Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I
Capitolul 1. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din organism
Complement Simplu
1. Exemple de unitati structurale ale moleculelor complexe din sistemele biologice sunt:
A. Acidul acetic B. 5-Fluoro uracilul C. Acidul azotic D. ARNt E. Acidul fenil piruvic
Page 1 of 99
12. Dintre sistemele tampon principale care actioneaza in organism face parte:
A. Sistemul tampon al fosfatilor;
Page 2 of 99
B. Sistemul tampon al acetatilor; C. Sistemul tampon al alaninei; D. Sistemul tampon al acizilor biliari; E. Corecte b), c)
Complement Multiplu
17. Asigurarea tamponarii sangelui prin sistemul tampon al carbonatilor poate avea loc
prin:
A. Modificarea ritmului respirator B. Modificarea concentratiei ionilor bicarbonat C. Modificarea aciditatii ionilor dicarbonat D. Modificarea bazicitatii ionilor dicarbonat E. Cresterea aciditatii dioxidului de carbon
Page 3 of 99
A. Opereaza in plasma sanguina B. Opereaza in eritrocite C. Are o componenta proteica avand capacitatea de a ceda si accepta protoni D. Realizeaza functia de tamponare prin intermediul hetrociclului histidil E. Opereaza in tubulii renali
Page 4 of 99
B. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alcarbonatilor C. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alaminoacizilor D. Asigura tamponarea mediului la aceiasi valoare de pH ca si sistemul tampon alproteinelor E. Asigura tamponarea mediului la valori ale pH diferite fata de sistemul tampon alglucidelor
Page 5 of 99
C. Asigura tamponarea plasmei sanguine prin modificarea ritmului respirator D. Realizeaza tamponarea optima la pH=6,8 E. Pentru asigurarea tamponarii la pH fiziologic raportul bicarbonat/acid carbonic al sistemului este 20/1
37. Dintre caracterisiticile sistemului tampon acid carbonic-carbonat mentionate mai jos,
nu sunt adevarate:
A. Are o capacitate foarte puternica de tamponare B. Poate neutraliza excesul acid prin componenta HCO3C. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in eritrocite de catre anhidraza carbonica D. Acidul carbonic in exces, rezultat in urma proceselor de tamponare, este scindat in alveolele pulmonare de catre anhidraza carbonica E. Dioxidul de carbon rezultat din scindarea acidului carbonic este eliminat prin rinichi
Page 6 of 99
Capitolul 2. Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze azotate false si aplicatiile lor in terapie
Complement Simplu
1. Numarul legaturilor de hidrogen dintre catenele unei portiuni de ADN dublu catenar
cu secventa-A-G-C-T-C- este: -T-C-G-A-G
A. 5 B. 7 C. 10 D. 11 E. 13
4. Adenina este:
A. 2-amino-purina B. 2-amino-6-hidroxipurina C. 2,4-dihidroxi-pirimidina D. 2-hidroxi-4-amino-pirimidina E. 5-amino-pteridina
5. ARNm:
A. Contine baze minore B. Contine informatia necesara pentru biosinteza proteinelor C. Exista in 20 de forme, cate unul pentru fiecare aminoacid D. Are raportul U/A = 1 E. Este de fapt catena codificatoare a ADN
7. Care dintre urmatoarele secvente constituie transcrierea in ARNm a secventei ADN 5A-A-T-G-TC-3?
A. 5-U-U-A-C-A-G-3 B. 3-T-T-A-C-A-G-5
Page 7 of 99
10. Azidotimidina:
A. Se foloseste in tratamentul infectiilor HIV B. Se foloseste in prevenirea fenomenului de rejectie a grefelor C. Se foloseste in tratamentul leucemiei acute D. Este un inhibitor al sintezei de novo a purinelor E. Nici o varianta corecta
12. Pentru izolarea ADN nuclear prin metoda Kay se foloseste ca detergent anionic:
A. dodecil sulfatul de sodiu B. deoxicolat de sodiu C. acizi biliari D. lecitina E. ser fiziologic tamponat
14. Dupa tratarea cu detergent anionic, din solutia limpede obtinuta, ADN celular este
precipitat cu:
A. eter etilic B. acetona C. ser fiziologic D. etanol 95% E. apa distilata
Page 8 of 99
16. Centrifugarea lizatului tisular dupa tratarea cu detergent anionic in tehnica Kay de
izolare a ADN celular se practica pentru:
A. omogenizarea preparatului B. precipitarea ADN C. indepartarea proteinelor denaturate de detergent D. cresterea vascozitatii mediului E. nici o varianta corecta
Complement Multiplu
20. Legarea bazei azotate de pentoza (riboza sau deoxiriboza) in nucleozide se face:
A. Intre atomul N9 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei B. Intre atomul N1 al purinei si atomul C1 al pentozei C. Intre atomul N9 al purinei si atomul C1 al pentozei D. Intre atomul N1 al pirimidinei si atomul C1 al pentozei E. Intre atomul N7 al purinei si atomul C1 al pentozei
Page 9 of 99
23. Diferentele dintre unitatile constituiente ale moleculelor de ARN si cele ale
moleculelor de ADN constau in:
A. Inlocuirea uracilului cu timina in ARN B. Inlocuirea deoxiribozei cu riboza in ARN C. Inlocuirea guanozinei cu citozina in ARN D. Inlocuirea timinei cu uracilul in ARN E. Unirea unitatilor nucleotidice prin punti fosfodieste 3-5 in ARN
26. ARNr :
A. Constituie componenta majora a ribozomilor B. Are rol catalitic in sinteza proteinelor C. Are rol structural in sinteza proteinelor D. Are o secventa anticodon la capetele 5 E. Are o secventa anticodon la capetele 3'
Page 10 of 99
33. ARNm:
A. Constituie matrita pentru sinteza proteinelor B. Transporta aminoacizii activati la ribozomi C. Are molecule monocatenare liniare D. Are o secventa leader care nu este tradusa in capatul 3 E. Agrega cu molecule lipidice si proteice constituind ribozomi
Page 11 of 99
Page 12 of 99
Capitolul 3. Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie
Complement Simplu
2. Enzimele de restrictie:
A. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Maxam Gilbert B. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Sanger C. Se utilizeaza pentru determinarea secventei ARN prin metoda Polymerase Chain Reaction D. Se utilizeaza pentru fragmentarea ADN E. Se gasesc numai in organismele eucariote
3. Enzimele de restrictie:
A. Se mai numesc si ADN polimeraze B. Se izoleaza din bacteria termofila Thermus aquaticus C. Se utilizeaza pentru marcarea radioactiva a moleculelor de ADN D. Cliveaza numai ADN monocatenar E. Sunt denumite si endonucleaze de restrictie
Page 13 of 99
8. Plasmidele sunt:
A. Molecule monocatenare de ADN circulare B. Molecule dublu catenare de ADN circulare C. Molecule monocatenare de ARN circulare D. Molecule dublu catenare de ARN circulare E. Antibiotice sau toxine bacteriene
Complement Multiplu
13. Plasmidele:
A. Sunt molecule monocatenare de ADN bacterian sau viral B. Se replica independent de cromozomul bacterian C. Codifica inactivatori ai unor antibiotice sau toxine bacteriene D. Se folosesc in tehnicile de clonare genica E. Se pot folosi pentru clonari de gene atat in celulele procariote cat si in cele eucariote
Page 14 of 99
24. Spre deosebire de tehnica Southern blotting, tehnica Polymesase Chain Reaction:
Page 15 of 99
A. Utilizeaza electroforeza in gel de agaroza pentru detectarea fragmentului ADN de interes B. Detecteaza segmentul ADN de interes prin autoradiografierea foliei de nitroceluloza C. Presupune trei etape de lucru, care au loc la temperaturi diferite D. Se utilizeaza pentru identificarea unor secvente ADN specifice E. Utilizeaza pentru detectia ADNo enzima dintr-un organism termofil
31. Prin tehnicile elaborate pentru studiul structurii acizilor nucleici, in prezent se poate:
A. Diagnostica infectia cu virus HIV B. Determina masa unor molecule de ADN C. Identifica o secventa de ARN de interes D. Sintetiza chimic genomul uman E. Represa selectiv o proteina specifica
Page 16 of 99
Page 17 of 99
Capitolul 4. Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul biologic al unor peptide neproteice
Complement Simplu
6. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta in legatura cu ionizarea aminoacizilor
in sloutie?
