Grile Neuro

2020

1. Pareza de nervi IX, X, XI se caracterizeaza prin:

a. Sincope
b. Tulburari de fonatie
c. Abolirea reflexului nazolacrimal
d. Hemispasm facial
e. Tulburari de deglutitie.

2.In traumatismele vertebro medulare , semnele de ce amia mare gravitate, ireversibiel

sunt:

a. Absenta refluxului anal

b. Retentia urinara
c. Incontenta urinara si pentru materii fecale
d. Prezenta priaprismului
e. Tulburare de sensblitate

3. Atitudinea terapeutica de urgenta in cazul unui pacient politraumatic, cu GCS-6 pct

este:

a. Rezolvarea rupturii de splina

b. Rezolvarea fracturii inchise de gamba
c. Evacuarea hematomului extradural
d. Evacuarea contuzei edematoase cerebrale
e. Drenajul pneumotoraxului.

4. Complicatiile tratamentului in hidrocefalie sunt:

a. Migrarea tubulaturii
b. Hematoame extradurale
c. Hematoame subdurale
d. Obstruarea tubulaturii
e. Infectia tubulaturii

1
5. In socul neurogen pacientul prezinta:

a. Extremitati calde
b. Diureza scazuta
c. Hipovolemie
d. Bradicardie
e. Hipotensiune arteriala

6. Tratamentul in metastaze cerebrale, diseminate intracranian consta in:

a. Exereza chirurgicala
b. Radioterapie
c. Chimioterapie
d. Supravegherea clinico-imagistica
e. Toate acestea

7* Indicatiile tratamentului chirurgical in accidentele vasculare hemoragice sunt:

a. Hematoame masive in emisferul dominant

b. Hematoame lobare in emisferul nedominant
c. Hematoame mari de nuclei bazali
d. Leziuni minim simptomatice la GCS<10 pct
e. Nici una dintre acestea

8. Tratamentul in metastazele cerbrale disseminate intracranian consta in:

a. Exereza chirurgicala
b. Radioterapie
c. Chimioterapie
d. Supravegherea clinic-imagistica
e. Toate acestea

9* Reflexul cutanat abdominal mijlociu este corespunzator matamerului-NEUROCHIR

a. T6-T7
b. T10
c. T11-T12
d. T8-T9
e. T12-L1

2
10* Radacina C5 determina:

a. Flexia degetelor
b. Extensia pumnului
c. Flexia antebratului pe brat
d. Extensia antebratului
e. Nici una dintre acestea

11. Lezarea lobului frontal produce:

a. Deficit motor pe partea opusa leziunii

b. Tulburari de auz
c. Tulburari psihice
d. Tulburari de gust
e. Crize epileptic

12* Miotonia Steinert este o:

a. Distrofie muscular distal

b. Distrofie ocular
c. Canalopatie
d. Miopatie inflamtorie
e. Miopatie endocrina

13. Fenomenul miotonic active se caracterizeaza prin:

a. Contractii prelungite, involuntare a unor grupe muscular

b. Decontractie lenta,involuntata a unor grupe muscular
c. Crize Jacksoniene a uor grupe muculare
d. Miscari coreo-atetozice
e. Mioclonii generalizate

14. Despre sindromul Balint se poat afirma ca:

a. Apare in leziuni ale lobului parietal

b. Apare in leziuni ale lobului occipital
c. Are 3 semne clinice: paralizia psihica a privirii, ataxia optica,tulburarea
atentiei vizuale
d. Poate fi insotit de vertij si nistagamus
e. Poate fi insotit de paralizie facial periferica

15.Dupa criza epileptica grad mal pe electroencefalograma se pot vedea:

a. Aplatizarea traseului
3
 b. Complexe varf-unda generalizate
c. Unde ascutite sincrone
d. Descarcari de unde theta
e. Descarcari de unde delta

16. Tabloul clinic al miotoniei Steinert cuprinde:

a. Atrofii muscular
b. Calvitie precoce
c. Cataracta
d. Tulburari endocrine
e. Glaucom

17. Explorarile paraclinice din poliradiculonevrita acuta releva:

a. Disociatia albumin-citologica in LCR

b. Viteze de conducere motorii scazute pe fibrele nervilor periferici la
examenul EMG
c. LCR hemoragic
d. Disociatie cito-albuminica in LCR
e. Potentiale de fibrilatie la examenul EMG

