Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiectul de studiu al biochimiei. Logica molecular a organismelor vii. Apa si sistemele tamopn
din organism
Complement simplu
1.
Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt:
a) Acidul acetic
b) 5-Fluoro uracilul
c) Acidul azotic
d) ARNt
e) Acidul fenil piruvic
2.
Modul de structurare al sistemelor biologice are la baza principiul complementaritatii sau al asocierii
selective , in conformitate cu care:
a) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin legaturi
covalente
b) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze aleatoriu prin difuzie libera
c) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze daca sunt complementare
steric
d) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin interactiuni
electrostatice
e) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin centrii lor
catalitic activi
3.
4.
Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, la om functioneaza mai multe mecanisme,
dintre care:
a) Recircularea hepatica a azotului aminic
b) Eliminarea renala a excesului de acizi
c) Eliminarea pulmonara a O2
d) Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric
e) Nici o varianta corecta
5.
6.
d) Ortofosfat monoacid de sodiu sau potasiu si ortofosfat biacid de sodiu sau potasiu
e) Nici o varianta corecta
7.
Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, are drept componenta acida:
a) Fosfatul biacid de sodiu sau potasiu
b) Pirofosfatul biacid de sodiu sau potasiu
c) Pirofosfatul monoacid de sodiu sau potasiu
d) Fosfatul monoacid de sodiu sau potasiu
e) Nici o varianta corecta
8.
9.
Complement multiplu
10.
11.
Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului uman functioneaza mai multe
mecanisme, dintre care:
a) Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemele tampon
b) Eliminarea renala a excesului bazic
c) Eliminarea pulmonara a O2
d) Eliminarea pulmonara a CO2
e) Eliminarea renala a excesului bazic
12.
Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea loc prin:
a) Modificarea ritmului respirator
b) Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat
c) Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat
d) Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat
e) Cresterea aciditatii dioxidului de carbon
13.
14.
15.
16.
17.
In sistemul biologic:
a) Prezenta moleculelor nepolare scade numarul orientarilor posibile ale moleculelor de
apa adicente
b) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul neapos
c) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul apos
d) Zonele polare ale moleculelor sunt expuse spre mediul apos
e) Moleculele de apa interactioneaza cu resturile nepolare ale aminoacizilor din
lanturile proteice
18.
Sistemele tampon:
a) Au toate o capcitate de tamponare identica
b) Au o capacitate de tamponare exprimata in unitati specifice
c) Nu au o capcitate de tamponare care poate fi determinata prin calcul ci doar prin
metode experimentale
d) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon
trebuie adaugat un echivalent de baza pentru a creste pH-ul cu o unitate
e) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon
trebuie adaugat un echivalent de acid pentru a scadea pH-ul cu o unitate
19.
20.
22.
23.
24.
25.
II Acizi nucleici. Componente structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura i funciile
acizilor nucleici
Complement simplu
26.
Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenar cu
secventa A-G-C-T-C- este:
-T-C-G-A-Ga) 5
b) 7
c) 10
d) 11
e) 13
27.
28.
29.
ARN m:
a)
b)
c)
d)
e)
30.
31.
Complement multiplu
32.
33.
34.
35.
36.
37.
Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele ale moleculelor de
ADN constau in:
a) Inlocuirea uracilului cu timina in ARN
b) Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN
c) Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN
d) Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN
e) Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN
38.
39.
ARN r :
a)
b)
c)
d)
e)
40.
41.
42.
43.
44.
45.
ARN m:
a)
b)
c)
d)
e)
46.
47.
48.
49.
50.
ARN de transport:
a) Transporta aminoacizii activati la ribozomi;
b) Are molecule heterogene, cu mase moleculare diferite in functie de aminoacidul
pe care il transporta;
c) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNr;
d) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNm;
e) Moleculele ARNt din celulele eucariote sunt mai stabile decat cele din celulele
procariote.
52.
53.
54.
55.
Complement multiplu
56.