A. In solutie cu pH mai mare decat pH-ul izoelectric aminoacizii sunt anioni B. In solutie cu pH mai mic decat pH-ul lor izoelectric aminoacizii migreaza in camp electric spre anod C. La pH-ul izoelectric aminoacizii nu migreaza in camp electric D. Un aminoacid cu capacitate de tamponare la pH-ul fiziologic este histidina E. Acidul glutamic are pH-ul izoelectric in domeniul acid
7. Intr-o solutie cu pH=1,5, toti cei trei aminoacizi au cate doua sarcini pozitive:
A. Pro, Val, Gln B. Lys, Arg, Gly
Page 18 of 99
9. Ocitocina:
A. Este un hormon hipotalamic B. Este un oligopeptid cu rol hipotensiv C. Este un hormon care induce contractia muschiului uterin in timpul travaliului D. Este un agent redox intracelular E. Este un polipeptid rezultat din hidroliza proteinelor citoplasmatice
10. Vasopresina:
A. Este un hormon neurohipofizar B. Este un peptid format din 51 resturi de aminoacizi C. Este un hormon hipoglicemiant D. Se izoleaza din Bacillus lewis E. Este un hormon hipotalamic
determinat de:
A. legaturile dipol-dipol dintre moleculele aminoacizilor B. afinitatea mai mare pentru ap a aminoacizilor cu radicali hidrofili fata de aminoacizii cu radicali hidrofobi C. fenomenul de stacking D. hidratarea celulozei microcristaline E. fenomenul de capilaritate
Complement Multiplu
Page 20 of 99
D. Ambele au pH izoelectric mai mare decat 8,5 E. Ambele au acelasi numar de atomi de carbon
24. Treonina:
A. Apare frecvent in structura colagenului B. Are un singur atom de carbon asimetric C. Este un aminoacid esential D. Are in structura un rest guanidil E. Are in radicalul lateral o grupare hidroxil
26. Arginina:
A. Are pH izoelectric in domeniu bazic B. Are in structura un radical guanidil C. Are doi atomi de carbon asimetric D. Este aminoacid semiesential E. Este un aminoacid proteinogen
30. Intr-o solutie cu pH=1, cei doi aminoacizi au cate 2 sarcini pozitive:
A. Val, Gln B. Lys, Arg C. Glu, Asp D. His, Arg
Page 21 of 99
E. Asn, Gln
33. Despre gruparile -amino si -carboxil din structura aminoacizilor proteinogeni sunt
adevarate urmatoarele:
A. Functiunea -carboxil are caracter acid mai redus decat in acizii carboxilici B. Aciditatea gruparii -amino protonate intrece bazicitatea gruparii carboxilat C. Functiunea -carboxil are caracter acid mai pronuntat decat in acizii carboxilici D. Aciditatea gruparii -amino protonate este mai scazuta decat bazicitatea gruparii carboxilat E. In mediu puternic acid gruparea -amino este protonata in totalitate
35. Consecinta a faptului ca legatura peptidica are caracter partial de dubla legatura
este:
A. Restrangerea numarului de conformatii posibile pentru un lant polipeptidic B. Reducerea cu o treime a numarului de legaturi in care atomii implicati se pot roti liber in jurul legaturii C. Generarea unui schelet de legaturi covalente simple care poate suferi modificari conformationale continue datorate miscarii termice D. Generarea unei conformatii putin stabile a lantului polipeptidic E. Generarea unor compusi poliamidici
36. Peptidele:
A. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a doua sau mai multe molecule de aminoacizi B. Pot fi formate prin hidroliza partiala a lanturilor proteice lungi C. Sunt combinatii de tip amidic rezultate prin condensarea a cel putin doua sute de molecule de aminoacizi D. Pot fi proteice sau neproteice E. Sunt numai neproteice
Page 22 of 99
B. Impiedica sinteza proteinelor din aminoacizi proteinogeni C. Deriva din cei proteinogeni in urma unor procesari post-translationale D. Se intalnesc in colagen si elastina E. Constituie precursori sau intermediari metabolici, antibiotice, neurotransmitatori
Page 23 of 99
Capitolul 5. Proteine. Structur primar, secundar, teriar, cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele
Complement Simplu
3. In cadrul structurii tertiare a proteinelor sunt posibile interactiuni intre radicalii laterali
ai aminoacizilor:
A. Gly-Lys B. Ser-Val C. Gly-Asp D. Ser-Ser E. Ala-Glu
Page 24 of 99
D. Raporturile dintre segmentele helix si structura , modul de impachetare a lantului polipeptidic E. Aranjamentul spatial al subunitatilor unei molecule proteice polimere
Page 25 of 99
18. Pentru aducerea probei de lapte la pH-ul izoelectric al caseinei, pentru precipitarea
sa se utilizeaza:
A. o solutie tampon fosfat pH=7 B. o solutie tampon acetat pH=4,6 C. etanol absolut D. eter elilic E. ser fiziologic tamponat
Page 26 of 99
Complement Multiplu
27. Afirmatiile incorecte referitoare la structura pliata (foaie pliata) a proteinelor sunt:
A. Se intalneste exclusiv in hemoglobina B. In acest model structural lantul polipeptidic este foarte compact pliat C. Este stabilizata prin legaturi de hidrogen realizate intre grupari NH si CO situate pe lanturi invecinate D. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai paralel E. Lanturile polipeptidice adiacente pot fi dispuse numai antiparalel
Page 27 of 99
A. Hemul din hemoglobina este un derivat substituit al porfirinei, complexat cu Fe2+ B. Este prezent ca grupare prostetica la toate hemoproteinele C. Numai hemoglobina are drept grupare prostetica hemul D. In mioglobina hemul este intodeauna complexat cu Fe3+ E. Are culoare galbena-portocalie in stare oxidata
34. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte in legatura cu imunoglobulinele?