18. Topografia leziunii neuronului motor central in cazul in care pacientul prezinta
parapreza poate fi:

a. Aria 4a bilateral
b. Mezencefal
c. Capsula bilateral (lacune)
d. Punte paramedian
e. Maduva spinarii sub T1 bilateral

19.In miastenia gravis se evidentiaza titruri crescute de atc:

a. Antinucleari
b. Antifibra muscular
c. Antireceptor pentru acetilcolina
d. Anti Borelia
e. Anti MUSK

4
20.In sindroml de neuron motor central pot fi intalnite urmatoarele semen patalogice:

a. Semnul Babinski
b. Semnul “rotii dintat”
c. Semnul Hoffmann
d. Semnul MArinescu-Radovici
e. Semnul “hamalului”

21.Urmatoarele afirmatii cu privire la disociatia siringomielica sunt adevarate:

a. Presupune abolirea sensibilitatii profunde constiente

b. Presupune abolirea sensibilitatii tactile
c. Presupune abloirea sensibilitatii termoalgezice
d. Este intalnita in hematomielie
e. Este intalnita in siringomielie

22* Lobul temporal reprezinta segmental central al analizatorului:

a. Gustative
b. Olfactiv
c. Auditiv
d. Cutanat
e. Vizual

23. Care din urmatoarele manifestari clinice pot fi incadrare in epilepsia de lob occipital:

a. Tulburarile de sensibilitatte exteroceptiva (tactile,termica si durerroasa)

b. Halucinatiile vizuale simple, complexe, statice, dinamice,etc.
c. Crizele jacksoniene sensitive
d. Micro/macropsii
e. Nistagamusul epileptic

24.Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul cordoanelor posterioare sunt

adevarate:

a. Este denumit si dindromul cu fibre scurte

b. Afecteaza fasciculele Goll si Burdach
c. Prezinta areflexie osteotendinoasa
d. Este afectata sensibilitatea termica si dureroasa
e. Prezinta ataxie tabetica

5
25. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. Paralizia facial central se produce de aceeasi parte cu leziunea

b. Paralizia facial central se produce de aceeasi parte cu deficitul
c. Paralizia facial central afecteaza intreaga hemifata
d. Asimetria facial din paralizia facial central diminua cand pacientul plange sau
rade
e. Paralizia facial central este cauzata de leziuni geniculate

26. Paralizia cozii de cal tip inferior se carcaterizeaza prin:

a. Tulburari sficteriene
b. Mers stepat
c. Tulburari de dinamica sexuala
d. Hipoestezie “in sa”
e. Hipertonie muscular

27. In criza epileptic de tip petit mal mioclonica pe EEG apar urmatoarele modificari:

a. Complexe polivarf-unda
b. Unde nusoidale focale
c. Complexe polivarf-unda sincrone
d. Complexe polivarf-unda generalizate
e. Unde thea generalizate

28* Un pacient aflat in stadiul de soc medular prezinta sublezional:

a. Hiperreflexie osteotendinoasa
b. Deficit motor de mica intindere
c. Anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate
d. Absenta tulburarilor sfincteriene
e. Afazie mixta

29* Durata unei crize grand mal este de aproximativ:

a. 30 minute
b. 10 secunde
c. 40-90 secunde
d. O ora
e. 24 ore

30. Valproatul de sodium poate avea ca efecte scundare:

a. Caderea parului
b. Cresterea in greutate
6
 c. Gingivita hipertrofica
d. Heptotoxicitate
e. Litiaza renala

31.Despe crizele jacksoniene motorii se poate afirma ca:

a. Apar ca urmare a leziunilor lobului occipital

b. Apar ca urmare a leziunilor lobului frontal
c. Sunt produse de leziuni cu character iritativ asupra scoartei cerebrale
d. Sunt produse de leziuni cu carcteer distructiv asupra scoartei cerebrale
e. Se manifesta de aceiasi parte cu leziunea

32.Medicamentul antiepileptic ideal ar trebui sa aiba:

a. Mecanism de activitate multiplu

b. Putine efecte adverse
c. Mecanism de actiune suplimentar’
d. Timp de injumatatire lung
e. Putine interactiuni medicametoase

