferential al carcinoamelor de
mandibul cuprinde:
A. epulisul;
B. osteodistrofiile;
C. osteita;
D hiperplazia gingival;
E. ulceratiile specifice.
(pag. 1074)
13 n etiologia sarcoamelor mandibulei sunt
considerate drept precursori urmtoarele afectiuni:
A. displazia fibroas;
B. afectiunile glandelor salivare mici;
C. boala Paget;
D. traumatismele osoase;
E fibromatoza gingival.
(pag. 1074)
14 Examenul radiologic al bolnavului cu
osteosarcom poate evidentia o serie de imagini
caracteristice:
A. "explozia" osului;
B. os "pieptnat";
C. os "poros";
D. aspect de "arici";
E aspect de "foi de ceap".
(pag. 1076-1077)
15 La examenul clinic al sarcoamelor
mandibulei diagnosticul diferential se face cu:
A. ulceratiile specifice;
B. osteomielita;
C. ulceratiile banale;
D. granulomul cu celule gigante;
E. epulisul.
(pag. 1077)
16 Clasificarea topografic a lui Spiesel Schopp

mparte carcinoamele mandibulare n urmtoarele
grupe:
A. carcinoame localizate posterior de canin;
B. carcinoame localizate anterior de molar;
C. carcinoame localizate retromolar;
D carcinoame localizate la nivelul bazilarei;
E. carcinoame localizate anterior de canin.
(pag. 1070)
17 Care sunt aspectele clinice si simptomele
prezente la debutul unui carcinom mandibular forma
profund:
A. ulceratie;
B. senzatie de tensiune;
C. parestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior;
D. odontalgii;
E os denudat.
(pag. 1072)
Tema nr.
35
Examenul clinic al edentatului partial
A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei
scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.
*
1 Timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf sunt:
A. stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei
scheletate.
B. stabilirea numarului de crosete
C. stabilirea tipului de conector principal
D plasarea opritorilor de basculare
E precizarea punctului unde se vor aplica pintenii
ocluzali.
(pag. 75)
*
2 La pacientul edentat partial suferind de
diabet, putem ntlni urmatoarele semne, cu
exceptia
A. osteoporoza
B. atrofie accentuata a crestelor edentate
C. hiperexcitabilitate
D parodontita marginala
E limba rosie, marita de volum
(pag. 44)
*
3 Versantele laterale ale crestelor edentate
sunt denumite:
A. zone de sarcina primara
B. zone de sarcina secundara
C. zone de sarcina activa
D zone de sarcina pasiva
E zone de mentinere
(pag. 47)
*
4 Modelul documentar are urmatorul rol:
A. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare
C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie
D. explicarea si demonstrarea complicatiilor
edentatiei partiale
E desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
(pag. 58)
D 43
*
5 Care dintre urmatoarele proceduri nu face
parte din timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf:
B. trasarea ecuatorului protetic
C. gravarea modelului de studiu
D stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii
flexibile a bratului retentiv al crosetului
E fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
(pag. 75)
*
6 Axa de insertie a protezei scheletate nu este
conditionata de:
A. planurile de ghidare
B. fonatie
C. fizionomie
D zonele de interferenta muco-osoasa
E zonele de interferenta dentara.
(pag. 75)
*
7 Modelul de studiu are urmatorul rol:
A. didactico-pedagogic
B. medico-legal
C. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
D educativ
E stiintific
(pag. 58)
8 Care din urmatorii factori conditioneaza axa
de insertie a protezei scheletate:
B. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii
flexibile a bratelor retentive ale crosetelor.
C. tipul de conector principal
D. zonele de interferenta mocoosoasa.
E. zonele de interferenta dentare
(pag. 75)
9 n cadrul clasificarii Kennedy Appelgate,
care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. clasa II defineste o edentatie terminala unilaterala
B. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi
tratata adjunct
C. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi
tratata conjunct
D clasa IV defineste o edentatie termino-terminala
E. clasa VI defineste o edentatie laterala redusa care
se trateaza conjunct.
(pag. 61)
10 Tija de reperaj a paralelografului se utilizeaza
la:
A. aprecierea paralelismuluii fetelor proximale ale
dintilor stlpi
C. marcarea zonelor de interferenta dentara
D. evidentierea zonelor retentive subecuatoriale ale
dintilor stlpi
E. evidentierea zonelor de interferenta dentara
(pag. 66)
11 Axa de insertie a unei proteze scheletate
este conditionata de:
B. fizionomie
C. fonatie
D modalitatea de tripodare a modelului
E. zonele de interferenta muco-osoasa.
(pag. 75)
12 Modelul de studiu si diagnostic serveste la:

A. explicarea si demonstrarea complicatiilor
edentatiei
B. confectionarea lingurii individuale
C. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
D. confectionarea sablonului de ocluzie
E. realizarea unei proteze acrilice provizorii.
(pag. 84,85)
13 Realizarea unei proteze acrilice provizorii
prezinta urmatoarele avantaje:
A. mentinerea functiei fizionomice
B. grabirea vindecarii plagilor postextractionale
C. ncetinirea vindecarii plagilor postextractionale
D. facilitarea integrarii biologice a protezei scheletate
E ngreunarea integrarii biologice a protezei
scheletate.
(pag. 85)
14 n cadrul tratamentului prin proteza
scheletata, confectionarea sablonului de ocluzie
este necesara cnd:
A. nu se vor realiza proteze acrilice provizorii
B. se vor realiza proteze acrilice provizorii
C. se doreste montarea modelelor de studiu n
ocluzor
D. se doreste montarea modelelor de studiu n
articulator
E nu se doreste montarea modelelor de studiu n
ocluzor sau articulator.
(pag. 84)
15 Timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf sunt
C. trasarea ecuatorului anatomic
D. tripodarea modelului
E gravarea modelului.
(pag. 75)
16 n cazul existentei unor zone de interferenta
muco-osoasa la insertia protezelor scheletate, se
impun urmatoarele masuri:
A. interventii chirurgicale
B. modificarea axei de insertie a protezelor
C. folierea pe modelul de studiu
D schimbarea conectorului secundar
E. schimbarea conectorului principal.
(pag. 79)
17 n cazul existentei unor zone de interferenta
dentara la insertia protezelor scheletate, se impun
urmatoarele masuri:
A. deretentivizare prin foliere
B. extractie pentru nclinari dentare mai mici de 30
C. renuntare la bara linguala n cazul protezelor
maxilare
D. slefuiri dentare
E. acoperire cu microproteze.
(pag. 79-80)
D 44
Tema nr.
36
Tipuri de amprente n edentatia partiala
*
1 Tehnicile de amprentare functionala
compresiva utilizeaza ca materiale pentru
amprentarea crestelor
A. Elastomerii de consistenta chitoasa.
B. Elastomerii de consistenta medie.
C. Elastomerii de consistenta fluida.
D. Cerurile bucoplastice.
E Alginatele.
(pag. 338)
*
2 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la amprenta documentara este falsa:
A. se realizeaza dupa efectuarea tratamentului de
urgenta
B. se realizeaza dupa efectuarea unui minutios
detartraj subgingival
C. materialul utilizat este n general alginatul
D n timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei
cmpului protetic
E cel mai mult intereseaza situatia dintilor restanti.
(pag. 343)
*
3 Care dintre urmatorii timpi operatori nu
apartin metodei amprentarii functionale pentru
realizarea protezei echilibrate:
*
6 Modificarile dimensionale ale amprentei cu
alginat survenite n timpul turnarii modelului de
datoreaza:
A. zonelor subtiri de alginat de la marginea
amprentei, nesustinute de lingura
B. alginatului desprins de pe lingura
C. deshidratarii amprentei
D turnarii modelului din gips prea vscos
E plasarii amprentei turnate pe suprafete nclinate.
(pag. 362)
*
7 Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare
la lingura standard este falsa:
A. acopera n ntregime cmpul protetic
B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de
amprenta
C. marginile sa fie ct mai aproape de linia de flexie a
mucoasei
D marginile sa deranjeze ct mai putin miscarile
functionale
E este prevzuta cu mijloace de retentie pentru
materialul de amprenta.
(pag. 354)
8 Lingura standard utilizata n vederea
amprentarii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
A. Sa acopere n ntregime cmpul protetic
B. Sa vina n contact intim cu cmpul protetic
C. Sa asigure o grosime suficienta si uniforma a
materialului de amprenta
D. Marginile lingurei sa fie ct mai aproape de linia de
reflexie a mucoasei
E. Sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru
materialul de amprenta
(pag. 361)
9 n cadrul amprentei functionale n edentatiile
de clasa I si II, modelarea marginala functionala se
face pentru a obtine:
A. mobilitatea fiziologica a tesuturilor periferice
B. diminuarea senzatiei de corp strain
C. adaptarea mai grea a pacientului la proteza
D. eliminarea retentiilor alimentare de la marginea
seilor
E. mentinerea protezei prin tonicitate musculara.
(pag. 345)
10 Care dintre urmatorii timpi operatori apartin
metodei amprentarii functionale pentru realizarea
protezei echilibrate
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta
unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua
portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D amprentarea crestelor edentate cu silicon de
consistenta medie
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 348)
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta

unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua
portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D amprentarea crestelor edentate cu pasta de oxid
de zinc
E utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 348)
*
4 Care dintre urmatorii timpi operatori nu
apartine metodei amprentarii functionale utilizata de
Clinica de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
C. amprentarea functionala cu pasta de oxid de zinc
D verificarea testului de rotatie a protezei
E utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 349)
*
5 Reflexul exagerat de greata-voma nu poate fi
combatut prin:
A. psihoterapie
B. pozitia verticala a pacientului
C. suflarea nasului
D. medicatie beta-blocanta
E utilizarea de materiale de amprenta cu priza
rapida.
(pag. 356)
D 45
11 Care dintre urmatorii timpi operatori apartin

metodei amprentarii functionale utilizata de Clinica
de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. amprenta functionala cu elastomer de consistenta
crescuta
C. aplicarea de valuri de ocluzie
D. verificarea testului de rotatie a protezei
E. utilizarea de ceruri bucoplastice.
(pag. 349)
12 La realizarea protezelor scheletate, amprenta
functionala de spalare se foloseste pentru
urmatoarele tipuri de edentatie:
17 Adaptarea lingurii individuale mandibulare n