A. Situsul de legare al antigenului se afla la capetele N-terminale ale lanturilor H si L B. Situsurile de legare ale antigenului se gasesc la capetele C-terminale ale lanturilor H si L C. Numai lanturile H au situsuri de legare ale antigenelor D. Imunoglobulinele G sunt structuri tetramere E. Sunt proteine cu hem
37. Care dintre afirmatiile de mai jos in legatura cu proteinele plasmatice sunt corecte?
A. Una din functiile albuminei serice este de a transporta diverse componente plasmatice B. Fibrinogenul este o proteina tetramera C. Imunoglobulinele G sunt proteine cu structura cuaternara D. Segmentele N-terminale din lanturile A si B ale fibrinogenului cuprind fragmente oligoglucidice legate N-glicozidic E. Imunoglobulinele au in molecule radicali polivinil
Page 28 of 99
Page 29 of 99
Page 30 of 99
Capitolul 6. Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic enzimatic- factori care influeneaz viteza de reacie: pH-ul, temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei. Constanta Michaelis-Menten: deducie i semnificaie
Complement Simplu
2. Se masoara viteza unei reactii enzimatice la concentratii ale substratului mult mai
mici decat KM. Dependenta vitezei de reactie de concentratia de substrat este:
A. Proportionala cu concentratia substratului B. Indepensenta de concentratia substratului C. Egala cu viteza maxima D. Independenta de concentratia enzimei E. Nu se constata astfel de dependenta
5. Daca o enzima poate actiona asupra mai multor tipuri de molecule de substrat,
substratul preferat este cel pentru care in conditii similare se determina:
A. KM cel mai mare B. KM cel mai mic C. Valoarea cea mai mica a vitezei maxime D. Timpul cel mai mare de reactie E. Independenta concentratiei de enzima fata de viteza de reactie
6. KM este:
A. Egala cu vmax/2 B. Mai scazuta in cazul procesului necatalizat C. Mai crescuta in cazul enzimelor anorganice D. Egala cu concentratia de substrat pentru care viteza reactiei este jumatate din viteza maxima E. Independenta de enzima
Page 31 of 99
B. Este regiunea care ocupa cea mai mare parte din volumul total al enzimei C. Fixeaza substratele prin legaturi covalente D. Are structura identica in toate moleculele cu activitate enzimatica E. Nu este intalnit in toate moleculele enzimatice
9. Coenzimele reprezinta:
A. Heteroproteinele cu activitate catalitica B. Ioni metalici coordinati de enzime C. Partea proteica a unei enzime D. Componentele neproteice de natura organica legate foarte slab de apoenzima E. Cofactorii enzimatici
Page 32 of 99
B. hidroxid de sodiu concentrat C. solutia unei sari a unui metal greu (Hg) D. solutie tampon fosfat pH=7 E. uree
17. Pentru determinare variatiei vitezei de reactie in functie de cantitatea de ureaza din
mediu s-a masurat:
A. cantitatea de uree formata prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil B. cantitatea de dioxid de carbon format prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil C. cantitatea de amoniac rezultat prin descompunerea ureei prin titrare cu acid clorhidric in prezenta de rosu metil D. variatia pH-ului mediului de reactie E. nici un raspuns corect
Page 33 of 99
B. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de amoniac C. exprimarea grafica a vitezei de reactie in functie de concentratia de enzima D. exprimarea grafica a concentratiei de amoniac functie de viteza de reactie E. exprimarea grafica a concentratiei de enzima functie de viteza de reactie
24. Pentru determinarea activitatii catalazice a unui extract biologic prin metoda Sinha:
A. extractul este lsat s acioneze asupra H2O2 o perioad fix de timp, dup care reacia este stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial B. extractul este lsat s acioneze asupra K2Cr2O7 o perioad fix de timp, dup care reacia este stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial C. este lsat s acioneze asupra H2O2 un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial D. este lsat s acioneze asupra K2Cr2O7 un timp nedeterminat, dup care reacia este stopat cu un amestec de bicromat-acid acetic glacial E. nici o varianta corecta
Page 34 of 99
D. o curba de calibrare realizata prin exprimarea absorbantei la 570 nm in functie de concentratia de peroxid de hidrogen din mediu E. un standard de enzima purificata
35. pH-ul optim de cataliza pentru peroxidaza din hrean in metoda Brad a fost mentinut
cu ajutorul:
A. Tamponului fosfat pH=7 B. Tamponului cacodilat pH=12
Page 35 of 99
Complement Multiplu
41. Ureaza:
A. Are o specificitate absoluta de substrat B. Catalizeaza reactia de sinteza a ureei C. Este sterospecifica D. Catalizeaza reactia de hidroliza a ureei E. Are o specificitate larga de substrat
Page 36 of 99
49. In cazul enzimei A, avand KM= 10-1 si al enzimei B, avand KM= 10-7, putem spune
ca:
A. Enzima A se leaga mai puternic de substratul sau B. Enzima B se leaga mai puternic de substratul sau C. Complexul A-substrat este mai stabil D. Compexul B-substrat este mai stabil E. Ambele enzime se leaga puternic de substrat
50. KM :
A. Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este maxima B. Are valoarea egala cu viteza maxima a procesului catalizat C. Are valoarea egala cu concentratia de enzima pentru care viteza de reactie este jumatate din viteza maxima D. Are valoarea egala cu concentratia de substrat pentru care viteza de reactie este jumatate din
Page 37 of 99
viteza maxima E. Este o caracterisica a reactiilor enzimatice a caror viteza de reactie variaza hiperbolic in functie de concentratia de substrat
54. Succesiunea proceselor care au loc in actul catalitic, conform modelului MichaelisMenten:
A. Presupun formarea complexului activat enzima-substrat B. Presupun transformarea complexului activat in produs de reactie C. Postuleaza o mare stabilitate a complexului enzima-substrat D. Postuleaza o mare afinitate a enzimei pentru substratul sau E. Considera ca enzima isi poate regla afinitatea fata de substrat
Page 38 of 99
necesitatile tesutului in care se gaseste E. Reprezinta o asociere a tuturor enzimelor unei cai metabolice
Page 39 of 99
Capitolul 7. Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie. Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice: enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a activitatii enzimatice
Complement Simplu
4. Un inhibitor allosteric:
A. Se fixeaza pe centrul catalitic activ al enzimei, inhiband-o B. Se fixeaza preferential pe forma relaxata (R) a enzimei C. Se fixeaza numai pe o subunitate a enzimei D. Se fixeaza preferential pe forma tensionata (T) a enzimei E. Competitioneaza cu substratul enzimei
6. Un inhibitor competitiv:
A. Nu modifica valoarea KM a enzimei B. Nu formeaza complex enzima-substrat cu molecula enzimei C. Este penicilina pentru enzima bacteriana glicopeptid transpeptidaza D. Se fixeaza pe molecula enzimei in alt loc decat situsul ei catalitic activ E. Are structura tridimensionala similara cu a substratului enzimei pe care o inhiba
Page 40 of 99
B. Nu modifica viteza de desfasurare a procesului catalitic C. Poate fi anihilat prin marirea concentratiei de substrat D. Se poate fixa pe molecula enzimei simultan cu molecula de substrat E. Se mai numeste modulator covalent enzimatic
Complement Multiplu
15. Care dintre urmatoarele actiuni reglatorii asupra activitatii enzimelor implica o
Page 41 of 99
modificare covalenta?