33. Poliradiculonevrita acuta se caracterizeaza clinic prin:

a. Sindrom de neuron motor periferc

b. Sindrom cerebelos
c. Sindrom senzitiv
d. Tulburari vegetative
e. Sindrom de neuron motor central

34.Urmatoarele semne clinice NU sunt intalnite in sindromul Brown- Sequard:

a. Sindrom de neuron motor periferic sublezional de partea leziunii

b. Tulburari vasomotorii sublezional
c. Sindrom de neuron motor central sublezional de partea leziunii A
d. Tulburari de sensibilitate termica pe partea leziunii sublezional
e. Tulburari de sensibilitate profunda constienta de partea opusa leziunii.

35*.Despre afazia motorize Broca se poate afirma ca:

a. Este o afazie fluent

b. Este o afazie non-fluenta
c. Este carcterizata de surditate verba;a
d. Nu poate avea o cauza tumorala sau vasculara
e. Este carcterizata de cecitate verbal

7
36.Lezarea neuronului motor periferic va fi urmata de deficit motor pentru:

a. Miscarile automate dobandite

b. Miscarile reflexe
c. Miscarile pendulare
d. Miscarile voluntare
e. Miscarile automate innascute

37* Despre lobul parietal se poate afirma ca:

a. Este situate intre lobul frontal si lobul occipital

b. Cuprinde cortexul premotor si cortexul prefrontal
c. Lezarea sa determina metamorfopsii
d. Este asociat cu memoria auditiva
e. Cuprinde sistemul limbic

38. Leziunile de la nivelul lobului parietal produc:

a. Crize jacksoniene senzitive

b. Crize jacksoniene motorii
c. Asterognozie
d. Ahilognozie
e. Paralizii de nervi oculomotori

39. In cazul polineuropatiilor, semnele sindormului de neuron periferic vor fi prezente:

a. Bilateral
b. Relativ simetric/ simetric
c. Prevalent distal
d. Asociat cu semne extrapiramidale
e. Asociat cu crize convulsive

40. Semnele de debut in miastenia gravis constau in :

a. Ptoza palpebrala
b. Fenomente miotonice
c. Diplopie la vederea monoculara
d. Diplopie la vederea binoculara
e. Strabism

41* Cea mai frecventa etiologie a sindromului comisurii cenusii o reprezinta:

a. Accidental vascular cerebral

b. Tumorile cerebrale
c. Traumatismele de coloana vertebrala
8
 d. Siringomielia
e. Spondiloza cervical

42. In leziunile unilateralale ale nervului vag pacientul prezinta:

a. Voce nazonata
b. Tulburari de deglutitie pentru lichide
c. Diminuarea sau abolirea reflexului velopalatin
d. Devierea valului palatin de partea sanatoasa
e. Atrofii la nivelul musculaturii limbii.

43* Lobul Frontal cuprinde:

a. Cortexul motor primar (aria 4)

b. Circumvolutiile Heschl (ariile 41,42,52 Brodman)
c. Zona de proiectare corticala a sensibilitatii tactile protopatice (ariile 3,1,2)
d. Cortexul limbic
e. Coliculii cvadrigemeni.

44. Disociatia tabetica este intalnita la pacientii diagnosticati cu :

a. Boala Friedreich
b. Tabes
c. Compresiuni spinale posterioare
d. Siringolielie
e. Tulburari cerebrale

45. In sindromul de neuron motor central reflexele osteo-tendinoase sunt:

a. Vii
b. Inversate
c. Polikinetice
d. Pendulare
e. Clonoide (clonusul piciorului,rotulei)

46. Factorii implicate in etiopatogenia epilepsiilor sunt:

a. Canalele de sodium
b. Receptorii dopaminergici
c. Receprotii GABA
d. Serotonina
e. Receptorii NMDA

9
47. Modificarile calitative ale mirosului includ:

a. Parosomnia
b. Hiposmia
c. Hipeosmia
d. Halucinatii olfactive
e. Anosmia

48* Neuronul motor central are pericarionul situate in :

a. Capsula interna
b. Mezencefal
c. Cortexul cerebral
d. Maduva spinarii
e. Cerebel