Aminoacizii proteinogeni:
a) Se mai numesc si aminoacizi esentiali;
b) Sunt in numar de 20;
c) Sunt aminoacizi;
d) Sunt molecule hidrofobe;
e) Sunt codificati de codul genetic.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
68.
69.
70.
Complement multiplu
71.
72.
Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legatura este:
a) Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic
b) Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot
roti liber in jurul legaturii
c) Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi
modificari conformationale continue datorate miscarii termice
d) Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic
e) Generarea unor compusi poliamidici
Peptidele:
a) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe
molecule de aminoacizi
b) Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi
c) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute
73.
74.
75.
de molecule de aminoacizi
d) Pot fi proteice sau neproteice
e) Sunt numai neproteice
In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile:
a) Este produsul principal de hidroliza a proteinelor
b) Contine in structura o grupare tiol provenita de la cisteina
c) Este un decapeptid
d) Forma redusa este -glutamil-cisteinil-glicina
e) Este un hormon hipotensiv
Afirmatiile corecte referitoare la legatura peptidica din proteine sunt:
a) Se formeaza, de regula, prin interactiunea gruparilor carboxil si amino de la
atomii de carbon ai aminoacizilor constituienti
b) Are un caracter partial de dubla legatura
c) In peptidele naturale, fata de planul legaturii , C adopta fie configuratia cis
fie trans
d) Gruparile CO- si NH- dintr-o legatura peptidica nu pot angaja legaturi de
hidrogen cu gruparea NH- sau CO- din alta legatura peptidica
e) Este o legatura de tip ionic
In legatura cu glutationul sunt corecte afirmatiile:
a)
b)
c)
d)
e)
76.
77.
78.
Aminoacizi neesentiali
aminoacizi
legaturi peptidice
L- aminoacizi
D- aminoacizi
80.
81.
In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii laterali ai
aminoacizilor:
a) Gly-Lys
b) Ser-Val
c) Gly-Asp
d) Ser-Ser
e) Ala-Glu
82.
83.
84.
85.
lantului polipeptidic
e) Aranjamentul spatial al subunitatilor unei molecule proteice polimere
86.
87.
88.
Mioglobina este:
a) O proteina dimera
b) O proteina tetramera
c) O proteina plasmatica
d) O proteina transportoare de oxigen
e) O proteina cu nucleu corinic
89.
90.
Complement multiplu
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
VI Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic enzimatic- factori care influeneaz
115.
116.
b)
c)
d)
e)
f)
Este regiunea care ocupa cea mai mare parte din volumul total al enzimei
Fixeaza substratele prin legaturi covalente
Are structura identica in toate moleculele cu activitate enzimatica
Nu este intalnit in toate moleculele enzimatice
Are caracter hidrofil
117.
Coenzimele reprezinta:
a) Heteroproteinele cu activitate catalitica
b) Ioni metalici coordinati de enzime
c) Partea proteica a unei enzime
d) Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima
e) Cofactorii enzimatici
118.
119.
120.
121.
Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare
covalenta?
a) Conversia unui zimogen intr-o enzima activa
b) Inhibitia competitiva
c) Inhibitia necompetitiva
d) Modularea allosterica
e) Denaturarea proteinelor
122.
Un inhibitor allosteric:
a) Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o
b) Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei
c) Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei
d) Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei
e) Competitioneaza cu substratul enzimei
123.
124.
Complement multiplu
125.
126.
127.
128.
129.
130.
132.
133.
Complexele multienzimatice:
a) Sunt formate din enzime care catalizeaza reactii individuale ale aceleiasi cai
metabolice asociate in agregate multimoleculare;
b) Sunt forme moleculare diferite care catalizeaza aceiasi reactie;
c) Contin mai multe enzime asociate prin legaturi slabe;
d) Prezinta avantajul ca asigura in ansamblu o viteza mult mai mare de transformare a
substratului;
e) Prezinta avantajul ca asigura o viteza de conversie diferentiata a substratului, in
functie de necesitatile tesutului specific.
