Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema nr. 24
Hepatite acute virale
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1124001. Mamele purtatoare de AgHBs si AgHBe vor transmite mai frecvent la copil infectia cu virus
hepatic B (VHB). Care este raportul intre riscul transmiterii la copil in aceste conditii, fata de riscul de
transmitere pentru mamele purtatoare de AgHBs si anticorpi Hbe pozitive
A. 10/1
B. 2-3/1
C. 4-5/1
D. 3/2
E. 6-9/1
(pag. 1850)
M1124002. Care este primul marker serologic care apare in cazul infectarii cu virus hepatitic B
A. AgHBe
B. AgHBs
C. AgHBc
D. ADN polimeraza virala
E. anticorpii antiHBc
(pag. 1850)
M1124003. Rata infectiei cronice dupa hepatita acuta virala B aparenta clinic, la adultii tineri,
imunocompetenti este de
A. 1%
B. 10%
C. 15-20%
D. 5%
E. 12-15%
(pag. 1861)
M1224005. Infectia produsa de virusul hepatitic C evolueaza spre cronicizare in procent de:
A. mai putin de 10 % din cazuri
B. 11– 30 % din cazuri
C. 20 - 25 % din cazuri
D. 80 – 90 % din cazuri
E. 30-35 % din cazuri
(pag. 1855)
918 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
919 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1224006. Icterul este vizibil la nivelul sclerelor si tegumentelor atunci cand bilirubina serica
depaseste valoarea de:
A. 1,5 mg/dl
B. 2 mg/dl
C. 2,5 mg/dl
D. 3 mg/dl
E. 5 mg/dl
(pag. 1858)
M1224007. Existenta urmatorului model serologic: Ag HBs pozitiv, Ac HBs negativi, Ac HBc IgM
pozitivi, Ag Hbe pozitiv; Ac HBe negativ, conduce la urmatoarea interpretare:
A. infectia cronica cu HBV cu infectivitate ridicata
B. infectie acuta cu HBV cu infectivitate ridicata
C. infectie acuta cu HBV in convalescenta
D. infectia cronica cu HBV cu infectivitate absenta
E. infectia acuta cu HCV in convalescenta
(pag. 1859)
M1224009. Datorita expunerii perinatale, copiii nascuti din mame cu Ag HBs pozitiv, trebuie sa
beneficieze de:
A. o doza de HB IG 0,06 ml/kg intramuscular
B. o doza de HB IG 0,5 ml intramuscular, administrata imediat dupa nastere
C. o doza de vaccin recombinant pentru hepatita B, administrata la 21 zile dupa nastere
D. o unitate sange izogrup-izoRh
E. tratament cu cortizon
(pag. 1864)
M1324012. Hepatita fulminanta este cel mai adesea intalnita in cursul infectiilor cu:
A. virus A + virus E
919 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
920 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. virus A + virus B
C. virus B + virus D
D. virus B + virus G
E. virus A + virus D
(pag. 1861)
M1524017. Care din urmatorii anticorpi sunt considerati protectori fata de reinfectia cu HBV?
A. atc. anti Hbe
B. atc. anti HBc
C. atc. anti HBs
D. atc. anti HBx
E. atc. anti HBc si atc. anti Hbe
(pag. 1850)
M1524018. In profilaxia carei hepatite virale acute, imunoglobulinele standard (IG) sunt eficiente?
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
920 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
921 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1624022. Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu
EXCEPTIA:
A. in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin.
B. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente.
C. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii.
D. Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea
fecal-orala a virusului.
E. Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente.
(pag. 1855, 1856)
M1624023. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a hepatitelor virale acute
sunt false?
A. Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani.
B. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani.
C. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani.
D. Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei.
E. Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei.
(pag. 1857)
M1624024. Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu
EXCEPTIA:
A. 95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele.
B. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca intotdeauna.
C. Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide.
D. Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri.
E. Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B.
(pag. 1860, 1861)
921 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
922 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1624025. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt
adevarate?
A. Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul.
B. Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale.
C. Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante.
D. Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare.
E. Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor.
(pag. 1862)
M1624026. Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale:
A. Este sistemica si variabila
B. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamani
C. Febra inalta (38-39*C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat in hepatitele A si E
D. Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icterului
E. Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic.
(pag. 1857)
M2324031. Profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la peroanele anterior sanatoase se efectueaza prin
administrarea vaccinului antihepatitic B la urmatoarele intervale de timp:
A. 1, 7, 14 luni
922 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
923 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. 2, 8, 9 luni
C. 3, 6, 9 luni
D. 0,1, 6 luni
E. 0,2, 12 luni
(pag. 1863)
M2524033. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica infectivitate crescuta a sangelui
unui pacient diagnosticat cu hepatita virala acuta tip B?
A. atg HBs
B. at Hbe
C. atg delta
D. atc anti HBc
E. atc anti Hbe
(pag. 1849)
M2524034. Urmatoarele simptome se pot intalni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute, cu
exceptia:
A. febra
B. greturi
C. varsaturi alimentare
D. icter
E. mialgii
(pag. 1857)
M2524035. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+,
atg Hbe+, atc anti Hbe -. Care este semnificatia clinica?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata
B. infectie cronica cu HBV, infectivitate ridicata
C. infectie acuta cu HBV, infectivitate scazuta
D. convalescenta dupa episodul acut de hepatita B
E. infectie cu HBV in trecutul indepartat, rezolvata
(pag. 1859)
M2524036. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgG anti HBc+,
atg Hbe+, atc anti Hbe -, ADN HBV prezent in ser. Care este semnificatia clinica?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata
B. infectie cronica cu HBV, faza replicativa
C. infectie cronica cu HBV, faza non-replicativa
D. convalescenta dupa episodul acut de hepatita B
E. infectie cu HBV in trecut, rezolvata
(pag. 1851,1859)
M2524037. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+,
atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?
A. coinfectie HBV-HDV
923 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
924 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in trecut, rezolvata
D. coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
E. suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
(pag. 1852,1860)
M2524038. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs + (titru scazut), IgG
anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?
A. coinfectie HBV-HDV
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in tecut, rezolvata
D. coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
E. suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBV
(pag. 1852,1859,1860)
M2524040. In cazul unui copil nascut de o mama purtatoare de atg HBs, cu atg Hbe+, se vor lua
urmatoarele masuri de profilaxie postexpunere:
A. administrare de imunoglobuline specifice (HBIG)
B. administrare de vaccin anti hepatita B
C. imunoglobuline specifice si vaccinare ulterioara anti hepatita B
D. monitorizare timp de 6 luni, fara alta interventie medicala
E. administrare de hepatoprotectoare
(pag. 1864)
M2524041. Dupa infectarea cu virusul hepatitic B, primul marker detectabil in ser este:
A. atg Hbe
B. atg HBs
C. IgM anti HBc
D. IgG anti HBc
E. atc anti HBs
(pag. 1850)
M2624043. Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturi
B. Tuse, corize
C. Fotofobie
924 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
925 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. Deficit motor
E. Febra intre 38-390C
(pag. 1857)
M1124044. Precizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatitei A (VHA) sunt adevarate
A. este un ARN virus
B. exista 4 serotipuri de virus
C. perioada de incubatie este de aproximativ 1 luna
D. anticorpii antiVHA nu pot fi detectati in timpul bolii acute, titrul lor incepand sa creasca la circa 6 saptamani
de la infectie
E. viremia diminua odata cu aparitia icterului
(pag. 1847)
M1124045. Despre variantele mutante ale virusului hepatitic B (VHB) urmatoarele afirmatii sunt
adevarate
A. mutantii in regiunea pre core se asociaza cu boala hepatica mai blanda
B. mutantii "de scapare"caracterizeaza subiectii vaccinati antiVHB
C. variantele AgHBe negative raspund mai bine la terapia antivirala
D. la pacientii cu transplant hepatic se intalnesc frecvent variante VHB mutante in pre core
E. pacientii infectati cronic cu VHB mutant in pre core progreseaza mai rapid spre ciroza hepatica decat cei
infectati cu varianta salbatica de virus
(pag. 1851)
M1124046. Precizati care din variantele de mai jos privind dinamica serologica a infectiei cu virus
hepatitic D (VHD) sunt corecte
A. AgHVD nu apare in ser
B. markerul de replicare al VHD este prezenta ARN VHD in ser si in ficat
C. anticorpii anti VHD tip IgM pot sa apara la aproximativ 1 luna de la debutul simptomelor
D. anticorpii anti VHD tip IgM sunt intotdeauna prezenti la debutul simptomatologiei
E. in cazul infectiei cronice cu VHD apar exclusiv anticorpi anti VHD tip IgG in titruri inalte
(pag. 1852)
M1124047. Pentru care din urmatoarele virusuri hepatitice calea de transmitere sexuala este mai
frecvent implicata in producerea infectiei
A. VHA
B. VHB
C. VHC
D. VHD
E. VHE
(pag. 1855)
925 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
926 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1124049. In convalescenta dupa o hepatita acuta virala B putem avea in ser urmatorii markeri
A. AgHBs
B. anticorpi antiHBs
C. anticorpi antiHBc IgM
D. AgHBc
E. anticorpi antiHBe
(pag. 1859)
M1124051. Care din urmatoarele entitati pot prezice instalarea unei come hepatice intr-o hepatita virala
acuta
A. cresterea rapida a nivelului bilirubinei serice
B. cresterea rapida in dimensiuni a ficatului
C. timpul de protrombina foarte alungit
D. somnolenta, confuzia
E. prezenta ascitei si edemelor
(pag. 1861)
M1124052. Care din urmatoarele semne clinice sugereaza evolutia spre cronicizare a unei hepatite
acute virale
A. persistenta hepatomegaliei
B. persistenta asteniei fizice
C. scaderea dimensiunilor ficatului
D. prezenta adenopatiilor periferice sau a splenomegaliei
E. anorexie persistenta
(pag. 1861)
M1124053. Anumite caracteristici sugereaza evolutia catre cronicizare a unei hepatite acute virale.
Precizati care sunt acestea
A. persistenta aminotransferazelor crescute
B. lipsa de revenire a bilirubinei la normal in 3 luni de la infectia acuta
C. gamaglobuline crescute la 6 luni de la infectia acuta
D. prelungirea timpului de protrombina
E. persistenta anti HBc dincolo de 1 an de la infectia acuta
(pag. 1861)
M1124054. Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a infectiilor virale hepatitice sunt false
A. dupa infectia acuta cu virus hepatitic C (VHC) "sansa" de a ramane infectat cronic este de circa 50%
B. circa 80% din cei infectati cronic cu VHC dezvolta ciroza dupa un interval variabil de timp
C. progresia hepatitei cronice cu VHC nu este dependenta de genotipul viral, ci de varsta la care survine
infectia si de durata infectiei
D. purtatorii de AgHBs au un risc crescut de a dezvolta hepatocarcinom
E. infectia acuta cu virus hepatitic D creste probabilitatea cronicizarii infectiei B simultane
926 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
927 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 1861)
M1224055. Agentii etiologici responsabili de producerea unei hepatite virale acute cu transmitere
percutana sunt sunt:
A. virusul hepatitei A (HAV)
B. virusul hepatitei B (HBV)
C. virusul hepatitei C (HCV)
D. virusul hepatitei D (HDV)
E. virusul hepatitei E (HEV)
(pag. 1855)
M1224056. Care sunt virusurile hepatitice umane care afecteaza predominent ficatul si au structura
ARN:
A. virusul hepatitei A (HAV)
B. virusul hepatitei B (HBV)
C. virusul hepatitei C (HBC)
D. virusul hepatitei E (HEV)
E. virusul hepatitei G (HGV)
(pag. 1847)
M1224057. Diagnosticul bolii acute cu virus hepatitic B (HBV) este confirmat de prezenta:
A. anticorpi IgM anti HVA
B. anticorpi IgM HBc
C. anticorpi IgG HBc
D. Anticorpi-HCV
E. Ag HBs
(pag. 1849)
M1224059. In prodromul unei hepatite acute virale, prezenta febrei de 38 grade Celsius -39 grade
Celsius, sugereaza frecvent implicarea urmatoarelor virusuri hepatitice umane:
A. virusul A (HAV)
B. virusul B (HBV)
C. virusul C (HCV)
D. virusul D (HDV)
E. virusul E (HEV)
(pag. 1857)
M1224060. Care dintre urmatoarele date paraclinice, sugereaza un prognostic nefavorabil (instalarea
unei afectari hepato-celulare severe) in evolutia unei hepatitei virale acute tip B:
A. prezenta hipoglicemiei
B. scaderea amoniemiei
C. scaderea albuminei serice
D. prelungirea timpului de protrombina
E. cresterea valorilor bilirubinei serice (hiperbilirubinemie)
(pag. 1860)
927 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
928 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1224061. Hepatita virala aacuta cu virus A se considera a prezenta recadere daca se constata:
A. ameliorarea icterului
B. recurenta simptomelor initiale
C. excretia fecala a HAV
D. cresterea aminotransferazelor
E. evolutie clinica spre cronicizare
(pag. 1860)
M1224063. In afara implicarii virusurilor hepatitice umane, instalarea afectarii hepatice poate fi cauzata
de:
A. Leptospira spp
B. Brucella spp
C. Pneumocystis carinii
D. Mycobacteria spp
E. Trichomonas
(pag. 1862.)
928 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
929 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Ig M anti -HBc
D. Ig G anti-HBc
E. antigen Hbe
(pag. 1859)
M1424071. Diagnosticul de infectie cu VHB este pus in baza urmatorilor markeri serologici:
A. AgHBs pozitiv
B. AgHBs pozitiv+ IgM-HBc poz + AgHBe pozitiv
C. AgHBs poz + IgG-HBc poz + AgHBe poz
D. AgHBs poz + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz
E. AgHBs neg + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz + anticorpi anti HBs poz
(pag. 1860)
M1424073. Manifestarile extrahepatice din infectiile cu VHB sau VHC, datorate depunerilor de
complexe imune, includ:
A. glomerulonefrite cu sindrom nefrotic
B. sindromul Waterhouse-Friederichsen
C. sindromul Gianotti-Crosti
D. crioglobulinemia mixta esentiala
E. poliarterita nodoasa
929 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
930 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1424074. Diagnosticul etiologic al hepatitei acute virale B este sustinut de prezenta in sange a:
A. antigenului HBs
B. anticorpilor ANTI HBc TIP IgG
C. antigenului Hbe
D. anticorpilor ANTI Hbe
E. anticorpilor ANTI HBc TIP IgM
(pag. 1858-1859)
M1524075. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste atg HBs, cu EXCEPTIA:
A. este constituient al anvelopei HBV
B. poate exista in ser sub forma filamentoasa sau sferica
C. este constituient al nucleocapsidei
D. nu induce aparitia de anticorpi specifici
E. persistenta peste 6 luni sugereaza cronicizarea infectiei
(pag. 1850)
M1524076. In legatura cu virusul hepatitic E afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
A. realizeaza un tip distinct de hepatita nonA nonB, cu modalitate de transmitere digestiva
B. este incadrat in clasa flavivirusurilor
C. izolatele HEV par sa apartina unui singur serotip
D. poate duce la aparitia de hepatita cronica, ciroza hepatica, carcinom hepatocelular
E. este inrudit cu HAV
(pag. 1853, 1847)
M1524077. Care dintre hepatitele virale acute pot fi prevenite prin vaccinare:
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HGV
E. HEV
(pag. 1855)
M1524078. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu epidemiologia hepatitei virale
acute tip A:
A. virusul se transmite predominant pe cale transfuzionala
B. apar valuri epidemice la 5-20 de ani
C. numarul de cazuri este constant pe parcursul anului
D. acest tip de hepatita apare mai ales la sfarsitul toamnei si inceputul iernii
E. calea majora de transmitere este fecal-orala
(pag. 1855, 1856)
M1524079. In perioada prodromala a hepatitelor virale acute putem intalni urmatoarele simptome:
A. anorexie
B. greturi
C. icter
D. varsaturi
E. artralgii
(pag. 1857)
M1524080. Prezenta in ser a atg HBs, IgM anti HBc si a atg Hbe la un pacient cu hepatita virala acuta,
semnifica:
930 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
931 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1524082. Durata fazei posticterice in hepatitele virale acute, cuprinsa intre 2-12 saptamani, este de
obicei mai prelungita in:
A. HAV
B. HBV
C. HCV
D. HDV
E. HEV
(pag. 1858)
M1524083. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate in ceea ce priveste hepatita acuta virala tip
E?
A. seamana ca modalitate de transmitere cu HVA (enterica)
B. se transmite cu frecventa crescuta la contactii apropiati
C. cazurile apar dupa contaminarea rezervoarelor de apa
D. cazurile pot evolua spre cronicizare
E. rata de mortalitate este mai mare la femeile insarcinate
(pag. 1857, 1860)
M1624084. Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt
adevarate:
A. Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice.
B. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D.
C. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare.
D. in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de
imunoglobuline specifice.
E. Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B.
(pag. 1864)
931 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
932 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Hepatomegalie nedureroasa
C. Splenomegalie in 70-80% din cazuri
D. Rar, stelute vasculare
E. Adenopatie cervicala in 10-20% din cazuri
(pag. 1857,1858)
M1624087. Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale:
A. Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepatice
B. Hepatomegalia regreseaza complet
C. insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita A
D. 25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luni
E. Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani.
(pag. 1858)
932 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
933 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 1857)
M2324093. Diagnosticul serologic al hepatitei acute B poate fi sustinut de prezenta urmatorilor markeri:
A. Anticorpi anti HVC
B. Anticorpi anti HBs
C. Ig M anti HBc
D. Ig G anti HBc
E. Antigen Hbe
(pag. 1859)
M2324094. Urmatoarele probe biologice sunt modificate într-o hepatita acuta virala:
A. nivelul seric al ALT
B. creatin-fosfokinaza
C. presiunea capilara pulmonara
D. Rezerva alacalina
E. Fosfataza alcalina serica
(pag. 1858)
M2324095. Urmatoarele tipuri de infectie cu virusuri hepatotrope nu sunt asociate cu risc crecut de
boala fulminanta:
A. Virus A + Virus E
B. Virus A + Virus B
C. Virus B + Virus G
D. Virus B + Virus D
E. Virus A + Virus D
(pag. 1861)
M2524099. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jospot genera afectiuni hepatice progresive,
cu tendinta la cronicizare?
933 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
934 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1847)
M2524100. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic A, sunt
adevarate?
A. este un virus ARN
B. se incadreaza in familia picornavirus
C. este capsulat
D. are un diametru de 27 nm.
E. capsida contine 4 polipeptide (VP1-VP4)
(pag. 1847)
M2524101. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic B, sunt
adevarate?
A. este un virus ADN
B. genomul viral este de tip ARN
C. are un diametru de 42 nm.
D. anvelopa externa este alcatuita din atg HBs
E. la nivelul nucleocapsidei se pot dcela doua antigene: atg HBc si atg Hbe
(pag. 1848)
M2524102. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica replicarea virusului hepatitic B?
