Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt:
a) Acidul acetic
b) 5-Fluoro uracilul
c) Acidul azotic
d) ARNt
e) Acidul fenil piruvic
2.
Modul de structurare al sistemelor biologice are la baza principiul complementaritatii sau al asocierii
selective , in conformitate cu care:
a) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin legaturi
covalente
b) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze aleatoriu prin difuzie libera
c) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze daca sunt complementare
steric
d) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin interactiuni
electrostatice
e) In sistemul biologic doua molecule pot sa interactioneze numai prin centrii lor
catalitic activi
3.
4.
Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern, la om functioneaza mai multe mecanisme,
dintre care:
a) Recircularea hepatica a azotului aminic
b) Eliminarea renala a excesului de acizi
c) Eliminarea pulmonara a O2
d) Neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric
e) Nici o varianta corecta
5.
6.
In plasma sanguina si in lichidul extracelular raportul molar ioni bicarbonat: acid carbonic este:
a) 1:1
b)
c)
d)
e)
20:21
2:1
20:1
Nici un raspuns corect
7.
8.
9.
Sistemul tampon al fosfatilor, operant in organismul uman, are drept componenta acida:
a) Fosfatul biacid de sodiu sau potasiu
b) Pirofosfatul biacid de sodiu sau potasiu
c) Pirofosfatul monoacid de sodiu sau potasiu
d) Fosfatul monoacid de sodiu sau potasiu
e) Nici o varianta corecta
10.
11.
Dintre mecanismele implicate in mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului face
parte:
a) Eliminarea renala a ionilor HCO3 ;
b) Transportul oxigenului in sange;
c) Eliminarea pulmonara a CO2;
d) Generarea energiei metabolice in cursul respiratiei;
e) Cataliza enzimatica.
12.
Complement multiplu
13.
14.
15.
16.
Pentru mentinerea constanta a pH-ului mediului intern al organismului uman functioneaza mai multe
mecanisme, dintre care:
a) Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemele tampon
b) Eliminarea renala a excesului bazic
c) Eliminarea pulmonara a O2
d) Eliminarea pulmonara a CO2
e) Eliminarea renala a excesului bazic
17.
Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea loc prin:
a) Modificarea ritmului respirator
b) Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat
c) Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat
d) Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat
e) Cresterea aciditatii dioxidului de carbon
18.
19.
20.
b)
c)
d)
e)
Opereaza in eritrocite
Are o componenta proteica avand capacitatea de a ceda si accepta protoni
Realizeaza functia de tamponare prin intermediul hetrociclului histidil
Opereaza in tubulii renali
21.
22.
In sistemul biologic:
a) Prezenta moleculelor nepolare scade numarul orientarilor posibile ale moleculelor de
apa adicente
b) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul neapos
c) Gruparile nepolare se orienteaza spre mediul apos
d) Zonele polare ale moleculelor sunt expuse spre mediul apos
e) Moleculele de apa interactioneaza cu resturile nepolare ale aminoacizilor din
lanturile proteice
23.
24.
25.
Sistemele tampon:
a) Au toate o capcitate de tamponare identica
b) Au o capacitate de tamponare exprimata in unitati specifice
c) Nu au o capcitate de tamponare care poate fi determinata prin calcul ci doar prin
metode experimentale
d) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon
trebuie adaugat un echivalent de baza pentru a creste pH-ul cu o unitate
e) Au capacitate tampon egala cu unitatea atunci cand la 1000 mL solutie tampon
trebuie adaugat un echivalent de acid pentru a scadea pH-ul cu o unitate
26.
27.
b) Asigura tamponarea
carbonatilor
c) Asigura tamponarea
aminoacizilor
d) Asigura tamponarea
proteinelor
e) Asigura tamponarea
glucidelor
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
II Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura tridimensionala i
funciile acizilor nucleici. Baze azotate false si aplicatiile lor in terapie
Complement simplu
35.
Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenar cu
secventa A-G-C-T-C- este:
-T-C-G-A-Ga) 5
b) 7
c) 10
d) 11
e) 13
36.
37.
38.
Adenina este:
a)
b)
c)
d)
e)
39.
ARNm:
a)
b)
c)
d)
e)
40.
2-amino-purina
2-amino-6-hidroxipurina
2,4-dihidroxi-pirimidina
2-hidroxi-4-amino-pirimidina
5-amino-pteridina
Care dintre urmatoarele secvente constituie transcrierea in ARNm a secventei ADN 5-A-A-TG-T-C-3?
a) 5-U-U-A-C-A-G-3
b) 3-T-T-A-C-A-G-5
c) 3-G-A-C-A-U-U-5
d) 5-T-T-A-C-A-G-3
e) 5-G-A-C-A-U-U-3
42.
43.
44.
Azidotimidina:
a)
b)
c)
d)
e)
45.
Complement multiplu
46.
47.
a)
b)
c)
d)
e)
48.
Legarea bazei
a)
b)
c)
d)
e)
49.
50.
51.
Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele ale moleculelor de
ADN constau in:
a) Inlocuirea uracilului cu timina in ARN
b) Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN
c) Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN
d) Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN
e) Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN
52.
53.
54.
ARNr :
b)
c)
d)
e)
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
ARNm:
a)
b)
c)
d)
e)
62.