134.
135.
136.
Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare
covalenta?
a) Conversia unui zimogen intr-o enzima activa;
b) Fosforilarea la un rest de serina sau treonina a moleculei enzimatice;
c) Inhibitia necompetitiva;
d) Inhibitia competitiva;
e) Modularea allosterica.
137.
Complexele multienzimatice:
a) Cuprind mai multe enzime asociate prin legaturi slabe
b) Realizeaza o transformare secventiala a moleculei de substrat, pana la obtinerea
produsului final
c) Cuprind mai multe izoenzime catalizand aceiasi reactie
d) Asigura in ansamblu o viteza mai mare de transformare a substratului
e) Sunt specifice fiecarui tip de tesuturi si codificate de gene diferite
138.
Izoenzimele:
a)
b)
c)
d)
e)
139.
140.
Penicilina:
a) Este un inhibitor necompetitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
b) Este similara din punct de vedere al conformatiei tridimensionale cu substratul
natural al glicozil transpeptidazei
c) Este un inhibitor competitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
d) Este un inhibitor ireversibil pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
e) Este substratul glicozil transpeptidazei bacteriene
141.
Enzimele allosterice:
a) Au intotdeauna structura cuaternara
b) Au o cinetica de cataliza de tip Michaelis-Menten
c) Prezinta o variatie a vitezei de reactie in functie de concentratia de substrat dupa o
curba de tip sigmoidal
d) Sunt acele enzime care au inhibitori competitivi
e) Sunt enzime care pot fi activate prin fosforilare
142.
143.
144.
145.
Proteine care pot deveni enzime active prin clivaj molecular sunt:
a) Fibrinogenul
b) Pepsinogenul
c) Tripsina
d) Elastaza
e) Procarboxipeptidaza
146.
147.
148
Fosforilarea proteinelor:
a) Constituie un mod de reglarea a activitatii lor enzimatice
b) Este realizata de enzime numite protein kinaze
c) Este realizata de enzime numite protein fosfataze
d) Este un mecanism ireversibil de modulare enzimatica
e) Introduce in molecula proteinei doua sarcini negative
149
150
VII Vitamine i coenzime. Vitamine hidrosolubile, coenzime: structur, rol biochimic.Vitamine liposolubile:
structur, rol biochimic
Complement simplu
151.
152.
153.
154.
Intr-o dieta lipsita complet de fructe si legume in stare cruda devine deficeinta vitamina:
a) Biotina
b) Cobalamina
c) Acidul ascorbic
d) Nicotinamida
e) Piridoxina
155.
156.
Care dintre vitaminele de mai jos poate deveni deficitara la o persoana exclusiv carnivora:
a) Vitamina C
b) Tiamina
c) Nicotinamida
d) Cobalamina
e) Acidul pantotenic
157.
158.
a)
b)
c)
d)
e)
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
Complement multiplu
170.
171.
172.
173.
174.
Nu contin sulf:
a)
b)
c)
d)
e)
Acidul folic
FMN
+
NAD
Tiaminpirofosfatul (TPP)
Acidul nicotinic
175.
176.
177.
178.
Care dintre compusii de mai jos contin in structura lor un nucleu piridinic?
a) Tiamina
b) Piridoxina
c) Acidul pteroil-glutamic
d) NAD+
e) FAD
179.
Vitamina B12:
a)
b)
c)
d)
180.
181.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
Vitamina K:
a) Actioneaza ca si cofactor al enzimei de carboxilare a protrombinei;
b) Actioneaza ca si cofactor al enzimelor de transaminare;
c) Este absorbita in organism in prezenta sarurilor biliare;
d) Are structura naftochinonica;
e) Are structura antrachinonica.
190.