A. IgM anti HBc
B. IgG anti HBc
C. atg Hbe
D. atg HBs
E. ADN HBV
(pag. 1849)
M2524103. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu replicativ?
A. atg HBs
B. atg Hbe
C. atc antiHBs (cu titru inalt)
D. atc antiHBe
E. ADN HBV in ser si hepatocite
(pag. 1850,1851)
M2524104. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu non-replicativ?
A. atg Hbe
B. atc antiHBe
C. IgG antiHBc
D. IgM antiHBc
E. ADN HBV in hepatocite, integrat genomic
(pag. 1850,1851)
M2524105. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic delta, sunt adevarate?
A. este un virus ARN defectiv
934 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
935 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2524106. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic C, sunt adevarate?
A. virusul este incadrat in familia Flaviviridae
B. genomul HCV este de tip ARN
C. exista cel putin 6 genotipuri diferite
D. infecteaza gazda umana pe cale fecal-orala
E. o persoana se considera infectata cu HCV daca se deceleaza in sange atc anti HCV sau ARN-ul viral
(pag. 1853,1853)
M2524107. In hepatita virala acuta, care dintre manifestarile prodromale enumerate mai jos par a fi in
relatie cu depunerea de complexe imune la nivelul vaselor tisulare?
A. rash de tip urticarian
B. angioedem
C. febra
D. artrita
E. sensibilitatea epigastrica
(pag. 1854)
M2524108. Care dintre manifestarile clinice enumerate mai jos, intalnite la un pacient cu infectie
cronica cu virusul hepatitic B, se datoreaza complexelor imune circulante?
A. febra
B. artrita
C. angioedemul
D. glomerulonefrita
E. crioglobulinemia mixta esentiala
(pag. 1854)
M2524109. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute tip A?
A. incubatie medie de 30 zile
B. debut de regula acut
C. afecteaza predominent copii si adultii tineri
D. formele fulminante de boala sunt frecvente
E. prognosticul bolii este rezervat
(pag. 1855)
M2524110. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos se transmit dominant parenteral?
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1855)
M2524111. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute de tip B?
A. incubatie intre 15 si 45 zile
B. debut insidios sau acut
935 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
936 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2524112. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile
hepatitei virale acute tip C?
A. afecteaza frecvent copii sub 10 ani
B. transmiterea virusului se face pe cale parenterala
C. debutul bolii este acut, zgomotos
D. cronicizarea se inregistreaza in 50-70% din cazuri
E. infectia cronica poate duce la aparitia hepatocarcinomului
(pag. 1855)
M2524113. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos pot genera carcinom hepatic?
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D. virusul hepatitic D
E. virusul hepatitic E
(pag. 1855)
M2524114. Prezenta izolata a anticorpilor antiHBs in serul unui pacient poate semnifica:
A. persoana vaccinata
B. infectie in trecutul indepartat
C. infectie acuta cu HBV
D. infectie cronica cu HBV
E. reactie fals pozitiva
(pag. 1859)
M2524115. In hepatita virala acuta-forma medie anicterica-se pot intalni urmatoarele modificari de
laborator:
A. aminotransferaze serice crescute
B. bilirubinemie serica crescuta (>15 mg/dl)
C. limfopenie tranzitorie
D. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)
E. crestere moderata a gamaglobulinelor
(pag. 1858)
M2524116. Care dintre caracteristicile de laborator enumerate mai jos se coreleaza cu formele severe
ale hepatitelor virale acute (cu lezare importanta hepatocelulara)?
A. aminotransferaze serice crescute
B. bilirubinemie > 20 mg/dl, persistenta
C. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)
D. hipoglicemie
E. nivel normal al albuminei serice
(pag. 1858)
M2524117. Care dintre fluidele organismului pot transmite cu siguranta virusul hepatitic B?
A. saliva
B. lichidul seminal
C. materiile fecale
D. serul
936 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
937 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. lichidul pleural
(pag. 1856)
M2524118. Care dintre grupurile de persoane enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei cu virusul
hepatitic B?
A. copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs si atg Hbe
B. hemofilicii
C. sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBV
D. homosexualii
E. malnutritii
(pag. 1856)
M2524119. Urmatoarele produse biologice sunt mai frecvent implicate in transmiterea virusului
hepatitic C?
A. singe integral
B. plasma
C. concentratele de factori de coagulare
D. albumina
E. imunoglobuline (administrabile intramuscular)
(pag. 1857)
M2524120. Urmatoarele grupe de persoane pot fi expuse riscului de infectie cu virusul hepatitic C:
A. hemofilicii
B. pacientii transfuzati
C. pacientii transplantati
D. ciroticii care au primit albumina
E. pacientii vaccinati recent
(pag. 1857)
M2624122. Urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala acuta B sunt corecte cu exceptia:
A. In infectia acuta HBV, AgHBe se dezvolta tardiv in decursul bolii
B. Serul AgHBs pozitiv continand AgHBe prewzinta infectivitate ridicata
C. Gravidele purtatoare de AgHBs si Atc Anti-Hbe transmit frecvent infectia produsului de conceptie
D. Persistenta in ser a AgHBe peste durata de 3 luni semnaleaza dezvoltarea infectiei cronice
E. Persistenta AgHBe dupa hepatita acuta virala B se asociaza cu continuarea replicarii virale
(pag. 1850)
M2624123. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C:
A. Absenta Atc anti-HCV permite excluderea infectiei cu HCV
B. ARN-ul HCV este detectabil dupa cateva zile de la expunerea la HCV
C. Cea mai sensibila metoda de evidetiere a ARN-HCV este PCR
D. Cresterea alaninaminotransferazei (ALT) este precedata de aparitia ARN-HCV
E. ARN-ul HCV nu este detectabil in limfocitele din sange la persoanele infectate
(pag. 1853)
937 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
938 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2624128. Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea diferentierii de infectie HBV cronica
prin:
A. IgM anti HBc
B. Anti-HBs
C. IgG anti-HBc
D. TCD4+
E. ADN-HBV seric
(pag. 1858,1859)
M2624129. Specificati care sunt tipurile de hepatite virale acute ka care forma fulminanta apare mai
frecvent:
A. Hepatita B
B. Hepatita A
C. Hepatita E
D. Hepatita D
E. Hepatita C
(pag. 1861)
938 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
939 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2624131. Indicati afirmatiile false referitoare la complicatiile rare ale hepatitelor virale acute:
A. Pneumonia atipica
B. Hepatita anicterica
C. Mielita transversa
D. Miocardita
E. Sindromul Gianotti-Crosti
(pag. 1861)
M2624132. Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute:
A. Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimani
B. Hepatita D: in medie 5-7 saptamani
C. Hepatita C: in medie 7 saptamani
D. Hepatita E 180 de zile
E. Hepatita A in medie 8 saptamani
(pag. 1857)
939 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
940 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 25
Septicemia
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1125001. Care dintre urmatorii factori nu predispun la bacteriemie cu bacili Gram negativi ?
A. diabetul zaharat
B. ciroza hepatica
C. limfoamele maligne
D. administrarea intravenoasa a medicamentelor
E. neutropenia
(pag. 852)
M1125002. Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu coci Gram pozitivi sunt urmatorii, cu exceptia:
A. arsurile intinse
B. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg
C. injectiile intravenoase
D. cateterismul vascular
E. protezele valvulare mecanice
(pag. 852)
M1125004. Dintre mediatorii participanti in procesul inflamatiei doar unul este mediatorul principal in
septicemie:
A. interleukina (IL-1 ß)
B. factorul necrozei tumorale alfa (TNF alfa)
C. lipopolizaharidul (LPS)
D. prostaglandina E2 (PG E2)
E. oxidul nitric (NO)
(pag. 853)
M1125005. Tratamentul initial al hipotensiunii din socul septic consta in una din urmatoarele atitudini
terapeutice:
A. transfuzia de sange izogrup
B. transfuzii de masa trombocitara
C. perfuzii cu solutie salina izotona
D. administrarea de substante vasopresoare intravenoase
E. administrarea de glucocorticosteroizi intravenos
(pag. 856)
940 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
941 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1225008. In cazului sepsisului sever hemocultura permite identificarea agentului infectios (bacterie
sau fung) in procent de:
A. 20-40% din cazuri
B. 70-85% din cazuri
C. 10-15 % din cazuri
D. 60-65% din cazuri
E. mai putin de 10% din cazuri
(pag. 852)
M1225009. Din totalul cazurilor de sepsis care este media de instalare a acestei afectiuni la pacientii
spitalizati pentru alte afectiuni (context nozocomial):
A. 2/3 din cazuri
B. 1/3 din cazuri
C. 50% din cazuri
D. 85% din cazuri
E. 75% din cazuri
(pag. 852)
M1225011. Care este receptorul de pe suprafata monocitelor sau macrofagelor care permite legarea
lipopolizaharidului (LPS, numit si endotoxina) eliberat de bacteriile Gram negative:
A. CD14
B. CD4
C. CD8
D. CXCR4
E. CCR5
(pag. 853)
M1225012. Prezenta unui sindrom hemoragipar, exteriorizat prin petesii sau purpura cutanata, la un
pacient confirmat cu sepsis sever si soc septic, orienteza diagnosticul spre implicarea:
941 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
942 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. Neisseriei meningitidis
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pyogenes
D. Enterococcus
E. Clostridium perfringens
(pag. 854)
M1325014. Pentru evitarea edemului pulmonar in cursul unei septicemii, presiunea capilara pulmonara
trebuie mentinuta intre:
A. 8 - 12 mmHg
B. 10 - 20 mmHg
C. > 20 mmHg
D. 14 - 18 mmHg
E. < 10 mmHg
(pag. 856)
M1425016. Cand sepsisul este insotit de petesii sau purpura cutanata, trebuie suspectata infectia cu:
A. Staphilococcus aureus
B. Neisseria meningitidis
C. Streptococcus pyogenes
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Escherichia coli
(pag. 854)
M1525017. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin asocierea variabila a
urmatoarelor conditii, cu EXCEPTIA:
A. temperatura peste 38° C sau sub 36° C
B. frecventa respiratorie peste 20 resp/min
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min
D. hemoculturi pozitive
E. numar de leucocite peste 12000/mmc sau sub 4000/mmc
(pag. 853)
M1525018. Care dintre urmatoarele modificari cutanate aparute la un pacient cu sepsis sugereaza
sindromul de soc toxic stafilococic:
A. petesii si purpura
942 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
943 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. ectima gangrenosum
C. echimoze
D. leziuni buloase
E. eritrodermia generalizata
(pag. 854)
M1525019. In sepsis, care dintre variabilele individuale influenteaza cel mai puternic riscul de deces:
A. varsta
B. sexul
C. boala de baza
D. statusul nutritional
E. institutionalizarea permanenta
(pag. 857)
M1525020. In cazul unui consumator de droguri i.v., alergic la beta-lactamine, diagnosticat cu sepsis
probabil stafilococic, intr-o zona cu prevalenta mare a S. Aureus meticilino-rezistent se opteaza de
prima intentie pentru asocierea:
A. penicilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. amoxicilina+tobramicina
D. doxiciclina+amikacina
E. vancomicina+gentamicina
(pag. 856)
M1525021. La un bolnav cu sepsis, hemoliza activa sugereaza una dintre urmatoarele conditii, cu
EXCEPTIA:
A. bacteriemie cu clostridii
B. malarie
C. pneumonie cu Pneumocistis carinii
D. reactie adversa la medicamente
E. coagulare intravasculara diseminata
(pag. 855)
M1625023. Specificati care din urmatoarele mecanisme nu intervin in declansarea socului septic:
A. Scaderea severa a rezistentei vasculare sistemice
B. Maldistributia fluxului sanguin
C. Hipovolemia functionala
D. Presiunea crescuta in capilarele pulmonare peste 18mmHg
E. Poliuria
(pag. 855)
943 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
944 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. Nou-nascuti
E. Procedurile invazive
(pag. 852)
M2325029. În cadrul tratamentului sepsisului, pentru a evita declansarea edemului pulmonar acut
presiunea venoasa centrala trebuie mentinuta la valoarea de:
A. 10 - 12 mm Hg
B. 14 - 18 cm H2O
C. 10 - 12 cm H2O
D. 6 - 8 cm H2O
E. mai mare de 12 cm H2O
(pag. 856)
M2325030. În etapa precoce a sepsisului pot fi decelate urmatoarele modificari ale parametrilor de
laborator cu exceptia:
A. Hiperbilirubinemie
B. Trombocitoza
C. Cresterea retentiei azotate
D. Acidoza lactica
944 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
945 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. Hiperglicemie
(pag. 855)
M2525035. Care dintre conditiile de mai jos nu se regasesc in definitia sepsisul sever?
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. prelungirea marcata a timpului de protrombina
E. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
(pag. 853)
M2525036. Care dintre germenii de mai jos, izolati de la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau
purpura cutanata?
A. Neisseria gonorrhoeae
B. Neiserria meningitidis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Candida albicans
945 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
946 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 854)
M2525037. Care dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un
pacient cu sepsis?
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului
C. susceptibilitatea la antibiotice a germenului cauzal
D. boala de baza
E. costul medicatiei
(pag. 856)
M2625038. Specificati factorii care nu contin la reducerea morbiditatii si mortalitatii prin sepsis:
A. Cresterea numarului de proceduri invazive
B. Antibioticoterapia nejustificata
C. Limitarea duratei de folosire a cateterelor vasculare si vezicale
D. Corectarea neutropeniei
E. Identificarea pacientilor cu risc crescut la sepsis sever
(pag. 857)
946 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
947 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1125044. Care dintre urmatoarele afirmatii despre socul septic sunt adevarate:
A. debitul cardiac este scazut
B. scade rezistenta vasculara sistemica
C. fractia de ejectie a ventricului stang este pastrata
D. debitul cardiac este crescut
E. rezistenta vasculara sistemica este crescuta
(pag. 855)
M1125045. In care din urmatoarele situatii pacientii cu septicemie pot avea hemoculturi negative?
A. infectii cu stafilococ auriu
B. infectii fungice
C. in cazul administrarii anteriore de antibiotice
D. in cazul meningococemiei fulminante
E. in infectiile cu bacterii cu crestere lenta
(pag. 852-855)
M1225047. Declansarea unei bacteriemii produsa de bacili Gram pozitivi, este favorizata de existenta
urmatorilor factori de risc:
A. cateterism vascular
B. arsuri
C. administrarea intravenoasa a medicamentelor
D. administrarea orala a medicamentelor
E. existenta unei protezari mecanice
(pag. 852)
M1225048. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin prezenta a cel putin 2
din urmatoarele conditii:
A. temperatura > 38 °C sau < 36°C
B. frecventa respiratiilor > 20 respiratii/minut sau PaCO2 < 32 mmHg
C. frecventa cardiaca > 90 batai/minut
D. leucocite > 12000/mmc sau < 4000/mmc
E. frison solemn cu durata de minim 10 minute
947 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
948 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 853)
M1225049. Care sunt citokinele inflamatorii a caror eliberare declanseaza si agraveaza evolutia
sepsislului:
A. factorul de necroza tumorala alfa (TNF-alfa)
B. interleukina 1ß (IL-1ß)
C. interferonul gama (ITF-gama)
D. interleukina 8 (IL-8)
E. interleukina 4 (IL-4)
(pag. 853)
M1225050. In contextul unei septicemii instalata cert, prezenta afebrilitatii poate fi intalnita frecvent la
urmatoarele categorii de pacienti:
A. nou-nascuti
B. persoane varstnice
C. pacienti cu uremie
D. pacienti cu teren imunocompetent
E. pacienti cu alcoolism cronic
(pag. 854)
M1325054. Urmatoarele manifestari clinice sunt intalnite frecvent in cursul septicemiilor si socului
septic:
A. Hipertensiune arteriala
B. CID
C. Infarct miocardic
D. Hipotensiune arteriala
948 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
949 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. Hiperventilatie
(pag. 854)
M1325056. In cazul acidozei si CID din cursul septicemiei si socului septic se pot administra:
A. Bicarbonat de sodiu
B. Clorura de potasiu
C. Plasma proaspata
D. Concentrat trombocitar
E. Solutii macromoleculare
(pag. 857)
949 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
950 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. Varsta pacientului
B. Statusul ponderal
C. Sex
D. Numarul de zile de la debutul bolii
E. Boala de baza
(pag. 857)
M1325062. Insuficienta suprarenala in cursul septicemiilor trebuie avuta in vedere la pacientii cu:
A. Hipotensiune refractara
B. Edem pulmonar acut
C. TBC diseminat
D. Bacteriemie fulminanta cu N. Meningitidis
E. SIDA
(pag. 856)
M1425066. Eritrodermia generalizata la un pacient septic trebuie sa sugereze sindromul de soc toxic
cauzat de:
A. Escherichia coli
B. Staphilococcus aureus
C. Streptococcus pyogenes
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Klebsiella
(pag. 854)
950 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
951 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. mycoplasme
E. rickettsii
(pag. 852)
M1525072. Care din urmatoarele conditii asociate sepsisului definesc sepsisul sever:
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
E. cresterea de 5 ori a valorii transaminazelor serice
(pag. 853)
M1525073. Care elemente diferentiaza socul septic de socul cardiogen si de cel hipovolemic:
A. debitul cardiac normal/crescut
B. tahipneea
C. tahicardia
D. modificarea starii generale
E. rezistenta vasculara sistemica scazuta
(pag. 855)
951 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
952 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1525077. In cazul unui pacient consumator de droguri i.v. diagnosticat cu sepsis, care din
urmatoarele asocieri de antibiotice sunt recomandate in tratamentul etiologic de prima intentie:
A. nafcilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. vancomicina+gentamicina
D. penicilina+cloramfenicol
E. ciprofloxacina+ampicilina
(pag. 856)
M1525078. In cazul unui pacient cu sepsis, durata tratamentului este in mod caracteristic influentata
de:
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului chirurgical
C. boala de baza
D. susceptibilitatea la antibiotice a agentului etiologic
E. costul medicatiei
(pag. 856)
M1625080. Specificati factorii de risc majori incriminati in bacteriemia cu bacili gram pozitivi:
A. Cateterismele vasculare
952 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
953 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1625081. Precizati care din urmatoarele conditii definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic:
A. Frecventa cardiaca peste 90 batai/min.
B. Numarul leucocitelor peste 12.000/mmc sau sub 4000/mmc
C. Presiune sistolica a sangelui sub 90mmHg
D. Frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.
E. Temperatura orala peste 38*C sau sub 36*C.
(pag. 853)
M1625083. In septicemia cu bacili gram negativi raspunsul septic este declansat de urmatoarele:
A. Productia si eliberarea de tumor necrozis factor alfa - (TNF - ?)
B. Lipopolizaharidul
C. Productia si eliberarea interleukina 1 - beta (IL 1- ß)
D. Peptidoglicanii
E. Acizii lipoteichoici
(pag. 853)
M1625086. Precizati care sunt modificarile care semnaleaza dezvoltarea sindromului de detresa
respiratorie a adultului:
A. Infiltrate pulmonare difuze, progresive
B. Hipercapnia
953 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
954 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Acidoza metabolica
D. Complianta scazuta
E. Hipoxemie arteriala
(pag. 855)
M2325087. În definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) pot fi incluse doua din
urmatoarele conditii:
A. Leucocitoza > 12.000/mmc
B. Frecventa cardiaca < 70 batai/min
C. Hipotermia (< 36 grC)
D. Abolirea starii de constienta
E. VSH - 120 mm/h
(pag. 853)
M2325088. Urmatoarele manifestari clinice nu sunt întalnite frecvent în cursul septicemiilor si socului
septic:
A. Hipertensiunea arteriala
B. Coagulare intravasculara diseminata
C. Infarct miocardic acut
D. Hipotensiune arteriala
E. Hiperventilatie
(pag. 854)
M2325090. În cadrul sepsisului, absenta febrei este mai comuna la urmatoarele categorii de bolnavi, cu
exceptia:
A. Nou nascuti
B. Bolnavi uremici
C. Bolnavi diabetici
D. Bolnavi hipertensivi
E. Bolnavi varstnici
(pag. 854)
M2325092. În timpul examenului clinic al unui bolnav urmatoarele elemente pot sugera diagnosticul de
sepsis:
A. Alterarea acuta a statusului mental
B. Trombocitoza
954 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
955 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Hipotensiunea
D. Febra
E. Tahicardia
(pag. 855)
M2325097. Dintre manifestarile renale care pot aparea în cadrul sepsisului sunt descrise:
A. Oliguria
B. Poliuria la bolnavii hipoglicemici
C. Proteinuria
D. Sindromul de glob vezical
E. Scaderea retentiei azotate
(pag. 855)
M2325098. Sepsisul însotit de petesii sau purpura poate sugera urmatoarele etiologii:
A. Infectie cu bacil carbunos
B. Febra patata a Muntilor Stancosi
C. Infectie cu fungi
D. Infectie cu BGN
E. Infectie cu N meningitidis
955 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
956 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 854)
M2525099. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia sepsisului?
A. sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme
B. etiologia sepsisului este dominata de catre bacterii (75-85% din cazuri)
C. etiologia sepsisului este dominata de catre fungi sau de un amestec de microorganisme
D. invazia microbiana a torentului sangvin este esentiala pentru dezvoltarea sepsisului
E. raspandirea locala sau sistemica a moleculelor ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor poate
sa provoace sepsis
(pag. 852)
M2525104. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?
A. raspunsul organismului este de regula declansat de microorganisme ce se raspandesc din tractul
gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine
B. infectia localizata in tesut poate determina trecerea germenilor in torentul sangvin
C. in unele cazuri microorganismele pot fi introduse direct in sange
D. raspunsul septic apare atunci cand microbul invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdei
E. deficitele de aparare ale gazdei nu sunt esentiale pentru dezvoltarea sepsisului
(pag. 853)
M2525105. Care din urmatoarele molecule apartinand agentilor patogeni semnaleaza organismului
956 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
957 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2525109. Care dintre germenii de mai jos pot produce leziuni cutanate de tip ectima gangrenosum la
pacientii neutropenici diagnosticati cu sepsis?
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Aeromonas hydrophila
C. Staphylococcus aureus
D. Streptococcus pyogenes
E. Haemophilus influenzae
(pag. 854)
957 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
958 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2625117. Precizati conditiile care definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic (SRIS):
A. Temperatura mai mica de 380 C
B. Temperatura mai mica de 360 c
C. PacCO2 mai mica 32mmHg
D. Frecventa cardiaca< 90 batai / min.
958 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
959 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2625119. Indicati care sunt mediatorii derivati din fosfolipide care intervin in raspunsul septic al
gazdei:
A. Acidul arahidonic
B. Prostaglandina E2
C. Factorul de activare plachetara
D. Leucotrienele
E. TNF alfa
(pag. 853)
M2625120. Care sunt principalii factori ai coagularii implicati in raspunsul septic al gazdei:
A. TNF alfa
B. Factorul VII a
C. PAF
D. Factorul tisular
E. Factorul V
(pag. 853)
M2625122. Care sunt principalele mecanisme elaborate de gazda care regleaza semnalele microbiene
si raspunsul inflamator:
A. Glucocorticoizii
B. Antagonisti ai IL-1
C. Prostaglandina E2
D. Receptorii TNF solubili
E. IgG
(pag. 854)
959 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
960 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2625126. Indicati care din urmatoarele mecanisme intervin in declansarea socului septic:
A. Scadrea severa a rezistentei vasculare sistemice
B. Debitul cardfiac scazut
C. Deshidratarea
D. Maldistributia generalizata a fluxului sangvin
E. Depresia functiei miocardice
(pag. 855)
M2625129. Precizati pricipalele citokine inflamatorii care amplifica raspunsul gazdei in sepsis:
A. TNF alfa
B. IL-1 beta
C. PAF
D. TNF alfa-aditional
E. II-8
(pag. 853)
960 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
961 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
961 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
962 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 26
Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1126003. Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala
posterioara care iriga urmatoarele structuri:
A. nucleul rosu
B. nucleul subtalamic Luys
C. tractul dentorubrotalamic
D. partea mediala a lobului occipital
E. corpul calos
(pag. 2566)
M1226005. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la
nivelul:
A. talamus
B. putamen
C. cerebel
D. punte
E. nucleii cenusii de la baza creierului
(pag. 2578)
962 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
963 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1226007. Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne
premonitorii?
A. 10-20%
B. 21-30%
C. 31-40%
D. 41-50%
E. 51-60%
(pag. 2558)
M1326011. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre
deficit maxim in:
A. cateva secunde
B. cateva minute
C. cateva ore
D. cateva zile
E. nici unul de mai sus
(pag. 2560)
963 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
964 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1526018. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. scanarea RMN
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil
E. angiografia cerebrala
964 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
965 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 2576)
M1526019. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. infarctul miocardic recent
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. fibrilatia atriala non-reumatica
E. stenoza mitrala
(pag. 2575)
M1526020. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral
B. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral
C. hemoragie lobara la debut
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2560, 2575, 2576)
M1526021. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. pupile midriatice
B. devierea in sus a globilor oculari
C. midriaza de partea opusa leziunii
D. pupile mici (miotice)
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2579)
M1526022. In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare
certitudine natura nonhemoragica a leziunii este:
A. examenul Doppler transcranian
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca
(pag. 2579)
M1526023. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR < 2
B. INR > 4
C. INR= 0 - 1
D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)
M1626024. In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:
A. Distal
B. Proximal
C. Posterior
D. Lateral
E. Anterior
(pag. 2561)
965 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
966 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2326029. Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc:
A. exoftalmie
B. cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace)
C. cecitate corticala
D. afazie
E. hemiplegie
(pag. 2561)
966 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
967 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2526033. Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu
certitudine prin:
A. absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus
unui stress
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)
M2526034. Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident
ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de:
A. ramurile arterei cerebrale anterioare
B. originea arterei carotide interne
C. originea arterei cerebeloase superioare
D. ramurile arterei cerebrale posterioare
E. artera comunicanta anterioara
(pag. 2561)
M2526035. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata?
A. impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale
B. sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare
C. au totdeauna o gravitate redusa
D. sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii
E. nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3
cm
(pag. 2579 - 2580)
M2526036. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. hemoragie lobara la debut
B. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral
C. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2575-2576)
M2526037. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. midriaza de partea leziunii
B. midriaza de partea opusa leziunii
967 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
968 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. pupile midriatice
D. pupile miotice
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2578)
M2526038. In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este
sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin:
A. aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand
este supus unui stress
B. tomografia computerizata cerebrala
C. punctia lombara
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)
M2526039. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. rezonanta magnetica nucleara
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil
E. angiografia cerebrala
(pag. 2576)
M2526040. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. boala mitrala
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. stenoza mitrala
E. fibrilatia atriala non - reumatica
(pag. 2575)
M2526041. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR< 2
B. INR > 4
C. INR = 0 - 1
D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)
968 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
969 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. 6 - 7 ore
E. 24 de ore
(pag. 2559)
M2526048. In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai
caracteristic este reprezentat de:
A. nistagmus rotator
B. diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)
C. deficit motor contralateral, intins
D. afazie senzoriala Wernicke fara pareza
E. diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)
(pag. 2562)
969 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
970 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2626052. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de obicei de:
A. 48 – 72 de ore
B. 24 – 48 de ore
C. 12 – 24 de ore
D. 5 – 20 de minute
E. 15 – 30 de secunde
(pag. 2559)
M2626053. In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:
A. Distal
B. Proximal
C. Posterior
D. Lateral
E. Anterior
(pag. 2561)
970 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
971 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. La 48 de ore
E. La 72 de ore
(pag. 2576)
M1126060. Tratamentul unui pacient cu hemoragie cerebrala prin ruptura de anevrism, cuprinde:
A. acetaminofen
B. aspirina
C. hidratare adecvata
D. glucocorticoizi
E. nitriti
(pag. 2583)
971 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
972 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. dispnee
(pag. 2584)
M1126063. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic caracterizat prin:
A. durata sub 24 ore
B. ischemie cerebrala difuza
C. evolutie lunga
D. anunta un atac ischemic important
E. deficit focal
(pag. 2559)
M1126066. Ocluzia embolica a ramificatiilor inferioare ale arterei cerebrale medii este insotita de:
A. hemianopsie
B. vorbire in jargon
C. incapacitate de a intelege limbajul scris si oral
D. deficit motor la nivelul membrului superior
E. afazie motorie
(pag. 2562)
972 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
973 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1126073. In preventia de durata a unui accident vascular cerebral ischemic sunt utilizate:
A. aspirina
B. ticlopidina
C. activatorul de plasminogen tisular recombinat (rt-PA)
D. warfarina
E. nadroparina
(pag. 2572)
973 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
974 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. varsaturi
E. debut insidios
(pag. 2580)
M1126080. Simptome prodromale care sugereaza un anevrism vascular cerebral nerupt, dar cu
tendinta la expansiune:
A. paralizie de nerv III
B. paralizie de nerv VI
C. mioza
D. hipotensiune arteriala
E. durere occipitala si cervicala posterioara
(pag. 2581)
M1126081. Intre cauzele deficitelor neurologice tardive asociate cu ruptura unui anevrism vascular
cerebral se numara:
A. tulburari de coagulare
B. hidrocefalia
C. hipertermia
D. vasospasmul cerebral
E. reruptura
974 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
975 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 2581)
M1226085. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebel
C. punte
D. scoarta cerebrala
E. hipotalamus
(pag. 2578)
M1226086. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt:
A. reruptura
B. hidrocefalia
C. vasospasmul cerebral
D. alcaloza
E. acidoza
(pag. 2581)
M1226087. Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de:
A. citeva secunde
B. citeva minute
C. citeva ore
D. citeva zile
E. citeva saptamini
(pag. 2557)
975 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
976 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. spatiul subarahnoidian
C. spatiul subdural
D. spatiul epidural
E. structurile nervoase ale maduvei
(pag. 2557)
M1226089. Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular?
A. citotoxic
B. vasogenic
C. interstitial
D. ischemic
E. neurogenic
(pag. 2558)
M1226091. Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si
sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. aspirina
B. ticlopidina
C. dipiridamolul
D. omeranul
E. carbimazolul
(pag. 2572)
M1226092. Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determina:
A. stenoza
B. ulcerare
C. tromboza
D. embolizare ulterioara
E. infarctizare
(pag. 2558)
M1326093. Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ?
A. disectia arteriala
B. vasculitele
C. ateroscleroza cu tromboembolism
D. bolile hematologice
E. embolismul cardiogen
(pag. 2558)
976 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
977 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1326096. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebelul profund
C. punte
D. lobul occipital
E. bulb
(pag. 2578)
M1326099. In ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele
corticale, manifestarile clinice sunt:
A. hemiplegie controlaterala
B. hemianestezie controlaterala
C. tulburari de deglutitie
D. tulburari de echilibru
E. hemianopsie omonima
(pag. 2562)
977 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
978 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1326102. In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala
poate detecta:
A. trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune
B. disectia sifonului carotidian
C. disectia vaselor intracraniene
D. edemul cerebral
E. stenoze severe
(pag. 2570)
978 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
979 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. insuficienta renala
D. tahiaritmii
E. accidentele vasculare cerebrale
(pag. 2570)
M1526109. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare
trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore
B. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii
C. se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenica
D. in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragice
E. pot fi intalnite in vasculite
(pag. 2558)
M1526113. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motorii
C. hemianopsia brusc instalata
D. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
979 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
980 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1526114. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se
numara:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza tricuspidiana
C. infarctul miocardic recent
D. endocardita septica
E. fibrilatia atriala
(pag. 2575)
M1526115. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. afazie motorie
B. hemianopsie homonima
C. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea opusa leziunii
D. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea leziunii
E. hemipareza contralaterala
(pag. 2562)
M1526116. Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:
A. paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii
B. cecitate corticala
C. reflex de apucare
D. hemianopsie homonima
E. paralizie faciala periferica
(pag. 2562, 2563)
980 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
981 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
981 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
982 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. Angiopatia amiloida
E. Tratamentul anticoagulant
(pag. 2578)
M2326132. Daca este afectata emisfera nedominanta prin ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul
trunchiului sau, apar:
A. afazia globala
B. apraxia constructiva
C. tulburari de vedere
D. anosognozie
E. tulburari sfincteriene
982 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
983 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 2562)
M2326133. Daca artera cerebrala posterioara în segmentul sau proximal este ocluzionata, infarctul
apare de obicei ipsilateral în:
A. subtalamus
B. portiunea mediala a talamusului ipsilateral
C. pedunculii cerebrali
D. lobul frontal
E. mezencefal
(pag. 2566)
M2326135. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul acut al infarctului aterotrombotic sunt adevarate:
A. scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a ariei ischemice
B. tensiunea arteriala crescuta trebuie combatuta energic în toate cazurile
C. edemul cerebral simptomatic are dezvoltare maxima în zilele 4 sau 5
D. febra este daunatoare si ar trebui evitata
E. manitolul administrat intravenos poate fi folosit pentru cresterea osmolaritatii serului
(pag. 2574)
M2326137. AVC produs de boala cardiaca este datorat în principal embolizarii de material trombotic
format pe:
A. peretele atrial
B. peretele ventricular
C. valvele inimii stângi
D. valvele inimii drepte
E. urechiusa dreapta
(pag. 2575)
M2326138. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice din embolismul cerebral sunt adevarate:
A. debutul deficitului neurologic este brusc si de obicei maximal
B. tipic evolueaza catre deficitul maxim în câteva ore
C. deficitul neurologic corespunde cortexului cerebral irigat de artera afectata
D. hemianopsia brusca sugereaza un embol în artera carebrala anterioara
E. crizele epileptice consecinte ale infarctului cerebral, apar cel mai des dupa infarctul embolic
(pag. 2576)
983 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
984 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. hipertensiunea arteriala
B. anevrisme rupte
C. angiopatia amiloida
D. malformatii vasculare
E. amfetamine
(pag. 2578)
984 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
985 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. varsaturi
D. afazie de tip Wernicke
E. instabilitate la mers
(pag. 2561)
M2526146. Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara:
A. hemipareza motorie pura
B. hemipareza ataxica
C. hemianopsia heteronima
D. hemipareza motorie insotita de afazie motorie
E. hemipareza motorie insotita de cecitate corticala
(pag. 2568)
M2526147. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate:
A. au dimensiuni mici, de 3 - 4 mm, pana la 1- 2 cm
B. au dimensiuni mici, de 3 – 4 cm
C. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziunii
D. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziunea
E. se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateral
(pag. 2568)
M2526148. Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un
mecanism de hipercoagulabilitate, se numara:
A. purpura trombotica trombocitopenica
B. deficitul de proteina C
C. deficitul de proteina bazica a mielinei
D. policitemia vera
E. hemofilia
(pag. 2577)
M2526149. Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara:
A. cerebelul
B. talamusul
C. puntea
D. polul occipital
E. jumatatea stanga a bulbului rahidian
(pag. 2578)
M2526150. Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele
vasculare trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore
B. pot fi intalnite in poliarterita nodoasa
C. pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica
trombocitopenica
D. nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitorii
E. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii
(pag. 2558)
985 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
986 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2526152. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic
din accidentul ischemic tranzitoriu:
A. se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motorii
B. dureaza intre 24 si 72 de ore
C. dureaza mai putin de 24 de ore
D. dureaza cel mai frecvent 5-20 de minute
E. prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusa
(pag. 2559)
M2526153. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motorii
C. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
D. sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau Wernicke
E. aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebral
(pag. 2576)
M2526155. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. afazie
B. hemipareza controlaterala
C. paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziunii
D. hemianopsie homonima
E. cecitate corticala
(pag. 2562)
M2526156. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se
numara:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza mitrala
C. infarctul miocardic
D. fibrilatia atriala
E. tromboflebita membrelor inferioare
(pag. 2575)
M2526157. Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta
clinic prin:
A. paralizie faciala periferica de partea opusa leziunii
B. paralizia membrului inferior de partea opusa leziunii
C. cecitate corticala
D. reflex de apucare
986 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
987 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. incontinenta urinara
(pag. 2562 - 2563)
M2526162. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in:
A. hemiplegie contralaterala
B. apraxie de imbracare
C. hemianestezie (hipoestezie)
D. cecitate corticala
E. hemianopsie homonima
(pag. 2563)
987 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
988 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2626169. Ocluzia completa a arterei cerebrale medii, la nivelul trunchiului sau, determina:
A. Hemiplegie contralaterala
B. Hemianestezie contralaterala
C. Hemianopsie omonima
D. Ataxie
E. Vertij
(pag. 2562)
988 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
989 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2626173. Rezonanta magnetica nucleara standard ofera date sigure in prima ora de la debut asupra:
A. Localizarii infarctului cerebral
B. Intinderii infarctului cerebral
C. Traectului arterelor stenozate
D. Hemoragiei cerebrale
E. Anomaliilor arterio-venoase cerebrale
(pag. 2570)
989 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
990 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2626180. Sangerarea prin ruptura malformatiilor arteriovenoase apare, cel mai frecvent, la varsta
cuprinsa intre:
A. 1 - 10 ani
B. 11 - 20 de ani
C. 21 - 30 de ani
D. 31 - 40 de ani
E. 40 - 60 de ani
(pag. 2583)
990 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
991 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 27
Socul hipovolemic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
991 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
992 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1227007. Urmatorii parametri hemodinamici obtinuti prin cateterizarea inimii drepte caracterizeaza
socul hipovolemic:
A. presiunea normala in capilarul pulmonar
B. presiunea medie in atriul drept crescuta
C. debitul cardiac normal sau crescut
D. unda “v” pe curba presiunii de blocare din capilarul pulmonar
E. valori scazute ale debitului cardiac si ale presiunii capilarului pulmonar
(pag. 243)
992 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
993 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
993 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
994 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2327021. In socul hipovolemic, activarea mecanismelor compensatorii sunt activate cand se pierd:
A. 10% din volumul total de sange
B. 15% din volumul total de sange
C. 20% din volumul total de sange
D. 25% din volumul total de sange
E. 30% din volumul total de sange
(pag. 240)
M2327023. Reducerea perfuziei tisulare si modificarea metabolismului duc la cresterea nivelului de:
A. acid acetoacetic
B. acid ß2-hidroxibutiric
C. bicarbonat
D. lactat
E. sulfat
(pag. 241)
M2327024. In stadiile initiale ale hipovolemiei acute, cand pierderile sunt de pana la 10%, poate aparea
un singur semn clinic:
A. tegumente calde, eritematoase
B. hipertensiunea clinostatica
C. midriaza
D. hipotensiunea ortostatica
E. insuficienta pluriorganica
994 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
995 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 240)
M2527028. Pentru resuscitarea iniţială, în cele mai multe forme de şoc hipovolemic se apelează la:
A. agenţi trombolitici
B. substanţe vasopresoare
C. adrenalină
D. soluţii cristaloide
E. glucoză
(pag. 244)
995 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
996 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2527033. Care este cel mai frecvent tip de şoc întîlnit în clinică ?