63.
64.
65.
66.
67.
ARN de transport:
a) Transporta aminoacizii activati la ribozomi;
b) Are molecule heterogene, cu mase moleculare diferite in functie de aminoacidul
pe care il transporta;
c) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNr;
d) Contine un procent de baze azotate complementare mult mai ridicat decat ARNm;
e) Moleculele ARNt din celulele eucariote sunt mai stabile decat cele din celulele
procariote.
III Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si tehnici de inginerie genetica cu aplicatii
in diagnostic si terapie
Complement simplu
68.
Determinarea masei moleculare a acizilor nucleici prin tehnica electroforetica se bazeaza pe:
a) Un raport empiric intre coeficientul de difuzie si masa moleculara
b) O relatie matematica intre gradul de reticulare al gelului si concentratia acestuia
c) O relatie empirica liniara intre mobilitatea electroforetica si logaritmul masei
moleculare
d) Alegerea optima a matricei de gel
e) Nici o varianta corecta
69.
Enzimele de restrictie:
a) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Maxam Gilbert
b) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Sanger
c) Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Polymerase Chain
Reaction
d) Se utilizeaza pentru fragmentarea ADN
e) Se gasesc numai in organismele eucariote.
70.
Enzimele de restrictie:
a) Se mai numesc si ADN polimeraze
b) Se izoleaza din bacteria termofila Thermus aquaticus
c) Se utilizeaza pentru marcarea radioactiva a moleculelor de ADN
d) Cliveaza numai ADN monocatenar
e) Sunt denumite si endonucleaze de restrictie
71.
72.
74.
75.
Plasmidele sunt:
a) Molecule monocatenare de ADN circulare
b) Molecule dublu catenare de ADN circulare
c) Molecule monocatenare de ARN circulare
d) Molecule dublu catenare de ARN circulare
e) Antibiotice sau toxine bacteriene
76.
77.
78.
Complement multiplu
79.
Endonucleazele de restrictie:
a) Se gasesc in celulele bacteriene;
b) Se gasesc in celulele mamiferelor;
c) Au specificitate pentru segmentele ADN cu simetrie bidirectionala
d) Actioneaza asupra ARNt;
e) Actioneaza asupra ADN monocatenar.
80.
Plasmidele:
a) Sunt molecule monocatenare de ADN bacterian sau viral;
b) Se replica independent de cromozomul bacterian;
c) Codifica inactivatori ai unor antibiotice sau toxine bacteriene;
d) Se folosesc in tehnicile de clonare genica;
e) Se pot folosi pentru clonari de gene atat in celulele procariote cat si in cele eucariote.
81.
82.
Enzimele de restrictie:
a) Recunosc si cliveaza secvente palindromice
b) Cliveaza nucleotide de la captul 3 OH al ADN in crestere
c) Hidrolizeaza hibridul ADN-ARN obtinut sub actiunea reverstranscriptazei
83.
ADN plasmid:
a) Se gaseste in celule bacteriene
b) Se organizeaza sub forma de ribozom
c) Codifica inactivatori ai unor antibiotice
d) Se gaseste in celulele animalelor vertebrate
e) Codifica inactivatori ai unor toxine bacteriene
84.
85.
86.
87.
b) Utilizeaza o ADN-polimeraza
c) Utilizeaza pentru initierea sintezei ADN un fragment primer
d) Foloseste pentru sinteza nucleotide trifosfat marcate cu 32P
e) Realizeaza copierea catenei ADN intr-o molecula ARN
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
Terapia genica:
97.
98.
Prin tehnicile elaborate pentru studiul structurii acizilor nucleici, in prezent se poate:
a) Diagnostica infectia cu virus HIV
b) Determina masa unor molecule de ADN
c) Identifica o secventa de ARN de interes
d) Sintetiza chimic genomul uman
e) Represa selectiv o proteina specifica
100.
101.
102.
103.
Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta in legatura cu ionizarea aminoacizilor in sloutie?
a) In solutie cu pH mai mare decat pH-ul izoelectric aminoacizii sunt anioni
b) In solutie cu pH mai mic decat pH-ul lor izoelectric aminoacizii migreaza in camp
electric spre anod
c) La pH-ul izoelectric aminoacizii nu migreaza in camp electric
d) Un aminoacid cu capacitate de tamponare la pH-ul fiziologic este histidina
e) Acidul glutamic are pH-ul izoelectric in domeniul acid
105.
Intr-o solutie cu pH=1,5, toti cei trei aminoacizi au cate doua sarcini pozitive:
a) Pro, Val, Gln
b) Lys, Arg, Gly
c) Lys, Arg, His
d) Glu, Asp, Arg
e) Glu, Asp, Ser
106.
107.
Ocitocina:
a) Este un hormon hipotalamic
b) Este un oligopeptid cu rol hipotensiv
c) Este un hormon care induce contractia muschiului uterin in timpul travaliului
d) Este un agent redox intracelular
108.
Vasopresina:
a) Este un hormon neurohipofizar
b) Este un peptid format din 51 resturi de aminoacizi
c) Este un hormon hipoglicemiant
d) Se izoleaza din Bacillus lewis
e) Este un hormon hipotalamic
Complement multiplu
109.
110.
111.