49. Simptomatologia sindromului de lob occipital cuprinde:

a. Hemianopsie homonima lateral de parte opusa leziunii

b. Cecitate corticala
c. Tulburari sfincteriene
d. Tulburari de sensibilitate
e. Halucinatii vizuale

50. Tabloul clinic al sindromului vestibular central include:

a. Tulburari de echilibru constant intalnite la acesti pacienti

b. Nistagamus orizontal care se remite rapid
c. Nistagamus vertical
d. Vertij de mica intensitate
e. Vertijul este insotut de manifestari neurovegetative

51. Modularea miscarilor voluntare este realizata de :

a. Cerebel
b. Capsula interna
c. Ganglion bazali
d. Piramidele bulbare
e. Substanta reticulate

52. Urmatoarele probe NU sunt probe de dismetrie:

a. Proba indice-nas
b. Proba podului
10
 c. Proba marionetelor
d. Proba calcai-genunchi
e. Proba indice-indice

53. In timpul fazei tonice a crizei grand mal pacientul prezinta:

a. Apnee
b. Contractura generalizata
c. Mioclonii generalizate
d. Facies crispat
e. Reflex cornean absent

54. Paralizia de nerv abducens prezinta:

a. Diplopie
b. Ingustarea fantei palpebrale
c. Imposibilitatea deplasarii globului ocular in exterior
d. Midriaza
e. Strabism convergent

55. Leziunile de la nivelul lobului temporal sunt urmate de:

a. Deficit motor de aceiasi parte cu leziunea

b. Tulburari auditive
c. Tulburari de limbaj
d. Tulburari olfactive si tulburari vizuale (hemianopsie)
e. Varsaturi

56* In distrofiile muscular cele mai severe atrofii apar in:

a. Distrofia musculara forma centurilor

b. Distrofia musculara Steinert
c. Distrofia Duchenne
d. Distrofia ocular
e. Distrofia facio-scapulo-humerala

57. Fenomenul miotonic activ se carcterizeaza prin :

a. Contractii prelungite, involuntare a unor grupe muscular

b. Decontractie lenta, involuntara a unor grupe muscular
c. Crize jacksoniene motorii de pe un hemicorp
d. Miscari coreo-atetozice
e. Mioclonii generalizate

11
58. Paralizia facial periferica a frigore poate fi tratata cu:

a. Antiagregante plachetare
b. Corticoterapie
c. Vitaminoterapie, in special grup B
d. Fizioterapie
e. Anticoagulante

59* Fasciculul cortico-spinal face sinapsa cu neuronal motor alfa din:

a. Pedunculul cerebral
b. Cornul anterior medular
c. Punte
d. Bulbul rahidian
e. Coroana radiate

60. Selectati afirmatiile adevarate expuse mai jos:

a. Sindromul Anton- Babinski apare in leziunile emisferului cerebral drept

b. Sindromul Anton-Babinski are in leziunile lobului occipital
c. Sindromul Anton- Babinski prezinta: hemiasomatognozie, anosognozie,
anozodiaforia, halucinatii, kinestezice
d. Sindromul Gertsmann prezinta: agrafie,acalculie,agnozie digitala.

61* Neuronul motro central este responsabil cu:

a. Miscarile automate
b. Miscarea reflex
c. Miscarea voluntara
d. Miscarile coreice
e. Miscarile pendulare

62. In tratamentul epileptic fenitoinul se administreaza astfel:

a. 15-20 mg/kg corp

b. Maxim 1,5 g/zi
c. Initial bolus apoi perfuzie/ 24 ore
d. 30-40 mg/kg corp
e. Maxim 3 g/zi

63. Deficitul mtor aparut prin leziunea neuronului motor central se caracterizeaza prin :

a. Este de mare intindere

b. Este limitat la teritoriul de inervatie al unui nerv

12
 c. Este limitat la teritoriul de inervatie al unui plex nervos
d. Este contralateral leziunii daca leziunea este deasupra piramidelor bulbare
e. Este contralateral daca leziunea este sub piramide bulbare

64. In cazul polineuropatiilor semnele sindromului de neuron motor periferic vor fi

prezente:

a. Bilateral
b. Relative simetric/simteric
c. Prevalent distal
d. Asociat cu semne extrapiramidale
e. Asociat cu crize convulsive