A. şocul extracardiac
B. şocul hemoragic
C. şocul septic
D. şocul cardiogen
E. şocul de distribuţie
(pag. 238)
M2627036. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate:
A. Socul hipovolemic se datoreaza unei reduceri a volumului sanguin circulant
B. Socul hipovolemic se asociaza cu cresterea presiunii telediastolice in ambii ventriculi
C. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VD
D. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VS
E. Socul hipovolemic se datoreaza unei infectii severe
(pag. 237)
996 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
997 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 237)
997 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
998 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. cardiogen
C. hipovolemic
D. neurogen
E. endocrinologic
(pag. 238)
M1127047. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sint reale
A. reducerea presiunii hidrostatice capilare favorizeaza transudarea lichidului din spatiul extracelular in vase
B. vasoconstrictia arteriolara precapilara favorizeaza transudarea lichidului din spatiul extracelular in vase
C. contractia volumului intravascular duce la activarea sistemului renina-angiotensina
D. contactia volumului intravascular duce la scaderea secretiei de hormon antidiurteic
E. contractia volumului intravascular duce la scaderea nivelurilor serice de aldosteron
(pag. 240)
M1127048. Care din urmatoarele afirmatii sint reale in cadrul socului hipovolemic sever
A. se dezvolta acidoza metabolica
B. scade nivelul de lactat
C. se redistribuie fluxul sangvin in teritoriul coronarian
D. se redistribuie fluxul sangvin in sistemul cerebral
E. lezarea endoteliului capilar nu determina pierderea de lichide din circulatie
(pag. 241)
M1127049. Care din urmatoarele afirmatii legate de socul hipovolemic sever sint reale:
A. cateterizarea inimii drepte este utila
B. monitorizarea invaziva este necesara pentru evaluarea starii hemodinamice
C. monitorizarea neinvaziva nu estimeaza corect presiunea de umplere la nivel cardiac
D. presiunea capilara pulmonara este crescuta
E. debitul cardiac este crescut
(pag. 242)
M1127050. Care din urmatoarele afirmatii legate de socul hipovolemic sint reale:
998 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
999 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. in socul hemoragic refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa
eritrocitara
B. scopul tratamentului in socul hipovolemic prin hemoragie este mentinerea unei concentratii de
hemoglobina de 10g/dl
C. reducerea nivelului seric de lactat este unindicator al unei resuscitari reusite
D. cresterea nivelului seric de lactta este un indicator al unei resuscitari reusite
E. pacientii cu soc hipovolemic au frecventistoric de infectii localizate asociate cu febra
(pag. 242-244)
999 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1000 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1427058. Manifestarile clinice prezente in socul hipovolemic ca si in alte tipuri de soc sunt:
A. starea generala usor alterata
B. hemoragii gastrointestinale sau cu alta localizare
C. tahicardia
D. oliguria
E. diaree cu pierdere masiva de lichide
(pag. 242)
1000 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1001 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. masurile initiale includ suplimentarea aportului de oxigen si, cand tensiunea arteriala sistolica o permite,
administrarea de nitroglicerina intravenos
C. tratamentul consta in suport cardiovascular cu o combinatie de agenti inotropi
D. in socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa
eritrocitara
E. studii preliminare cu solutii saline hipertone sugereaza ca resuscitarea efectiva se poate realiza cu volume
relativ mari de lichid
(pag. 244)
M1527066. In tratamentul socului hipovolemic, urmatoarele solutii pot ajuta la mentinerea unei
presiuni coloidosmotice optime:
A. Solutii cirstaloide
B. Solutia Ringer
C. Albumina
D. Solutiile de amidon
E. Solutiile fiziologice
(pag. 244)
1001 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1002 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Arsuri
C. Anafilaxie
D. Embolismul pulmonar masiv
E. Diaree
(pag. 237, 238)
M1527070. Care din urmatoarele elemente nu pledeaza pentru diagnosticul de soc hipovolemic:
A. Istoricul de sangerare gastrointestinala
B. Scaderea tensiunii arteriale medii cu 30 mmHg la hipertensivi
C. Neutropenia
D. Edemul pulmonar
E. Raspuns spectaculos la perfuzia cu lichide
(pag. 242, 243)
1002 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1003 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 244)
1003 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1004 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1004 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1005 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1005 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1006 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1006 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1007 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid apar semne clinice de soc
D. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu
apar semne clinice de soc
E. Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu
apar semne clinice de soc
(pag. 240-241)
M2627105. Care dintre urmatoarele pot constitui cauze ale socului hipovolemic:
A. Hemoragie masiva
B. Depletia lichidiana din arsuri
C. Infectie sistemica severe
D. Miocard siderat extins
E. Necroza miocardica extinsa
(pag. 237)
1007 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1008 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2627107. Care dintre urmatoareel afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate
A. Severitatea disfunctiei de organ din socul hipovolemic depinde de leziunile preexistente ale organului
respectiv
B. Cand mecanismele compensatorii renale sunt depasite se instaleaza insuficienta renala acuta
C. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu cresterea transaminazelor
D. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea transaminazelor
E. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea bilirubinei
(pag. 239)
M2827111. Reducerea volumului sanguin circulant din socul hipovolemic se reflecta prin:
A. edemul cerebral
B. pierderea sinergismului contractiilor ventriculare
C. scaderea presarcinii
D. scaderea volumelor telediastolice biventriculare
E. scaderea presiunilor telediastolice biventriculare
(pag. 237)
1008 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1009 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2827115. Pentru mentinerea TA in prima faza socului intervin urmatoarele mecanisme compensatorii:
A. Stimularea sistemului simpatic
B. Stimularea suprarenalelor cu eliberarea de catecolamine
C. Activarea sistemului renina-angiotensina
D. Stimularea parasimpaticului
E. Eliberarea crescuta de hormon antidiuretic
(pag. 240)
1009 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1010 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 28
Abdomenul acut chirurgical, peritonite difuze acute, ocluzia intestinala, apendicita acuta,
abdomenul acut traumatic
BIBLIOGRAFIE:
3. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed.
Celsius, 2003
M1128003. In peste 80% din cazuri diagnosticul unei peritonite acute difuze trebuie sa fie un diagnostic:
A. radiologic
B. clinic
C. ecografic
D. precizat de probe de laborator
E. precizat de computer tomografie
(pag. 855)
M1128004. Semnul clinic functional cel mai constant intr-o ocluzie intestinala este:
A. varsatura
B. intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze
C. durerea
D. distensia abdominala
E. tumora abdominala
(pag. 871)
1010 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1011 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1128007. Ce procent din cazurile de apendicita acuta pot evolua cu leucocitoza normala sau foarte
usor crescuta?
A. 10%
B. 50%
C. 30-40%
D. 20-30%
E. 60%
(pag. 520)
M1128008. Care dintre formele de apendicita acuta in care sediul organului este anormal poate evolua
sub masca unui sindrom ocluziv cu sediul enteral?
A. apendicita acuta retrocecala
B. apendicita acuta pelvina
C. apendicita acuta subhepatica
D. apendicita acuta mezoceliaca
E. apendicita acuta laterocecala
(pag. 523)
M1128012. Prin manevra PRINGLE (pensarea pediculului hepatic intre degete) irigatia hepatica poate fi
oprita pentru maximum:
A. 5 minute
B. 10 minute
1011 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1012 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. 15 minute
D. 20 minute
E. 25 minute
(pag. 820)
M1228013. Evitarea interventiei chirurgicale imediate este admisa drept cea mai verificata atitudine in:
A. apendicita catarala
B. apendicita purulenta
C. apendicita gangrenoasa
D. plastronul apendicular
E. apendicita toxica
(pag. 526)
M1228016. Imaginile hidroaerice rare, mari,cu diametrul vertical mare observate la radiografia
abdominala simpla sunt caracteristice pentru:
A. ocluziile vechi cu distensie abdominala importanta
B. ocluziile colonului
C. ocluziile colonului prin volvulus
D. ocluziile paralitice ale colonului
E. infarctul enteromezenteric
(pag. 872)
M1328018. Pentru definirea ca penetranta a unei plagi abdominale se presupune existenta unei solutii
de continuitate la nivelul:
A. pielii si tesutului celular al abdomenului
B. peretelui musculo-aponevrotic abdominal
C. peritoneul parietal
D. peretelui unui viscer cavitar
1012 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1013 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1428023. Aspectul macroscopic de anse destinse, pline de lichide si gaze, perete subtire, edem
parietal si in mezou, si lichid in peritoneu, apare in:
A. Ocluziile functionale paralitice;
B. Volvulus gastric;
C. Invaginatie;
D. Hernie strangulata ;
E. Ocluziile functionale spastice.
(pag. 870)
1013 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1014 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1428025. Cea mai virulenta flora care poate fi intalnita in peritonitele secundare provine din:
A. Perforatia colecistului;
B. Perforatia stomacului;
C. Contaminarea directa in timpul unei interventii operatorii;
D. Perforatia colonului;
E. Perforatia intestinului subtire.
(pag. 851)
M1528030. Care din urmatoarele simptome si semne sunt caracteristice pentru diagnosticul de
peritonita:
A. durerea abdominala de la inceput generalizata;
B. varsaturile fecaloide de la debut;
C. contractura musculara abdominala difuza;
D. tuseul rectal normal;
E. apararea musculara localizata.
1014 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1015 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 853)
M1528032. Care este cel mai sugestiv simptom pentru diagnosticul de apendicita acuta:
A. inapetenta;
B. durerea in fosa iliaca dreapta si apararea musculara localizata;
C. apararea musculara difuza;
D. starea subfebrila si frisoanele;
E. oprirea tranzitului pentru gaze.
(pag. 518-519)
M1628035. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate:
A. Lumenul este obstructionat;
B. Apar prin leziuni parietale intestinale;
C. Se produce paralizia musculaturii intestinale;
D. Poate fi determinata de compresiuni extrinseci ale lumenului;
E. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.
(pag. 866)
1015 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1016 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Se instaleaza brusc;
C. Este precedata de sughit;
D. Este strict localizata la nivelul leziunii generatoare;
E. Se asociaza cu tulburari de ritm cardiac.
(pag. 853)
M2528040. Mecanismul patogenic cel mai des incriminat în apariţia apendicitei acute este obstrucţia
lumenului apendicular. În ce proporţie obstrucţia luminală nu poate fi invocată ca origine a inflamaţiei
apendiculare, situaţie în care se admite originea hematogenă a infecţiei?
A. 10%
B. 40%
C. 50%
D. 80%
E. niciodată
(pag. 517)
M2528042. Care dintre semnele radiologice de mai jos sugerează existenţa unei leziuni traumatice a
duodenului:
A. aerojejunia
B. pneumoperitoneul
C. absenţa pneumatizării colice
D. nivel hidroaeric în omega
E. nivele hidroaerice dispuse pe flancuri
(pag. 814)
1016 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1017 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. tomografia computerizată
D. ecografia
E. angiografia
(pag. 816)
M2528045. În care dintre traumatismele de mai jos se poate produce dezinserţia splinei din pediculul
său vascular?
A. lovirea directă a bazei hemitoracelui stâng
B. plăgi penetrante toraco-abdominale
C. cădere de la înălţime
D. strivirea între două planuri dure
E. traumatismele lombare
(pag. 821)
M2528047. Care este semnnul patognomonic oferit de radiografia abdominală simplă în peritonitele
acute secundare prin perforaţia unui viscer cavitar?
A. distensia aerică generalizată
B. nivele hidro-aerice dispuse în flancuri
C. pneumoperitoneul
D. absenţa pneumatizării intestinale
E. ansa santinelă Levitan
(pag. 855)
M2528048. Care este combinaţia de antibiotice cel mai des folosită în tratamentul peritonitelor acute,
care acopere cât mai complet spectrul microbian?
A. penicilină+streptomicină
B. clorocid+metronidazol
C. cefalosporină generaţia treia + metronidazol
D. oxacilină+ampicilină
E. ampicilină+gentamicină
(pag. 857-858)
1017 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1018 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. invaginaţia intestinală
C. ileusul paralitic
D. cancerul de colon drept
E. ileusul biliar
(pag. 871)
M2528050. Care sunt imaginile radiologice semnificative pentru ocluzia intestinală oferite de
radiografia abdominală simplă?
A. pneumoperitoneul
B. absenţa pneumatizării intesinale
C. nivele hidro-aerice
D. ştergerea umbrei psoasului
E. calcificări pe aria de proiecţie a aortei abdominale
(pag. 872)
M2628054. Valorile punctajului obţinut după scala Glasgow (GCS) la un bolnav cu TCC se situează în
intervalul:
A. 0-15 puncte
B. 0-10 puncte
C. 5-15 puncte
D. 3-10 puncte
E. 3-15 puncte
(pag. 2464)
1018 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1019 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. 6-10
D. 9-11
E. 11-2
(pag. 2465)
M2628056. Dintre semnele funcţionale ale peritonitei acute, cel mai constant este:
A. Durerea
B. Oprirea tranzitului intestinal
C. Vărsătura
D. Sughiţul
E. Dispneea
(pag. 2129-2130)
M2628058. Examenul radiologic în peritonitele generalizate prin perforaţie de viscer cavitar are ca
element patognomonic:
A. Ştergerea umbrei psoasului
B. Nivelele hidroaerice
C. Edemul peretelui abdominal
D. Pneumoperitoneul
E. Ştergerea reliefului mucos al anselor intestinului subţire
(pag. 2132)
M2628059. În etiologia peritonitelor acute prin perforaţie de viscer cavitar, pe primul loc se află:
A. Perforaţia ulcerului gastro-duodenal
B. Perforaţia apendiculară
C. Perforaţia biliară
D. Perforaţia intestinului subţire
E. Perforaţia colonului
(pag. 2133)
1019 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1020 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. Timpanism juxtaombilical
(pag. 2173)
M2628062. Radiografia abdominală simplă evidenţiază în primele 3-6 ore de la debutul unei ocluzii
intestinale:
A. Pneumoperitoneu
B. Nivele hidroaerice
C. Ştergerea umbrei psoasului
D. Distensia gazoasă a unei anse
E. Poate fi şi o metodă terapeutică în caz de volvulus sigmoidian sau invaginaţie la copil
(pag. 2174)
M2628063. Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte vărsăturile din ocluziile intestinale:
A. În ocluziile înalte sunt abundente
B. Apar precoce în ocluziile înalte
C. Sunt tardive în ocluziile joase
D. Iniţial sunt bilioase, apoi fecaloide
E. Sunt însoţite de greţuri, sughiţ şi eructaţii
(pag. 2173)
M2628064. În ocluziile intestinale, presiunea intraluminală la care este suprimată circulaţia arterială
este de:
A. 15 mmHg
B. 30-35 mmHg
C. 20-25 mmHg
D. 40-45 mmHg
E. 50-55 mmHg
(pag. 2172)
M2628065. Identificaţi afirmaţia falsă din următoarele caracteristici ale "ileusului biliar":
A. Este determinat de pătrunderea unui calcul vezicular în tractul digestiv printr-o fistulă
B. Evoluţia clinică este în etape succesive: colica, febra, subicter, ocluzie
C. Examenul radiologic nativ poate evidenţia un calcul radioopac
D. Poate realiza atât un sindrom de ocluzie înaltă cât şi unul de ocluzie joasă
E. Oprirea calculului în valva Bauhin realizează sindromul Bouveret
(pag. 2178)
1020 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1021 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628069. Pe câte variabile fiziologice şi anatomice se bazează scorul traumatic pediatric (PTS):
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 638)
M2628070. În câte clase sunt împărţiţ pacienţii în urma sistemului de punctare specific scorului de
intervenţii terapeutice (TISS):
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 8
(pag. 637)
M2628071. Conform studiului Olding şi Crockard cea mai frecventă cauză de politraumatisme este
reprezentată de:
A. Accidente de muncă
B. Accidente rutiere
C. Accidente casnice
D. Accidente sportive
E. Agresiuni
(pag. 617)
1021 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1022 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628077. Presiunea intraluminală critică pentru producerea ischemiei arteriale în peretele apendiculat
este de:
A. 50 cm apă
B. 8o cm apă
C. 100 cm apă
D. 110 cm apă
E. 120 cm apă
(pag. 1598)
M2628079. Care este organul parenchimatos cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?
A. pancreasul
B. ficatul
C. rinichiul
D. splina
E. plămânul
(pag. 2103)
M2628080. Care este cea mai frecventă consecinţă a unei leziuni traumatice a pancreasului?
A. pancreatita acută
B. pseudochistul pancreatic
C. peritonita acută generalizată
D. hematomul retroperitoneal
1022 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1023 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. hemoperitoneul
(pag. 2102)
M2628083. Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?