Aminoacizii proteinogeni:
a) Se mai numesc si aminoacizi esentiali;
b) Sunt in numar de 20;
c) Sunt aminoacizi;
d) Sunt molecule hidrofobe;
e) Sunt codificati de codul genetic.
112.
113.
b) aminoacizi
c) legaturi peptidice
d) L- aminoacizi
e) D- aminoacizi
114.
115.
116.
Treonina:
a) Apare frecvent in structura colagenului
b) Are un singur atom de carbon asimetric
c) Este un aminoacid esential
d) Are in structura un rest guanidil
e) Are in radicalul lateral o grupare hidroxil
117.
e) Sunt -aminoacizi
118.
Arginina:
a) Are pH izoelectric in domeniu bazic
b) Are in structura un radical guanidil
c) Are doi atomi de carbon asimetric
d) Este aminoacid semiesential
e) Este un aminoacid proteinogen
119.
120.
121.
carboxil
122.
123.
124.
125.
Despre gruparile -amino si -carboxil din structura aminoacizilor proteinogeni sunt adevarate
urmatoarele:
a) Functiunea -carboxil are caracter acid mai redus decat in acizii carboxilici
b) Aciditatea gruparii -amino protonate intrece bazicitatea gruparii carboxilat
c) Functiunea -carboxil are caracter acid mai pronuntat decat in acizii carboxilici
d) Aciditatea gruparii -amino protonate este mai scazuta decat bazicitatea gruparii
carboxilat
e) In mediu puternic acid gruparea -amino este protonata in totalitate
126.
a) Lizina
b) Arginina
c) Acidul aspartic
d) Acidul glutamic
e) Glicocolul
127.
Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legatura este:
a) Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic
b) Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot roti
liber in jurul legaturii
c) Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi modificari
conformationale continue datorate miscarii termice
d) Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic
e) Generarea unor compusi poliamidici
128.
Peptidele:
a) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe
molecule de aminoacizi
b) Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi
c) Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute de
molecule de aminoacizi
d) Pot fi proteice sau neproteice
e) Sunt numai neproteice
129.
Aminoacizii proteinogeni:
a) Sunt substante lichide
b) Sunt substante solide
c) Sunt foarte solubili in solventi nepolari
d) Au molecule cu momente de dipol foarte mari
e) Nu se dizolva in apa
130.
Aminoacizii neproteinogeni:
a) Au rol de substante tampon in organism
132.
133.
In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii laterali ai
aminoacizilor:
a) Gly-Lys
b) Ser-Val
c) Gly-Asp
d) Ser-Ser
e) Ala-Glu
134.
135.
136.
b)
c)
d)
e)
137.
138.
139.
140.
Mioglobina este:
a) O proteina dimera
b) O proteina tetramera
c) O proteina plasmatica
d) O proteina transportoare de oxigen
e) O proteina cu nucleu corinic
141.
142.
Complement multiplu
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
154.
155.
Care dintre afirmatiile de mai jos in legatura cu proteinele plasmatice sunt corecte?
a) Una din functiile albuminei serice este de a transporta diverse componente
plasmatice
b) Fibrinogenul este o proteina tetramera
c) Imunoglobulinele G sunt proteine cu structura cuaternara
d) Segmentele N-terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului cuprind fragmente
oligoglucidice legate N-glicozidic
e) Imunoglobulinele au in molecule radicali polivinil
156.
158.
159.
160.
161.
Diversitatea imunoglobulinelor:
a) Se realizeaza prin diferente marcante la nivelul structurilor tertiare si cuaternare
b) Se realizeaza intr-un cadru structural unic
c) Demonstreaza modul prin care, pe baza unei scheme structurale comune, se pot
sintetiza molecule specifice unei foarte mari diversitati de antigene
d) Confera acestora posibilitatea de a avea si o diveristate mare de activitati biologice
e) Conduce la reactia chimica de fixare a antigenelor specifice
162.
163.
164.
VI Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic enzimatic- factori care influeneaz
viteza de reacie: pH-ul, temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei. Constanta
Michaelis-Menten: deducie i semnificaie
Complement simplu
165.
166.
Se masoara viteza unei reactii enzimatice la concentratii ale substratului mult mai mici decat KM.
Dependenta vitezei de reactie de concentratia de substrat este:
a) Proportionala cu concentratia substratului
b) Indepensenta de concentratia substratului
c) Egala cu viteza maxima
d) Independenta de concentratia enzimei
e) Nu se constata astfel de dependenta
167.
168.
169.
Daca o enzima poate actiona asupra mai multor tipuri de molecule de substrat, substratul preferat
este cel pentru care in conditii similare se determina:
a) KM cel mai mare
b) KM cel mai mic
c) Valoarea cea mai mica a vitezei maxime
d) Timpul cel mai mare de reactie
e) Independenta concentratiei de enzima fata de viteza de reactie
170.
KM este:
a)
b)
c)
d)
Egala cu vmax/2
Mai scazuta in cazul procesului necatalizat
Mai crescuta in cazul enzimelor anorganice
Egala cu concentratia de substrat pentru care viteza reactiei este jumatate din
viteza maxima
e) Independenta de enzima
171.
172.