65. Paralizia totala a cozii de cal se caracterizeaza prin:

a. Parapareza
b. Hipertonie muscular
c. Abolirea reflexelor rotulian si ahilean bilateral
d. Tulburari sfincteriene
e. Sincienezii

66. Nevralgia vidiana se diferntiaza de nevralgia primitva de nerv trigemen prin:

a. Iradierea durerii din hemifata spre craniu, ureche,gat si umar homolateral

b. Prezenta secretiei lacrimale care insoteste durerea
c. Durerea are character intens
d. Durerea apare in proxisme
e. Durerea este unilateral

67. Carbamazepina poate avea ca efecte secundare:

a. Ameteli
b. Bloc atriventircular
c. Diskineziii oro-faciale
d. Gingivita hipertrofica
e. Hiponatremie

68. Modificarile de tonus muscular in sindromul de neuron motor central constau:

a. Hipertonie teava de plumb

b. Hipertonie lama de briceag
c. Hipertonie pe extensori la membrul superior
d. Hipertonie pe extensori la membrul inferior
e. Hipertonie pe flexori la membrul superior

13
69. Examinarea nervilor oculomotori presupune investigarea urmatoarelor aspecte:

a. Examenul fundului de ochi

b. Examenul reflexului cornean
c. Convergenta oculara
d. Examenul pupilei si al reflexelr pupilare
e. Motilitatea extrinseca a globilor ocular

70. In stadiul de automatism medular pacientul prezinta:

a. Reflex de tripla flexie present

b. Clonus
c. Areflexie cutanata abdominal
d. Semn Babinski absent
e. Paraplegie sau tetraplegie spastic

71. Semnele musculare in polimiozita acuta constau in:

a. Dureri in masele musculare

b. Crampe musculare
c. Atrofii musculare
d. Marire de volum a maselor musculare
e. Fibroze musculare

72.* Miotonie Steinert este o:

a. Distrofie muscular distala

b. Distrofie oculara
c. Canalopatie
d. Miopatie inflamatorie
e. Miopatie endocrina

73. Pacientul diagnosticat cu paralizie facial periferica nu poate executa urmatoarele

gesturi:

a. Nu poate increti fruntea pe partea leziunii

b. Nu poate efectua proba incedice-nas
c. Nu poate pronunta consoanele labiale: m,p,b
d. Nu poate inchide ochiul pe partea leziunii
e. Nu poate clipi pe parte leziunii

14
74* Crizele de tip “echivalenta psihica”( déjà-vu, jamai-vu) sunt carcteristice pentru:

a. Epilepsia de lob frontal

b. Epilepsia de lob occipital
c. Epilepsia de lob temporal
d. Epilepsia de lob parietak
e. Epilepsia petit mal

75. Plexul brachial superior ( C5-C6) inerveaza motor:

a. Muschiul deltoid
b. Lungul supinator
c. Extensorii degetelor
d. Biceps brachial
e. Muschii supinatori

76* Tabloul clinic al nevralgiei primitive de trigemen include:

a. Durere declansata de atingerea unor zone tigger

b. Durere cu character difuz
c. Hipoestezie in teritoriul uneia sau mai multe ramuri ale trigemenului
d. Caracterul permanent al durerii
e. Lagoftalmie

77* Un pacient aflat in stadiul de soc medular prezinta sublezional:

a. Hiperreflexie osteotendinoasa
b. Deficit motor de mica intindere
c. Anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate
d. absenta tulburarilor sfincteriere
e. afazie mixta

78* Neuronul motor cetral este responsabil cu:

a. miscarile automate
b. miscarea reflex
c. miscarea voluntara
d. miscarile coreice
e. miscarile pendulare

79* Lobul occipital cuprinde:

a. aria de proiectie corticala a analizatorului cutanat

15
 b. cortexul visual primar (aria 17) si ariile vizuale secundare ( 18, 19)
c. aria de proiectie corticala a analizatorului vestibulao-cohlear
d. cortexul motor suplimentar
e. aria de proiectie corticala a sensibilitatii exteroceptice
tactile,termice,dureroase.