A. rectul
B. colonul
C. stomacul
D. aparatul uro-genital
E. intestinul subţire
(pag. 2108)
M1128085. Raspunsul cardiac la agresiunea microbiana in cazul unei peritonite acute difuze se
datoreaza:
A. hipovolemiei
B. hipersecretiei de ADN
C. hipoxiei
D. acidozei
E. factorului mecanic
(pag. 852)
1023 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1024 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1128087. Variantele de inchidere a peretelui abdominal intr-o peritonita acuta difuza pot fi:
A. plan total cu fire rare
B. sutura planului musculo-aponevrotic cu pastrarea tegumentelor si tesutului celular subcutanat nesuturate
C. evitarea oricarei suturi (laparostomie) in peritonitele grave
D. plan total cu fire dese
E. inchiderea parietala in planuri anatomice cat mai etansa
(pag. 860)
1024 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1025 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. apendice hiperemiat
B. apendice edematiat
C. lumenul organului este ocupat de puroi
D. seroasa este acoperita de false membrane
E. in cavitatea peritoneala se afla exudat sero-purulent inodor
(pag. 517)
M1128095. Plastronul apendicular este o varietate de peritonita plastica si fibrinoasa cu aspect tumoral
la constituirea careia participa:
A. peritoneul parietal
B. colonul descendent
C. epiploonul
D. ileonul terminal
E. cecul
(pag. 525)
1025 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1026 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1228104. Efectele secundare ale unor antibiotice, care le limiteaza utilizarea in peritonite, sunt
urmatoarele:
A. aminoglicozidele pot determina tulburari de coagulare
B. aminoglicozidele sunt nefrotoxice
C. cefoprazone poate determina tulburari de coagulare
D. unele cefalosporine sunt hepatotoxice
E. cloramfenicolul este toxic pentru maduva hematopoetica
(pag. 857)
M1228105. Principiile tratamentului chirurgical (operator) in peritonitele acute difuze secundare sunt:
A. drenaj larg peritoneal
B. antibioterapie
C. debridarea tuturor spatiilor peritoneale si compartimentarilor
D. tratamentul leziunii cauzale
1026 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1027 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1027 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1028 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. pulsului
B. tensiunii arteriale
C. presiunii venoase centrale
D. presiunii capilare pulmonare
E. greutatea corporeala
(pag. 88-89)
M1328114. Care din urmatoarele elemente constituie criterii de clasificare a leziunilor traumatice ale
pancreasului dupa Lucas:
A. intinderea in suprafata a leziunii
B. afectarea ductelor pancreatice
C. situarea proximala sau distala pe pancreas a leziunii
D. cointeresarea lezionala a duodenului
E. prezenta pancreatitei acute
(pag. 46)
1028 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1029 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1029 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1030 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1428125. Privind explorarile de laborator in peritonitele acute difuze se pot afirma urmatoarele:
A. E prezenta leucocitoza cu limfocitoza;
B. E prezenta uree sanghina moderat crescuta;
C. Echografia ofera informatii cu o acuratete inferioara CT;
D. Folosirea radioizotopilor reprezinta un mijloc curent de diagnostic;
E. Radiografia abdominala pe gol arata anse dilatate.
(pag. 855)
M1428126. Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt adevarate afirmatiile:
A. Poate fi necaracteristic si inselator din cauza leziunilor asociate ce pot coexista;
B. Socul poate modifica tabloul clinic, mascand semne importante;
C. Sindromul de hemoragie interna intraperitoneala nu apare in cazul lezarii organelor parenchimatoase;
D. Sindromul de iritatie peritoneala este consecutive lezarii organelor cavitare;
E. Hipovolemia caracterizeaza sindromul de iritatie peritoneala traumatica.
(pag. 810)
M1528130. Care din afirmatiile privind tratamentul ocluziilor intestinale sunt adevarate:
A. reechlibrarea obligatorie hidro-electrolitica, nutritiva si combaterea septicitatii;
B. decomprimarea abdominala prin aspiratie nazo-gastrica sau intubare recto-sigmoidiana cu tub Fauchet;
C. momentul operator este cat mai rapid in ocluziile prin obstructie;
D. postoperator se suprima aspiratia nazo-gastrica in primele 24 de ore;
E. gastrostomia de alimentatie temporara.
(pag. 875-876)
1030 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1031 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
printre altele:
A. cresterea presiunii intraluminale;
B. hiperplazie limfoida submucoasa;
C. tulburari ale circulatiei venoase si limfatice;
D. perforarea spontana apendiculare;
E. tulburari circulatorii arteriale care le preced pe cele venoase si limfatice.
(pag. 517)
M1528132. In cazul unei peritonite dufuze de cauza apendiculara atitudinea terapeutica corecta este:
A. operatie imediata;
B. operatia poate fi amanata cateva ore;
C. masuri medicale de corectare a tulburarilor hidro-electrolitice;
D. clisma evacuatorie preoperatorie;
E. antibioterapia in functie de antibiograma.
(pag. 525)
M1528133. In cazul suspectarii unei leziuni hepatice la un traumatizat abdominal urmatoarele metode
de investigatie sunt recomandate:
A. radiografia abdominala simpla;
B. scintigrama hepatica;
C. ecografia abdominala;
D. rezonanta magnetica nucleara;
E. punctia abdominala.
(pag. 820)
M1628135. Cele mai importante examinari paraclinice in diagnosticul apendicitei acute sunt
reprezentate de:
A. Glicemia;
B. Hemoleucograma;
C. Amilaze serice;
D. Sumar de urina;
E. Examen radiologic abdominal pe gol.
(pag. 520)
1031 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1032 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1032 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1033 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. abcesul apendicular
(pag. 517)
M2528145. La debutul unei apendicite acute, durerea este localizată de regulă în:
A. fosa iliacă dreaptă
B. epigastru
C. periombilical
D. hipocondrul drept
E. pelvis
(pag. 518)
M2528146. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute la copil trebuie făcut printre alte afecţiuni cu
peritonita primitivă pneumococică, pentru care pledează:
A. absenţa apărării musculare
B. febra înaltă de la debut
C. existenţa unui focar primitiv pulmonar sau pleural
D. nefroză cunoscută
E. prezenţa sângelui pe degetul explorator la tuşeul rectal
(pag. 521)
M2528147. Care este cea mai frecventă formă de apendicită acută întâlnită la vârstnici?
A. forma congestivă
B. forma pseudoocluzivă
C. peritonita generalizată de la început
D. forma pseudotumorală
E. apendicita mezoceliacă
(pag. 522)
M2528148. Care dintre semnele clinice de mai jos pledează pentru diagnosticul de apendicită acută
mezoceliacă?
A. sindromul oclusiv
B. urme de sânge pe degetul explorator la tuşeul rectal
C. febra
D. diareea
E. polakiuria
(pag. 523)
M2528149. Care dintre semnele clinice de mai jos sunt prezente în tabloul clinic al unei apendicite
acute pelvine?
A. disuria
B. tenesme rectale
C. scaune gleroase
D. durere epigastrică în bară
E. sughiţul
1033 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1034 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 523)
M2528151. Care dintre viscerele menţionate mai jos ocupă primele trei locuri în ordinea frecvenţei cu
care sunt interesate în traumatismele abdominale?
A. pancreasul
B. ficatul
C. rinichiul
D. intestinul
E. splina
(pag. 810)
M2528154. Clasificarea propusă de Flint împarte leziunile traumatice ale colonului în trei grade. Care
sunt leziunile care aparţin gradului II în clasificarea Flint?
A. traumatismele colonice izolate
B. perforaţii extinse cu contaminare medie a peritoneului
C. dilacerări ale peretelui colic
D. devascularizatie colonică
E. defect parietal sever
(pag. 816-817)
M2528155. Care dinte leziunile pancreatice de mai jos sunt incluse în Clasa III după Lucas?
A. rupturile severe ale porţiunii distale a pancresului
B. rupturile severe ale porţiunii proximale a pancreasului
C. rupturile porţiunii proximale a pancreasului cu afectare ductală, fără afectare duodenală
D. contuzii fără afectarea ductelor pancreatice
E. traumatismele severe pancreatico-duodenale
(pag. 819)
M2528156. Cele mai utilizate metode folosite pentru diagnosticul leziunilor traumatice ale ficatului sunt:
1034 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1035 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. puncţia abdominală
B. examenul baritat gastro-duodenal
C. ecografia
D. radiografia abdominală simplă
E. colecistografia orală
(pag. 820)
M2528158. Care sunt germenii cel mai frecvent întâlniţi în peritonitele acute primitive la copil
A. E. Coli
B. coci gram pozitivi şi anaerobi
C. streptococul hemolitic
D. pneumococul
E. Klebsiella
(pag. 849)
M2528159. Care sunt germenii cel mai frecvent întâlniţi în peritonitele acute primitive la adult
A. streptococul hemolitic
B. klebsiella
C. coci gram pozitivi şi anaerobi
D. e. Coli
E. meningococul
(pag. 849)
M2528160. Peritonitele acute primitive sunt cel mai frecvent întâlnite la:
A. adulţii cu ascită
B. vârstnici cu neoplasme colorectale
C. copiii cu nefroză
D. copii cu glomerulonefrită acută
E. bolnavii cu pancreatită acută
(pag. 849)
M2528161. Care dintre afecţiunile enumerate mai jos pot dezvolta complicaţii evolutive care să ducă la
apariţia unei peritonite acute secundare?
A. ulcerul gastro-duodenal
B. apendicita acută
C. afecţiuni inflamatorii sau tumorale ale colonului
D. infecţiile respiratorii superioare cu meningococ
E. vulvo-vaginita gonococică a fetiţelor
(pag. 850)
M2528162. Care sunt factorii adjuvanţi care favorizează sepsisul în peritonitele acute secundare?
A. sucul gastric
B. bila
C. hemoglobina
1035 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1036 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. bariul
E. gastrografinul
(pag. 851)
M2528164. Răspunsul general în peritonitele acute este dominat de hipovolemie, consecinţa pierderilor
lichidiene în:
A. ţesutul lax subperitoneal
B. pleură
C. peretele tubului digestiv
D. lumenul intestinului
E. pericard
(pag. 851)
M2528166. Produşii circulanţi implicaţi în răspunsul inflamator general în peritonitele acute sunt:
A. imunoglobulinele
B. catecholaminele
C. sistemul complementului
D. citokinele
E. alfa fetoproteinele
(pag. 852)
M2528168. Care sunt principalele caractere semiologice ale durerii în peritonitele acute?
A. debutul brusc
B. localizarea iniţială corespunde viscerului lezat
C. iradiere interscapulară
D. se generalizează în decurs de câteva ore
E. se calmează la cald
1036 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1037 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 853)
M2528169. Care sunt principalele semne clinice obţinute la examenul obiectiv al abdomenului în
peritonitele acute?
A. respiraţia paradoxală abdominală
B. imobilitatea abdomenului
C. meteorism cu abdomen suplu
D. contractură musculară
E. matitate deplasabilă pe flancuri
(pag. 854)
M2528172. Ce afecţiuni pot determina apariţia unei ocluzii intestinale funcţionale prin
hiperparasimpaticotonie?
A. traumatismele cranio-cerebrale
B. deshidratarea
C. denutriţia
D. intoxicaţia cu stricnină
E. intoxicaţia cu antirezerpinice
(pag. 857)
M2528173. Ce afecţiuni pot determina apariţia unei ocluzii funcţionale prin paralizia musculaturii
intestinale?
A. traumatismele cranio-cerebrale
B. sindroamele toxico-septice
C. dezechilibrele hidroelectrolitice majore
D. hipovolemia
E. infarctul entero-mezenteric
(pag. 857)
M2528174. Care dintre afecţiunile menţionate mai jos realizează ocluzii prin strangulare?
A. invaginaţia intestinală
B. volvulusul de sigmoid
C. atrezia duodenală
D. cancerul de colon drept
E. boala Crohn
1037 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1038 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 867-868)
M2528175. Hipovolemia din ocluziile intestinale este rezultatul pierderilor şi stocărilor lichidiene prin:
A. acumularea de lichide în lumenul intestinului (sectorul III)
B. edemul peretelui intestinal
C. diaree
D. ascita ocluziei
E. constituirea epanşamentelor pleurale reacţionale
(pag. 868-869)
M2528178. Care sunt caracterele semiologice ale durerii din ocluziile intestinale prin strangulare?
A. debutul brusc
B. sunt colicative - "colică de luptă "
C. intensă, continuă, sincopală
D. cedeaza la antispastice
E. însoţită de paloare, anxietate şi transpiraţii
(pag. 871)
M2528179. În ce tip de ocluzie intestinală irigografia poate fi în acelaşi timp şi un mijloc terapeutic?
A. ileusul biliar
B. ileusul meconial
C. volvulusul de sigmoid
D. invaginaţia intestinală
E. ileusul paralitic postoperator
(pag. 872)
M2528181. Care dintre semnele clinice şi radiologice de mai jos pledează pentru invaginaţa intestinală
la copil?
A. palparea tumorii de invaginaţie în fosa iliacă dreaptă
1038 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1039 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. absenţa meteorismului
C. urme de sânge pe degetul explorator la tuşeul rectal
D. imagine "în cocardă" la irigografie
E. distensia colonului transvers
(pag. 874)
M2528182. La bolnavii cu ocluzie intestinală, decompresiunea tubului digestiv se realizează pre-, intra-
şi postoperator prin:
A. aspiraţia digestivă superioară
B. puncţie abdominală
C. intubare recto-sigmoidiană cu sondă Fauchet
D. enterostomie de golire pe sondă
E. continuarea aspiraţiei şi stimularea tranzitului postoperator
(pag. 876)
M2628187. După dispunerea fragmentelor osoase în focarul de fractură craniană sunt recunoscute
următoarele forme:
A. Intruzive
B. Depresive
C. Extruzive
1039 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1040 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. Cominutive
E. Penetrante
(pag. 2460)
M2628190. Dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrală gravă caracteristice leziunilor
difuze nu fac parte
A. Mutismul akinetic
B. Sindromul diencefalic
C. Amnezia post-traumatică
D. Sindromul apalic
E. Sindromul de dezaferentare
(pag. 2468)
1040 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1041 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 2481)
M2628199. Peritonitele nozocomiale sunt produse cel mai adesea de următorii germeni:
A. E.coli
B. Klebsiella
C. Pneumococ
D. Pseudomonas
E. Streptococ
(pag. 2119)
1041 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1042 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628202. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre contractura musculară din peritonitele acute:
A. Reprezintă contracţia musculaturii abdominale neprovocată prin atingerea peretelui abdominal
B. Este generalizată încă de la debut
C. Are intensitate constantă indiferent de exudatul intraperitoneal
D. Este mai uşor de evidenţiat la pacienţii cu tonus muscular scăzut, copii, vârstnici şi imunodeprimaţi
E. Este expresia unui reflex viscero-motor sau peritoneo-motor
(pag. 2131)
M2628204. Palparea abdomenului este o etapă esenţială pentru diagnosticul de peritonită acută. Putem
întâlni următoarele aspecte:
A. Apărare musculară
B. Semnul Mandel pozitiv
C. Liniştea abdominală Mondor
D. Contractura abdominală
E. Hiperestezia cutanată Dieulafoy
(pag. 2131)
M2628206. În etiologia ocluziilor dinamice sunt citate cel mai frecvent următoarele cauze:
A. Traumatismele diverse
B. Strangularea lumenului intestinal şi a unei porţiuni de mezenter
C. Leziuni parietale intestinale congenitale sau dobândite
D. Infecţii abdominale, retroperitoneale, toracice sau generalizate
1042 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1043 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628208. Din punct de vedere anatomo-patologic, în ocluziile mecanice intâlnim următoarele aspecte:
A. Spasm, anse subţiri,cu musculatura spastică, fără conţinut în lumen
B. Ansa strangulată, cu inelul de strangulare
C. Volvulare: răsucirea ansei în axul său transversal
D. Paralizie: anse destinse, pline de gaz şi lichid
E. Obstrucţie prin tumoră, calcul, fecalom, etc.
(pag. 2172)
M2628209. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte durerea din ocluzia intestinală:
A. Durerea este semnul clinic cel mai constant
B. Este bruscă, intensă, continuă, sincopală în ocluzia prin strangulare şi în cea spastică
C. Este violentă însoţită de contractura musculară generalizată
D. Este localizată în etajul abdominal superior cu iradiere în bară
E. Are caracter de colică de luptă, intermitentă în ocluzia prin obturaţie
(pag. 2172-2173)
M2628210. Distensia abdominală din ocluzia intestinală poate îmbrăca următoarele aspecte:
A. Este localizată periombilical, subombilical sau asimetric în ocluziile pe intestin subţire,
B. În ocluziile înalte este situată epigastric realizând sdemnul von Waal,
C. Este generalizată de la început în ocluziile dinamice,
D. Este elastică şi timpanică la percuţie,
E. La copii, în caz de invaginaţie se observă o tumoră ce se mişcă
(pag. 2173)
1043 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1044 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628215. Care din următoarele afecţiuni toracice posttraumatice -cunoscute sub denumirea de
"duzina ucigătoare"- fac parte din categoria celor "letale":
A. Pneumotorax sufocant
B. Tamponada cardiacă
C. Voletul costal
D. Ruptura de diafragm
E. Hemotorax masiv
(pag. 644)
M2628216. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţii absolute de intubaţie la politraumatizaţi:
A. Obstrucţia acută a căilor aeriene
B. Plăgi penetrante ale gâtului cu hematoame expansive
C. Traumatisme cranio-cerebrale cu GCS sub 11
D. Hipoxie
E. Apnee
(pag. 643)
1044 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1045 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Glucogenogeneza
D. Hiperglicemia insulinorezistentă
E. Neutilizarea corectă a excesului de glucoză
(pag. 624)
1045 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1046 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628228. Evoluţia apendicitei acute către plastronul apendicular este tradusă de:
A. reducerea contracţiunii musculkare în fosa iliacă dreaptă
B. zonă de fluctuenţă la palparea fosei iliace drepte
C. apariţia unei tumori inflamatorii, dureroase, renitentă la palpare
D. revenirea la normal a leucocitelor şi a febrei
E. dispariţia durerii
(pag. 1601)
M2628232. Care sunt semnele clinice care trădează perforaţia posttraumatică a esofagului abdominal?
A. paloare intensă
B. durere retroxifoidiană
1046 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1047 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. disfagie
D. febră prelungită
E. durere retrosternală
(pag. 2100)
M2628235. În cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundentă, manevra PRINGLE, constă în:
A. clampajul digital al arterei mezenterice superioare
B. aplicarea unei pense pe trunchiul celiac
C. aplicarea unei pense pe artera splenică
D. aplicarea unei pense pe artera hepatică şi vena portă
E. clampajul digital al pediculului hepatic
(pag. 2106)
M2628237. Care sunt caracteristicile principale ale unei plăgi penetrante simple?
A. nu penetrează peritoneul
B. interesează doar organele parenchimatoase
C. deschid peritoneul
D. nu interesează nici un nivel abdominal
E. interesează atât organele parenchimatoase, cât şi cele cavitare
(pag. 2096)
M2628238. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate, în cazul traumatismelor ficatului?
A. mortalitatea ajunge la 80% în cazul leziunilor de gradul V şi VI
B. ficatul este organul cel mai interesat în cadrul contuziilor abdominale
C. gravitatea leziunilor hepatice este sporită de incidenţa leziunilor asociate
D. ficatul este al doilea organ interesat de plăgile penetrante
1047 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1048 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2628239. Care este semnificaţia sindromului REILY, în cadrul unui traumatism abdominal?