Vitamina E:
a) Este un antioxidant cu structura lipofila;
b) Este un antioxidant cu structura hidrofila;
c) Se gaseste in uleiuri vegetale;
d) Se gaseste in germeni de grau;
e) Este un agent anticoagulant.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
VIII Lipide. Clasificarea lipidelor. Lipide complexe: acizi grai, acil gliceroli, fosfogliceride, sfingolipide,
205.
Acizii biliari:
a) Sunt precursorii tuturor compusilor steroidici din organism;
b) Au molecule cu caracter hidrofob;
c) Sunt steroizi C21;
d) Sunt componenti ai secretiei biliare;
e) Au rol in solubilizarea hormonilor.
206.
carotenul:
a) Este un precursor al vitaminei A;
b) Se gaseste in tesuturile animala;
c) Se gaseste in tesuturile vegetala;
d) Este un antioxidant lipofil;
e) Este un antioxidant hidrofil.
207.
208.
209.
210.
Care dintre produsii de mai jos pot fi obtinuti prin hidroliza totala a unui acil-glicerol?
a) Serina
b) Colina
c) Lecitinele
d) Glicozil-ceramidele
e) Acizi grasi
Complement multiplu
211.
b)
c)
d)
e)
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
219.
220.
221.
Maltoza:
a) Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-glucoza si una de D galactoza,
unite 14
b) Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-manoza si una de D galactoza,
unite 14
c) Rezulta prin hidroliza celulozei
d) Este un diglucid alcatuit din doua molecule de d glucoza unite prin legatura
14 glicozidica
e) Este o diglucida nereducatoare
223.
Heparina:
a)
b)
c)
d)
e)
224.
225.
Zaharoza:
a)
b)
c)
d)
e)
Complement multiplu
226.
Lactoza este:
a) O aldohexoza;
b) Un diglucid reducator;
c) Un diglucid nereducator;
d) Hidrolizata in intestin de catre lactaza;
e) Poliglucidul de rezerva pentru ceula animala.
227.
Glicogenul constituie:
a) Poliglucidul de rezerva din celula animala;
b) Poliglucidul de rezerva din celula vegetala;
c) Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-4 glicozidice;
d) Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-6 glicozidice;
e) Un polimer de D glucoza cu structura ramificata.
228.
229.
230.
231.
Un hormon (H) cu receptor membranar (R) specific induce modificari biochimice intracelulare prin
interactiunea directa a complexului HR cu:
a) AMPc
b) Proteinkinaza
c) Calmodulina
d) Adenilat ciclaza
e) Proteinele G
233.
b)
c)
d)
e)
234.
235.
236.
Proteinele G:
a)
b)
c)
d)
e)
237.
238.
239.
240.
242.
243.
244.
Aldosterona:
a)
b)
c)
d)
e)
245.
Complement multiplu
246.
247.
248.
a)
b)
c)
d)
e)
249.
Hormonul luteinizant;
Hormonul adenocorticotrop;
Calcitrolul;
Progestinele;
Ocitocina.
250.
251
252.
253.
254.
255.
256.
257.
Hipotalamusul:
a) Sintetizeaza si secreta hormoni tropi de natura polipeptidica
b) Secreta substante asemanatoare hormonilor, numite factori inhibitori, care inhiba
eliberarea unor hormoni hipofizari
c) Sintetizeaza si secreta factori de eliberare, care sunt vehiculati prin sange la hipofiza
anterioara
d) Secreta hormoni apartinand grupului I (lipofili)
e) Sintetizeaza proteine G pentru celelalte tesuturi
258.
Hipofiza anterioara:
a) Secreta hormoni tropi
b) Secreta hormoni apartinand grupului II (hidrofili)
c) Controleaza in mod direct sinteza calcitoninei si catecolaminelor
d) Constituie tinta primara catre care este transmis raspunsul la stimulul hormonal
e) Secreta ocitocina si vasopresina
259.