cazul unei edentatii frontale se face astfel nct:
A. n zona linguala centrala marginea lingurii sa fie
deasupra insertiei frenului limbii
B. lingura sa nu se ridice de pe cmpul protetic la
miscarea de umezire a buzei inferioare
C. n zonele linguale laterale se va situa la nivelul
liniilor milohioidiene
D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia
de flexie a mucoasei
E. marginile lingurii sa fie rotunjite.
(pag. 365)
A. clasa I Kennedy
B. clasa II Kennedy
C. clasa III Kennedy, cnd nu se face versant
vestibular seilor
D. clasa III Kennedy, cnd versantele vestibulare ale
seilor nu trebuie sa ajunga pna n fundurile de sac
E clasa IV Kennedy, n toate cazurile.
(pag. 352)
13 mpotriva secretiei exagerate de saliva se
poate utiliza:
A. clatirea cu apa calda imediat nainte de
amprentare
B. clatirea cu apa rece imediat dupa amprentare
C. utilizarea medicatiei parasimpaticolitice n
majoritatea cazurilor
D. utilizarea n mod exceptional a medicatiei
parasimpaticolitice
E. aplicarea de rulouri de vata n vestibul.
(pag. 355)
14 Reflexul exagerat de voma-greata poate fi
combatut prin:
A. anestezie de contact
B. aplicarea lingurii mai nti distal si apoi anterior
C. aplicarea lingurii mai nti anterior si apoi distal
D clatirea cu apa calda
E medicatie beta-blocanta.
(pag. 356)
15 Modificarile dimensionale ale amprentei cu
alginat, aparute n timpul prizei materialului se
datoreaza urmatorilor factori:
A. miscarea lingurii pe cmpul protetic
B. turnarea modelului din gips prea vscos
C. deshidratarea alginatului
D. schimbarea degetelor care mentin lingura pe
cmpul protetic
E. presiunea digitala foarte mare.
(pag. 361)
16 Adaptarea lingurii individuale maxilare, n
cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel
nct:
A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm
B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm
C. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara
laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei
D. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara
laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei
E. marginile lingurii vor fi rotunjite.
(pag. 362)
Tema nr.
37
Elemente structurale ale protezelor partilae scheletate
*
1 Care din urmatoarele afirmatii privind
crosetul continuu sunt corecte:
A. nu se foloseste n edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigura mentinerea directa a protezei
C. se aplica n zona subecuatoriala
D nu solidarizeaza dintii restanti
E. rigidizeaza bara linguala
(pag. 149)
*
2 Placuta dento-mucozala mandibulara este
indicata n urmatoarele cazuri:
A. atrofie marcata a crestelor n edentatiile terminale
B. edentatii clasa a IV- a Kennedy
C. edentatii clasa a III- a Kennedy
D atrofii reduse ale crestei alveolare
E edentatii clasa A1 Eichner.
(pag. 149)
*
3 Saua protezei scheletate trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa nu aiba conductibilitate termica
B. greutate mare
C. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine
n contact
D suprafetele externe retentive
E extinderea seii pna la tuberozitatea maxilara
(pag. 268)
*
4 Crosetul Ackers deschis anterior (mezial)
este indicat:
A. n edentatii frontale
B. pe canin
C. n edentatii clasa a III-a (laterale)
D pe incisivii centrali
E n edentatii de clasa a II-a
(pag. 188)
*
5 Placuta mucozala cu latime mare este
utilizata n:
A. edentatiile clasa I cnd crestele sunt atrofiate
B. edentatiile clasa a II-a cu creste atrofiate
C. edentatii latero-terminale
D edentatii clasa a IV-a
E edentatii clasa I, II, cnd torusul este mare
(pag. 153)
D 46
*
6 Grosimea conectorilor principali maxilari
este de:
A. 1 mm
B. 0.10-0.40 mm
C. 0.40-0.60 mm
D 0.75 mm
E 1-2 mm
(pag. 152)
*
7 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
crosetul continuu sunt corecte:
A. nu se utilizeaza n edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigura mentinerea directa a protezei
C. se aplica n zona subecuatoriala
D. solidarizeaza dintii restanti
E nu rigidizeaza bara linguala
(pag. 146)
conectorul principal placuta mucozala anterioara si
posterioara sunt corecte
B. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplica cnd exista un torus palatin mare
D. este foarte rigid
E acopera zona centrala a boltii palatine
(pag. 148)
9 Mentinerea protezei scheletate depinde de
urmatorii factori:
A. numarul crosetelor si pozitia lor
B. implantarea dintilor stlpi
C. grosimea pintenului ocluzal
D. fizionomie
E. gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului
retentive.
(pag. 163)
reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate:
A. neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului
retentiv.
B. cuprinde mai mult de 180? din circumferinta
dintelui.
C. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului
retentiv.
D plasarea bratelor crosetului n mod echilibrat.
E utilizarea crosetului R-P.I.
(pag. 177)
11 Pentru prevenirea efectelor negative ale
crosetelor se pot lua urmatoarele masuri:
A. plasarea pintenului ocluzal n edentatiile terminale
n foseta meziala a dintelui stlp.
B. plasarea pintenului ocluzal n edentatiile terminale
n foseta distala a dintelui stlp.
C. solidarizarea prin microproteze a dintilor stlpi
D. acoperirea dintilor stlpi cu microproteze
E pacient cu igiena deficitara.
(pag. 183)
12 Dezavantajele crosetului caninului sunt:
A. aspectul nefizionomic
B. lipsa reciprocitatii
C. aspect fizionomic
D. tulburarea ghidajului canin
E asigura ghidajul n miscarea de lateralitate
(pag. 186)
13 Caracteristicile crosetelor divizate sunt:

A. sunt mai putin vizibile
B. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic
C. bratul retentiv pleaca din corpul crosetului
D contactul cu dintele stlp este mai mare dect la
crosetele circulare
E. dezinsertia protezelor este mai usoara dect
insertia
(pag. 193)
14 Caracteristicile conectorilor secundari sunt:
A. rigiditatea
B. traiectul nu trebuie sa fie vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal
D. jonctiunea cu conectorul principal sa se faca
perpendicular
E unghiul dintre conectorul principal si cel secundar
va fi ascutit
(pag. 263)
15 Urmatoarele afirmatii privind conectorii
secundari proximali sunt adevarate:
A. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stlpi
opuse edentatiei
B. n edentatiile de clasa a III-a leaga pintenul ocluzal
de sa
C. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stlpi
dinspre edentatie
D. latimea este de 1/3 din suprafata proximala a
dintilor stlpi
E latimea este de 1/2 din suprafata proximala a
dintilor stlpi
(pag. 264)
16 Crosetul continuu are urmatoarele roluri:
A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
B. solidarizeaza dintii restanti
C. stabilizeaza proteza n sens vestibulo-oral
D. stabilizeaza proteza n sens mezio-distal
E nu reface punctele de contact pierdute prin
migrarea orizontala a dintilor restanti
(pag. 146)
conectorul principal, placuta mucozala anterioara si
posterioara sunt corecte:
B. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplica cnd exista torus palatin mare
D. este foarte rigid
E acopera zona centrala a boltii palatine
(pag. 154)
Tema nr.
38
Determinarea si nregistrarea relatiei intermaxilare n
edentatia partiala tratata cu proteze sceletate
*
1 Tehnica de nregistrare cu ceara de ocluzie a
pozitiei de intercuspidare maxima presupune:
A. placuta de ceara sa fie mai ngusta dect fetele
ocluzale
B. placuta de ceara se ramoleste n apa
C. placuta de ceara se ramoleste la flacara
D indentatiile cuprind si fetele laterale
E ramolirea se face la 850
(pag. 516)
D 47
*
2 Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi
utilizata n edentatiile:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a redusa
E clasa I cu bresa laterala
(pag. 522)
*
3 Situatiile clinice n edentatia partiala cnd
DVO nu mai este pastrata sunt:
A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care
realizeaza unitati de masticatie
B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza
unitati de masticatie
C. ambele maxilare edentate total
D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat
partial
E edentatie frontala att la maxilar ct si la
mandibula
(pag. 521)
*
4 Determinarea si nregistrarea R.I.M. este o
faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele
A. realizarea modelului duplicat
B. proba scheletului metalic al protezei scheletate
C. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului
metalic
D readaptarea protezelor
E dupa dezambalarea scheletului metalic
(pag. 515)
*
5 Obiectivul determinarii si nregistrarii R.I.M.
este:
A. transferul modelelor de studiu n ocluzor
B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n
ocluzor
C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n
ocluzor sau articulator
D. transferul si pozitionarea modelelor functionale n
ocluzor sau articulator
E nici o afirmatie nu este corecta
(pag. 515)
*
6 Tehnica de nregistrare cu ceara de ocluzie a
pozitiei de intercuspidare maxima presupune:
A. placuta de ceara sa fie mai ngusta dect fetele
ocluzale
B. placuta de ceara se ramoleste n apa
C. placuta de ceara se ramoleste n flacara
D identatiile cuprind si fetele laterale
E ramolirea se face la 85
(pag. 517)
*
7 Ce conditii trebuie sa fie ndeplinite pentru a
putea face pozitionarea manuala n intercuspidare
maxima a modelelor n edentatia partiala:
A. sa existe mai putin de patru unitati masticatorii
B. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateral
C. cnd ocluzia este instabila
D cnd D.V.O. este micsorata
E. n edentatii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 516)
8 Ce conditii trebuie sa fie ndeplinite pentru a

putea face pozitionarea manuala n intercuspidare
maxima a modelelor n edentatia partiala:
A. sa existe mai mult de patru unitati masticatorii
B. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateral
C. cnd ocluzia este stabila
D cnd D.V.O este micsorata
E. n edentatii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 520)
9 Determinarea R.I.M. prin pozitionarea
manuala a modelelor poate fi folosita n edentatiile:
A. clasa a IV-a
B. clasa I
C. clasa a II-a
D. clasa a III-a
E. numai cnd exista cel putin 4 unitati de masticatie
repartizate bilateral
(pag. 516)
10 Proba scheletului metalic pe care s-au
montat dintii artificiali este necesara n urmatoarele
A. edentatii clasa I
B. edentatii clasa a-II-a
C. edentatii clasa a-III-a
D. edentatii clasa a-IV-a
E. edentatii clasa a-II-a cu bresa frontala
(pag. 523)
11 n edentatiile clasa a-IV-a reduse, tratate prin
proteze scheletate, nregistrarea si determinarea
R.I.M. se face prin urmatoarele metode:
A. determinarea functionala a R.I.M.
B. pozitionarea manuala a modelelor n I.M.
C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
D. pozitionarea cu ajutorul materialelor de nregistrare
a pozitiei de I.M.
E toate afirmatiile sunt corecte.
(pag. 517)
12 nregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie
comporta:
A. lipsa modificarilor volumetrice
B. cuprinderea dintilor restanti
C. indentatii adnci si care sa redea fata ocluzala,
vestibulara si orala
D. comoditate pentru pacient
E. precizie
(pag. 517)
13 Materialele necesare nregistrarii R.I.M. de
ocluzie sunt:
A. materiale termoplastice de tipul Stents-ului
B. ceruri speciale pentru nregistrari ocluzale
C. eugenat de zinc
D. elastomeri
E ghips
(pag. 517)
14 Care afirmatii privind indicatiile pentru
laborator privind alegerea si montarea dintilor
artificiali sunt corecte:
A. se mentioneaza pentru edentatia de clasa I felul
ocluziei
B. tipul de dinti artificiali
C. culoarea dintilor
D. gradul de supraocluzie frontala
E grosimea conectorului principal
(pag. 523)
D 48
15 Posibilitatile de nregistrare a ocluziei cnd