A. sensibilitate exagerată la palpare
B. fals tablou de iritaţie peritoneală
C. ocluzie intestinală posttraumatică
D. peritonită generalizată prin perforaţie de ansă intestinală
E. pseudosindrom de ocluzie intestinală paralitică
(pag. 2094)
M2628240. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele colonului sunt adevărate:
A. sunt grave
B. sunt frecvente (apărând în 50% din cazurile cu plăgi penetrante)
C. complicaţiile infecţioase sunt severe
D. caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebită a conţinutului intestinului gros
E. complicaţiile hemoragice sunt severe
(pag. 2109)
1048 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1049 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 29
Boli congenitale cardiace (DSA, DSV, PCA, Tetralogia Fallot, TMV)
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
M1229001. Metoda optima pentru diagnosticul anatomic in defectul septal atrial la adult este:
A. ecocardiografia transtoracica
B. ecocardiografia transesofagiana
C. coronarografia
D. radiografia cardio-pulmonara
E. tomografia computerizata
(pag. 253)
M1229002. In defectul septal ventricular cu debit mic si rezistenta vasculara pulmonara redusa exista:
A. sunt dreapta-stanga
B. sunt stanga-dreapta
C. sunt bidirectional
D. hipertensiune pulmonara
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 254)
M1229003. Inchiderea farmacologica a canalului arterial persistent este posibila exclusiv la:
A. prematur
B. sugar
C. copilul mic
D. adolescent
E. adult tanar
(pag. 258)
M1229005. Valoarea hematocritului care reprezinta indicatie de interventie chirurgicala intr-o tetralogie
Fallot este:
A. > 25%
B. > 35%
C. > 45%
D. > 55%
E. > 65%
(pag. 266)
1049 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1050 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1329008. Tabloul clinic al DSA este variabil, putand include urmatoarele manifestari clinice, cu
exceptia:
A. Poate fi total asimptomatic
B. Insuficienta cardiaca
C. Prezenta unui suflu sistolic gr.II-III, cu maxim de intensitate la baza cordului
D. Infectii respiratorii repetate
E. Dispnee de efort la copilul mare
(pag. 3)
M1329010. In tratamentul crizelor anoxice din Tetralogia Fallot pot fi utilizate urmatoarele masuri
terapeutice, cu exceptia:
A. Flectarea membrelor inferioare ale sugarului
B. Administrarea de morfina i.m.
C. Administrarea de propranolol i.v.
D. Digoxin
E. Oxigenoterapie
(pag. 9)
1050 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1051 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1429013. Un sugar in varsta de 7 luni cunoscut cu afectiune cardiaca cianogena prezinta in cursul
diminetii cu ocazia alimentarii, accentuarea totala a cianozei insotita de tahipnee severa.Examenul
cardiac efectuat de urgenta nu identifica sufluri. EKG-ul evidentiaza hipertrofie ventriculara dreapta. in
aceasta situatie, este vorba despre:
A. Sindromul asfixic post-aspiratie
B. Criza anoxica copilul suferind de Tetrada Fallot
C. Criza convulsiva
D. Insuficienta cardiaca rapid instalata
E. Bronsiolita acuta edematoasa
(pag. 265)
M1429014. In cazul copiilor cu tetrada Fallot, profilaxia endocarditei bacteriene se efectueaza astfel:
A. Se initiaza dupa varsta de 2 ani
B. Se efectueaza atat pre cat si post operator
C. Se realizeaza numai in conditiile stabilirii unui diagnostic bacteriologic
D. Este bine a se efectua continuu de la nastere
E. Se efectueaza numai la imunodeprimati
(pag. 266)
M1429016. Interventia chirurgicala corectoare pentru tetrada Fallot este bine sa se realizeze:
A. in perioada neonatala pentru a pereveni deteriorarea cordului
B. Numai dupa ce apar 5 episoade de crize anoxice
C. intre 1 si 2 ani
D. Dupa 5 ani pentru a lasa cordul sa se matureze
E. in primele 6 luni de viata
(pag. 267)
1051 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1052 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 254)
M1429018. Din totalul bolilor congenitale de cord defectul septal atrial (DSA), reprezinta:
A. 15-20%
B. 21-25%
C. 1-2%
D. 6-10%
E. 22-43%
(pag. 252)
M1529019. Care din urmatoarele enunturi in legatura cu istoria naturala a DSA (defect septal atrial) este
fals?
A. debitul mic prin DSA face ca in mod obisnuit aceasta leziune sa fie bine tolerata
B. precocitatea inchiderii este invers proportionala cu dimensiunea defectului si debitul suntului
C. endocardita bacteriana este cea mai frecventa complicatie
D. se poate complica cu insuficienta cardiaca congestiva in a treia, a patra decada de viata
E. frecventa tulburarilor de ritm (flutter atrial) este mai ridicata in a treia, a patra decada de viata
(pag. 253)
M1529021. Principala anomalie anatomica din transpozitia completa a vaselor mari (TMV) este:
A. originea anormala a arterelor coronare
B. pozitia anormala a marilor artere (aorta si artera pulmonara)
C. situs solitus
D. stenoza pulmonara
E. conexiune atrioventriculara discordanta
(pag. 267)
1052 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1053 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529030. Care din urmatoarele enunturi in legatura cu istoria naturala a DSA este fals?
A. se poate complica cu insuficienta cardiaca congestiva in a treia, a patra decada de viata
B. DSA conduce la hipertensiune pulmonara fixa
C. debitul mic prin DSA face ca in mod obisnuit aceasta leziune sa fie bine tolerata
1053 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1054 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529032. Care este explorarea paraclinica care stabileste prezenta si dimensiunile defectului in DSA?
A. radiografia toracica
B. echo Doppler
C. EKG
D. echo 2D
E. cateterism cardiac
(pag. 253)
M2529035. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu tetralogia Fallot este falsa?
A. crizele anoxice sunt caracteristice perioadei de sugar
B. poate apare squatting
C. abcesul cerebral este o complicatie redutabila
D. frecvent apare endocardita bacteriana
E. evolutia spre insuficienta cardiaca este frecventa
(pag. 265)
M2529036. Urmatoarele afirmatii in legatura cu tabloul paraclinic in tetralogia Fallot sunt adevarate, cu
exceptia:
A. hemoglobina si hematocritul sunt constant scazute
B. evidentierea radiologica a unei cardiomegalii exclude formal tetralogia Fallot
C. EKG evidentiaza HVD cu deviere la dreapta
D. cateterismul cardiac este necesar preoperator
E. post operator se inregistreaza relativ frecvent tahiaritmii ventriculare
(pag. 265-266)
1054 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1055 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529039. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu istoria naturala a DSV este falsa?
A. istoria naturala depinde mult de dimensiunile DSV
B. istoria naturala depinde mult de rezistenta pulmonara
C. DSV cu debit mare nu raspunde la terapia medicala
D. orice DSV, indiferent de marime, se poate inchide spontan
E. pericolul endocarditei bacteriene este mare
(pag. 255)
M2529042. Care din urmatoarele masuri este exclusa din terapia transpozitiei complete a marilor vase ?
A. perfuzia de prostaglandina E
B. tratarea acidozei metabolice
C. administrarea de indometacin
D. septostomie cu balon
E. chirurgie prin switch arterial si transferul coronarelor
(pag. 268)
1055 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1056 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2629046. Defectul septal ventricular cu debit mare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Semne respiratorii;
B. Lipsa tendintei la inchidere spontana;
C. Suflu sistolic intens, rugos, in “spita de roata”;
D. Hipertensiune pulmonara progresiva;
E. Dificultate in alimentatie.
(pag. 254)
M2629049. Semnele clinice caracteristice ale fibroelastozei endocardice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Nici un semne clinic nu este caracteristic;
B. Debutul este precoce, in primul an de viata;
C. Episoade recurente de insuficienta cardiaca, preponderent stanga;
D. Dificultati la alimentatie;
E. Suflu sistolic rugos.
1056 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1057 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 309-310)
M2929051. Modalitatea cea mai frecventă de abordare chirurgicală în DSA la care dimensiunea
orificiului de comunicare este cuprins între 18 şi 22 mm constă în:
A. Metoda "dublei umbrele"
B. Plasarea unui "ocluder" pe cale endovenoasă, prin tehnica Rashkind
C. Tehnica Blalock - Taussing
D. Tehnica Potts
E. Tehnica Waterson
(pag. 253, paragraf 5)
M2929053. Care sunt modalităţile evolutive posibile în cazul unui DSV cu debit mic:
A. Închiderea spontană, înainte de 2 ani, în 70-80% din cazuri
B. Insuficienţa cardiacă în primele 6 luni de viaţă
C. Hipertensiunea pulmonară cu debit, după vârsta de 6-12 luni
D. Boala vasculară pulmonară obstructivă, după vârsta de 2 ani
E. Nici o variantă
(pag. 255, paragraf 6)
1057 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1058 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. zgomot II dedublat
(pag. 252)
1058 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1059 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1329062. La prematurul peste 1500g si fara detresa respiratorie, persistenta canalului arterial se
manifesta clinic prin insuficienta ventriculara stanga, cu urmatoarele semne clinice:
A. Tahipnee
B. Tahicardie
C. Cianoza
D. Raluri(edem alveolar)
E. Hepatomegalie
(pag. 6)
1059 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1060 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Septostomie cu balon
C. Tratamentul chirurgical
D. Administrarea de surfactant
E. Tratamentul tahiaritmiilor majore cu Cordarone
(pag. 15)
M1429070. Complicatiile post operatorii aparute dupa corectarea chirurgicala a transpozitiei de vase
mari sunt:
A. Moarte subita
B. Accidente cerebrovasculare
C. Aritmii
D. Tromboza venei cave superioare
E. Persistenta cianozei
(pag. 268)
M1429072. Canalul arterial reprezinta o formatiune antomica caracteristica vietii fetale. El se inchide:
A. Dupa12 ore de viata (functional )
B. inainte de 1 luna si jumatate
C. in primele 3 saptamani (anatomic)
D. La nastere cu ocazia primei respiratii
E. in primele 3 luni de viata
(pag. 257)
M1429073. In cazul defectului septal atrial (DSA) urmatoarele afirmatii sunt reale:
A. DSA este o leziune asimptomatica
B. DSA prezinta un suflu sistolic de grad II-III
C. DSA prezinta sufluri in conditiile in care apar complicatii
D. in cazul DSA zgomotul II poate fi intarit sau dedublat
E. Suflul poate fi uneori la febra cu caracter sistolo-diastolic
(pag. 252)
M1429074. In cazul defectului septal ventricular (DSV) urmatorele afirmatii sunt reale:
A. DSV se poate inchide spontan in primii 2 ani de viata
B. DSV se poate inchide spontan inprimele 6 luni de viata
C. DSV dezvolta insuficienta cardiaca in primii 2 ani
D. DSV dezvolta insuficienta cardiaca in primele 6 luni
1060 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1061 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1529078. In persistenta de canal arterial (PCA) debitul de sange prin canalul arterial depinde de:
A. sexul copilului
B. diametrul si lungimea canalului arterial
C. rezistenta circulatiei sistemice
D. rezistenta vasculara pulmonara
E. varsta gestatiei
(pag. 257)
M1529081. Urmatoarele aspecte paraclinice sunt caracteristice transpozitiei marilor vase (TMV):
1061 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1062 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2329086. Semnele clinice ale persistenţei canalului arterial la noul născut la termen depind de de
dimensiunile canalului şi rezistenţa vasculară pulmonară:
A. Zona precordială hiperdinamică
B. Suflu sistolo-diastolic
C. Tahipnee
D. Hepatomegalie
E. Zgomotul II intărit la bază
(pag. 258)
M2329087. Semnele clinice ale persistenţei canalului arterial la prematurul peste 1500 grame care nu
prezintă şi detresă respiratorie sunt:
A. Tahicardie
B. Tahipnee
1062 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1063 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Cianoză
D. Hepatomegalie
E. Raluri prin edem alveolar
(pag. 258)
M2329090. Principalele măsuri terapentice in crizele anoxice din tetralogia Fallot sunt:
A. Oxigenoterapie
B. Morfină im
C. Digoxin iv
D. Propranolol iv
E. Flectarea membrelor inferioare la sugar
(pag. 266)
1063 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1064 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2329096. Modificările hemodinamice din DSV induc apariţia unor aspecte variate la radiografia
cardiotoracică:
A. Aspect normal in şunturile mici
B. Cardiomegalie şi diminuarea desenului vascular pulmonar in şunturile largi
C. Aspect de hipertensiune arterială pulmonară după vârsta de 6 luni
D. Cardiomegalie moderată şi accentuarea desenului pulmonar in şunturile medii
E. Hipertrofie biventriculară in şunturile medii
(pag. 254-255)
1064 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1065 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529103. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu echografia in DSA sunt adevarate?
A. echo transesofagian este metoda optima de diagnostic la copil a variantelor anatomice
B. echo 2D stabileste prezenta si dimensiunile defectului
C. volumul suntului se apreciaza prin raportul intre debitul pulmonar si cel sistemic
D. echo Doppler evidentiaza directia suntului
E. echo Doppler evidentiaza intoarcerea venoasa anormala
(pag. 253)
M2529104. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caracteristicile tratamentului chirurgical in DSA?
A. este indicat atunci cand raportul debit pulmonar/debit sistemic (QP/QS) este mai mic decat 1
B. este indicat atunci cand raportul debit pulmonar/debit sistemic (QP/QS) este 2/1
C. varsta optima pentru interventie este 4-5 ani
D. post operator pot aparea tulburari de ritm
E. cele mai bune rezultate se obtin daca interventia se face dupa varsta de 24 de ani.
(pag. 253)
1065 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1066 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529108. Care din urmatoarele se pot intalni frecvent in tabloul clinic al DSV?
A. raluri de edem pulmonar
B. crize de apnee
C. suflu sistolic intens, rugos, de gradul III-IV, cu iradiere "in spita de roata"
D. crize anoxice
E. tahipnee, tiraj
(pag. 254)
M2529109. Care dintre urmatoarele afirmatii privind examenele paraclinice din DSV sunt adevarate?
A. EKG este modificat in sunturi mici
B. radiologic, in sunturile medii exista cardiomegalie si accentuarea desenului vascular pulmonar
C. cateterismul cardiac stabileste dimensiunea exacta a debitului suntului
D. cateterismul cardiac este considerat obligatoriu preoperator
E. echo Doppler masoara gradientul de presiune intraventricular
(pag. 254,255)
M2529113. In persistenta de canal arterial debitul de sange prin canalul arterial depinde de:
A. varsta gestatiei
B. sexul copilului
1066 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1067 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2529114. Particularitati hemodinamice ale prematurului, cu rol in persistenta de canal arterial, sunt:
A. flux sangvin redus spre tractul gastro-intestinal
B. flux sangvin redus spre rinichi
C. flux sangvin crescut la nivel cefalic
D. flux sangvin scazut la nivel pulmonar
E. cresterea drenajului limfatic pulmonar dupa nastere
(pag. 258)
M2529115. Masurile terapeutice la persistenta de canal arterial la prematurul sub 1000g sunt:
A. administrarea de surfactant
B. ventilatia mecanica
C. inchiderea chirurgicala trebuie sa se faca dupa varsta de 12 luni
D. administrarea de indometacin
E. administrarea de Pg E
(pag. 258)
1067 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1068 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1068 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1069 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2629130. Transpozitia completa a vaselor mari clinic prezinta urmatoarele semne clinice:
A. Este cea mai frecventa cauza de cianoza cardiaca lanou-nascut,
B. Nu este evidenta din prima zi,
C. Este un factor de risc pentru enerocolita ulceronecrotica;
D. Prezinta insuficienta cardiaca si insuficienta respiratorie;
E. Apar accidente vasculare cerebrale precoce
(pag. 267)
M2629131. Simptomele radiologice sugestive pentru MCC cu sunt S-D sunt urmatoarele:
A. Hipervascularizatia pulmonara;
B. Artera pulmonara dilatata, pulsatila;
C. Proeminenta arcului mijlociu stang;
D. Cresterea transparentei pulmonare;
E. Cord orientat transversal.
(pag. 248)
1069 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1070 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1070 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1071 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. Hipovascularizatia pulmonara;
B. Cord de dimensiuni normale;
C. Hiluri incarcate, pulsatile;
D. Arcul mijlociu concav;
E. Arcul aortic in dextropozitie.
(pag. 265)
M2629140. Comunicarea anormala intre cele doua atrii (DSA) se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Reprezinta 6-10% din totalul malformatiilor congenitale;
B. Se asociaza frecvent sindromului Poland;
C. Foramen ovale persistent este egal cu DSA ;
D. Plasarea unor ocludere este indicata la defectele sub 4 mm si peste 22 mm diametru ;
E. Varsta optima pentru tratament chirurgical este 4-5 ani.
(pag. 252-253)
M2929141. Care din următoarele aspecte radiologice poate sugera o transpoziţie completă a vaselor
mari:
A. Cardiomegalia descrisă ca un "ou în cuib"
B. Pedicul vascular îngustat
C. Cardiomegalie cu aspect particular comparată cu cifra "8"
D. Circulaţie pulmonară încărcată în absenţa unei stenoze pulmonare
E. Nici o variantă
(pag. 267, paragraf 8)
M2929142. Care din următoarele afirmaţii legate de crizele anoxice din tetralogia Fallot sunt adevărate:
A. Sunt caracteristice perioadei de sugar
B. Pot apare la orice vârstă
C. sunt datorate spasmului infundibular
D. Sunt declanşate de tahipnee
E. Sun precipitate de acitvitatea fizică
(pag. 265, paragraf 1)
1071 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1072 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 30
Nutritie si alimentatie pediatrica
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
M1130001. Necesarul estimat pentru apa (ml/kg/zi) la diferite varste este corect, cu EXCEPTIA:
A. Nou-nascut: 120-135 ml
B. Sugar de 3 luni: 140-160 ml
C. Sugar de 6 luni: 130-150 ml
D. Sugar de 9 luni: 125-145 ml
E. Sugar de 12 luni: 120-135 ml
(pag. 23)
1072 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1073 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1130009. Urmatoarele afirmatii referitoare la ratia calorica a sugarului sunt adevarate, cu exceptia:
A. Metabolismul bazal reprezinta la sugar 50 kcal/kg;
B. Necesarul de crestere este de 0,5-1 kcal pentru fiecare gram de spor ponderal;
C. Nou nascutul creste intr-un ritm optim cu 100kcal/kg/zi daca sursa este laptele matern si cu 10% mai
multe calorii daca sugarul este alimentat artificial;
D. Necesarul caloric in primul an de viata se cifreaza la 80-120 kcal/kg;
E. Raportul ideal calorii/proteine este de 32-35 kcal pentru fiecare gram de proteine.
(pag. 23)
M1130010. Urmatoarele afirmatii referitoare la principiile de nutritie ale sugarului si copilului sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Pentru toata perioada de sugar, necesarul de proteine este de 12-14 g/kg/zi;
B. Nevoia de glucide este de 12 g/kg/zi pentru sugar si copilul mic si de 10g/kg/zi pentru celelalte varste;
C. Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism;
D. Necesarul de lipide din alimentatie este egal cu cantitatea de lipide care sa asigure prin ardere 35-40% din
totalul ratiei calorice;
E. Pentru nou nascuti, necesarul de sodiu este de 2,5mmol/100 kcal
(pag. 24, 25, 26)
M1130011. Valorile normale ale compozitiei laptelui matern sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Lipide 3-6 g/100 ml;