A. Conversia unui zimogen intr-o enzima activa B. Fosforilarea la un rest de serina sau treonina a moleculei enzimatice C. Inhibitia necompetitiva D. Inhibitia competitiva E. Modularea allosterica
22. Izoenzimele:
A. Sunt asociatii de enzime catalizand secvente de reactii B. Sunt proteine cu structura cuaternara C. Catalizeaza aceiasi reactie cu viteze diferite D. Se intalnesc exclusiv in ficat E. Au avantajul ca moleculele de substrat sunt mai exact potrivite pe situsul catalitic activ
Page 42 of 99
25. Penicilina:
A. Este un inhibitor necompetitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana B. Este similara din punct de vedere al conformatiei tridimensionale cu substratul natural al glicozil transpeptidazei C. Este un inhibitor competitiv pentru glicozil transpeptidaza bacteriana D. Este un inhibitor ireversibil pentru glicozil transpeptidaza bacteriana E. Este substratul glicozil transpeptidazei bacteriene
30. Proteine care pot deveni enzime active prin clivaj molecular sunt:
A. Fibrinogenul
Page 43 of 99
Page 44 of 99
7. Intr-o dieta lipsita complet de fructe si legume in stare cruda devine deficeinta
vitamina:
A. Biotina B. Cobalamina C. Acidul ascorbic D. Nicotinamida
Page 45 of 99
E. Piridoxina
9. Care dintre vitaminele de mai jos poate deveni deficitara la o persoana exclusiv
carnivora:
A. Vitamina C B. Tiamina C. Nicotinamida D. Cobalamina E. Acidul pantotenic
10. Afirmatia incorecta referitoare la acidul folic (FA) si tetrahidrofolat (THFA) este:
A. Ambele molecule au in structura un nucleu pteridinic substituit, acid paminobenzoic si acid glutamic B. Acidul folic poate fi redus enzimatic la acid tetrahidrofolic (THFA) care este o coenzima C. Intre serina si THFA are loc reactia: Ser + THFA N5N10-metilen THFA + Gly D. THFA sunt coenzime pentru transferul unitatilor cu un atom de carbon E. Partea activa a TFHA este acidul glutamic
Page 46 of 99
Complement Multiplu
Page 47 of 99
E. Metilmalonil-CoA carboxiltransferaz
Page 48 of 99
33. Care dintre compusii de mai jos contin in structura lor un nucleu piridinic?
A. Tiamina B. Piridoxina C. Acidul pteroil-glutamic D. NAD+ E. FAD
A. Contine in structura sa Cu+ B. Este transportata in sange de catre transcobalamina C. Este cofactor pentru reactii de decarboxilare D. Absorbtia ei necesita o glicoproteina prezenta in mod normal in mucoasa gastrica E. Nu poate fi depozitata in organism
Page 49 of 99
43. Din punct de vedere chimic, transferul unitatilor aldehidice activate de catre tiamina:
A. Se realizeaza prin intermediul nucleului piridil B. Se realizeaza prin intermediul carbanionului format la atomul de carbon C5 al ciclului tiazol C. Se realizeaza prin intermediul carbocationului format la atomul de carbon C7 al ciclului tiazol D. Se realizeaza prin intermediul ciclului purinic al moleculei E. Se realizeaza prin intermediul ciclului tiazol al moleculei
44. Flavoenzimele:
A. Contin FAD sau FMN atasate prin legaturi slabe, necovalente B. Au culoare galbena sau portocalie datorita partii proteice a moleculei C. Contin FAD sau FMN atasate prin legaturi covalente de apoenzima D. Functioneaza ca liaze E. Functioneaza ca oxidoreductaze
Page 50 of 99
4. Acidul retinoic:
A. Este un produs de metabolizare al colesterolului B. Favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor epiteliale C. Are functia de transportor de potential reducator D. Se leaga de opsina si formeaza rodopsina E. Intervine in procesele de coagulare
6. Vitamina D:
A. Creste absorbtia Ca in lumenul intestinal B. Este necesara in dieta numai daca persoana se expune intens si prelungit la soare C. Forma sa activa este 1, 24, 25-trihidroxicolecalciferolul D. Are efecte opuse parathormonului E. Intervine in procesele de coagulare
7. Vitamina K:
A. Joaca un rol esential in prevenirea trombozelor B. Creste timpul de coagulare la noii-nascuti cu hemofilie C. Este sintetizata de toate organismele animalelor superioare, exceptand organismul uman D. Cea mai frecventa cauza a deficitului este absenta factorului intrinsec E. Este sintetizata de bacteriile intestinale
Page 51 of 99
9. Vitamina A:
A. Se poate sintetiza in organism din -carotenul din aport alimentar B. Nu este o vitamina adevarata, deoarece forma sa activa, rodopsina se sintetizeaza in organism C. Provoaca prin deficienta osteomalacia la adulti D. Este sintetizata de bacteriile microflorei saprofite intestinale E. Creste secretia de calcitonina
10. Vitamina E:
A. Protejeaza tesuturile supuse unei presiuni partiale scazute de oxigen B. Face parte din sistemul glutation peroxidazei C. Reduce cerintele de seleniu ale organismului D. Este un compus cu nucleu naftochinonic E. Este un compus cu nucleu pteridil
12. Opsina:
A. Este o proteina plasmatica B. Se poate combina reversibil cu 11-cis-retinolul C. Se poate combina cu 11-trans-retinalul D. Se poate combina cu 11-cis-retinalul E. Este partea neproteica a rodopsinei
15. Pentru identificarea carotenului extras din tesut vegetal se utilizeaza in laborator:
A. Cromatografia in strat subtire B. Cromatografia de cernere moleculara C. Cromatografia de schimb ionic D. Cromatografia de afinitate E. Nici o varianta corecta
Complement Multiplu
Page 52 of 99
B. Se formeaza din ergosterol prin deschiderea ciclului B al nucleului sterolic C. Este un prohormon steroid D. Este un agent antioxidant E. Produce prin carenta deficienta de vedere la lumina crepusculara
17. Vitamina K:
A. Actioneaza ca si cofactor al enzimei de carboxilare a protrombinei B. Actioneaza ca si cofactor al enzimelor de transaminare C. Este absorbita in organism in prezenta sarurilor biliare D. Are structura naftochinonica E. Are structura antrachinonica