DVO este pastrata si se realizeaza o singura proteza
scheletata sunt:
A. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din
ceara mai nalt cu 3-4 mm dect dintii restanti
B. sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie este mai
scurt cu 4 mm
C. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din
ceara sau stents cu 1-2 mm mai scurt dect dintii
restanti
D. sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai
nalt cu 1-2 mm dect dintii restanti
E prin pozitionarea manuala a modelelor n I.M. cnd
nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
(pag. 520)
16 Metodele de determinare si nregistrare a
R.I.M. sunt:
A. nregistrarea cu pasta de eugenat de zinc
B. pozitionarea manuala a modelelor n I.M.
C. determinarea functionala a R.I.M.
D montarea corecta a modelelor
E. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
(pag. 516)
17 n edentatia partiala protezabila mobil cnd
D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor
intermaxilare:
A. se folosesc sabloane deocluzie
B. se determina D.V.O. ca la edentatul total
C. se poate folosi conducerea bimanuala a
mandibulei
D nu se poate folosi conducerea unimanuala a
mandibulei
E. se pot folosi att conducerea unimanuala ct si
cea bimanuala
(pag. 521)
*
3 Scopul rebazarii este:
A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au
suferit o atrofie mica
B. readaptarea seilor la crestele alveolare care au
suferit o atrofie mare
C. adaugarea unui strat de acrilat la seile cu
suprafata acrilica
D. readaptarea marginala a seilor privind extinderea
si modelarea marginala functionala
E nlocuirea dintilor artificiali si a seilor
(pag. 562)
*
4 Refacerea seilor si arcadei dentare a
protezelor scheletate poate fi realizata daca:
A. exista atrofie mica a crestelor
B. scheletul metalic al protezei nu ste integru
C. scheletul metalic nu este adaptat pe dintii restanti
D pacientul este multumit de proteza
E. scheletul metalic este bine adaptat pe dintii restanti
(pag. 563)
*
5 Rebazarea se face n urmatoarele conditii:
A. schelet integru al protezei
B. schelet neadaptat pe dinti
C. dintii artificiali sunt deteriorati
D schelet incorect adaptat
E ocluzia nu poate fi corectata prin simple slefuiri de
echilibrare
(pag. 562)
*
6 Captusirea protezelor scheletate consta n:
A. nlocuirea dintilor artificiali
B. refacerea seilor protetice
C. nlocuirea seilor protetice
D. adaugarea unui strat de acrilat la seile protetice
E ndepartarea unui strat de 3 mm de acrilat
(pag. 555)
*
7 Pe cine se exercita presiuni n timpul
amprentarii pentru captusire protezelor scheletate
prin metoda directa cu gura deschisa:
Tema nr.
39
Readaptarea protezelor partiale scheletate
*
1 Pe care din elementele unei proteze
scheletate se exercita presiuni n timpul amprentarii
pentru captusire a acesteia prin metoda directa cu
gura deschisa:
A. pe seile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D pe elementele de mentinere directa
E nu se exercita presiuni
(pag. 564)
*
tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale
vechi
cu gura deschisa nu sunt corecte:
A. pentru amprentare se folosesc elastomeri de
consistenta medie
B. ambalarea protezei se face n cuveta
C. nu se indica ambalarea protezei n cuveta
D pentru amprentare se folosesc ceruri bucoplastice
E captusirea se face folosind presa speciala
(pag. 558)
A. pe seile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D pe elementele de mentinere directa
E nu se exercita presiuni
(pag. 556)
8 Cnd se recomanda captusirea protezelor
scheletate vechi:
A. cnd atrofia crestelor este foarte mare
B. cnd scheletul protezei este integru
C. cnd scheletul protezei este corect adaptat
D cnd dintii artificiali sunt intens abrazati
E. cnd exista mici imprecizii marginale ale seilor
(pag. 559)
9 Captusirea indirecta a protezelor terminale
vechi necesita pentru amprentare:
A. materiale termoplastice
B. ceruri bucoplastice
C. paste de eugenat de zinc
D alginat
E. elastomeri de consistenta medie
(pag. 558)
D 49
10 Rebazarea protezelor scheletate este

indicata n urmatoarele situatii:
A. testul de rotatie al protezelor terminale este
negativ
B. proteza nu a fost captusita si are aspect placut
C. acrilatul seilor-protezelor noi este poros
D. proteze vechi captusite de mai multe ori
E. testul de rotatie este pozitiv
(pag. 562)
11 Cauzele aparitiei liniei cu aspect neplacut
ntre acrilatul nou si vechi la readaptarea protezelor
scheletate sunt:
16 Cnd se indica captusirea protezelor

scheletate vechi:
A. cnd atrofia crestelor este foarte mare
B. cnd scheletul protezei este integru
C. cnd scheletul protezei este corect adaptat
D cnd dintii artificiali sunt intens abrazati
E. cnd exista mici imprecizii marginale ale seilor
(pag. 558)
17 Care sunt caracteristicile metodei directe de
captusire cu gura deschisa a protezelor
A. foloseste acrilat termopolimerizabil
B. foloseste acrilat autopolimerizabil
C. necesita turnarea modelului
D. necesita protejarea cu leucoplast a fetelor laterale
ale seilor
E. necesita ndepartarea protezei din gura nainte de
polimerizarea completa a acrilatului
(pag. 556)
A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de

materialul de amprenta
B. acrilat prea uscat cnd s-a aplicat pe sei si model
C. acrilat insuficient cantitativ
D bule de aer prinse n acrilat
E. aerul comprimat cu care sa ndepartat pulberea
de acrilat a continut aerosoli de ulei
(pag. 565)
12 Dupa captusire sau rebazare testul de rotatie
al protezei scheletate este pozitiv cnd:
A. n timpul amprentarii pacientul a nchis gura
B. n timpul amprentarii medicul a apasat pe sei
C. proteza s-a deplasat la ambalare
D acrilatul nu a fost polimerizat sub presiune
E. scheletul nu a avut 3 puncte de sprijin pe dinti
(pag. 565)
13 Readaptarea protezelor partiale se face prin
urmatoarele metode:
A. refacerea conectorului principal
B. refacerea seilor protezelor scheletate si a dintilor
artificiali
C. captusire
D refacerea seilor protezelor cnd scheletul metalic
nu este integru
E. rebazarea
(pag. 555)
14 Alegeti afirmatiile corecte:
A. testul de rotatie pozitiv al protezei scheletate
indica necesitatea captusirii
B. la protezele terminale noi tesul de rotatie poate fi
pozitiv
C. testul de rotatie negativ indica necesitatea
captusirii
D rebazarea protezelor se face prin metode directe si
indirecte
E rebazarea se face cnd dintii artificiali sunt
deteriorati
(pag. 556)
15 Dezavantajele materialelor reziliente de
captusire sunt:
A. schimbarea culorii n timp
B. neutralizarea fortei de masticatie
C. miros si gust neplacut
D produc dureri la nivelul crestelor
E. legatura slaaaba cu acrilatul seilor
(pag. 560)
Tema nr.
40
Cinematica mandibulara
S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1997.
*
1 Ocluzia de necesitate reprezinta:
A. ocluzia centrica
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodonta
D. o intercuspidare de necesitate atunci cnd
mandibula evita unele obstacole ocluzale
E ocluzia labiodonta
(pag. 41)
*
2 Ocluzia de necesitate reprezinta:
A. ocluzia centrica
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodonta
D. o intercuspidare de necesitate atunci cnd
mandibula evita unele obstacole ocluzale
E ocluzia labiodonta
(pag. 41)
*
3 Arcadele dentare stabilesc, n conditii
normale, contacte:
A. n timpul inciziei alimentelor
B. n timpul fonatiei
C. n pozitia de deschidere maxima
D n pozitia de repaus mandibular
E n timpul deglutitiei
(pag. 84)
*
4 Relatia centrica mai este denumita:
A. pozitie de protectie canina
B. pozitie ligamentara
C. pozitie anterioara
D pozitie sarniera
E pozitie de repaus
(pag. 29)
*
5 Metoda nregistrarilor ocluzale reprezinta o
metoda de transfer:
A. a pozitiei cap la cap
B. a pozitiei de I.M.
C. a miscarii de protruzie
D a miscarii de laterotruzie
E a miscarii de translatie a condililor mandibulari
(pag. 52)
D 50
*
6 ntr-un ciclu masticator obisnuit,
amplitudinea miscarilor verticale si laterale este:
A. egala cu valoarea lor maxima
B. un sfert din valoarea lor maxima
C. aproximativ jumatate din valoarea lor maxima
D aproximativ jumatate din valoarea miscarilor
functionale
E un sfert din valoarea miscarilor functionale
(pag. 100)
*
7 n timpul ciclului masticator, contractia
muschilor ridicatori si cobortori ai mandibulei este:
A. sincrona
B. asincrona
C. simetrica
D multipla
E simultana
(pag. 102)
8 Determinarea , nregistrarea si transferul
pozitiei de relatie centrica poate fi facuta:
A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E la nivelul articulatiei Glasser
(pag. 40)
9 Determinarea, nregistrarea si transferul
pozitiei de relatie centrica poate fi facuta:
A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E la nivelul articulatiei Glasser
(pag. 40)
10 Relatia centrica reprezinta o pozitie a
condililor mandibulari n cavitatea glenoida,
definind-o ca fiind pozitia:
13 Care dintre urmatoarele afirmatii privind axa

balama terminala este corecta:
A. reprezinta o axa imaginara care trece prin cei doi
condili mandibulari
B. reprezinta o axa imaginara care uneste condilii
mandibulari n miscarea de translatie
C. reprezinta o axa imaginara care uneste centrii
cavitatilor glenoide
D. permite realizarea miscarii de rotatie pura a
condililor mandibulari
E. se caracterizeaza prin pozitionarea condililor
mandibulari n relatie centrica
(pag. 31, 32)
14 Pozitionarea manuala a modelelor n relatie
centrica se poate realiza n urmatoarele conditii:
A. pozitia de R.C. sa coincida cu aceea de I.M.
B. pozitia de I.M. sa fie stabila
C. daca nu exista contacte premature sau interferente
ocluzale
D daca pacientul are long centric
E numai daca pacientul prezinta ghidaj de grup
antero-lateral n miscarea de lateralitate
(pag. 51, 52)
15 Care dintre urmatorii factori pot induce o
masticatie unilaterala:
A. dieta moale, neabraziva
B. miscarile preponderent verticale din cadrul ciclului
masticator
C. afectiunile dento-parodontale
D. edentatiile
E dezocluzia dintilor de partea inactiva n miscarea
de lateralitate
(pag. 105)
16 Directia si amplitudinea miscarilor
mandibulare sunt influentate local de:
A. prezenta contactelor premature si a interferentelor
ocluzale
B. duritatea alimentelor
C. determinantul muscular
D. determinantul posterior
E. determinantul anterior
(pag. 118, 119)
17 Care dintre urmatorii factori fac parte din
quinta lui Haman:
A. curba incisiva
B. panta incisiva
C. planul de ocluzie
D planul Camper
E. curba Spee
(pag. 128)
A. cea mai joasa