Pentru activitatea enzimatica proteinele prezinta urmatoarele avantaje fata de acizii nucleici:
a) Poseda un numar mai mic de grupari functionale care pot participa la actul catalitic
b) Structurile secundare si tertiare ale proteinelor asigura mai multe posibilitati de
construire a centrilor catalitici activi
c) Au un pronuntat caracter hidrofil
d) Au molecule mult mai mici
e) Au structuri mai omogene
173.
Coenzimele reprezinta:
a) Heteroproteinele cu activitate catalitica
b) Ioni metalici coordinati de enzime
c) Partea proteica a unei enzime
d) Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima
e) Cofactorii enzimatici
174.
175.
Complement multiplu
176.
177.
178.
179.
180.
181.
Ureaza:
a)
b)
c)
d)
e)
182.
Alcool dehidrogenaza:
a) Utilizeaza FAD ca si coenzima
b) Realizeaza dehidrogenarea alcoolilor monohidroxilici superiori
c) Are o specificitate absoluta
d) Are o specificitate de grup
e) Utilizeaza NAD+ ca si coenzima
183.
184.
185.
c) Sunt structuri tridimensionale formate din grupari care fac parte din zone diferite
ale lantului polipeptidic
d) Sunt situate in crevase de pe suprafata moleculei
e) Sunt structuri rigide de pe suprafata moleculei
186.
187.
188.
189.
In cazul enzimei A, avand KM= 10-1 si al enzimei B, avand KM= 10-7, putem spune ca:
a) Enzima A se leaga mai puternic de substratul sau
b) Enzima B se leaga mai puternic de substratul sau
c) Complexul A-substrat este mai stabil
d) Compexul B-substrat este mai stabil
e) Ambele enzime se leaga puternic de substrat
190.
KM :
a) Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este
maxima
b) Are valoarea egala cu viteza maxima a procesului catalizat
c) Are valoarea egala cu concentratia de enzima pentru care viteza de reactie este
jumatate din viteza maxima
d) Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este
jumatate din viteza maxima
e) Este o caracterisica a reactiilor enzimatice a caror viteza de reactie variaza
hiperbolic in functie de concentratia de substrat
191.
e) Este egala cu concentratia de substrat pentru care jumatate din centrii activi ai
enzimei sunt ocupati
192.
193.
194.
195.
197.
Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare
covalenta?
a)
b)
c)
d)
e)
198.
199.
Un inhibitor allosteric:
a) Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o
b) Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei
c) Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei
d) Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei
e) Competitioneaza cu substratul enzimei
200.
201.
Un inhibitor competitiv:
a) Nu modifica valoarea KM a enzimei
b) Nu formeaza complex enzima-substrat cu molecula enzimei
c) Este penicilina pentru enzima bacteriana glicopeptid transpeptidaza
d) Se fixeaza pe molecula enzimei in alt loc decat situsul ei catalitic activ
e) Are structura tridimensionala similara cu a substratului enzimei pe care o inhiba
202.
203.
204.
e) Un inhibitor necompetitiv
205.
Complement multiplu
206.
207.
208.
Complexele multienzimatice:
a) Sunt formate din enzime care catalizeaza reactii individuale ale aceleiasi cai
metabolice asociate in agregate multimoleculare;
b) Sunt forme moleculare diferite care catalizeaza aceiasi reactie;
c) Contin mai multe enzime asociate prin legaturi slabe;
d) Prezinta avantajul ca asigura in ansamblu o viteza mult mai mare de transformare a
substratului;
e) Prezinta avantajul ca asigura o viteza de conversie diferentiata a substratului, in
functie de necesitatile tesutului specific.
209.
210.
Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o modificare
covalenta?
a) Conversia unui zimogen intr-o enzima activa;
b) Fosforilarea la un rest de serina sau treonina a moleculei enzimatice;
c) Inhibitia necompetitiva;
d) Inhibitia competitiva;
e) Modularea allosterica.
211.
213.
214.
Izoenzima LDH2:
a) Are structura tetramerului M3H
b) Are structura H3M
c) Este activa preponderent in ficat
d) Este activa preponderent in muschii scheletici
e) Este activa preponderent in miocard
215.
216.
Complexele multienzimatice:
a) Cuprind mai multe enzime asociate prin legaturi slabe
b) Realizeaza o transformare secventiala a moleculei de substrat, pana la obtinerea
produsului final
c) Cuprind mai multe izoenzime catalizand aceiasi reactie
d) Asigura in ansamblu o viteza mai mare de transformare a substratului
e) Sunt specifice fiecarui tip de tesuturi si codificate de gene diferite
217.
Izoenzimele:
a)
b)
c)
d)
e)
218.
220.
Penicilina:
a) Este un inhibitor necompetitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
b) Este similara din punct de vedere al conformatiei tridimensionale cu substratul
natural al glicozil transpeptidazei
c) Este un inhibitor competitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
d) Este un inhibitor ireversibil pentru glicozil transpeptidaza bacteriana
e) Este substratul glicozil transpeptidazei bacteriene
221.
Enzimele allosterice:
a) Au intotdeauna structura cuaternara
b) Au o cinetica de cataliza de tip Michaelis-Menten
c) Prezinta o variatie a vitezei de reactie in functie de concentratia de substrat dupa o
curba de tip sigmoidal
d) Sunt acele enzime care au inhibitori competitivi
e) Sunt enzime care pot fi activate prin fosforilare
222.