B. Glucide 6-7g/100 ml;
C. Proteine 0,7- 2,1g/100ml;
D. Sodiu 20mmol/l;
E. Calciu 350mg/l.
(pag. 29, 30)
M1130012. Urmatoarele afirmatii privind metabolismul apei la sugar, comparativ cu adultul, sunt
corecte, cu exceptia:
1073 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1074 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. Cantitatea de apa din organismul sugarului este mai mare decat la adult
B. Necesarul de apa este mai mic
C. Pierderile insensibile, raportate la suprafata corporala, sunt mai mari
D. Pierderile urinare de lichide sunt mai mari, din cauza incapacitatii de concentrare a urinii
E. in conditiile de temperatura crescuta a mediului, sugarul mic isi pastreaza cu dificultate balanta hidrica
(pag. 23)
M1130013. Urmatoarele afirmatii in legatura cu aportul proteic la sugar sunt corecte, in afara de:
A. IgA secretor din laptele matern nu are valoare nutritiva
B. Proteinele din soia constituie o alternativa pentru sugarii cu alergie la proteinele laptelui de vaca
C. Prelungirea alimentatiei naturale intarzie aparitia alergiei alimentare
D. Necesarul de proteine la prematur este de 1,5 - 1,7g/Kg/zi
E. Necesarul de proteine pentru sugar este de 2 - 2,2g/Kg/zi
(pag. 24, 31, 38)
M1130015. Urmatoarele stari patologice ale mamei contraindica alimentatia la san, in afara de:
A. Lues
B. Tuberculoza activa
C. Stare febrila
D. Stare septica
E. Infectie HIV
(pag. 44)
M1130017. Human milk fortifiers (HMF) sunt produse destinate prematurilor cu greutate mica (sub
1800g) alimentati natural.Una dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu acesti fortifianti ai laptelui
uman este incorecta; identificati-o
A. Se adauga la alimentatia naturala
B. Promoveaza un ritm de crestere optim si o mineralizare osoasa buna
C. Au continut redus in calciu
D. Au continut ridicat de vitamina D
E. Se pot asocia si in alimentatia cu formule
(pag. 38)
M1130018. Urmatoarele afirmatii in legatura cu hidratii de carbon din compozitia formulelor sunt
corecte, cu o singura exceptie:
A. Formulele de start contin lactoza in proportii apropiate celor din laptele matern
B. Cantitatea de lactoza scade la zero in formulele dietetice destinate alimentarii sugarilor cu gastroenterita
1074 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1075 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1230019. Care din urmatoarele produse reprezinta “standardul de aur” pentru alimentatia la nou-
nascutul la termen si la sugarul pana la 6 luni este:
A. laptele praf Milupa
B. laptele praf Humana
C. laptele de Vaca
D. laptele de mama
E. laptele praf Nan
(pag. 44)
1075 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1076 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 26)
M1330025. Care dintre elementele citate mai jos este principalul electrolit al organismului:
A. Potasiul
B. Sodiul
C. Calciu
D. Fosforul
E. Magneziul
(pag. 27)
M1330026. Conform ESPGAN - SCF 1993 - urmatoarele preparate reprezinta formule speciale cu
EXCEPTIA:
A. formule hipocalorice
B. formule pentru prematuri si nou nascuti
C. formule delactozate sau hipolactozate
D. formula junior (pentru sugari si copii pina la 3 ani)
E. formule elementale
(pag. 35)
M1430029. Necesarul energetic (kcal/kg) pentru prematurul alimentat enteral se deduce din sumarea
urmatoarelor componente:
A. Metabolismul bazal + activitate musculara minima
B. Metabolismul bazal + activitate musculara minima + pierderi fecale
C. Metabolismul bazal + activitate musculara minima + stres ocazionat de scaderea temperaturii ambiante +
pierderi fecale + cresterea (inclusiv termogeneza)
D. Nici o varianta corecta
E. Cresterea + stres ocazionat de scaderea temperaturii ambiante + pierderi fecale + metabolism bazal
(pag. 24)
M1430030. Din metabolizarea unui gram de glucide (G), proteine (P) si lipide (L) rezulta urmatoarele
calorii:
A. G: 3 kcal, P: 6 kcal, L: 9 kcal
B. G: 4,2 kcal, P: 4 kcal, L: 9 kcal
C. G: 4 kcal, P: 4,2 kcal, L: 9 kcal
D. G: 5 kcal, P: 6 kcal, L: 10 kcal
E. G: 6 kcal, P: 5 kcal, L: 8 kcal
(pag. 24)
1076 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1077 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1430033. Necesarul de glucide la sugar, copil mic si celelalte categorii de varsta este de:
A. 12 g/kg/zi (sugar, copil mic) , 10 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)
B. 10 g/kg/zi (sugar, copil mic), 8 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)
C. 8 g/kg/zi (sugar, copil mic), 6 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)
D. 14 g/kg/zi (sugar, copil mic), 12 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)
E. 16 g/kg/zi (sugar, copil mic), 14 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)
(pag. 24)
M1430034. Care dintre urmatoarele afirmatii privind necesarul de lipide din alimentatia copilului sunt
adevarate:
A. Necesarul de lipide din alimentatie este de 3,5 – 6 g /kg/zi la sugar
B. Cantitatea de lipide din alimentatie reprezinta 35 – 40 % din totalul ratiei calorice
C. Minimum-ul lipidic este de 1,5 g/kg/zi
D. Necesarul lipidic din alimentatie este de 4,5 g/kg/zi la varsta de 1 – 3 ani
E. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
(pag. 24)
1077 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1078 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. 77 kcal/100ml
D. 67 kcal/100ml
E. 57 kcal/100ml
(pag. 29)
M1530041. Care dintre urmatoarele afirmatii privind lipidele din alimentatie este falsa?
A. sunt cea mai importanta sursa energetica
B. au un important rol structural
C. au rol de vehicul pentru vitaminele liposolubile
D. prin fermentatie asigura un pH acid al scaunelor
E. majoritatea surselor alimentare naturale este reprezentata de trigliceride
(pag. 25)
M1530042. Care dintre urmatoarele proteine este absenta din compozitia laptelui uman?
A. seroproteine
B. cazeina
C. ovalbumina
D. proteine de membrana a globulelor de grasime
E. proteine celulare
(pag. 29)
1078 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1079 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2530047. Despre ratia calorica a sugarului sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Ratia calorica a sugarului este ratia cu care creste
B. Foamea este un indicator fidel al nevoilor calorice dupa varsta de 6 saptamani
C. Prematurul necesita un aport caloric mai mare
D. Limita superioara a aportului caloric la nou-nascut este 165-180Kcal/Kg/zi
E. Necesarul caloric in primul an de viata este de 80-120Kcal/kg/zi
(pag. 23)
1079 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1080 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2530055. Contraindicatiile alimentatiei naturale, care tin de mama, sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Neoplazii
B. Infectia HIV
C. Starile febrile
D. Ragadele
E. Luesul matern
(pag. 44)
1080 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1081 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 25)
M2530057. Care din urmatoarele afirmatii in legatura prezenta Ca in laptele uman este falsa?
A. concentratia Ca variaza foarte mult
B. raportul Ca/P este constant
C. continutul in Ca al laptelui nu depinde de starea nutritionala a mamei
D. continutul in Ca al laptelui este crescut prin adausul de vitamina D
E. raportul Ca/P este mai mare in colostru decat in laptele matur
(pag. 30)
M2530058. Anemia din primele 6-8 saptamani de viata poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. Scaderea cantitatii de hemoglobina A1
B. Scaderea precursorilor eritroizi
C. Durata mai scurta de viata a hematiilor incarcate cu hemoglobina fetala
D. Absorbtia scazuta a fierului
E. Aport insuficient de Fe
(pag. 27)
1081 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1082 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2630065. Dupa varsta de 4 luni, cantitatea necesara de lapte de mama la o masa este:
A. 100-120 ml ;
B. 160-180 ml ;
C. 80 ml ;
D. 60-80 ml ;
E. 200-220 ml
(pag. 23)
M2630069. Trigliceridele cu lanturi medii (C:8 – C:10) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Se absorb intacte ;
B. Sunt hidrolizate prealabil, apoi absorbite la nivelul intestinului subtire
C. Se absorb direct in microcirculatia portala ;
D. Sunt constituienti a produselor dietetice indicate in afectiuni in care exista tulburari de absorbtie intestinala ;
1082 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1083 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1083 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1084 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. introducerea progresiva de alimente solide si semisolide in alimentatia sugarului eutrofic cu varsta mai
mare de 4-5 luni
B. introducerea formulelor de lapte praf la sugarul care nu mai primeste lapte matern
C. introducerea unui aliment nou la sugarul de 4-5 luni
D. introducerea alimentelor cu lingurita
E. ablactarea
(pag. 43)
1084 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1085 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. 90 - 100 ml/kg/zi
D. 50 - 100 ml/kg/zi
E. 40 - 50 ml/kg/zi
(pag. 23, tabel 2.1)
M1130083. Urmatoarele afirmatii despre compozitia laptelui uman sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Proteine in colostru: 1,1 g/ 100 ml
B. Hidrati de carbon: 6-7 g/ 100 ml
C. Lipide: 3-6 g/ 100 ml
D. Proteine in laptele uman (matur): 2 g/ 100 ml
E. Cazeina: 0,2 g/100 ml
(pag. 29, 30)
M1130084. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la necesarul energetic (kcal/kg) estimat pentru
prematurul alimentat enteral sunt adevarate:
A. Metabolism bazal= 47kcal/kg;
B. Activitate musculara minima = 40 kcal/kg;
C. Stres ocazionat prin scaderea temperaturii ambiante = 100 kcal/kg;
D. Pierderi fecale = 15kcal/kg;
E. Cresterea, inclusiv termogeneza care rezulta din metabolizare = 45kcal/kg
(pag. 24)
M1130085. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la laptele uman sunt adevarate:
A. Valoarea energetica a laptelui uman acopera nevoile energetice din primul trimestru de viata, fiind de
95kcal/kg/zi
B. in primele 3 luni de lactatie, continutul in aminoacizi esentiali asigura necesarul de crestere a sugarului;
C. Raportul Ca/P este 5;
D. Fierul este foarte bine absorbit din laptele uman datorita cantitatii mari de lactoza, lactoferina si continutului
redus de cazeina;
E. Alimentatia sugarului cu lapte de femeie are efecte antialergice
(pag. 29, 30, 31)
1085 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1086 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1130089. Urmatoarele afirmatii privind necesarul caloric la sugar sunt corecte, cu exceptia:
A. Raportul ideal calorii/proteine in alimentatie pentru o crestere optima a nou nascutului este de 32-35 Kcal.
pentru fiecare gram de proteina
B. Nevoile calorice ale prematurului sanatos cu greutate foarte mica sunt reduse in comparatie cu nou
nascutul la termen
C. Un procent de 40-50% din calorii trebuie sa rezulte din metabolismul hidratilor de carbon
D. Un procent de 40% din calorii este asigurat din metabolizarea proteinelor
E. Aportul caloric recomandat pentru prematur, cu varsta gestationala 27-33 saptamani, este 120 Kcal/Kg/zi
(pag. 23, 24)
M1130090. Cateva particularitati privind aportul energetic la sugar sunt prezentate mai jos; identificati
afirmatiile corecte:
A. Foamea este un indicator fidel al nevoilor calorice la sugarul sanatos
B. Curba ponderala ascendenta la sugar este dovada unui aport caloric adecvat
C. Prematurii au nevoie de aport caloric proportional mai mic decat nou nascutul la termen
D. Necesarul de calorii pentru metabolismul bazal este mai mic la sugar decat la adult
E. Pentru o crestere optima, necesarul aportului de calorii la sugarul alimentat artificial este cu 10% mai mare
decat a sugarului alimentat natural
(pag. 23)
M1130091. Lipidele sunt macronutrienti esentiali in nutritia sugarului; identificati afirmatiile corecte:
A. Reprezinta cea mai importanta sursa energetica
B. Majoritatea surselor alimentare naturale de lipide sunt reprezentate de trigliceride
C. Digestia si absorbtia acizilor grasi nu difera in functie de lungimea catenelor
D. in functie de pozitia si numarul dublelor legaturi, acizii grasi nesaturati au functii biologice diferite
E. Trigliceridele cu lanturi medii se absorb direct in circulatia porta fara a fi hidrolizate
(pag. 25)
M1130094. Pentru evitarea alergiei alimentare la proteinele din laptele de vaca se fac urmatoarele
1086 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1087 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
recomandari dietetice:
A. Prelungirea alimentatiei naturale
B. Formule delactozate
C. Diversificare tardiva
D. Formule hipoalergenice
E. Formule elementale
(pag. 42)
M1130096. Comparand compozitia laptelui de mama cu cea a laptelui de vaca, notam urmatoarele
afirmatii corecte:
A. Cantitatea de lactoza in laptele uman este de 7g/dl
B. Laptele uman contine oligozaharide in cantitate de peste 10 ori mai mare
C. Cantitatea de cazeina este aceeasi in ambele tipuri de lapte
D. IgA secretor si lactoferina se gasesc in cantitate mai mare in laptele de femeie
E. Lactoza se gaseste in aceeasi cantitate in ambele tipuri de lapte
(pag. 30)
M1130097. Agentii antimicrobieni din laptele uman sunt urmatorii, in afara de:
A. Lactoferina
B. Complementul
C. Lizozimul
D. Proteina C reactiva
E. IgA secretor
(pag. 31)
M1130098. Notati afirmatiile corecte in legatura cu rolul biologic al unor proteine din laptele uman:
A. Factorul de crestere epidermala (EGF) are rol in maturarea tractului gastro-intestinal
B. Factorul de crestere insulin-like are rol in maturarea tractului gastro-intestinal
C. Lactoferina este factor de crestere al enterocitelor
D. Cazeina are rol antiinfectios
E. Beta-lactoglobulina are rol antialergenic
(pag. 31)
M1130100. Urmatoarele afirmatii in legatura cu compozitia formulelor pentru sugari sanatosi sunt
corecte, cu exceptia:
A. Raportul cazeina/proteine din zer este 40/60
1087 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1088 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1130101. Formulele hipoalergenice sunt recomandate sugarilor cu istoric familial pozitiv pentru
alergie. Notati afirmatiile corecte:
A. Se administreaza profilactic
B. Sursa de proteine este reprezentata de hidrolizat proteic
C. Sunt preparate delactozate
D. Sunt preparate hipocalorice
E. Preparatele de lapte din soia constituie o varianta dietetica indicata in alergia la proteinele laptelui de vaca
(pag. 35, 38, 41)
M1130105. Formulele speciale pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale de crestere ale
acestora si au urmatoarele caracteristici. Identificati afirmatiile corecte:
A. Continutul in proteine este mai ridicat decat in formulele de start
B. Cantitatea de calciu si fosfor este mai mica decat formulele de start
C. Sunt suplimentate cu taurina
D. Lipidele sunt alcatuite din trigliceride cu lanturi medii (MCT) in proportie de 50%
E. Hidratii de carbon sunt reprezentati de lactoza in proportie de 100%
(pag. 38)
1088 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1089 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. starile septice
E. infectia HIV
(pag. 44)
M1230110. Formulele de start pentru sugar, care pot fi administrate de la nastere pana la 6 luni (un an),
sunt:
A. formule hipercalorice
B. formule elementale
C. formule hiperenergetice
D. formule adaptate
E. formule hipoalergenice/hipoantigenice
(pag. 34,35)
1089 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1090 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1330116. Care dintre afirmatiile privind efectele excesului de proteine in alimentatie sunt adevarate:
A. acidoza
B. cresterea ureei
C. edeme
D. malnutritie tip Kwashiokor
E. regimurile hiperproteice la varste mici nu-s avantajoase
(pag. 24)
1090 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1091 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1330124. Dintre adausurile speciale pentru formule pentru sugari mentionati care sunt acizii grasi
esentiali care nu pot fi sintetizati in organism:
A. taurina
B. carnitina
C. acidul linoleic
D. lactuloza
E. acidul alfa - linoleic
(pag. 43)
M1330125. Mentionati care dintre preparatele enumerate mai jos sunt solutii concentrate pentru
nutritie enterala la copil.
A. Paediasure (Abbott)
B. Alprem (Nestle)
C. Pulmocare (Ross)
D. Isomil (Abbott Ross)
E. Osmolite (Ross)
1091 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1092 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 42)
M1430126. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aminoacizii esentiali sunt corecte:
A. Taurina este un aminoacid esential pentru prematur
B. Taurina nu poate fi sintetizata de echipamentul enzimatic al prematurului
C. Taurina se gaseste in cantitate mica in laptele uman
D. Taurina se adauga in formulele de lapte pentru prematur
E. Taurina se gaseste in cantitate mare in laptele uman
(pag. 24)
1092 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1093 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. alcaloza
C. cresterea valorilor ureei
D. edeme
E. kwashiorkor
(pag. 24)
M1530135. Dintre dezavantajele majore ale diversificarii precoce a alimentatiei sugarului fac parte:
A. solicitarea timpurie a functiilor digestive, intr-un moment cand acestea nu sunt suficient maturate
B. realizarea unei incarcaturi osmotice mari pentru un rinichi incomplet dezvoltat functional
C. suprasolicitarea aparatului cardiovascular
D. favorizarea obezitatii de aport
E. favorizarea aparitiei celiachiei prin glutenul introdus precoce
(pag. 43)
M1530137. Care dintre urmatoarele proteine ale laptelui de mama nu sunt absorbite, neavand rol in
nutritie, dar indeplinind functii antiinfectioase?
A. cazeina
B. lactoglobulina
C. IgA secretor
D. lactoferina
E. lactalbumina
(pag. 24)
1093 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1094 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1530139. Care din urmatoarele fac parte din grupa formulelor speciale de lapturi folosite in
alimentatia sugarului?
A. formulele de continuare
B. formulele de start
C. formulele pentru prematuri
D. formulele din lapte de vaca fara lactoza
E. formulele din soia
(pag. 38)
M1530140. In alimentatia sugarilor, cele mai alergizante alimente sunt considerate urmatoarele:
A. fainosul cu lapte
B. oul
C. pestele
D. carnea de pasare
E. capsunile
(pag. 44)
1094 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1095 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 27)
M2530146. Care din urmatoarele afirmatii despre proteinele din laptele matern sunt false?
A. Proteinele laptelui uman sunt 1,1g/100ml in colostru si 2g/100ml in laptele matur
B. In primele 3 luni continutul in aminoacizi esentiali al laptelui matern asigura necesarul de crestere a
sugarului
C. Lactoferina a fost identificata ca factor de crestere
D. Cazeina are rol antiinfectios
E. Laptele matur are un raport cazeina/seroproteine de 40/60
(pag. 29,31,33)
M2530148. Urmatoarele afirmatii despre formulele speciale pentru prematuri sunt adevarate:
A. Nu necesita suplimentarea cu taurina
B. Continutul in proteine este mai ridicat decat in formulele de start
C. Lipidele sunt reprezentate in proportie mica de MCT
D. Cantitatea de Ca si fosfor este aporape dubla fata de formula standard
E. Proteinele sunt predominant din zer
(pag. 38)
M2530151. Care din urmatorele afirmatii privind alimentatia naturala sunt adevarate?