18. Vitamina E:
A. Este un antioxidant cu structura lipofila B. Este un antioxidant cu structura hidrofila C. Se gaseste in uleiuri vegetale D. Se gaseste in germeni de grau E. Este un agent anticoagulant
19. carotenul:
A. Este un precursor al vitaminei A B. Se gaseste in tesuturile animala C. Se gaseste in tesuturile vegetala D. Este un antioxidant lipofil E. Este un antioxidant hidrofil
Page 53 of 99
E. Tocoferolii
27. Tocoferolii:
A. Intervin in procesul coagularii B. Sunt antioxidanti naturali C. Contin o structura naftochinonica esentiala pentru activitatea lor D. Contin un hidroxil fenolic esential pentru activitatea lor E. Contin o catena poliiziprenica
29. Hipervitaminoza A:
A. Nu se intalneste B. Determina la copii o foarte mare fragilitate osoasa C. Determina dezvoltare anormala a fatului la femeile gravide D. Determina colorareategumentelor in galben-portocaliu E. Determina deficiente ale sintezei colagenului
Page 54 of 99
34. Vitamina E:
A. Se mai numeste si 11-cis-retinal B. Are efect anticoagulant C. Este cel mai important antioxidant natural D. Este concentrata in zonele bogate in lipide ale celulei E. Actioneaza sinergic cu sistemul glutation peroxidzei
36. Menadiona:
A. Are actiune biologica de vitamina E B. Are actiune biologica de vitamina K C. Este liposolubila D. Este hidrosolubila E. Este sintetizata de plantele superioare
37. Vitamina K:
A. Are actiune de cofactor enzimatic B. Are rol in mentinerea unora din factorii de coagulare la concentratii normale C. Este implicata in inhibarea reactiei de carboxilare a radicalilor glutamila din protrombina D. Are efect antioxidant in membranele lipidice E. Este sintetizata de bacteriile microflorei intestinale
Page 55 of 99
D. Carena n vitamin A apare mai ales la populaiile cu hran srac n alimente de baz (lapte, ou, pete) E. Nu s-au observat fenomene toxice in cazul excesului de vitamina D
41. Calcitriolul:
A. Se sintetizeaza in organism exclusiv din ergocalciferol B. Este un prohormon steroid C. Are receptori membranari D. Este 1, 25 dihidroxicolecalciferolul E. Are ca precursor de sinteza vitamina D
Page 56 of 99
Capitolul 10. Lipide. Clasificarea lipidelor. Componentele structurale si rolul biochimic al lipidelor complexe (fosfogliceride, sfingolipide). Compusi eicosanoidici si rolul lor biologic. Colesterolul si acizii biliari. Glucide: clasificare, structur, proprieti fizico-chimice. Glucide si derivati glucidici de interes biologic
Complement Simplu
1. Acizii biliari:
A. Sunt precursorii tuturor compusilor steroidici din organism B. Au molecule cu caracter hidrofob C. Sunt steroizi C21 D. Sunt componenti ai secretiei biliare E. Au rol in solubilizarea hormonilor
5. Care dintre produsii de mai jos pot fi obtinuti prin hidroliza totala a unui acil-glicerol?
A. Serina B. Colina C. Lecitinele D. Glicozil-ceramidele E. Acizi grasi
6. Gangliozidele:
A. Contin glicerol B. Contin sfingozina C. Contin o legatura N-glicozidica D. Nu au caracter acid E. Contin doi radicali acil gras/ molecula
7. Maltoza:
A. Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-glucoza si una de D galactoza, unite 14
Page 57 of 99
B. Este un diglucid alcatuit dintr-o molecula de D-manoza si una de D galactoza, unite 16 C. Rezulta prin hidroliza celulozei D. Este un diglucid alcatuit din doua molecule de D glucoza unite prin legatura 14 glicozidica E. Este o diglucida nereducatoare
8. Heparina:
A. Este o substanta cu actiune coagulanta B. Este o substanta cu actiune anticoagulanta C. Este localizata in cartilagii si articulatii D. Este sintetizata numai de organismele nevertebrate E. Este un glicolipid
10. Zaharoza:
A. Este o diglucida reducatoare B. Este o monoglucida C. Este rezultata prin hidroliza amidonului D. Este produsul de hidroliza al glicogenului E. Este o diglucida nereducatoare
Page 58 of 99
D. numrul de mL de tiosulfat de sodiu 0,01 M oxidat de iodul eliberat din acidul clorhidric din 100 mL grasime E. numrul de mL de bicromat de sodiu 0,01 M redus de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din 1 g proba de analizat
Complement Multiplu
Page 59 of 99
D. Heparina este un compus cu actiune coagulanta asupra serului E. Amilopectina contine grupari 14 si 16 glicozidice
24. D Galactoza:
A. Este principalul monoglucid din sange si urina B. Intra in structura lactozei C. Este o cetoza D. Este o pentoza E. Este o hexoza
25. Afirmatiile adevarate atat pentru celobioza cat si pentru lactoza sunt:
A. Contin o legatura glicozidica B. Au caracter reducator C. Constituie unitatea repetitiva a unui poliglucid de structura D. Constituie unitatea repetitiva a unui poliglucid de rezerva E. Sunt diglucide
26. Fructoza:
A. Este principalul monoglucid din sange B. Intra in structura lactozei C. Este o cetoza D. Apartine seriei stereochimice L E. Intra in structura zaharozei
Page 60 of 99
35. Colesterolul:
A. Este un alcool nesaturat B. Este un fenol C. Se gaseste in uleiurile vegetale D. Se gaseste esterificat cu acizi grasi in membranele celulare E. Este precursorul tuturor compusilor steroidici din organism
Page 61 of 99
atomul de carbon 5, rezultand astfel un ciclu piranozic B. In solutie, carbonul aldehidic al fructozei formeaza un semiacetal cu gruparea hidroxil de la atomul de carbon 5, rezultand astfel un ciclu furanozic C. Reactia de ciclizare a glucozei induce aparitia unui nou centru de asimetrie D. Anomerii glucozei trec usor unul in celalalt prin intermediul formei aciclice E. In cazul fructozei, carbonul anomeric este C1, spre deaosebire de glucoza, la care carbonul anomeric este C2
Page 62 of 99