223.
224.
225.
Proteine care pot deveni enzime active prin clivaj molecular sunt:
a) Fibrinogenul
b) Pepsinogenul
c) Tripsina
d) Elastaza
e) Procarboxipeptidaza
226.
227.
228.
Fosforilarea proteinelor:
a) Constituie un mod de reglarea a activitatii lor enzimatice
b) Este realizata de enzime numite protein kinaze
c) Este realizata de enzime numite protein fosfataze
d) Este un mecanism ireversibil de modulare enzimatica
e) Introduce in molecula proteinei doua sarcini negative
229.
230.
232.
c) Xeroftalmia;
d) Beri-beri;
e) Osteomalacia.
233.
234.
235.
236.
237.
Intr-o dieta lipsita complet de fructe si legume in stare cruda devine deficeinta vitamina:
a) Biotina
b) Cobalamina
c) Acidul ascorbic
d) Nicotinamida
e) Piridoxina
238.
239.
Care dintre vitaminele de mai jos poate deveni deficitara la o persoana exclusiv carnivora:
a) Vitamina C
b) Tiamina
c) Nicotinamida
d) Cobalamina
e) Acidul pantotenic
240.
a) Ambele molecule au in structura un nucleu pteridinic substituit, acid paminobenzoic si acid glutamic
b) Acidul folic poate fi redus enzimatic la acid tetrahidrofolic (THFA) care este o
coenzima
c) Intre serina si THFA are loc reactia: Ser + THFA N5N10-metilen THFA +
Gly
d) THFA sunt coenzime pentru transferul unitatilor cu un atom de carbon
e) Partea activa a TFHA este acidul glutamic
241.
242.
243.
244.
Complement multiplu
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
252.
253.
254.
256.
Nu contin sulf:
a)
b)
c)
d)
e)
Acidul folic
FMN
NAD+
Tiaminpirofosfatul (TPP)
Acidul nicotinic
257.
258.
259.
260.
Care dintre compusii de mai jos contin in structura lor un nucleu piridinic?
a) Tiamina
b) Piridoxina
c) Acidul pteroil-glutamic
+
d) NAD
e) FAD
261.
Vitamina B12:
a)
b)
c)
d)
262.
263.
264.
265.
266.
267.
268.
269.
d) FAD
e) Acid pantotenic
270.
272
273
274
Acidul retinoic:
a) Este un produs de metabolizare al colesterolului
b) Favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor epiteliale
276
Vitamina D:
a) Creste absorbtia Ca in lumenul intestinal
b) Este necesara in dieta numai daca persoana se expune intens si prelungit la soare
c) Forma sa activa este 1, 24, 25-trihidroxicolecalciferolul
d) Are efecte opuse parathormonului
e) Intervine in procesele de coagulare
277
Vitamina K:
a) Joaca un rol esential in prevenirea trombozelor
b) Creste timpul de coagulare la noii-nascuti cu hemofilie
c) Este sintetizata de toate organismele animalelor superioare, exceptand organismul
uman
d) Cea mai frecventa cauza a deficitului este absenta factorului intrinsec
e) Este sintetizata de bacteriile intestinale
278
Vitamina A:
a) Se poate sintetiza in organism din -carotenul din aport alimentar
b) Nu este o vitamina adevarata, deoarece forma sa activa, rodopsina se sintetizeaza
in organism
c) Provoaca prin deficienta osteomalacia la adulti
d) Este sintetizata de bacteriile microflorei saprofite intestinale
e) Creste secretia de calcitonina
280
Vitamina E:
a) Protejeaza tesuturile supuse unei presiuni partiale scazute de oxigen
b) Face parte din sistemul glutation peroxidazei
c) Reduce cerintele de seleniu ale organismului
d) Este un compus cu nucleu naftochinonic
e) Este un compus cu nucleu pteridil
Complement multiplu
281
282
Vitamina K:
a) Actioneaza ca si cofactor al enzimei de carboxilare a protrombinei;
b) Actioneaza ca si cofactor al enzimelor de transaminare;
c) Este absorbita in organism in prezenta sarurilor biliare;
d) Are structura naftochinonica;
e) Are structura antrachinonica.
283
Vitamina E:
a) Este un antioxidant cu structura lipofila;
b) Este un antioxidant cu structura hidrofila;
c) Se gaseste in uleiuri vegetale;
d) Se gaseste in germeni de grau;
e) Este un agent anticoagulant.