B. cea mai nalta
C. cea mai anterioara
D. cea mai posterioara
E cea mai asimetrica
(pag. 28)
11 Din punct de vedere anatomic, articulatia
temporo-mandibulara prezinta, n raport cu pozitia
meniscului articular, doua etaje:
A. suprameniscal
B. anteromezial
C. inframeniscal
D posterodistal
E distomeniscal
(pag. 31)
12 Din punct de vedere functional, articulatia
temporo-mandibulara permite:
A. miscari de protruzie
B. miscari de laterotruzie
C. miscari de translatie
D. miscari de rotatie
E. miscari libere
(pag. 31)
Tema nr.
41
Cmpul protetic edental total
E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si
*
1 Care din urmatoarele oase contribuie la
formarea palatului osos:
A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stnca osului temporal
D creasta zigomato-alveolara
E aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)
D 51
*
2 Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula
poate suferi urmatoarele modificari
A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor
mentoniere
B. arcul marginii libere al procesului alveolar se
micsoreaza
C. unghiul goniac se micsoreaza
D mandibula se retrudeaza
E apofiza coronoida capata progresiv forma
triunghiulara
(pag. 26)
*
3 n edentatia totala atrofia osului maxilar
superior prezinta urmatoarele caracteristici:
A. este centrifuga
B. este simetrica
C. poate ajunge pna la spina nasala anterioara
D este mai intensa n zonele biostatice.
E este mai intensa la nivelul insertiei frenurilor
(pag. 25)
*
4 Care din urmatoarele afirmatii sunt
caracteristice unui cmp protetic dur maxilar:
A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos
abundent
B. aderenta mucoasei la periost este slaba
C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire
D rugile palatine se accentueaza
E la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila
(pag. 25)
*
5 La nivelul modiolusului se insera urmatorii
muschi:
A. maseterul
B. buccinatorul
C. patratul barbiei
D milohioidianul
E genioglosul
(pag. 25)
*
6 Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele
caracteristici:
A. este foarte aderenta la periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. are o latime ntre 1-3mm
D are o latime ntre 1-5mm
E este situata la distanta de fundurile de sac
vestibulare
(pag. 25)
*
7 Nisa linguala retromolara se caracterizeaza
prin:
A. existenta muschiului palatoglos
B. existenta muschiului milohioidian
C. se recomanda extinderea protezei n aceasta nisa
D se afla situata pe partea vestibulara a tuberculului
piriform
E este determinata de existenta muschiului genioglos
(pag. 40)
8 Care din urmatoarele elemente morfologice
sunt situate pe fata interna a mandibulei:
A. apofizele genii
B. linia oblica externa
C. torusul mandibular
D linia oblica interna
E. gaurile mentoniere
(pag. 26)
9 Care din urmatoarele oase contribuie la

formarea palatului osos:
A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stnca osului temporal
D. lamele orizontale ale oaselor palatine
E aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)
10 Care din urmatoarele afirmatii sunt
caracteristice unui cmp protetic moale maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos
abundent
D. aderenta mucoasei la periost este slaba
E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
(pag. 25)
11 Care din urmatoarele elemente morfologice
sunt situate pe fata interna a mandibulei:
A. apofizele genii
B. linia oblica externa
C. torusul mandibular
D linia oblica interna
E. gaurile mentoniere
(pag. 26)
tuberculul piriform sunt corecte:
A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara
B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani
C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe
toata suprafata sa
D. este acoperit, la nceput, de o mucoasa groasa,
aderenta la periost
E. n treimea sa posterioara se insera ligamentul
pteriogomandibular
(pag. 27, 28)
muschii cobortori ai valului palatin sunt corecte:
A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern
B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin
C. modifica pozitia palatului moale n cursul emiterii
vocalei ,,A"
D sunt muschi cu insertie orizontala
E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei
prin manevra Valsalva
(pag. 35)
14 Care dintre urmatorii muschi se insera
perpendicular pe periferia cmpului protatic edentat
A. muschiul buccinator
B. muschiul milohioidian
C. muschiul genioglos
D muschiul orbicular
E. muschiul barbiei
(pag. 29)
15 Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin:
A. este delimitat anterior de frenul bucal
B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
C. este determinat de existenta muschiului maseter
D. acest spatiu se largeste pe masura atrofiei osului
alveolar
E. este delimitat anterior de apofiza
zigomatoalveolara
(pag. 35)
D 52
16 Care din urmatoarele elemente contribuie la

delimitarea zonei linguale laterale:
A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu
inferior
B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi
inferior
C. limita anterioara ajunge n dreptul spatiului dintre
canin si incisivul lateral inferior
D. limita anterioara ajunge n dreptul spatiului dintre
canin si premolarul unu inferior
E insertia muschiului genioglos
(pag. 41)
tuberculul piriform sunt corecte
A. are n majoritatea cazurilor o pozitie orizontala
B. cnd are o pozitie oblica nu se poate utiliza
C. pe el nu se monteaza dinti artificiali
D. utilizarea sa este posibila de regula n 2/3
anterioare
E. n zona sa vestibulara se pot insera fibre din
maseter
(pag. 42)
*
5 Mucoasa de coloratie normala, groasa,
aderenta se caracterizeaza prin:
A. nu este capabila sa suporte presiuni masticatorii
B. poate fi amprentata numai cu materiale
termoplastice
C. poate fi amprentata numai cu elastomeri de
consistenta medie
D prezinta sensibilitate mare
E. poate fi amprentata cu orice material de amprenta
(pag. 47)
*
6 O creasta edentata maxilara moderat
retentiva se caracterizeaza prin:
A. nu este favorabila mentinerii
B. este favorabila stabilitatii
C. va trebui despovarata
D necesita corectare chirurgicala
E va necesita amprentare cu materiale ce devin
elastice
(pag. 47)
*
7 Tipul fetei pacientului edentat total este
important la:
A. alegerea dintilor frontali inferiori
B. stabilirea nivelului planului de ocluzie
C. alegerea gradului de cuspidare a dintilor laterali
D. alegerea dintilor frontali superiori
E determinarea pozitiei de R.C.
(pag. 46)
8 Examenul limbii la edentatul total urmareste
analiza urmatoarelor aspecte:
A. volum
B. tonus
C. pozitie
D rolul n deglutitie cnd pacientul era dentat
E rolul n fizionomie
(pag. 48)
9 Care din urmatoarele elemente se au n
vedere n cadrul examinarii exobucale la edentatul
total:
A. tipul fetei
B. conturul obrajilor
C. profilul
D gradul de rezistenta al mucoasei cmpului protetic
mandibular
E pozitia limbii
(pag. 45)
10 Precizati ce tip de mucoasa se poate
constata, n cadrul examenului endobucal, la nivelul
zonei de sprijin a cmpului protetic edentat total
maxilar:
A. mucoasa groasa, aderenta
B. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica
C. mucoasa rezilienta
D. mucoasa cu bride longitudinale
E mucoasa fara epiteliu pavimentos stratificat
(pag. 46)
11 Examenul limbii la edentatul total urmareste
analiza urmatoarelor aspecte:
A. volum
B. tonus
C. pozitie
D rolul n deglutitie cnd pacientul era dentat
E rolul n fizionomie
(pag. 48)
Tema nr.
42
Examenul pacientului edental total
*
1 Care din urmatoarele elemente se au n
vedere n cadrul examinarii exobucale la edentatul
total:
A. prezenta exostozelor tuberozitare
B. conturul obrajilor
C. situarea foveelor palatine
D gradul de rezilienta al mucoasei cmpului protetic
mandibular
E pozitia limbii
(pag. 45)
*
2 Prin examenul exobucal se pot aprecia
urmatoarele modificari caracteristice edentatului
total:
A. stergerea santurilor perilabiale
B. marirea D.V. a etajului inferior
C. nfundarea buzelor
D pastrarea rosului buzelor
E simetrie faciala
(pag. 45)
*
3 Examenul exobucal prin palpare a
edentatului total poate preciza:
A. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei
B. modul de deplasare a apofizei coronoide
C. modul de deplasare al condililor
D gradul de atrofie al condililor
E existenta unor pareze faciale
(pag. 46)
*
4 n zona frontala un fren inserat aproape de
muchia crestei poate fi:
A. corectat chirurgical
B. ocolit doar de lingura individuala
C. ocolit doar de proteza finita
D acoperit de macheta din ceara
E utilizat pentru mentinerea protezei
(pag. 46)
D 53
Tema nr.
43
Amprentarea cmpului protetic edental total
*
lingurile individuale sunt corecte:
A. se confectioneaza pe modelul functional
B. nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala
C. sunt prevazute ntotdeauna cu mner
D nu pot fi confectionate distantat fata de model n
anumite zone
E se confectioneaza numai din placa de baza
(pag. 104)
*
2 Care sunt obiectivele amprentarii preliminare
n cadrul tratamentului edentatiei totale:
A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale
B. realizarea unui model preliminar pe care se va
confectiona lingura individuala mandibulara
C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie
D rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie
E rezolvarea problemelor legate de rapoartele
intermaxilare
(pag. 64)
*
lingurile individuale sunt corecte:
A. se confectioneaza pe modelul functional
B. nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala
C. se confectioneaza numai acrilat
D. pot fi confectionate distantat fata de model n
anumite zone
E se confectioneaza numai din placa de baza
(pag. 104)
*
4 Lingura individuala necesara amprentei
finale n edentatia totala trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
12 Care din urmatoarele elemente se

examineaza la pacientii vechi purtatori de proteze
totale:
A. toleranta materialului din care au fost confectionate
protezele totale
B. refacerea rapoartelor de ocluzie
C. tipul alimentatiei
D. existenta obiceiurilor vicioase
E posibilitatea utilizarii protezelor totale ca
portamprente individuale
(pag. 48)
13 n cadrul examinarii exobucale la edentatul
total se au n vedere:
A. existenta unor asimetrii
B. modificari de contur prin pierdere de substanta
C. amplitudinea deschiderii cavitatii orale
D directia de insertie a frenurilor
E gradul de rezilienta a mucoasei
(pag. 45)
14 Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci
cnd:
A. are o insertie posterioara
B. are o insertie anterioara
C. nu acopera versantele externe ale protezei
D nu permite protractia la modelarea marginii
linguale a amprentei
E. permite protractia la modelarea marginii linguale a
amprentei
(pag. 46)
15 n cadrul examenului endobucal se
analizeaza:
A. limita deschiderii cavitatii orale
B. tonicitatea orbicularului buzelor
C. conturul obrajilor
D prezenta ragadelor
E tipul fetei
(pag. 47)
16 n cazul protezarii cmpurilor protetice cu
bolta palatina n forma de ,,U" proteza va avea:
A. stabilitate redusa
B. adeziune redusa
C. sprijin deficitar
D. adeziune buna
E. sprijin bun
(pag. 47)
17 O creasta alveolara mandibulara bine
reprezentata poate sa prezinte:
A. retentivitate vestibulara frontala
B. sensibilitate la palpare
C. torus mandibular proeminent unilateral
D. creasta milohidiana ascutita
E torus mandibular situat pe fata vestibulara
(pag. 47)
A. sa fie realizata de la nceput cu perforatii n zona