Deosebirile dintre modalitatile de actiune ale sistemului nervos si sistemului endocrin sunt:
a) Mesajul este transmis rapid in cazul sistemului endocrin si lent in cazul sistemului
nervos
b) Mesajul este transmis lent in cazul sistemului endocrin si rapid in cazul sistemului
nervos
c) Numai sistemul endocrin opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
d) Numai sistemul nervos opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
e) Neuronii actioneaza la distante mici iar hormonii actioneaza la distante mari
260.
261.
263.
264.
265.
266.
267.
268.
269.
Afirmatiile incorecte referitoare la efectele insulinei si glucagonului asupra unor metabolisme sunt:
a) Insulina favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide;
b)
c)
d)
e)
270.
Structura
apartine:
a) Adrenalinei
b) Nor-adrenalinei
c) Unui hormon endocrin, care indeplineste si functia de neurotransmitator la nivelul
terminatiilor adrenergice
d) Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
e) Unui hormon cu actiune hiperglicemianta
271.
272.
Glandele paratiroide:
a) Secreta calcitonina
b) Secreta un hormon polipeptidic cu actiune hipercalcemianta
c) Secreta calcitriol
d) Secreta PTH
e) Secreta un hormon apartinand grupului II, avand ca mesager secund AMPc
273.
274.
Structura
apartine:
a)
b)
c)
d)
Testosteronei
Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
Unui hormon secretat de glandele medulosuprarenale
Unui hormon avand ca actiune inhibarea proliferarii fibroblastelor si inhibarea
fosfolipazei C
e) Unui hormon cu actiune antiinflamatoare
275.
Structura
apartine:
a)
b)
c)
d)
e)
Aldosteronei
Unui hormon care determina retentia Na+ in organism
Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
Androstenidonei
Cortisolului
276.
Structura
corespunde:
a)
b)
c)
d)
e)
277.
Unei progestine
Estradiolului
Testosteronei
Unui hormon steroid C19
Unui hormon care determina dezvoltarea oaselor si musculaturii scheletice
278.
Structura
corespunde:
a) 17-beta-estradiolului
b) Unui hormon androgen
c) Unui hormon implicat in apariia i meninerea caracterelor sexuale secundare si in
reglarea ciclul ovarian
d) Unui hormon progestativ
e) Cortisolului
279.
Structura
corespunde:
a) Tamoxifenului
b) Estradiolului
c) Progesteronei
d) Testosteronei
e) Unui hormon ovarian
280.
281.
Insulina:
282.
283.
a)
b)
c)
d)
e)
a)
b)
c)
d)
e)
Glucagonul:
Modalitatea prin care energia chimica poate fi transferata in sistemul biologic este:
a) Fenomenul de fluorescenta;
b) Cuplarea unei reactii exergonice cu o reactie endergonica;
c) Preluarea de caldura degajata din reactiile exoterme;
d) Prin reactii la echilibru;
e) Corecte variantele a), b), d)
285.
In cazul studiului comportamentului termodinamic al unei reactii biochimice, s-a adaugat, fata de
rectiile chimice obisnuite, urmatorul parametru standard:
a) pH=7,4
b) pH=7,35
c) pH=1
d) pH=7
e) temperatura de 25 C
Pentru ca reactiile endergonice din sistemul biologic sa poata avea loc:
286.
287.
288.
289.
290.
291.
292.
293.
Complement multiplu
295.
Reactiile chimice care alcatuiesc cele doua laturi ale metabolismului sunt:
a) Reaciile exergonice, n general de descompunere i oxidare a moleculelor
combustibil;
b) Reaciile de sintez a biomoleculelor, care se produc cu consum de energie;
c) Reactiile catabolice;
d) Reactiile anabolice;
e) Reactiile cu generare de fluorescenta.
297.
298.