80* Fasciculul cortico-spinal face sinapsa cu neuronul motor alfa din:

a. pedunculul cerebral
b. cornul anterior medular
c. punte
d. bulbul rahidian
e. corona radiata

81* Afectarea fibrelor motorii din neuronul periferic va fi urmata de :

a. sindrom de neuron motor central

b. sindrom senzitiv
c. sindrom cerebelos
d. sindrom de neuron motor periferic
e. sindrom ataxic

82* Cea mai frecventa etiologie a sindromului comisurii cenusii o reperezinta:

a. AVC
b. Tumorile cerebrale
c. Traumatismele de coloana vertebrala
d. Siringomielia
e. Spondiloza cervical

83* In distrofia musculara Duchenne mersul este:

a. Stepat
b. Talonat
c. Leganat
d. Cosit
e. Dansant

84* In atrofia optica primitive intalnim:

a. Contur papilar sters

b. Papilla de culoare alb portelanie
c. Vene turgescente

16
 d. Hemoragii peripapilare
e. Papilla de aspect bombat

85. Lezarea lobului frontal produce:

a. Deficit motor de partea opusa leziunii

b. Tulburari de auz
c. Tulburari psihice
d. Tulburari de gust
e. Crize epileptic

86. Modularea miscarilor voluntare este realizata de:

a. Cerebel
b. Capsula interna
c. Ganglionii bazali
d. Piramidele bulbare
e. Substanta reticulata

87. Tabloul clinic al sindromului de paleocerebel include:

a. Tulburari de statiune
b. Tulburari de mers
c. Anteropulsie in leziunile vermienie anerioare
d. Retropulsie in leziunile vermiene posterioare
e. Probe segmentare modificate

88* Leziunile ariilor corticale 17 bilateral determina:

a. Hemianopsie homonima de partea opusa,cu pastrarea vederii maculare

b. Hemianopsie heteronima bitemporala
c. Cecitate de tip periferic
d. Hemianopsie hetronima binazala
e. Cecitate de tip cortical.

89* O paralizie facial centrala este cauzata de:

a. Otomastoidite
b. Parotidite
c. Tumori infiltrative de trunchi cerebral
d. Leziuni geniculate
e. Procese inlocuitoare de spatiu situate in unghiul pontocerebelos

90. Oprirea crizei epileptic are la baza:

17
 a. Macanisme passive
b. Interventia cerebelului
c. Mecanisme active
d. Interventa focarelor epileptic secundare
e. Sinapsa neuro-musculara

91.* In pareza de nerv facial este abolit reflexul:

a. De deglutitie
b. Cornean
c. Nazolacrimal
d. Oculomotor
e. Niciuna dintre acestea

92. In timpul fazei tonice a crizei grand mal pacientul prezinta:

a. Apnee
b. Contracture generalizata
c. Mioclonii generalizate
d. Fascies crispat
e. Reflex cornean absent

93.. In paralizia de nerv median apar urmatorele semne clincie:

a. Semnul pensei de nerv median

b. Nu flecteaza degetele I-III mana
c. Nu flecteaza degetele IV-V mana
d. Nu zgarie masa cu degetul aratator
e. Nu zgarie masa cu degetul mic

94. In tabloul clinic al paraliziei totale de nerv oculomotor se inscriu:

a. Ptoza palpebrala
b. Midriaza paralitica
c. Strabism convergent
d. Diplopia
e. Abolirea miscarilor globului oclar in sus, in jos si in interior.

95.Semnele de debut in miastenia gravis constau in:

a. Ptoza palpebrala
b. Fenomene miotonice
c. Diplopie la vederea mococulara

18
 d. Diplopie la vederea binoculara
e. Strabism

96. In stadiul de automatism medular pacientul prezinta:

a. Reflex de tripla flexie present

b. Clonus
c. Areflexie cutanata abd
d. Semn babinski absent
e. Paraplegie sau tetraplegie spastic

97 Explorarile paraclinice in bolile musculare pot evidential urmatoarele:

a. Traseu miogen la explorarea EMG

b. Viteze de conducere motorii scazute
c. Cresterea creatinkinazei serice
d. Traseu neurogen la explorarea EMG
e. Salva mioclonica