Capitolul 11. Hormoni. Axa hipotalamo-hipofizara si caracteristicile transmiterii mesajului hormonal, clasificarea hormonilor. Mecanisme generale de reglare hormonal. Receptori hormonali, mesageri secunzi si efectori ai mesajului hormonal
Complement Simplu
Page 63 of 99
8. GMPc:
A. Este un sistem transductor pentru hormonii din grupul I B. Este un sistem transductor pentru hormonii din grupul II C. Este un mesager secund pentru insulina D. Este un mesager secund pentru factorul atrial de excretie a Na E. Este un receptor hormonal
9. Proteinele G:
A. Sunt molecule proteice hexamere B. Sunt situate pe fata externa a membranelor plasmatice C. Sunt proteine care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele lor efectoare D. Sunt proteine cu dublu rol: receptor si efector hormonal E. Sunt specifice pentru mecanismele de transmitere a mesajului hormonal ale hormonilor din grupul I
Complement Multiplu
Page 64 of 99
E. Ocitocina
Page 65 of 99
B. Cuplarea receptorului de sistemul efector este asigurata de proteinele G C. Utilizeaza ca mesager secund ATP D. Utilizeaza ca mesager secund AMPc E. Stingerea raspunsului la mesajul hormonal poate avea loc prin descompunerea mesagerului secund de catre o fosfodiesteraza
26. Hipotalamusul:
A. Sintetizeaza si secreta hormoni tropi de natura polipeptidica B. Secreta substante asemanatoare hormonilor, numite factori inhibitori, care inhiba eliberarea unor hormoni hipofizari C. Sintetizeaza si secreta factori de eliberare, care sunt vehiculati prin sange la hipofiza anterioara D. Secreta hormoni apartinand grupului I (lipofili) E. Sintetizeaza proteine G pentru celelalte tesuturi
Page 66 of 99
33. Stingerea raspunsului initiat de un hormon care utilizeaza ca mesager AMPc poate
avea loc:
A. Prin descompunerea AMPc de catre fosfodiesteraze B. Prin defosforilarea proteinelor fosforilate de catre protein kinazele A C. Prin resorbtia receptorului hormonal D. Prin autohidroliza GTP din proteina G E. Prin reciclarea inozitol trifosfatului
Page 67 of 99
Capitolul 12. Principalii hormoni endocrini si rolul lor biochimic. Aplicatii in terapie
Complement Simplu
6. Secretia de iodotironine:
A. Este independenta de hipofiza anterioara B. Este dependenta de concentratia vitaminei D C. Este corelata cu metabolismul iodului D. Este controlata de glandele suprarenale
Page 68 of 99
9. Aldosterona:
A. Este denumirea alternativa a hormonului antidiuretic B. Este o glicoproteina C. Este produs de medula suprarenalei D. Creste retentia de potasiu E. Creste retentia de sodiu si apa la nivel renal
Complement Multiplu
Page 69 of 99
E. Hormonii estrogeni
17. Structura
apartine:
A. Adrenalinei B. Nor-adrenalinei C. Unui hormon endocrin, care indeplineste si functia de neurotransmitator la nivelul terminatiilor adrenergice D. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale E. Unui hormon cu actiune hiperglicemianta
Page 70 of 99
22. Structura
apartine:
A. Testosteronei B. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale C. Unui hormon secretat de glandele medulosuprarenale D. Unui hormon avand ca actiune inhibarea proliferarii fibroblastelor si inhibarea fosfolipazei C E. Unui hormon cu actiune antiinflamatoare
23. Structura
apartine:
A. Aldosteronei B. Unui hormon care determina retentia Na+ in organism C. Unui hormon secretat de glandele corticosuprarenale D. Androstenidonei E. Cortisolului
26. Structura
A. Unei progestine B. Estradiolului
corespunde:
Page 71 of 99
C. Testosteronei D. Unui hormon steroid C19 E. Unui hormon care determina dezvoltarea oaselor si musculaturii scheletice
Page 72 of 99
A. Unii sunt utilizati in contraceptie si in terapia hormonala de substitutie B. Au aciune biologic mult amplificat fa de hormonii naturali C. Toti sunt substante cu structura steroidica similara hormonilor naturali D. Unii sunt utilizati in tratamentul unor forme de cancer E. Toti au abilitatea de a interactiona cu receptorii unor hormoni steroidici
33. Insulina:
A. Are structura steroidica B. Are structura derivata din nucleul catecol C. Este un hormon apartinand grupului II D. Are actiune analoga factorilor de crestere E. Este secretata de celulele B ale pancreasului endocrin
34. Somatostatina:
A. Este un hormon polipeptidic B. Are actiune paracrina, inhiband secretia de insulina C. Poate fi dimera sau monomera D. Este un hormon apartinand grupului I E. Este un hormon sexual
35. Glucagonul:
A. Este un hormon din grupul II, avand ca mesager secund AMPc B. Este un hormon secretat de glanda tiroida C. Are actiune hiperglicemianta D. Este un hormon cu actiune antagonista insulinei E. Este un hormon cu actiune sinergica insulinei
Page 73 of 99
Capitolul 13. Structura si functionarea membranelor plasmatice: componente structurale; transportul pasiv al ionilor prin membranele plasmatice; transportul activ al ionilor prin membranele plasmatice
Complement Simplu
A. Sunt proteine transmembranare (integrate) B. Sunt proteine fixate la suprafata membranei C. Sunt ancorate in bistratul lipidic printr-o zona hidrofoba D. Sunt transportori de ioni E. Sunt citocromi
A. Este la fel de permeabil si pentru ionii Na+ B. Este de 100 de ori mai permeabil pentru ionii K+ decat pentru ionii Na+ C. Are o structura similara gramicidinei D. Are o structura similara receptrilor muscarinci E. Se afla pozitionat numai pe fata interna a membranelor plasmatice
Complement Multiplu
A. Este similar structural celui de Na+ B. Are in structura un canal ingust prin care nu poate trece Na+, dar poate trece ionul K+; C. Cheltuieste mai putina energie pentru deshidratarea K+ decat pentru deshidratarea Na+ D. Necesita pentru functionare GTP E. Este inhibat de steroizii cardiotonici
Page 75 of 99