284
carotenul:
a) Este un precursor al vitaminei A;
b) Se gaseste in tesuturile animala;
286
287
288
289
290
291
Opsina:
293
294
Tocoferolii:
a) Intervin in procesul coagularii
b) Sunt antioxidanti naturali
c) Contin o structura naftochinonica esentiala pentru activitatea lor
d) Contin un hidroxil fenolic esential pentru activitatea lor
e) Contin o catena poliiziprenica
295
Carenta in vitamina A:
a) Se mai numeste si osteomalacie
b) Conduce la deficiente de vedere la lumina crepusculara
c) Se intalneste la populatiile cu hrana saraca in alimente de baza si in fructe si legume
crude
d) Conduce la cheratinizarea tesutului epitelial al ochilor
e) Este asociata cu deficitul de coagulare al sangelui
296
Hipervitaminoza A:
a) Nu se intalneste
b) Determina la copii o foarte mare fragilitate osoasa
c) Determina dezvoltare anormala a fatului la femeile gravide
d) Determina colorareategumentelor in galben-portocaliu
e) Determina deficiente ale sintezei colagenului
297
298
299
1, 25 dihiroxi colecalciferolul:
a) Este sintetizat in tubulii renali, tesut osos si placenta
b) Este un hormon care poate deplasa Ca din eritrocit impotriva gradientului de
concentratie
c) Este un precursor al parathormonului
d) Este numit si calcitriol
e) Este sintetizat sub actiunea hormonului paratiroidian
300
Deficitul de vitamina D:
a) Cauzeaza rahitismul la copii
b) Cauzeaza osteomalacia la copii
c) Influenteaza negativ balanta fosfo-calcica a organismului
d) Poate fi impiedicat prin administrarea de untura de peste
e) Poate conduce la orbire
301
Vitamina E:
a) Se mai numeste si 11-cis-retinal
b) Are efect anticoagulant
c) Este cel mai important antioxidant natural
d) Este concentrata in zonele bogate in lipide ale celulei
e) Actioneaza sinergic cu sistemul glutation peroxidzei
302
Deficitul de vitamina E:
a) Poate produce anemie la nou-nascuti
b) Se poate instala in cazul unei diete constituite exclusiv din alimente congelate sau
fierte excesiv
c) Se manifesta prin hemoragii spontane
d) Se numeste anemie megaloblastica
e) Se intalneste numai la adulti
303
Menadiona:
a) Are actiune biologica de vitamina E
b) Are actiune biologica de vitamina K
c) Este liposolubila
d) Este hidrosolubila
e) Este sintetizata de plantele superioare
304
Vitamina K:
a) Are actiune de cofactor enzimatic
b) Are rol in mentinerea unora din factorii de coagulare la concentratii normale
Deficitul de vitamina K:
a) Poate fi cauzat de administrarea de antibiotice in doze mari
b) Poate fi cauzat de malabsorbtia lipidelor
c) Poate fi cauzat de dicumarolul in exces preluat prin alimentatie
d) Nu se intalneste
e) Se mai numeste si xeroftalmie
Acizii biliari:
a) Sunt precursorii tuturor compusilor steroidici din organism;
b) Au molecule cu caracter hidrofob;
c) Sunt steroizi C21;
d) Sunt componenti ai secretiei biliare;
e) Au rol in solubilizarea hormonilor.
307
308
309
310
Care dintre produsii de mai jos pot fi obtinuti prin hidroliza totala a unui acil-glicerol?
a) Serina
b) Colina
c) Lecitinele
d) Glicozil-ceramidele
e) Acizi grasi
311
Gangliozidele:
a)
b)
c)
d)
e)
312
Contin glicerol
Contin sfingozina
Contin o legatura N-glicozidica
Nu au caracter acid
Contin doi radicali acil gras/ molecula
Maltoza:
a) Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-glucoza si una de D galactoza,
unite 14
b) Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-manoza si una de D galactoza,
unite 14
c) Rezulta prin hidroliza celulozei
d) Este un diglucid alcatuit din doua molecule de d glucoza unite prin legatura
14 glicozidica
e) Este o diglucida nereducatoare
313
Heparina:
a)
b)
c)
d)
e)
314
315
Zaharoza:
a)
b)
c)
d)
e)
Complement multiplu
316
b)
c)
d)
e)
317
318
Lactoza este:
a) O aldohexoza;
b) Un diglucid reducator;
c) Un diglucid nereducator;
d) Hidrolizata in intestin de catre lactaza;
e) Poliglucidul de rezerva pentru ceula animala.
319
Glicogenul constituie:
a) Poliglucidul de rezerva din celula animala;
b) Poliglucidul de rezerva din celula vegetala;
c) Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-4 glicozidice;
d) Alcatuit din molecule de D glucoza unite prin legaturi 1-6 glicozidice;
e) Un polimer de D glucoza cu structura ramificata.