de sprijin
B. sa nu depaseasca linia milohioidiana asa cum
recomanda Schreinemackers
C. sa fie la distanta de cmpul protetic excluznd
zona de contact cu mucoasa pasiv mobila
D sa fie intim aplicata pe model
E lingura maxilara sa nu aiba butoni de presiune
(pag. 122)
*
5 Dezinfectarea amprentelor se poate face cu:
A. alcool 45%
B. cloramina 3%
C. sulfat de potasiu 2%
D. glutaraldehida 2%
E paraformaldehida 1%
(pag. 129)
*
6 Amprenta functionala cu materiale
bucoplastice are urmatoarele caracteristici:
A. foloseste linguri individuale din placa de baza
B. din aceasta categorie face parte Adhesealul
C. reda toate detaliile de finete ale mucoasei
D nu permite corectarea amprentei prin repunerea de
material
E se indica pe cmpurile protetice cu retentivitati
mari
(pag. 114)
D 54
*
7 Prin amprenta preliminara se poate asigura
n totalitate:
A. mentinerea prin adeziune
B. nchiderea marginala interna
C. nchiderea marginala externa
D despovararea zonelor protetice negative
E mentinerea prin tonicitate musculara
(pag. 64)
8 Care sunt operatiunile necesare amprentarii
preliminare n terapia edentatiei totale:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprenta
D. alegerea tehnicii de amprentare
E alegerea lingurii individuale
(pag. 64)
9 Care sunt etapele amprentarii preliminare
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprenta
D. alegerea tehnicii de amprentare
E stabilirea nivelului planului de ocluzie
(pag. 64)
10 Ce criterii de clasificare a amprentelor
functionale cunoasteti:
A. n functie de actiunea amprentei asupra substatului
mucos
B. n functie de modalitatea de stabilire a limitelor si
grosimii marginilor amprentei
C. n functie de modalitatea de modelare functionala
marginala a amprentei
D n functie de modalitatea de determinare a
rapoartelor intermaxilare
E n functie de modalitatea de refacere a functiei
masticatorii
(pag. 105,106,107)
11 Ce caracteristici prezinta metoda
Schreinemackers de amprentare n edentatia totala:
A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc
creasta milohioidiana
B. lingura individuala mandibulara se ngroasa n
zona linguala centrala
C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura n
zona Ah
D amprenta preliminara se face cu stents
E amprenta finala se face cu materiale bucoplastice
(pag. 67)
nchiderea marginala a lingurii individuale n zona
linguala centrala sunt corecte:
13 n tehnica de amprentare descrisa de Herbst

controlul adaptarii lingurii individuale maxilare se
face n raport cu urmatoarele miscari:
A. deschiderea lenta a gurii pna la maxim
B. se mimeaza un surs fortat
C. umezirea buzelor
D. pacientul tuseste
E. pacientul efectueaza manevra Valsalva
(pag. 113)
14 Lingura standard necesara amprentei
preliminare trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii
A. sa tolereze ntre lingura si cmpul protetic un
spatiu de 3-5 mm
B. sa ajunga cu marginile n mucoasa mobila
C. sa aiba marginea linguala la 1-2 mm deasupra
liniei milohioidiene
D sa patrunda n spatiul sublingual
E. marginea sa posterioara sa depaseasca cu 1-2
mm linia Ah
(pag. 65)
15 n efectuare testelor Herbst, ce zona se
modeleaza la deschiderea maxima a gurii si la tuse:
A. regiunea incisivo-canino-maxilara
B. zona retrotuberozitara
C. zona Ah
D. zona vestibulara laterala (maseterina, la
mandibula)
E zona de insertie a constrictorului superior al
faringelui
(pag. 113)
16 Care sunt zonele cheie pentru asigurarea
nchiderii marginale a protezelor totale:
A. zonele perituberozitare
B. zona tuberculului piriform
C. zona linguala centrala
D. zona Ah
E zona vestibulara laterala mandibulara
(pag. 127)
17 Care sunt obiectivele amprentarii
preliminare ntr-o edentatie totala:
A. rezolva problemele legate de fonatie
B. rezolva problemele legate de sprijinul protezei
C. rezolva problemele de adeziune
D. da indicatii asupra zonei de realizare a nchiderii
marginale interne
E rezolva problemele de fizionomie
(pag. 64)
Tema nr.
44
Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total
*
1 Ce consecinte pot avea erorile n
nregistarea R.C. la edentatul total ?
A. proba spatulei este negativa
B. stabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D modificarea rosului buzelor
E. modificarea engramei de masticatie
(pag. 149)
A. n aceasta zona marginea lingurii va fi foarte

subtire
B. n aceasta regiune actioneaza muschiul genioglos
C. nchiderea marginala se face pentru pozitia de
repaus a limbii
D. nchiderea marginala se face pentru pozitia de
propulsie a limbii
E verificare corectitudinii nchiderii se face prin
aplicare de presiuni orovestibulare pe mnerul lingurii
(pag. 112)
D 55
*
2 La realizarea relatiei centrice prin nscriere
grafica intraorala se utilizeaza unghiul numit:
A. Bennett
B. Bonwill
C. Cristensen
D Goniac
E. Gotic
(pag. 144)
*
3 Bordura de ocluzie a sablonului maxilar
trebuie sa aiba urmatorele dimensiuni:
A. n regiunea frontala, grosimea de 4 mm
B. n regiunea frontala, naltimea de 10 mm
C. n regiunea laterala, naltimea de 8 mm si latimea
de 6 mm
D la nivelul tuberozitatii, valul de ocluzie va avea o
latime egala cu a tuberozitatii
E bordurile de ocluzie se termina la 2 mm anterior de
linia Ah
(pag. 132)
*
4 Prin ce metode se poate face determinarea
relatiei centrice la edentatul total:
A. prin pronuntarea repetata a fonemei ,,N"
B. metoda Boianov
C. metoda reflexului molar
D metoda reflexului premolar
E metoda nscrierii unghiului Bennett
(pag. 145)
*
5 Cum se numeste testul care pentru
determinarea spatiului minim de vorbire foloseste
fonema
A. Robinson
B. Wild
C. Silverman
D Fox
E Willis
(pag. 142)
*
6 Nivelul fetei ocluzale a bordurii sablonului de
ocluzie mandibular se plaseaza:
A. cu 2 mm sub marginea buzei inferioare
B. la limita inferioara a treimii superioare a
tuberculului piriform
C. la limita inferioara a treimii mijlocii a tuberculului
piriform
D la nivelul marginii inferioare a buzei superioare
E la tineri depaseste cu 2 mm buza inferioara
(pag. 133)
*
7 Cum se numeste unghiul utilizat la realizarea
relatiei centrice prin nscrierea grafica intraorala:
A. Wild
B. Bonwill
C. Fox
D Goniac
E. Gotic
(pag. 148)
8 Ce consecinte poate avea supraevaluarea
D.V.O. la edentatul total:
A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerata a dintilor
C. vizibilitate redusa a rosului buzelor
D santurile periorale accentuate
E. oboseala musculara permanenta
(pag. 142)
9 Precizati care din urmatoarele afirmatii

reprezinta etape ale fazei de determinare a relatiilor
intermaxilare la edentatul total:
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului
superior
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie
D. determinarea dimensiunii verticale a etajului
inferior al fetei
E determinarea si nregistrarea miscarii de propulsie
a mandibulei
(pag. 131)
10 Ce consecinte poate avea
supradimensionarea D.V.O.:
A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerata a dintilor
C. vizibilitate redusa a rosului buzelor
D santurile periorale accentuate
E. oboseala musculara permanenta
(pag. 142)
11 Ce consecinte pot avea erorile n
nregistarea R.C ?
A. proba spatulei este pozitiva
B. instabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D modificarea rosului buzelor
E. modificarea engramei de masticatie
(pag. 149)
12 Ce indicatii sunt necesare a fi trimise spre
laborator n scopul alegerii si montarii dintilor
A. trasarea liniei mediane pe sabloanele de ocluzie
B. trasarea liniei sursului pe sabloanele de ocluzie
C. trasarea liniilor caninilor pe sabloanele de ocluzie
D. alegerea formei si culorii dintilor
E gradul de supraocluzie laterala
(pag. 149,150)
13 Marirea DVO se manifesta prin:
A. aparitia zgomotelor de castagnete
B. vizibilitatea exagerata a dintilor
C. diminuarea rosului buzelor
D. tramatizarea continua a substratului osos
E marirea spatiului de inocluzie fiziologica
(pag. 142)
14 Care din urmatoarele afirmatii privind relatia
de postura mandibulara sunt corecte:
A. dimensiunea sa verticala este cu 4 mm mai mica
ca DVO
B. nu ramne constanta dupa pierderea dintilor
C. reprezinta 3/5 din distanta Nasospinalis anterior Gnation, masurata cu gura larg deschisa
D. corectitudinea sa se poate verifica prin metoda
Willys
E n aceasta pozitie se efectueaza deglutitia
(pag. 139)
15 n functie de ce repere se face alegerea
dintilor frontali superiori utilizati n protezarea
edentatiei totale:
A. de nivelul liniei sursului
B. de nivelul planului bizigomatic
C. de nivelul planului Camper
D. de liniile caninilor
E. de linia medio-sagitala
(pag. 150)
D 56
16 Ce distante se compara cu ocluzometrul

Willis:
A. distanta Nasion - Subnasale
B. distanta dintre unghiul extern al ochiului si fanta
labiala
C. distanta intercomisurala
D distanta Ophrion - Subnasale
E. distanta Subnasale - Gnation
(pag. 139)
17 Subevaluarea DVO se caracterizeaza prin:
A. dintii se afla permanent n contact
B. facies mbatrnit
C. accentuarea santurilor periorale
D micsorarea coridorului bucal
E. aparitia perleche-ului
(pag. 143)
*
5 La controlul arcadelor artificiale ale
machetelor protezelor totale se urmareste:
A. acoperirea a 2/3 anterioare ale tubercululor
piriformi
B. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor
laterali
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D modelarea concava a versantelor linguale ale
machetelor protezelor mandibulare
E modelarea convexa a versantelor vestibulare ale
machetelor protezelor.
(pag. 207)
*
6 Care dintre urmatoarele materiale nu se
utilizeaza pentru realizarea bazei protezelor totale:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat autopolimerizabil roz
D acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale
reziliente
E acrilat termopolimerizabil combinat cu fibre de
carbon.
(pag. 222)
*
controlul machetelor protezelor totale sunt corecte:
A. naltimea frontalilor superiori trebuie sa se
ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursului
B. dintii laterali maxilari sa fie montati pe tuberozitati
C. dintii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei
D linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea
trasata pe model
E cei sase dinti frontali maxilari nu trebuie sa ocupe
spatiul dintre cele doua linii ale caninilor.
(pag. 207)
8 Care din urmatorii factori determina
pronuntarea incorecta a fonemei ,,S,, la controlul
fonetic al machetelor protezelor totale:
Tema nr.
45
Proba machetelor
*
1 Ce linii de referinta trebuie trasate pe
modelele de lucru n scopul realizarii machetelor
protezelor totale:
A. linia bicomisuala
B. linia ce corespunde mijlocului crestelor edentate
C. curbura incizala
D orizontala de la Frankfurt
E planul bazal al mandibulei
(pag. 206)
*
2 La proba machetelor protezelor totale n
cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala marita:
A. pacientul are un facies crispat
B. aspectul fetei este mbatrnit
C. santurile periorale sunt accentuate
D rosul buzelor este diminuat
E buzele intra n contact cu usurinta.
(pag. 214)
*
3 n care dintre situatiile enumerate mai jos
este necesara remontarea dintilor artificiali:
A. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare
din punct de vedere al formei
B. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare
din punct de vedere al culorii
C. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare
din punct de vedere al dimensiunii
D. montarea dintilor laterali n afara crestei
E montarea dintilor frontali superiori n afara crestei.
(pag. 218)
*
4 La controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale se urmareste:
A. corespondenta dintre linia mediana si linia
interincisiva
B. ocuparea de catre frontalii superiori a spatiului
dintre liniile caninilor
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D realizarea unitatilor masticatorii de cte trei dinti
E respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor
laterali
(pag. 207)
A. montarea dintilor frontali superiori prea