C. Este o proteina membranara tip B D. Are rolul de a modula canalelel de Na+ E. Are rolul de transductor energetic
A. Se mai numeste si Na+/K+-ATP-aza B. Are in structura patru subunitati C. Are situsuri de legare pentru steroizii cardiotonici D. Transporta ionii in mod pasiv E. Asigura cresterea intracelulara a concentratiei ionilor Na+
Page 76 of 99
Page 77 of 99
Page 78 of 99
Capitolul 14. Principiile energetice de functionare ale sistemelor vii; molecule stocatoare de energie
Complement Simplu
1. Modalitatea prin care energia chimica poate fi transferata in sistemul biologic este:
A. Fenomenul de fluorescenta B. Cuplarea unei reactii exergonice cu o reactie endergonica C. Preluarea de caldura degajata din reactiile exoterme D. Prin reactii la echilibru E. Corecte variantele a), b), d)
Page 79 of 99
Complement Multiplu
15. Reactiile chimice care alcatuiesc cele doua laturi ale metabolismului sunt:
A. Reaciile exergonice, n general de descompunere i oxidare a moleculelor - combustibil B. Reaciile de sintez a biomoleculelor, care se produc cu consum de energie C. Reactiile catabolice D. Reactiile anabolice E. Reactiile cu generare de fluorescenta
Page 80 of 99
16. Surse majore generatoare de legaturi fosfat macroergice pentru organismul uman
sunt:
A. Fosforilarea oxidativa B. Reactiile cuplate C. Reactiile exoterme D. Glicoliza E. Ciclul acizilor tricarboxilici
17. Dintre caractrisiticile sistemelor vii, care le deosebesc de sistemele nevii fac parte:
A. Sunt sisteme dechise, in permanent schimbcu exteriorul B. Sunt sisteme aflate in permanent dezechilibru C. Sunt structuri elastice, aflate in permanenta reorganizare D. Sunt sisteme exergonice E. Sunt sisteme cu grad scazut de organizare
18. Scopurile majore pentru care sistemele biologice consuma energie sunt:
A. Catabolizarea moleculelor combustibil B. Sinteza biomoleculelor C. Realizarea de lucru mecanic D. Realizarea de medii hiperbare E. Transportul activ al ionilor prin membrane
20. In diferite cai biosintetice sunt preferate diferite nucleotide trifosfat ca donori de
energie. Acestea sunt:
A. UTP pentru sinteza lipidelor B. GTP pentru sinteza proteinelor C. CTP pentru sinteza poliglucidelor D. UTP pentru sinteza poliglucidelor E. CTP pentru sinteza lipidelor
Page 81 of 99
Page 82 of 99
33. ATP poate dona o grupare fosfat unei molecule acceptor, cum ar fi:
A. Fosfoenol piruvat B. Glucozo 1 fosfat C. Glicerol 3 fosfat D. Carbamoil fosfat E. Creatin fosfat
Page 83 of 99
Raspunsuri Biochimie medicala, generala si aplicata, Farmacie, anul III, sem. I - Raspunsuri
Capitolul 1. Definitia si domeniul de studiu al biochimiei. Directiile actuale de aplicare si de dezvoltare. Logica molecular a organismelor vii si principii generale de functionare. Apa si sistemele tampon din organism
Complement Simplu 1 - A. 2 - C. 3 - C. 4 - B. 5 - E. 6 - D. 7 - E. 8 - D. 9 - D. 10 - C. 11 - C. 12 - A. Complement Multiplu 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 A. B. C. D. E. B. C. D. E. A. D. E. A. B. A. B. C. D. A. C. D. B. C. D. A. B. C. D. A. B. D.
Page 84 of 99
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 -
C. E. C. D. B. D. E. A. B. A. B. D. A. D. B. C. A. B. A. B. B. C. B. D. E. A. C. E. B. D. A. B. D. A. D. E.
Capitolul 2. Acizi nucleici. Unitati structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura tridimensionala i funciile acizilor nucleici. Baze azotate false si aplicatiile lor in terapie
Complement Simplu 1 - E. 2 - A. 3 - D. 4 - A. 5 - B. 6 - D. 7 - E. 8 - E. 9 - B. 10 - A. 11 - B. 12 - A. 13 - C. 14 - D. 15 - B. 16 - C. 17 - A. Complement Multiplu 18 19 20 21 A. B. B. D. E. C. D. B. D.
Page 85 of 99
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 -
A. C. E. B. D. A. B. C. A. C. D. A. B. C. B. D. A. C. E. A. B. A. B. A. B. C. E. A. B. A. C. B. C. A. E. C. D. A. D. E. B. C. E. A. C. D. A. C. D. E. A. B. D. E. C. D.
Capitolul 3. Metode moderne de analiza a structurii acizilor nucleici si tehnici de inginerie genetica cu aplicatii in diagnostic si terapie
Complement Simplu 1 - C. 2 - D. 3 - E. 4 - A. 5 - A. 6 - B. 7 - C. 8 - B. 9 - A. 10 - D. 11 - A. Complement Multiplu 12 13 14 15 16 A. C. B. C. D. E. A. C. A. E. A. C. E.
Page 86 of 99
17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 -
C. D. E. A. B. A. C. D. E. B. C. D. A. C. D. E. B. C. E. C. D. C. E. B. C. A. B. C. D. A. B. A. C. E. C. D. A. B. C. A. E. A. B. E. A. C. D.
Capitolul 4. Aminoacizi: structura, clasificare, proprietati fizico-chimice si rol biologic. Legatura peptidica. Peptide neproteice: structura si rolul biologic al unor peptide neproteice
Complement Simplu 1 - D. 2 - B. 3 - D. 4 - D. 5 - C. 6 - B. 7 - C. 8 - D. 9 - C. 10 - A. 11 - B. 12 - B. 13 - A. 14 - A. 15 - B. 16 - B. Complement Multiplu 17 - B. D. E. 18 - A. D.
Page 87 of 99
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 -
B. C. E. C. D. B. C. E. C. E. A. D. E. C. E. C. E. A. B. D. E. B. D. A. B. C. D. D. E. C. D. B. C. B. C. E. A. B. A. B. A. B. D. B. D. C. D. B. E. B. E.
Capitolul 5. Proteine. Structur primar, secundar, teriar, cuaternar. Clasificarea proteinelor. Proteine cu importan biochimic deosebit: proteinele plasmatice, anticorpii, hemoproteinele
Complement Simplu 1 - C. 2 - A. 3 - D. 4 - B. 5 - D. 6 - B. 7 - A. 8 - D. 9 - C. 10 - C. 11 - C. 12 - D. 13 - A. 14 - B. 15 - C. 16 - E. 17 - E.
Page 88 of 99
18 19 20 21 22 23 24 -
B. A. A. B. B. D. A.
Complement Multiplu 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 A. E. B. C. D. A. B. D. A. D. E. A. B. C. A. B. C. A. B. A. B. A. D. A. D. A. B. D. E. A. B. A. C. D. C. D. E. C. D. E. A. C. A. C. A. E. B. C. A. C. A. B. E. C. D. A. B. C. B. C. B. C.