320
321
Condroitin sulfatii:
a) Sunt glicozaminoglicani
b) Contin resturi de glucozamina acilate si sulfatate
c) Contin resturi de acid glucuronic
d) Au actiune anticoagulanta
e) Sunt poliglucide de rezerva
322
Acidul hialuronic:
a) Contine resturi de acid glucuronic
b) Este un glicozaminoglican
c) Contine N-acetil glucozamina
d) Contine sulfati
e) Face parte din structurile proteoglicanilor
323
D Galactoza:
a) Este principalul monoglucid din sange si urina
b) Intra in structura lactozei
c) Este o cetoza
d) Este o pentoza
e) Este o hexoza
324
325
Fructoza:
a) Este principalul monoglucid din sange
b) Intra in structura lactozei
c) Este o cetoza
d) Apartine seriei stereochimice L
e) Intra in structura zaharozei
326
328
329
330
331
333
334
Colesterolul:
a) Este un alcool nesaturat
b) Este un fenol
c) Se gaseste in uleiurile vegetale
d) Se gaseste esterificat cu acizi grasi in membranele celulare
e) Este precursorul tuturor compusilor steroidici din organism
335
Acidul arahidonic:
a) Este precursorul ipotetic al compusilor eicosanoidici
b) Este un acid cu 18 atomi de carbon in molecula
c) Este un acid cu doua duble legaturi
d) Este unul din acizii grasi esentiali
e) Este o prostaglandina
337
338
Un hormon (H) cu receptor membranar (R) specific induce modificari biochimice intracelulare prin
interactiunea directa a complexului HR cu:
a) AMPc
b) Proteinkinaza
c) Calmodulina
d) Adenilat ciclaza
e) Proteinele G
339
340
341
343
GMPc:
a)
b)
c)
d)
e)
344
345
Proteinele G:
a)
b)
c)
d)
e)
Complement multiplu
346
347
348
349
350
351
352
353
354
355
356
357
358
359
360
Ionul Ca2+:
a)
b)
c)
d)
e)
361
Hipotalamusul:
a) Sintetizeaza si secreta hormoni tropi de natura polipeptidica
b) Secreta substante asemanatoare hormonilor, numite factori inhibitori, care inhiba
eliberarea unor hormoni hipofizari
c) Sintetizeaza si secreta factori de eliberare, care sunt vehiculati prin sange la hipofiza
anterioara
d) Secreta hormoni apartinand grupului I (lipofili)
e) Sintetizeaza proteine G pentru celelalte tesuturi
362
Hipofiza anterioara:
a) Secreta hormoni tropi
b) Secreta hormoni apartinand grupului II (hidrofili)
c) Controleaza in mod direct sinteza calcitoninei si catecolaminelor
d) Constituie tinta primara catre care este transmis raspunsul la stimulul hormonal
e) Secreta ocitocina si vasopresina
363
Deosebirile dintre modalitatile de actiune ale sistemului nervos si sistemului endocrin sunt:
a) Mesajul este transmis rapid in cazul sistemului endocrin si lent in cazul sistemului
nervos
b) Mesajul este transmis lent in cazul sistemului endocrin si rapid in cazul sistemului
nervos
c) Numai sistemul endocrin opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
d) Numai sistemul nervos opereaza cu ajutorul moleculelor-semnal
e) Neuronii actioneaza la distante mici iar hormonii actioneaza la distante mari
364
365
366
367
368
Stingerea raspunsului initiat de un hormon care utilizeaza ca mesager AMPc poate avea loc:
a) Prin descompunerea AMPc de catre fosfodiesteraze
b) Prin defosforilarea proteinelor fosforilate de catre protein kinazele A
c) Prin resorbtia receptorului hormonal
d) Prin autohidroliza GTP din proteina G
e) Prin reciclarea inozitol trifosfatului
369
370
a)
b)
c)
d)
e)
Proteinele G
Inozitoltrifosfatul
GMPc
Ca2+
AMPc
372
373
374
375
376
Secretia de iodotironine:
a) Este independenta de hipofiza anterioara
b) Este dependenta de concentratia vitaminei D
c) Este corelata cu metabolismul iodului
d) Este controlata de glandele suprarenale
e) Are loc in celulele C adiacente celulelor foliculare tiroidiene
377
a)
b)
c)
d)
e)
378
379
Aldosterona:
a)
b)
c)
d)
e)
380
Complement multiplu
381
382
383
384
385
386
Afirmatiile incorecte referitoare la efectele insulinei si glucagonului asupra unor metabolisme sunt:
a) Insulina favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide;
b) Insulina inhiba mitogeneza;
c) Glucagonul inhiba gluconeogeneza hepatica;
d) Glucagonul favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide;
e) Glucagonul este un hormon din grupul I.
387
Structura
apartine:
a) Adrenalinei
b) Nor-adrenalinei
c) Unui hormon endocrin, care indeplineste si functia de neurotransmitator la nivelul
terminatiilor adrenergice
d) Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
e) Unui hormon cu actiune hiperglicemianta
388
389
390
Glandele paratiroide:
a) Secreta calcitonina
b) Secreta un hormon polipeptidic cu actiune hipercalcemianta
c) Secreta calcitriol
d) Secreta PTH
e) Secreta un hormon apartinand grupului II, avand ca mesager secund AMPc
391
Structura
apartine:
a)
b)
c)
d)
Testosteronei
Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
Unui hormon secretat de glandele medulosuprarenale
Unui hormon avand ca actiune inhibarea proliferarii fibroblastelor si inhibarea
fosfolipazei C
e) Unui hormon cu actiune antiinflamatoare
393
Structura
apartine:
a)
b)
c)
d)
e)
Aldosteronei
Unui hormon care determina retentia Na+ in organism
Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale
Androstenidonei
Cortisolului
394
395
396
Structura
corespunde:
a)
b)
c)
d)
e)
397
Unei progestine
Estradiolului
Testosteronei
Unui hormon steroid C19
Unui hormon care determina dezvoltarea oaselor si musculaturii scheletice
398
Structura
corespunde:
a) 17-beta-estradiolului
b) Unui hormon androgen
c) Unui hormon implicat in apariia i meninerea caracterelor sexuale secundare si in
reglarea ciclul ovarian
d) Unui hormon progestativ
e) Cortisolului
399
Structura
corespunde:
a)
b)
c)
d)
e)
Tamoxifenului
Estradiolului
Progesteronei
Testosteronei
Unui hormon ovarian
400
401
a)
b)
c)
d)
e)
402
403
Insulina:
a)
b)
c)
d)
e)
404
405
Somatostatina:
a)
b)
c)
d)
e)
Glucagonul:
a)
b)
c)
d)
e)
406
XIII Structura si functionarea membranelor plasmatice: componente structurale; transportul pasiv al ionilor
prin membranele plasmatice; transportul activ al ionilor prin membranele plasmatice
Complement simplu
407
409
410
411
412
414
415
416
Complement multiplu
417
Canalul membranar de K:
a) Este similar structural celui de Na;
b) Are in structura un canal ingust prin care nu poate trece Na+, dar poate trece ionul
K+;
c) Cheltuieste mai putina energie pentru deshidratarea K+ decat pentru deshidratarea
Na+;
d) Necesita pentru functionare GTP;
e) Este inhibat de steroizii cardiotonici.