vestibularizati
B. montarea dintilor frontali inferiori prea lingualizati
C. montarea dintilor frontali superiori prea oralizati
D montarea dintilor laterali superiori pe mijlocul
crestei edentate
E. prelungirea machetei protezei mandibulare la
nivelul tuberculului piriform
(pag. 217, 218)
controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor
totale sunt corecte:
A. sa se opreasca la 4 mm de fundurile de sac ale
modelelor functionale
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculilor piriformi
C. papilele interdentare sa fie modelate concav
D versantele linguale al machetei mandibulare sa fie
modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie
modelate convex
(pag. 207)
D 57
10 La examinarea cu gura ntredeschisa a

machetelor protezelor totale se urmareste:
A. linia mediana interincisiva superioara sa se
suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. curbura vestibulara sa fie asimetrica
C. latimea celor sase frontali superiori sa se
ncadreze ntre cele doua comisuri bucale
D. sa existe o armonie ntre forma, culoarea si
marimea dintilor si aspectul somatic general al
pacientului
E ndiferent de vrsta, dintii frontali sa fie vizibili n
totalitate.
(pag. 211)
11 Care dintre urmatoarele afirmatii elaborate
de FRUSH si FISHER privind montarea dintilor sunt
corecte:
A. curbura incizala este mai accentuata la barbati si
mai aproape de linia dreapta la femei
B. linia coletului incisivului central superior este mai
jos dect cea a incisivului lateral
C. anomaliile n pozitionarea dintilor trebuie
reproduse simetric pe ambele hemiarcade
D. diastemele si tremele scad rezistenta mecanica a
protezelor
E. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina
fizionomic ceilalti dinti frontali.
(pag. 212)
12 La proba machetelor protezelor totale n
cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala micsorata:
A. pacientul are un facies crispat
B. buzele nu intra n contact
C. dintii sunt prea vizibili
D. santurile periorale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat.
(pag. 214)
13 Care dintre urmatoarele situatii pot apare la
controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate n cavitatea orala:

A. fonema V seamana cu F cnd dintii superiori
sunt prea scurti
B. fonema V seamana cu F cnd dintii superiori
sunt prea lungi
C. fonema F seamana cu V cnd dintii superiori
sunt prea scurti
D. fonema F seamana cu V cnd dintii superiori
sunt prea lungi
E fonema V seamana cu F cnd proteza este
prea groasa n zona rugilor palatine.
(pag. 218)
A. fonema K este alterata cnd dintii superiori sunt
oralizati
B. fonema K este alterata cnd dintii superiori sunt
vestibularizati
C. fonema K este alterata cnd macheta superioara
este prea extinsa posterior
D. fonema K este alterata cnd macheta superioara
este prea groasa n regiunea posterioara
E fonema K este alterata cnd dintii superiori sunt
prea scurti
(pag. 218)
A. fonema T se aude ca D cnd dintii superiori
sunt oralizati
B. fonema T se aude ca D cnd dintii superiori
sunt vestibularizati
C. fonema D se aude ca T cnd dintii superiori
sunt oralizati
D. fonema D se aude ca T cnd dintii superiori
sunt vestibularizati
E fonema T se aude ca D cnd dintii superiori
sunt scurti
(pag. 218)
17 n care dintre situatiile prezentate mai jos
este necesara remontarea dintilor:
A. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara
si linia mediana
B. montarea dintilor laterali n afara crestelor
C. montarea dintilor frontali n afara crestelor
D montarea dintilor laterali pe creasta
E. rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare.
(pag. 218)
A. fonema S are o emisie suierata cnd ntre varful

limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. fonema S are o emisie suierata cnd ntre varful
limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. fonema S are o emisie ca un zzit cnd ntre
varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea
mare
D. fonema S are o emisie ca un zzit cnd ntre
varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
E fonema S are o emisie suierata cnd macheta
este prea groasa n zona rugilor palatine.
(pag. 217)
D 58
Tema nr.
46
Aplicarea si adaptarea protezelor totale
*
1 Controlul extraoral al protezelor totale
urmareste:
A. verificarea stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintilor artificiali
C. nivelul de plasare al liniei sursului
D verificarea situarii limitei posterioare a protezei
maxilare la nivelul zonei Ah
E econtrolul echilibrului ocluzal
(pag. 223)
*
2 La controlul extraoral al protezelor totale nu
se urmareste:
A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea polimerizarii protezei
C. verificarea prelucrarii protezei
D. verificarea fonatiei
E decelarea asperitatilor de pe fata mucozala.
(pag. 223)
*
3 Pentru neadaptarea la protezele totale nu
este este incriminata:
A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D anxietatea deosebita a pacientului
E dorinta de esec a pacientului.
(pag. 230)
*
4 Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor
nu se folosesc:
A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D peroxizi alcalini
E hipocloriti alcalini.
(pag. 234)
*
5 Dupa aplicarea protezei n cavitatea orala,
pacientul este chemat la control dupa urmatorul
interval:
8 Ce indicatii se dau pacientului odata cu

aplicarea protezelor totale n cavitatea orala:
A. mesele sa fie reduse ca volum si dese
B. alimentele sa aiba consistenta crescuta
C. sectionarea alimentelor sa se realizeze cu cutitul
nainte de coinsumarea lor
D. executarea de exercitii fonetice
E. igienizarea protezelor totale cu apa si spun
(pag. 231, 232, 233)
9 Dupa aplicarea protezelor totale n cavitatea
orala se urmareste:
A. controlul stabilitatii
B. echilibrarea ocluzala
C. verificarea polimerizarii
D. verificarea mentinerii
E. controlul fizionomiei.
(pag. 224)
10 Desprinderea protezei de pe cmpul protetic
n pozitia de repaus presupune:
A. margini vestibulare prea lungi
B. margini vestibulare prea scurte
C. margini vestibulare prea groase
D margini vestibulare prea subtiri
E. nedegajarea frenurilor bucale.
(pag. 225)
11 Bascularea transversala a protezelor totale
apare cnd:
A. dintii laterali sunt montati pe creasta
B. dintii laterali sunt montati n afara crestei
C. dintii frontali sunt montati n afara crestei
D torusul palatin a fost foliat
E. torusul palatin nu a fost foliat.
(pag. 226)
12 Purtatorilor de proteze totale li se
recomanda:
A. mese reduse ca volum si dese
B. sectionarea alimentelor cu dintii frontali
C. sectionarea alimentelor cu cutitul si plasarea lor n
dreptul premolarilor
D. masticatia perfecta a alimentelor
E. masticatia unor alimente putin voluminoase.
(pag. 231)
13 Pentru neadaptarea la protezele totale sunt
incriminate:
A. dorinta de esec a pacientului
B. anxietatea deosebita a pacientului
C. anxietatea deosebita a medicului
D. pretentiile absurde ale pacientului
E existenta unor experiente stomatologice negative
ale medicului.
(pag. 230)
14 Solutia Mc Collum, de curatire a protezelor,
contine:
A. tripsina
B. lipaza
C. amilaza
D pepsinogen
E. EDTA.
(pag. 234)
A. 10 - 20 ore
B. 25 48 ore
C. 3 zile
D 7 zile
E 10 zile.
(pag. 230)
*
6 Care sunt la ora actuala cele mai folosite
substante pentru dezinfectia protezelor:
A. enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D hipocloritii alcalini
E hipocloritii acizi.
(pag. 234)
*
7 Care este cea mai simpla metoda de evitare a
depunerilor tartrice pe proteze:
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea acizilor diluati
D folosirea enzimelor
E folosirea hipocloritilor alcalini.
(pag. 233)
D 59
15 Acizii folositi pentru curatirea protezelor

sunt:
A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic
D. acidul acetic
E acidul azotic.
(pag. 234)
16 Din punct de vedere fizionomic, proteza
totala trebuie sa realizeze:
A. estomparea santurilor periorale
B. accentuarea santurilor periorale
C. refacerea dimensiunii verticale
D scaderea dimensiunii verticale
E. mbunatatirea conturului buzelor.
(pag. 233)
17 Senzatia de voma aparuta n primele zile
dupa aplicarea protezei totele maxilare se poate
datora:
A. dimensiunii verticale supraevaluate
B. dimensiunii verticale subevaluate
C. extinderii protezei dincolo de linia Ah
D extinderii protezei pna la linia Ah
E. neajungerii protezei la nivelul liniei Ah.
(pag. 232)
*
5 n tratamentul stomatitelor imediate totate,
nu se recomanda:
A. suprimarea imediata a protezei
B. lavaj cu solutii antiseptice slabe
C. administrarea de antihistaminice
D. administrarea de beta-blocante
E vitaminoterapie.
(pag. 279)
*
6 Care dintre urmatoarele semne clinice nu
este caracteristic leziunilor de decubit:
A. tumefactia edematoasa
B. mirosul fetid
C. flora microbiana moderata
D adenopatia inconstanta
E absenta diskeratozei.
(pag. 280)
*
7 Stomatopatiile tardive totale datorate bolilor
generale apar mai frecvent n:
A. gastrita Menetrier
B. ulcerul gastric
C. ulcerul duodenal
D. diabet
E scleroza n placi.
(pag. 281)
8 La pacientii cu stomatita protetica care
prezinta fenomene de intoleranta subiectiva se
impune:
A. nlocuirea imediata a protezei vechi cu una noua.
B. Eliminarea tuturor factorilor etiologici presupusi.
C. Captusirea directa a protezei vechi.
D. Instituirea unui regim de igiena riguros att n ceea
ce priveste piesa protetica ct si cavitatea bucala.
E. Respectarea perioadelor de relaxare a tesuturilor
subiacente protezei.
(pag. 278)
9 Hiperplaziile marginale datorate actiunii
iritative a marginilor protezelor se manifesta sub
urmatoarele forme anatomo-patologice:
A. papilm
B. sarcom
C. epulide
D. epiteliom
E osteom.
(pag. 280)
10 Eroziunile date de marginile protezelor totale
se localizeaza mai frecvent la nivelul:
A. liniei oblice interne
B. crestei zigomato-alveolare
C. zonei Ah datorita lipsei gravarii
D. frenurilor nedegajate
E. bridelor nedegajate.
(pag. 278)
11 Diferentierea dintre leziunile de decubit
produse de protezele totale si leziunile maligne, se
face urmarind:
Tema nr.
47
Stomatopatiile protetice la edentatul total
*
1 Stomatita protetica este determinata de:
A. Candida albicans.
B. Traumatismul exercitat de proteza.
C. Boli sistemice ce determina fragilitate vasculara.
D Monomerul rezidual al polimetilmetacrilatului.
E. Etiologia stomatitei protetice este plurifactoriala.
(pag. 277)
*
2 Care dintre urmatoarele afectiuni nu creaza
premize pentru aparitia stomatopatiilor
A. insuficienta renala cronica
B. scleroza n placi
C. diabetul zaharat
D ateroscleroza
E bolile vasculare.
(pag. 275)
*
3 Factorul lacal care nu determina
stomatopatii este:
A. igiena necorespunzatoare a pieselor protetice
B. imperfectiunile de executie a protezei
C. scaderea temperaturii locale sub piesa protetica
D microporozitatile acrilatului
E purtarea ndelungata de proteze
necorespunzatoare
(pag. 276)
*
4 Care dintre urmatoarele forme clinice de
stomatopatii nu reprezinta reactii tardive bazale:
A. leziunile eritemato-congestive
B. hipertrofiile
C. hiperplaziile
D. eroziunile in situ
E ulceratiile bazale.
(pag. 278)
A. prezenta diskeratozei
B. prezenta halenei fetide
C. consistenta leziunilor
D marimea leziunilor
E. localizarea leziunilor.
(pag. 280)
D 60
Tema nr.
48
Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare
D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale
protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timisoara,
2001
12 Leziunile de decubit produse de protezele