Capitolul 6. Enzime. Structura i funciile enzimelor. Noiuni de cinetic enzimatic- factori care influeneaz viteza de reacie: pH-ul, temperatura, concentraia substratului, concentraia enzimei. Constanta Michaelis-Menten: deducie i semnificaie
Complement Simplu 1 - B. 2 - A.
Page 89 of 99
3 - E. 4 - A. 5 - B. 6 - D. 7 - A. 8 - B. 9 - D. 10 - A. 11 - C. 12 - C. 13 - B. 14 - C. 15 - C. 16 - A. 17 - C. 18 - A. 19 - E. 20 - D. 21 - E. 22 - A. 23 - B. 24 - A. 25 - A. 26 - A. 27 - D. 28 - D. 29 - B. 30 - A. 31 - B. 32 - A. 33 - D. 34 - B. 35 - E. Complement Multiplu 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 B. C. D. C. D. C. D. C. E. A. B. E. A. D. B. D. E. B. C. B. C. A. C. D.
Page 90 of 99
46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 -
B. C. A. B. D. C. D. B. D. D. E. A. E. D. E. C. D. A. B. A. D. E. B. C. B. C. E. A. C. E.
Capitolul 7. Inhibiia activitii enzimatice si aplicatii in terapie. Clasificarea enzimelor i denumirea lor. Reglarea activitaii enzimatice: enzime allosterice, izoenzime, complexe enzimatice, reglarea covalenta a activitatii enzimatice
Complement Simplu 1 - C. 2 - A. 3 - B. 4 - D. 5 - A. 6 - E. 7 - D. 8 - D. 9 - C. 10 - B. Complement Multiplu 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 B. D. A. D. A. C. D. A. D. E. A. B. A. B. E. A. C. D. D. E. B. E. A. C. E. A. B. D.
Page 91 of 99
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 -
B. C. A. C. B. C. B. D. A. C. B. C. A. B. B. D. B. E. A. B. A. B. A. B. E. A. C. D. E. A. B. C. B. C. A. D. D. E.
Page 92 of 99
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 -
B. C. E. A. C. D. B. C. E. A. B. E. B. C. C. E. A. B. E. C. D. A. B. C. E. B. C. E. A. C. A. C. E. B. D. B. D. C. D. A. D. B. C. A. D. B. C. E. C. D. A. B. A. B. E. B. E. C. E. A. B. E.
Page 93 of 99
Complement Multiplu 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 A. B. C. A. C. D. A. C. D. A. C. D. A. C. D. B. D. E. C. D. B. C. E. A. D. C. D. E. A. D. E. B. D. E. B. C. D. B. C. C. D. B. D. A. B. D. E. A. C. D. C. D. E. A. B. B. D. A. B. E. A. B. A. C. B. C. E. D. E.
Capitolul 10. Lipide. Clasificarea lipidelor. Componentele structurale si rolul biochimic al lipidelor complexe (fosfogliceride, sfingolipide). Compusi eicosanoidici si rolul lor biologic. Colesterolul si acizii biliari. Glucide: clasificare, structur, proprieti fizico-chimice. Glucide si derivati glucidici de interes biologic
Complement Simplu 12345678D. B. D. D. E. B. D. B.
Page 94 of 99
9 - D. 10 - E. 11 - A. 12 - C. 13 - A. 14 - D. 15 - D. 16 - A. Complement Multiplu 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 A. B. C. D. A. B. C. C. D. A. E. B. D. A. B. C. A. B. C. E. B. E. A. B. E. C. E. A. D. A. C. B. E. A. D. A. B. C. A. B. C. D. E. A. B. A. D. E. A. D. B. D. E. C. D. A. C.
Capitolul 11. Hormoni. Axa hipotalamo-hipofizara si caracteristicile transmiterii mesajului hormonal, clasificarea hormonilor. Mecanisme generale de reglare hormonal. Receptori hormonali, mesageri secunzi si efectori ai mesajului hormonal
Complement Simplu 1 - E. 2 - A. 3 - E.
Page 95 of 99
4 - C. 5 - D. 6 - C. 7 - B. 8 - D. 9 - C. 10 - E. Complement Multiplu 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 A. C. D. B. C. E. A. C. A. B. E. A. B. C. B. D. A. B. C. A. D. B. D. E. A. D. E. B. C. B. D. E. A. B. C. D. A. D. E. B. C. A. B. D. B. E. C. D. A. B. E. A. C. A. C. E. A. B. D. C. E. B. C. D. E. B. C. C. D. E. C. E.
Capitolul 12. Principalii hormoni endocrini si rolul lor biochimic. Aplicatii in terapie
Complement Simplu 1 - E. 2 - A.
Page 96 of 99
3 - B. 4 - D. 5 - D. 6 - C. 7 - C. 8 - D. 9 - E. 10 - E. Complement Multiplu 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 B. C. A. E. A. C. D. A. C. D. A. D. E. B. C. D. E. B. C. E. A. B. E. A. B. C. B. D. E. A. B. D. B. D. E. A. B. C. B. D. A. B. C. C. D. E. A. C. E. A. C. C. E. A. D. A. B. D. E. A. D. C. D. E. A. B. C. A. C. D. C. D. A. E. C. D. E. C. E.
Capitolul 13. Structura si functionarea membranelor plasmatice: componente structurale; transportul pasiv al ionilor prin membranele plasmatice; transportul activ al ionilor prin membranele plasmatice
Complement Simplu
Page 97 of 99
1 - D. 2 - B. 3 - A. 4 - D. 5 - C. 6 - B. 7 - A. 8 - A. 9 - C. 10 - B. Complement Multiplu 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 A. C. B. C. D. E. A. D. E. A. B. C. D. A. B. D. A. B. C. A. B. D. A. B. C. B. C. E. A. C. D. A. B. C. C. D. A. D. A. C. D. A. C. A. C. E. A. B. B. C. E. A. C. E. C. D. E. A. B. A. C. D.
Capitolul 14. Principiile energetice de functionare ale sistemelor vii; molecule stocatoare de energie
Complement Simplu 1234B. D. A. C.
Page 98 of 99
5 - C. 6 - C. 7 - A. 8 - B. 9 - D. 10 - C. 11 - C. 12 - B. 13 - A. Complement Multiplu 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 A. B. C. E. A. B. C. D. A. D. E. A. B. C. B. C. E. B. D. E. B. D. E. A. C. E. A. B. E. C. D. A. B. D. B. D. E. A. C. D. A. C. A. C. E. B. D. E. A. C. B. C. A. D. E. B. C. B. C. A. D. E. D. E.
Page 99 of 99