418
419
420
421
423
424
425
426
427
428
429
430
432
433
434
436
XIV. Principiile energetice de functionare ale sistemelor vii; molecule stocatoare de energie
Complement simplu
437
Modalitatea prin care energia chimica poate fi transferata in sistemul biologic este:
a) Fenomenul de fluorescenta;
b) Cuplarea unei reactii exergonice cu o reactie endergonica;
c) Preluarea de caldura degajata din reactiile exoterme;
d) Prin reactii la echilibru;
e) Corecte variantele a), b), d)
438
In cazul studiului comportamentului termodinamic al unei reactii biochimice, s-a adaugat, fata de
rectiile chimice obisnuite, urmatorul parametru standard:
a) pH=7,4
b) pH=7,35
c) pH=1
d) pH=7
e) temperatura de 25 C
439
440
441
442
443
445
446
Complement multiplu
447
448
Reactiile chimice care alcatuiesc cele doua laturi ale metabolismului sunt:
a) Reaciile exergonice, n general de descompunere i oxidare a moleculelor
combustibil;
b) Reaciile de sintez a biomoleculelor, care se produc cu consum de energie;
c) Reactiile catabolice;
d) Reactiile anabolice;
e) Reactiile cu generare de fluorescenta.
449
Surse majore generatoare de legaturi fosfat macroergice pentru organismul uman sunt:
a) Fosforilarea oxidativa
b) Reactiile cuplate
c) Reactiile exoterme
d) Glicoliza
e) Ciclul acizilor tricarboxilici
450
Dintre caractrisiticile sistemelor vii, care le deosebesc de sistemele nevii fac parte:
a) Sunt sisteme dechise, in permanent schimbcu exteriorul
b) Sunt sisteme aflate in permanent dezechilibru
c) Sunt structuri elastice, aflate in permanenta reorganizare
d) Sunt sisteme exergonice
e) Sunt sisteme cu grad scazut de organizare
451
452
453
In diferite cai biosintetice sunt preferate diferite nucleotide trifosfat ca donori de energie. Acestea
sunt:
a) UTP pentru sinteza lipidelor
b) GTP pentru sinteza proteinelor
c) CTP pentru sinteza poliglucidelor
d) UTP pentru sinteza poliglucidelor
e) CTP pentru sinteza lipidelor
454
Molecula ATP:
a) Este stabilizata prin rezonanta
b) Este o structura foarte instabila
c) Contine o grupare trimetafosfat
d) Contine o grupare bimetafosfat
e) Are in structura un rest de adenina
455
456
b) Fosfoenol piruvat
c) Glicerol 3 fosfat
d) Glucozo 6 fosfat
e) Carbamoil fosfat
457
Nucleotid trifosfatii:
a) Sunt interconvertibili prin intermediul ATP
b) Sunt specifici anumitor cai biosintetice
c) Sunt utilizati numai pentru reactii de descompunere a moleculelor combustibil
d) Sunt: UTP, GTP, CTP, ATP
e) Sunt: TTP, UTP, GTP, CTP
458
459
460
e) UDP
461
Reactiile anabolice:
a) Sunt reactii care decurg cu consum de energie
b) Sunt reactii care se produc cu degajare de energie
c) Sunt reactii prin care se sintetizeaza biomolecule
d) Sunt reactii prin care se descompun biomolecule
e) Fac parte din metabolismul celular
462
Reactiile catabolice:
a) Sunt reactii care decurg cu consum de energie
b) Sunt reactii care se produc cu degajare de energie
c) Sunt reactii prin care se sintetizeaza biomolecule
d) Sunt reactii prin care se descompun biomolecule
e) Fac parte din metabolismul celular
463
464
d) De complex cu Mo
e) De polimer
465
Molecula ATP:
a) Contine 4 sarcini negative
b) Este foarte instabila
c) Are timp de viata extrem de scurt
d) Contine o grupare hibrid de rezonanta
e) Poate fi hidrolizata cu eliberare de energie
466
ATP poate dona o grupare fosfat unei molecule acceptor, cum ar fi:
a) Fosfoenol piruvat
b) Glucozo 1 fosfat
c) Glicerol 3 fosfat
d) Carbamoil fosfat
e) Creatin fosfat