totale se caracterizeaza prin:
A. margini indurate
B. absenta mirosului fetid
C. flora microbiana abundenta
D frecvent diskeratoza
E. absenta diskeratozei.
(pag. 280)
13 Atitudinea terapeutica fata de eroziunile
produse de protezele totale consta n:
A. marcarea zonei perilezionale
B. marcarea ulceratiei n sine
C. tratament antiinflamator local
D. lustruirea protezei
E nelustruirea protezei.
(pag. 279)
14 Care dintre urmatorii factori sunt incriminati
de teoria chimico-toxica n producerea
stomatopatiilor protetice:
A. Candida albicans
B. monomerul acrilic
C. colorantii
D Streptococul mutans
E Streptococul salivarius
(pag. 276)
15 Care dintre urmatoarele teorii sunt
incriminate n producerea stomatopatiilor protetice:
A. teoria bacterio-toxica
B. teoria fosfatazei alcaline
C. teoria fosfatazei acide
D. teoria alergica
E. teoria fragilitatii capilare.
(pag. 276)
16 Care dintre urmatorii factori pot contribui la
producerea stomatopatiilor protetice:
A. cresterea temperaturii sub proteza
B. scaderea temperaturii sub proteza
C. imperfectiunile de executie ale protezei
D igiena foarte buna a protezei
E. microporozitatile acrilatului.
(pag. 275)
17 Tratamentul profilactic al stomatopatiilor
protetice consta n:
A. tratamentul afectiunilor generale
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor iritante
D administrarea de antiinflamatorii
E instituirea antibioterapiei.
(pag. 281)
*
1 Fatetele vestibulare ceramice sunt
contraindicate n:
A. anomalii de forma
B. fisuri amelare
C. bruxism
D nchideri de diasteme
E anomalii de forma.
(pag. 211)
*
2 Contraindicatiile coroanei mixte sunt:
A. dinti oralizati
B. ocluzii adanci acoperite
C. pacienti tineri sub 20 ani
D incongruente dento-alveolare cu inghesuire
E frontali inferiori.
(pag. 238)
*
3 Componenta fizionomica a CM trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
A. confera aspect estetic
B. participa obligatoriu la realizarea ariilor proximale
de contact
C. in toate situatiile fetele ocluzale se realizeaza
fizionomic
D protejeaza limita cervicala a bontului
E poate acoperii in totalitate bontul dentar.
(pag. 239)
*
4 Indicatiile incrustatiilor metalo-ceramice:
A. cavitati ocluzale
B. cavitati aproximale pe dintii frontali
C. in cavitati mari,cu distructii subgingivale
D ca elemente de agregare
E in scop fizionomic.
(pag. 205)
*
5 Amprenta pentru realizarea unei incrustatii
compozite se ia cu urmatoarele materiale:
A. alginat
B. gips
C. siliconi de condensare
D. siliconi de aditie
E materiale termoplastice.
(pag. 195)
*
6 Retentia unei incrustatii intracoronare (inlay)
se realizeaza prin:
A. gravaj acid
B. cimentare adeziva
C. incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva
D refacereastransa a punctelor de contact
interdentar
E brunisarea incrustatiei.
(pag. 192)
D 61
*
7 Luciul fetei vestibulare a coroanelor Jacket
din acrilat se obtine astfel:
A. introducerea in tipar a pulberii si lichidului separat
B. asezarea unei folii de celofan peste pasta acrilica
inainte de inchiderea chiuvetei
C. omogenizarea perfecta a pastei de acrilat
D prelucrarea inainte de racire
E racirea brusca a chiuvetei.
(pag. 230)
8 Indicatiile coroanei Jaket ceramice sunt:
A. fracturi ale marginilor incizale
B. discromii ale frontalilor
C. dinti scurti
D. anomalii de forma
E la sportivi.
(pag. 229)
9 In comparatie cu obturatuiile din amalgam,
incrustatiile din aliaje nobile prezinta urmatoarele
avantaje:
A. sunt mai usoare, datorita greutatii specifice a
aurului
B. economia de tesuturi dure dentare la nivelul
istmului
C. contacte interdentare, crestele marginale si
ambrazurile sunt refacute perfect
D volumul mai mic
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)
10 Incrustatiile pot fi folosite in cazul:
A. dintilor laterali cu leziuni coronare reduse, pentru a
evita bimetalismul
B. parodontitelor marginale, ca sine fixe de
imobilizare
C. edentatiilor frontale reduse ca elemente de
agregare
D edentatiilor intercalate extinse ca elemente de
agregare
E unor pacienti cu igiena deficitara
(pag. 193)
11 Avantajele inlay-urilor ceramice:
A. estetica buna
B. pret de cost redus
C. corecturileocluzale,dupa cimentare sunt usor de
facut
D. radioopacitate
E adaptarea marginala se obtine prin brunisare.
(pag. 201)
12 Indicatiile fatetelor vestibulare:
A. anomalii de forma
B. predispozitie la carie
C. inchideri de diasteme
D igiena bucala defectuoasa
E. prezenta de fisuri amelare.
(pag. 211)
13 Indicatiile coroanelor partiale:
A. element de agregare in edentatiile laterale extinse
B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse
C. cresterea rezistentei la fracturare a dintilor prin
protejare matalica a tesuturilor dentare restante
D dinti devitali
E dinti cu diplazii de smalt pe fata vestibulara.
(pag. 215)
14 Indicatiile protetice ale coroanelor de invelis:

A. abrazii patologice
B. pentru a prevenii uzura dentara datorata frictiunii
exercitata de elementele de mentinere si stabilizare a
protezelor mobilizabile
C. elemente de agregare ale puntilor
D. elemente ale sinelor de contentie
E. elemente de ancorare in protezarea mobilizabila.
(pag. 222)
15 Caracteristicile coroanelor turnate cu
grosime totala:
A. peretii laterali de dimensiuni egale
B. fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu
bontul dentar
C. stabilitatea coroanei se obtine pirn frictiune
D ablatia coroanei se face relativ usor
E. variatiile termice sunt transmise bontului.
(pag. 223)
16 Indicatiile coroanei Jacket ceramice:
A. pacienti tineri din considerente fizionomice
B. discromii ale frontalilor
C. ocluzii adanci acoperite
D. anomalii de forma si pozitie cand nu poate fi
aplicat tratament ortodontic
E dinti frontali care prezinta strangulari cervicale.
(pag. 229)
17 Dezavantajele unei coroane Jacket din RDC:
A. duritate exagerata
B. tehnologie de laborator complicata
C. mentinetea stopurilor ocluzale in timp nu este certa
D obligatoriu cimentarea este adeziva
E. nu exista date peste 7 ani privind stabilitatea.
(pag. 223)
Tema nr.
49
Principiile prepararii dintilor n protezarea fixa
Timisoara,
2001
*
1 Retentia unei proteze fixe nu este
conditionata de:
A. geometria bontului
B. obligativitatea tratamentului endodontic
C. rugozitatea suprafetei bontului
D tipul fixarii
E grosimea stratului de ciment.
(pag. 549)
*
2 Un dinte se prepara pentru o corona de
nvelis ca element de agregare n urmatoarele
situatii:
A. se realizeaza o punte cu extensie meziala
B. limita cervicala a preparatiei se plaseaza
subgingival
C. cnd coroana partiala este contraindicata
D pentru conservarea vitalitatii organului pulpar
E pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure.
(pag. 546)
D 62
*
3 Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza
mai mult pe:
A. tipul fixarii
B. grosimea stratului de ciment
C. geometria bontului
D materialul din care se confectioneaza restaurarea
E numarul posibilelor axe de insertie.
(pag. 549)
*
4 Dezavantajele charfrein-ului sunt:
A. nchidere marginala deficitara
B. grosimea insuficienta a marginilor restaurarii
C. unghiul intern rotunjit mpiedica acumularea de
stress
D prepararea este laborioasa
E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot
aparea probleme legate de retentie.
(pag. 574)
*
5 Profilul de emergenta n treimea cervicala
trebuie conformat astfel:
A. drept pentru a facilita accesul mijloacelor de
igienizare
B. supraconturat pentru a evita depunerile de placa
dentara
C. concav pe fata linguala pentru a asigura spatiul
pentru limba
D convex pe fata vestibulara pentru a nu jena
contractia muschiului orbicular
E fizionomic pe fetele vestibulare.
(pag. 609)
*
6 Marginile restaurarilor protetice trebuie
plasate:
A. n santul gingival,acesta fiind o zona lipsita de
carii
B. ct mai profund n sulcus pentru a evita inflamatiile
gingivale
C. n santul gingival pentru a evita acumularea de
placa
D. supragingival ori de cte ori este posibil
E diferentiat pe fetele proximale ale aceluiasi dinte.
(pag. 612)
*
7 n cazul dintilor cu suport parodontal redus
se recomanda ca zona terminala a preparatiei
plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze n:
9 Principiul biomecanic n prepararea dintilor