Molecula ATP:
a) Este stabilizata prin rezonanta
b) Este o structura foarte instabila
c) Contine o grupare trimetafosfat
d) Contine o grupare bimetafosfat
e) Are in structura un rest de adenina
Sunt considerati compusi macroergici:
a) Compsii care contin in molecule legaturi tio eter
b) Compusii care au la hidroliza G < 0 si 7,5 Kcal/mol (in valoare absoluta)
c) Compusii nucleotidici
d) Compusii cu punte polifosfat
e) Fosfoguanidinele de tipul arginin fosfat
Sunt compusi macroergici:
a) ATP
b) AMP
c) Arginin-fosfat
d) Creatin fosfat
e) Creatinina
Nu sunt compusi macroergici:
a) AMP
b) GTP
c) Glucozo-6 fosfat
d) CTP
e) UDP
Reactiile anabolice:
a) Sunt reactii care decurg cu consum de energie
b) Sunt reactii care se produc cu degajare de energie
c) Sunt reactii prin care se sintetizeaza biomolecule
d) Sunt reactii prin care se descompun biomolecule
e) Fac parte din metabolismul celular
Reactiile catabolice:
299.
300.
301.
302.
303.
a)
b)
c)
d)
e)
304.
305.
Molecula ATP:
a)
b)
c)
d)
e)
Celulele renale
Celulele pulmonare
Celulele musculare
Eritrocitele
Celulele mucoasei gastrice
307
308
309
citosolul
mitocondria
ribozomii
membrana plasmatica
peroxizomii
membrana citoplasmatica
membrana interna mitocondriala
fraciunea solubil extra mitocondrial a celulei (citosol)
ribozomi
reticulul endoplasmatic
310
311
312
Complement multiplu
313
314
315
316
317
318
319
320
Piruvatul este:
a)
b)
c)
d)
e)
XIII. Metabolismul lipidelor. Digestia i absorbia lipidelor. Prezentarea general a degradrii oxidative a
acizilor grai. Patologia metabolismului lipidic
Complement simplu
321
322
Oxidarea complet a unui gram de acizi grai conduce la o degajare de energie de:
a)
b)
c)
d)
e)
323
4 Kcal
100 Kcal
0,1 Kcal
9 Kcal
1000 Kcal
a)
b)
c)
d)
e)
324
Triacilglicerolii au:
a)
b)
c)
d)
e)
325
327
molecule nepolare
molecule puternic polarizate
molecule amfipatice
molecule foarte mari, de ordinul a 100 K Dal
molecule higroscopice
Triacilglicerolii sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
326
Complement multiplu
328
Triacilglicerolii sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
329
Triacilglicerolii sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
330
molecule nepolare
stocai n forme aproape complet anhidre
descompusi in acizi grasi si glicerol de catre lipaze controlate hormonal
esterificati de catre lipaze controlate hormonal
dizolvati in apa de catre lipaze controlate hormonal
a) pseudomicronilor
b) lipoproteinelor cu densitate foarte sczut (VLDL)
c) lipoproteinelor cu densitate sczut (LDL)
d) fosfoglucidelor cu densitate medie (FGM)
e) lipoproteinelor cu densitate mare (HDL)
331
332
333
aterosclerozei
maladiilor coronariene
alergiilor
tuberculozei
e) afectiunilor renale
334
335
fumatul
sexul feminin
obezitatea
sedentarismul
inotul
337
O balan de azot pozitiv (ingestia unei cantiti de azot mai mari dect cea excretat) este
caracteristic:
a)
b)
c)
d)
e)
338
339
in dezechilibru pozitib
in dezechilibru negativ
in diferite stadii de dezechilibru
in permanent dezechilibru
n perfect echilibru
340
organismelor n cretere
persoanelor cu tumori maligne aflate in faza de metastaza
persoanelor care au suferit interventii chirurgicale
persoanelor adulte
persoanelor in varsta
341
342
a)
b)
c)
d)
e)
Complement multiplu
343
O balan de azot negativ, n care azotul excretat este n cantitate mai mare dect cel
ingerat, poate evidenia:
a)
b)
c)
d)
e)
344
345
346
347
348
349
Bilirubina:
a)
b)
c)
d)
e)