98.Corpul neuronului motor periferic este situate in:

a. Cornul anterior medular

b. Cornul posterior medular
c. Cordon anterior medular
d. Nucleii motori ai nervilor cranieni
e. Cornul intermedio-lateral medular

99.Tabloul clinic in distrofia muscular Duchenne curpinde:

a. Mers leganat
b. Mers talonat
c. Amiotrofii severe
d. Cardiomiopatie
e. Crize convulsive

100.In sindromul de neuron motor central reflexele cutanate abdominale pot fi:

a. Diminuate oe oartea deficitului motor

b. Exaggerate pe parta leziunii
c. Abolite pe partea deficitului motor
d. Abolite deasupra leziunii
e. Nu sunt modificate

19
101.* sindromul de corn anterior, preziuna in formele acute de boala:

a. Deficit motor partial,asimetric

b. Hipertonie muscular
c. Refleze osteotendinoase exaggerate
d. Semn babinski present
e. Tulburari de sensibilitate

102.Criza colinergica se caracterizeaza prin:

a. Fasciculatii
b. Midriaza
c. Bradicardie
d. Tenesme
e. Hipersecretie bronsica

103.* Reflexele osteo-tendinoase in bolile musculare sunt:

a. Exaggerate
b. Pendulate
c. Mult timp conservate
d. Inveersate
e. Clonoide

104.Fasciculatiile musculare se caracterizeaza prin:

a. Produc convulsii
b. Nu deplaseaza segmente
c. Sunt exaggerate de emmotii
d. Sunt atenuante de anxiolitice
e. Nu dispar in somn

105. Statusul epileptic poate fi provocat de:

a. Lipsa medicatiei antiepileptice

b. Deprivarea de somn
c. Disfunctii ale sinapselor dopaminergice
d. Consumul de alcool
e. Infectii

106. Lezarea neuronului motor central la nivelul cortexului, asociaza pe langa deficitul
motor inegal distribuit urmatoarele:

a. Afazie
b. Semne cerebeloase
20
 c. Apraxie
d. Crize epileptic
e. Paralizii de nervi cranieni

107.Semnele clinice de criza petit mal simplu sunt:

a. Pierderea de constienta cu durata de cateva secunde

b. Privire fixa
c. Mioclonii la fata
d. Tahicardie
e. Cadere la sol

108. Epilepsia de lob frontal se poate manifesta ca:

a. Crize jacksoniene motorii

b. Crize de automatisme ambulatorii
c. Crize adversive
d. Crize de halucinatii olfactive
e. Crize de arie motorie suplimentara

109. Leziunile medulare de la nivel cervical C5-C6 determina:

a. Abolirea reflexului tricipital

b. Abolirea reflexului bicipital
c. Abolirea reflexului stiloradial
d. Amiotrofia muschilor mici ai mainii
e. Tulburari de sensibilitate in teritoriul C5-C6

110. Paraplegia spastica poate aparea:

a) Sublezional in cazul leziunilor medulare C7

b) In cazul leziunilor medulare deasupra nivelului C5
c) Sublezional in cazul leziunilor medulare C8-T1
d) In leziunea conului medular terminal S3-S5
e) Sublezional in cazul leziunilor medulare C5-C6
111. Urmatoarele boli degenerative sunt incluse in diagnosticul etiologic al
sindromului cerebelos:

a) Acantocitoza
b) Dementa Alzheimer
21
 c) Lipidozele cerebrale
d) Boala Friedreich
e) Boala Marinescu-Sjogren

112. Reflexele osteotendinoase in bolile musculare sunt

a) Exagerate
b) Pendulare
c) Mult timp conservate
d) Inversate
e) Clonoide
113. Traiectul anatomic al fasciculului piramidal
a) Nucleul rosu
b) Capsula interna
c) Pedunculul cerebelos mijlociu
d) Punte
e) Cordonul lateral medular
114. Explorarile paraclinice in miastenie sunt
a) Explorarea EMG
b) Dozarea CK serice
c) Atc antireceptor pt acetilcolina
d) Atc antiMUSK
e) CT mediastin
115. Pacientul cu paralizie e sciatic popliteu extern prezinta urmatoarele
tulburari de mers
a) Mers talonat
b) Mers stepat
c) Nu merge pe calcai
d) Nu merge pe varfuri
e) Mers leganat
116.

22