se refera la:
A. conservarea tesuturilor dure restante
B. rezistenta structurala
C. mentinerea protezei pe cmpul protetic
D. integritatea marginala
E ncadrarea protezei n morfologia arcadei.
(pag. 545)
10 Principiul de conservare a structurilor
dentare nseamna:
A. evitarea prepararii exagerate a bontului
B. ndepartarea unei cavitati uniforme de tesuturi
dentare
C. protejarea parodontiului marginal n timpul
prepararii
D. restaurarea va fi conceputa nct sa consolideze si
sa protejeze tesuturile restante
E respectarea integritatii marginale a preparatiei.
(pag. 546)
11 Unghiul de convergenta ocluzala n cazul
unor restaurari ample are urmatoarea valoare:
A. valoarea medie este de 10 la frontali
B. valoarea medie este de 5 la frontali
C. valoarea optima este de 6
D valoarea medie este de 10 la molari
E. valoarea medie este de 22 la molari.
(pag. 553)
12 Stabilitatea unei restaurari protetice fixe
depinde de urmatorii factori:
A. topografia bontului pe arcada
B. lungimea bontului
C. diametrul bontului
D. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale
E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare.
(pag. 556)
13 Prepararea bontului cu prag are urmatoarele
indicatii:
A. restaurari integral ceramice
B. CMMP,pe fata vestibulara
C. CMMC,pe fata vestibulara si pe jumatatea
vestibulara a fetelor proximale
D. evolutia unei carii n zona cervicala
E fracturi coronare longitudinale cu evolutie
subgingivala.
(pag. 571)
14 Avantajele pragului cu bizou:
A. usor de realizat
B. parodontiul marginal este protejat n timpul
prepararii bontului
C. limita prepararii este bine definita
D. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia
marginala a bontului
E plasarea marginii restauratiei se poate realiza si
supragingival.
(pag. 572)
15 Urmatorele afirmatii referitoare la ambrazuri
sunt adevarate:
A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz
B. ambrazurile ocluzale formeaza un unghi ascutit
C. rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a
doi dinti vecini
D. ambrazurile cervicale au forma triunghiulara
E. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit.
(pag. 597)
A. muchie de cutit
B. charfrein
C. prag cu bizou
D prag nclinat
E bizou.
(pag. 615)
8 Principiile biologice de preparare a dintilor
sunt:
A. conservarea tesuturilor dentare apicale
B. integritatea marginala
C. integrarea ocluzala a restaurarii
D. protectia biologica a pulpei dentare
E rezistenta structurala a materialului protezei
dentare.
(pag. 545)
D 63
16 Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe

urmatoarele mecanisme de actiune:
A. contururi de autocuratire
B. stimulare gingivala
C. actiunea antagonica a grupelor musculare
D libertatea de miscare a mandibulei n miscarile
functionale
E. protectia marginilor gingivale.
(pag. 606)
17 Pentru individualizarea contururilor
suprafetelor vestibulare si orale se va tine seama de:
A. raporturile ocluzale cu antagonistii
B. lungimea coroanei clinice
C. exigentele fizionomice
D. arhitectura tisulara
E. conturul dintilor adiacenti.
(pag. 608)
*
5 Avantajele cimentului fosfat de zinc sunt:
A. poate fi preparat cu usurinta
B. adeziune buna de bont si proteza
C. lipsa solubilitatii n fluidele bucale
D actiune antibacteriana n timp datorata oxidului de
zinc
E transluciditate n strat subtire.
(pag. 992)
6 Fixarea provizorie a puntii dentare se
A. dureaza de obicei 1-2 saptamni
B. se poate extinde pna la sase luni
C. nu se indica n cazul restaurarile unidentare
D. permite realizarea unor retusuri ocluzale
E nu permite efectuarea tratamentului endodontic
(pag. 988)
7 Adaptarea proximala a protezelor fixe n
cavitatea bucala se verifica astfel:
A. cu ajutorul hartiei de articulatie de 22,5mm plasata
ntre suprafetele proximale
B. sub presiune ocuzala
C. cu ajutorul siliconilor de condensare destinati
acestui scop
D. cu ajutorul firului de matase
E. sub presiune digitala.
(pag. 982)
8 Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont
poate fi determinata de:
A. resturi de ciment provizoriu
c.margini cervicale nefinisate
d.existenta unor arii de contact prea strnse
B. plusuri pe suprafata interna a componentei
metalice
C. margini cervicale nefinisate
D. existenta unor arii de contact prea strnse
E prepararea bonturilor cu prag cervical n cazul
protezelor fixe confectionate din aliaje nobile.
(pag. 983)
9 Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice
fixe se verifica astfel:
A. cu ajutorul hrtiei de articulatie
B. verificarea rapoartelor ocluzale se face n
IM,ORC,miscari de lateralitate si protruzive
C. n cazul restaurarilor unidentare se verifica numai
n IM
D la nivelul intermediarilor din zonele laterale cuspizii
vestibulari inferiori circumscriu cuspizii vestibulari
superiori
E n zonele laterale, cuspizii orali superiori si inferiori
trebuie sa realizeze raport cap la cap.
(pag. 984)
10 Pentru a evita distantarea coroanelor de
suprafetele bontului n timpul cimentarii se
procedeaza astfel:
Tema nr.
50
Adaptarea si fixarea protezelor fixe
Timisoara,
2001
*
1 Verifcarea raporturilor ocluzale n
protezarea prin punte dentara nu se face n:
A. intercuspidare maxima
B. ocluzie de relatie centrica
C. miscari de lateralitate
D miscari protruzive
E. pozitia de repaus mandibular
(pag. 984)
*
2 Durerea care apare n timpul cimentarii PPF
cu cimenturi FOZ se datoreaza:
A. refluarii cervicale a excesului de ciment
B. aciditatii cimentului
C. dilatatiei de priza a cimentului care produce naltari
de ocuzie
D hiperesteziei dentinare
E lipsa protezarii provizorii a bonturilor.
(pag. 992)
*
3 Curatirea bontului n vederea cimentarii
definitive se face astfel:
A. n cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei solutii
de 10% de poli-acid acrilic
B. stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior cu
neofalina
C. stergerea cu alcool
D uscarea cu un jet de aer cald
E n cazul utilizarii cimenturilor ionomer de sticla
izolarea trebuie sa fie perfecta
(pag. 1001)
*
4 Senzatia de presiune dupa cimentarea
protezelor fixe se datoreaza:
A. unor contacte proximale prea strnse
B. suprafata ocluzala supradimensionata
C. resturilor de ciment ramase sub intermediari
D contacte premature si interferente ocluzale
E suprafata ocluzala realizata fara modelaj ocluzal.
(pag. 1007)
A. crearea de santuri pe suprafata bontului

B. lacuirea bontului
C. eroziunea galvanica a suprafetei interne a
coroanei
D slefuirea suprafetei interne a coroanei
E confectionarea modelului din materiale cu un
coeficient de expansiune crescut.
(pag. 986)
D 64
11 Capacitatea de curgere a cimentului este

influentata de:
A. temperatura mediului ambiant
B. tipul de ciment
C. conditiile de pastrare a cimentului
D. raportul pulbere-lichid
E. marimea particulelor de pulbere.
(pag. 987)
12 Indicatiile cimentarii provizorii sunt:
A. sub presiune masticatorie se va produce
adaptarea ocluzala a restaurarilor fixe
B. verificarea aspectului fizionomic
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D cnd dintele stlp de punte prezinta un dispozitiv
corono-radicular
E n cazul protezelor cu sprijin implantar.
(pag. 988)
13 Urmatoarele afirmatii privind cimentarea
provizorie sunt adevarate:
A. se folosesc cimenturi temporare pe baza de oxid
de zinc cu sau fara eugenol
B. se folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu
fara uleiuri eterice
C. pentru o buna adaptare a restaurarii consistenta
pastei trebuie sa fie crescuta
D cimentul ZOE nu este indicat pentru preparari de
bonturi proaspat preparate
E. eugenolul din cimenturile ZOE este un potential
alergen.
(pag. 989)
14 Scopurile cimentarii de durata sunt:
A. mentinerea vitalitatii pulpare
B. asigurarea retentiei protezei
C. previne migrarea orizontala a dintilor stlpi
D. profilaxia parodontiului
E asigurarea unor rapoarte ocluzale functionale.
(pag. 989)
15 Avantajele cimentarii policarbonatului de
zinc sunt:
A. toxicitate redusa
B. adeziune buna la dinti si aliaje
C. indicate n zonele de solicitari masticatorii
D. manipulare facila
E se folosesc pentru fixarea protezelor de
amplitudine mare.
(pag. 993)
D 65

Teste Licenta 2004 UMF Craiova

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Licenta 2004 UMF Craiova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF CRAIOVA

Facultatea de Medicina Dentara

- propuneri intrebari pentru examenul de Licenta

15 Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea

10 Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma

17 Viteza de difuziune a rasinii adezive ntr-un

14 Saliva contine o serie de factori

9 Inflamatia cronica per primam, de origine

15 Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia

10 Diagnosticul diferential al necrozei pulpare

17 Gangrena dentara constituie un focar de

13 Parodontita apicala hiperemica provocata de

A. Sustragerea ionilor de calciu

10 Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt:

17 Tratamentul medicamentos de canal in

15 Utilizarea diatermiei ca procedeu de

10 Alegerea acului Lentullo pentru realizarea

16 Compactorul original McSpadden prezinta

10 Tratamentul parodontitei apicale acute

8 Anticorpii din santul gingival si tesutul

15 Macrofagele provenite din monocitele

13 Evidentierea placii bacteriene:

9 Gingivita hiperplazica de cauza microbiana

15 Conditiile favorizante de aparitie a

10 Parodontita marginala cronica profunda la

17 In etiopatogenia parodontitei juvenile sunt

8 Abcesul parodontal marginal:

15 Abcesul parodontal marginal:

12 Periile de dinti cu par natural sunt

8 C.M. Care din urmatoarele procedee nu

15 Nervii interesati in accidentele extractiei

12 Tulburarile motorii in cadrul accidentului de

A. badijonaj local al ulceratiei;

8 C.M. Plagile muscate (sfsiate) pot fi:

16 Complicatiile tardive dupa sutura plagilor

13 Cum se procedeaza n cazul unei avulsii

9 n ce afectiuni este indicata antibioterapia:

16 Care sunt complicatiile abcesului spatiului

13 Tratamentul medicamentos general al

11 Contraindicatii absolute de ordin general ale

12 n mod obisnuit se asociaza operatia cu

11 Protezarea n conditii optime a unui cmp

16 n cursul tratamentului chirurgical al bridelor

10 Complicatiile nervoase generate de ctre

17 Extractia de necesitate a molarului 2 n

13 Deplasarea secundar a fragmentelor

15 Precizati ce fel de tulburri functionale pot

8 C.M. Cementomul (Cementoblastomul

15 Aspect de radiotransparenta multiloculara se

11 Pareza sau paralizia nervului facial este

A. edemul partilor moi geniotemporale;

14 Care dintre urmatoarele date este exacta n

9 C.M. Sarcomul Ewing:

16 Clasificarea topografic a lui Spiesel Schopp

12 Modelul de studiu si diagnostic serveste la:

A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta

11 Care dintre urmatorii timpi operatori apartin

17 Adaptarea lingurii individuale mandibulare n

13 Caracteristicile crosetelor divizate sunt:

8 Ce conditii trebuie sa fie ndeplinite pentru a

15 Posibilitatile de nregistrare a ocluziei cnd

10 Rebazarea protezelor scheletate este

16 Cnd se indica captusirea protezelor

A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de