A. Orice nou-nascut care poate sa suga, indiferent de greutate, va fi pus la san
1095 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1096 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2530152. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale alimentatiei artificiale la sugar?
A. se administreaza la ore fixe
B. cantitatea de produs pe 24 de ore este jumatate din nevoia de lichide
C. numarul de mese depinde de varsta si greutatea copilului
D. numarul de mese depinde de tiparul alimentar al copilului
E. in cadrul acestui tip de alimentatie nu se stabileste o relatie afectiva intre mama si copil
(pag. 45)
M2530153. Categoriile de copii care sunt candidati pentru o alimentatie parenterala sunt:
A. prematurii cu greutate foarte mica (sub 1800 g)
B. postmaturii
C. nou-nascutii supusi tratamentului chirurgical pentru corectarea unor malformatii digestive
D. cazurile de diaree nespecifica asociate cu malabsorbtie si malnutritie severa
E. nou-nascutii dupa primele 24 de ore de viata
(pag. 46)
M2530156. Care din urmatoarele afirmatii privind echilibrul hidric la copil sunt adevarate?
A. Cantitatea de apa din organismul copilului este procentual mai mare decat a adultului
B. pierderile insensibile nu se raporteaza la suprafata corporala
C. Sugarul isi pastreaza cu dificultate balanta hidrica, deshidratandu-se usor
D. Exista o incapacitate de concentrare a urinii la varste mici
E. Necesarul estimat de apa la nou-nascut este peste 200ml/Kg/zi
(pag. 23)
M2530157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la nutritia sugarului sunt false?
A. Cantitatea de apa necesara nou-nascutului este de 100-150ml/Kg/zi
B. Necesarul de proteine este de peste 3g/Kg/zi
C. Necesarul glucidic este mai mic 10g/Kg/zi
D. Necesarul de lipide este de 3,5-6g/Kg/zi
E. Raportul ideal calorii/proteine este de 32-35Kcal pentru un gram de proteine
1096 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1097 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 23-26)
M2530163. Care din urmatoarele afirmatii privind HMF (Human Milk Fortifiers) sunt adevarate?
A. Sunt produse destinate prematurilor alimentati exculsiv natural si care cantaresc sub 1800g
B. Au continut ridicat in Ca si vitamina D
C. Nu se asociaza cu alte formule
D. Stimuleza mineralizarea osoasa
E. Promoveaza un ritm de crestere optima
(pag. 38)
1097 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1098 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2630165. Care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea alimentatiei sunt false:
A. Alimentul nou introdus va fi administrat initial cu biberonul;
B. Diversificarea alimentatiei se incepe cand copilul e in stare perfecta de sanatate;
C. Introducerea alimentului nou se face brusc;
D. Se pot introduce concomitent doua alimente;
E. Diversificarea alimentatiei sugarului alimentat exclusiv la san se face la 4-41/2 luni.
(pag. 43)
M2630166. Care din urmatoarele afirmatii despre laptele uman nu sunt adevarate:
A. Laptele uman este alimental ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni de viata;
B. Hidratii de carbon sunt reprezentati de lactoza si de oligozaharide ;
C. Taurina amelioreaza absorbtia lipidelor si favorizeaza colonizarea intestinului cu lactobacil bifidus ;
D. Rolul lactoferinei este numai antiinfectios ;
E. Raportul cazeinei/seroproteine este variabil.
(pag. 29-31)
M2630167. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente ale alimentatiei la san:
A. Ragadele ;
B. Luesul mamei ;
C. Mastita;
D. Septicemia mamei;
E. Tuberculoza activa a mamei.
(pag. 44)
M2630169. Care din urmatoarele afirmatii despre formulele hipoalergenice sunt adevarate:
A. Proteinele sunt “divizate” in peptide, fara epitopii;
B. Gustul acestor formule este neplacut;
C. Produsele hipoalergenice au o valoare nutritiva mai mare;
D. Au indicatie in diareea cronica a sugarului;
E. Sunt recomandate copiilor cu teren alergic mostenit si in alergia fata de proteinel laptelui de vaca.
(pag. 35)
1098 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1099 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 30-31)
M2630176. Cei mai importanti aminoacizi liberi din laptele uman sunt
A. Acidul glutamic
B. Acidul vanil-mandelic
C. Taurina
D. Cazeina
E. Acidul stearic
(pag. 29)
1099 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1100 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Laptele matur are continut mai scazut de sodiu si clor decat colostrul
C. Concentratia calciului din laptele uman variaza in cursul lactatiei
D. Continutul in fier al laptelui uman descreste logaritmic cu perioada de lactatie
E. In primele luni de viata aportul zilnic de fier asigurat de laptele uman fiind de numai 0,30 mg/zi este
favorizata aparitia anemiei feriprive
(pag. 30)
M2730183. Glicogenul, singura forma de depozitare a hidratilor de carbon este stocat in:
A. ficat
B. muschi
C. cord
D. splina
1100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1101 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2730188. Formulele de lapte praf pentru sugarii sanatosi sunt reprezentate de:
A. formule de start
B. formule de continuare
C. formule speciale
D. formule hiperenergetice
E. preparate din lapte de vaca
(pag. 35)
M2830190. Comparativ cu laptele uman, laptele de vaca este mai sarac in urmatoarele componente,
1101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1102 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
exceptand:
A. Lactoza
B. Oligozaharide
C. Cazeina
D. Beta – lactoglobulina
E. Sodiul
(pag. 30)
M2830191. Formulele speciale pentru prematuri comparate si cu formulele de start sunt caracterizate
de urmatoarele:
A. Asigurarea a 20-24 Kcal la 30 ml
B. Continut de proteine mai ridicat
C. Cantitate de calciu si fosfor dubla
D. Proteine predominant din cazeina
E. Suplimentare cu taurina
(pag. 38)
1102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1103 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Kwashiorkor
D. Edeme periferice
E. Încetinirea procesului de creştere
(pag. 24, paragraf 2)
1103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1104 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 31
Infectiile perinatale (bacteriene si virale)
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
M1131003. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorii de risc pentru infectia neonatala precoce cu
streptococ β hemolitic grup B sunt exacte, cu EXCEPTIA:
A. Ruptura prematura a membranelor amniotice cu > 18 ore
B. Greutatea foarte mica la nastere
C. Mama febrila in cursul travaliului
D. Bacteriuria materna cu streptococ grup B
E. Titruri ASLO crescute prenatal
(pag. 134)
M1131004. Care dintre urmatoarele criterii are o valoare predictiva si o specificitate foarte mica pentru
infectia neonatala sistemica:
A. VSH peste 15 mm la 1 ora
B. Leucocite sub 5000/ mmc
C. CRP peste 5 mg/dl
D. Culturi pozitive si/sau identificarea prin coloratie gram a germenilor din aspiratul gastric
E. Raportul leucocite nesegmentate/ leucocite segmentate peste 0,2
(pag. 136)
1104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1105 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 141)
M1131008. Nou nascutul cu infectie bacteriana sistemica poate fi diagnosticat pe baza urmatoarelor
criterii.Identificati exceptia:
A. Semne clinice de boala sistemica
B. Culturi "centrale" pozitive (hemocultura,urocultura, culturi LCR)
C. Culturi pozitive din axul aerodigestiv (culturi nazale, coprocultura si tegumente)
D. Leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitare
E. Reactanti de faza acuta pozitivi
(pag. 135, 136)
M1131009. Factorii de risc pentru aparitia infectiei bacteriene perinatale sunt urmatorii, cu o singura
exceptie:
A. Igiena defectuoasa a personalului ("mana murdara")
B. Ruptura prematura a membranelor amniotice
C. Parturienta febrila in timpul travaliului
D. Legarea tardiva a cordonului ombilical
E. Greutatea mica la nastere
(pag. 134)
M1131010. Examenele de laborator sunt specific modificate in sepsis-ul neonatal si permit sustinerea
diagnosticului. Identificati eroarea:
A. Hemocultura, urocultura, cultura LCR pozitive
B. Leucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a formulei leucocitare
C. Neutropenie si/sau trompocitopenie
D. pH seric 7,37 - 7,32
E. Reactanti de faza acuta pozitivi
(pag. 135, 136)
M1131011. Caracteristicile LCR dintr-o meningita bacteriana neonatala sunt urmatoarele, cu o singura
exceptie:
A. Lichid cefalorahidian tulbure
B. Pleiocitoza peste de 100 elemente/mmc
C. Glicorahie peste 120 mg/dl
D. Proteinorahie mai mare de 150 mg/dl
1105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1106 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1231014. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia bacteriana neonatala este
reprezentat de:
A. toxemia materna
B. ruperea prematura a membranelor amniotice
C. hipoplazia uterina
D. diabetul zaharat matern
E. anemia grava materna
(pag. 134)
1106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1107 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 138)
M1331020. Care din urmatoarele semne nu este caracteristic sepsisului tardiv cu stafilococ coagulazo-
negativ ?
A. crize de apnee
B. instabilitate termica
C. pemfigus palmo-plantar
D. meteorism abdominal
E. hipotensiunea arteriala
(pag. 135)
M1331021. Care semn clinic sau de laborator nu este gasit în meningita purulenta a nou nascutului
A. convulsii
B. bombarea fontanelei
C. varsaturi
D. proteinorahia cu valori ridicate
E. hiperglicorahia
(pag. 138)
M1331022. Agentul patogen "clasic" în producerea artritei supurate a nou nascutului este
A. Listeria monocitogenes
B. Escherichia Coli
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Klebsiella
(pag. 139)
M1331023. In perioada neonatala, 90% din infectiile cu Escherichia Coli se produc cu germeni care
dispun de
A. proteina M
B. antigen K1
C. hialuronidaza
D. verotoxine
E. antigen P1
(pag. 139)
1107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1108 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1331025. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia neonatala bacteriana este:
A. bacteriuria
B. febra
C. ruptura prematura a membranelor amniotice
D. infectiile cutanate
E. pneumonia
(pag. 134)
M1331026. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia neonatala bacteriana este:
A. bacteriuria
B. febra
C. ruptura prematura a membranelor amniotice
D. infectiile cutanate
E. pneumonia
(pag. 134)
M1331027. Cele mai utilizate criterii cu valoare predictiva pentru infectia bacteriana sistemica
neonatala sunt urmatoarele cu exceptia:
A. numar de leucocite < 5000/mmc
B. raport leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0,2
C. numar de leucocite > 15.000/mmc
D. proteina C reactiva pozitiva (> 5 mg/dl)
E. VSH > 15 mm/h
(pag. 137)
M1331028. Pentru prevenirea septicemiei cu debut tardiv la prematur se utilizeaza IGIV nespecifice in
doza de:
A. 200 - 500 mg/kg/doza
B. 500 - 750 mg/kg/doza
C. 400 - 600 mg/kg/doza
D. 350 - 800 mg/kg/doza
E. 750 - 1000 mg/kg/doza
(pag. 141)
M1531030. Manifestarile clinice comune ale afectarii intrauterine cu Toxoplasma gondii sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. corioretinita
1108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1109 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. calcificari intracraniene
C. boala congenitala de cord
D. icter, hepatosplenomegalie
E. hidrocefalie, microcefalie
(pag. 145)
M1531031. Care dintre urmatoarele afirmatii privind transmiterea materno-fetala a infectiei cu HIV este
falsa?
A. rata transmiterii este de 15-25% si depinde in mare masura de incarcatura virala a mamei
B. transmiterea infectiei poate avea loc in uter (transmisie verticala)
C. transmiterea infectiei poate avea loc in timpul nasterii (intrapartum)
D. transmiterea infectiei poate avea loc postnatal (pentru copiii alimentati natural)
E. operatia cezariana sporeste semnificativ riscul de infectie al nou-nascutului
(pag. 143)
M1531032. Standardul de aur pentru diagnosticul pozitiv al infectiei cu HIV la nou-nascut este
A. testul ELISA
B. testul Westernblott
C. determinarea antigenului viral (ARN-HIV) prin PCR
D. determinarea limfocitelor CD4
E. determinarea raportului limfocitelor CD4/CD8
(pag. 143)
1109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1110 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1111 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2231047. Colonizarea postnatala intre zilele 3-5 are loc in urmatorul ritm:
A. 50%;
B. 10%;
C. 5%;
D. 60-65%;
E. 100%.
(pag. 133)
M2231048. Precizati factorul de risc esential matern pentru infectia neonatala precoce:
A. stressul matern;
B. ruptura prematura a membranelor;
C. hidroamniosul;
D. oligoamniosul;
E. traumatismul obstetrical.
(pag. 134)
M2231049. Metodele rapide de diagnostic antepartum pentru infectia cu streptococ hemolitic grup B
sunt:
A. testul OIA;
B. ASLO;
1111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1112 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2231053. Cea mai sigura metoda de diagnostic a infectiei HIV la nou nascut este:
A. testul ELISA;
B. testul Westernblot;
C. determinarea ARN-HIV prin PCR;
D. culturi de produse patologice pe medii imbogatite;
E. frotiuri pe lama colorate Giemsa.
(pag. 143)
M2231054. Nou nascutul este susceptibil a se infecta la trecerea filierei pelvigenitale cu virusul herpes
simplex (HSV):
A. HSV tip A;
B. HSV tip 1;
C. HSV tip 2;
D. HSV tip 3;
E. HSV tip G.
(pag. 144)
1112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1113 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 134)
M2331056. Meningita cu debut precoce la nou-nascut este produsa cel mai frecvent de urmatorul
serotip al Streptococcului ß hemolitic de grup B:
A. tipul 5 capsular
B. tipul 8 capsular
C. tipul 3 capsular
D. tipul 1 necapsular
E. tipul 3 necapsular
(pag. 134)
M2331059. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele manifestari, cu exceptia:
A. surditate
B. boala congenitala de cord
C. retard mental sever
D. afectare oculara
E. calcificari periventriculare
(pag. 142)
1113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1114 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. 1%
B. 15%
C. 50%
D. 75%
E. 100%
(pag. 134)
M2531063. Infectarea mamei cu virus rubeolic in primele 3 luni de sarcina creste riscul infectiei
congenitale la:
A. 1%
B. 5%
C. 10%
D. 20%
E. 80%
(pag. 142)
M2531068. Germenii cauzali cel mai frecvent intalniti in sepsisul neonatal precoce este:
A. Enterobacteriaceae sp.
B. Streptococii beta-hemolitici de grup B
C. Stafilococii aurii
1114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1115 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
D. Stafilococii coagulazo-negativi
E. Enterococii
(pag. 134)
M2531069. Germenul cauzal cel mai intalnit in sepsisul neonatal tardiv este:
A. Stafilococcus aureus
B. Pneumococul
C. Listeria monocytogenes
D. Streptococul beta-hemolitic de grup B
E. Haemophilus influenzae
(pag. 134)
M2531070. Urmatorii factori sunt considerati factori de risc in producerea infectiilor nozocomiale la
nou-nascuti, cu exceptia:
A. igiena precara
B. reanimarea agresiva
C. cateterele venoase centrale
D. durata lunga de recuperare nutritionala
E. ruptura prematura a membranelor amniotice
(pag. 134)
M2631074. Care din urmatorii agenti etiologici este agentul “clasic” al artritei supurate si osteomielitei
la nou-nascut:
A. Stafilococ auriu;
B. Streptocooc betahemolitic grup B,
C. Klebsiella;
D. Proteus;
E. E. Coli
1115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1116 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 139)
M2831080. Referitor la infectia neonatala cu virus herpetic sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. Transmiterea transplacentara este foarte rara
B. Encefalita izolata este imposibila
C. Sechelele neurologice sunt grave
D. Ig M specifice se detecteaza dupa 3 saptamani
E. In formele diseminate mortalitatea este foarte ridicata
(pag. 144)
M2831081. Date de laborator cu valoare predictiva pentru sepsis sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Leucocitoza cu neutrofilie / nr.leucocite < 5000
1116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1117 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2931082. Care din următoarele variante indică doza corectă pentru tratamentul cu vancomicină în
sepsis-ului neonatal?
A. 50 mg/kg la 12 ore
B. 1 - 2 mg/kg la 12 ore
C. 10 mg/kg la 12 ore
D. 40 mg/kg la12 ore
E. 15 mg/kg la 12 ore la prematur şi la 8 ore la n.n la termen
(pag. 141, paragraf 6)
M1131083. Identificati cei mai frecventi agenti cauzali ai sepsisului neonatal cu debut precoce (primele
7 zile):
A. Escherichia coli
B. Staphylococcus aureus
C. Listeria monocytogenes
D. Streptococul β hemolitic grup B
E. Staphylococcus epiderminis
(pag. 134)
M1131086. Riscul de sepis neonatal prin transmitere maternofetala devine maxim daca se combina
urmatorii 3 factori:
A. Ruptura prematura a membranelor > 18 ore
B. Greutatea foarte mica la nastere
C. Mama colonizata cu streptococ beta-hemolitic tip B
D. Mama febrila in cursul travaliului
E. Colonizarea precoce la sedii multiple
(pag. 134)
1117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1118 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1131093. Urmatorii germeni sunt intalniti in etiologia oftalmiei neonatale, in afara de:
A. Listeria monocytogenes
1118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1119 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Neisseria gonorhee
C. Escherichia coli
D. Chlamidia
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 140)
M1131096. In legatura cu transmiterea infectiei HIV de la mama la copil, se pot face urmatoarele
afirmatii corecte:
A. Infectia se transmite intrauterin
B. Infectia se transmite intrapartum
C. Infectia se transmite post partum prin laptele mamei
D. Determinarea anticorpilor anti-HIV prin metoda Elisa permite diagnosticul de nou nascut infectat HIV
imediat dupa nastere
E. Serologia pozitiva HIV prin metoda Elisa si Westernblot este sugestiva pentru diagnosticul de infectie HIV
dupa varsta de 15-18 luni
(pag. 143, 144)
1119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1120 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. surditate
B. boala congenitala de cord
C. retard mental sever
D. malformatii urinare
E. cataracta
(pag. 142)
M1231100. Cele mai sigure metode de diagnostic ale infectiei HIV neonatale sunt reprezentate de:
A. testul ELISA
B. reactia Westernblatt
C. culturile virale
D. determinare ARN-HIV prin PCR
E. determinarea antigenului viral p 24
(pag. 143)
M1231102. Germenii cel mai frecvent implicati in etiologia sepsisului neonatal cu debut tardiv (> 7 zile)
sunt:
A. E. Coli
B. Stafilococcus aureus
C. Enterobacteriaceele
D. Streptococul ß hemolitic
E. Listeria monocytogenes
(pag. 134)
M1231103. Factorii de risc pentru sepsisul precoce neonatal cu streptococ ß hemolitic grup B (GBS)
sunt:
A. nasterea prematura
B. ruperea precoce a membranelor
C. dezlipirea precoce a placentei
D. mama febrila in cursul travaliului
E. bacteriuria materna
(pag. 134)
1120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1121 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
C. Penicilina
D. Gentamicina
E. Oxacilina
(pag. 138)
M1331106. Infectia bacteriana severa la nou nascut este fara echivoc daca la examenul clinic se
deceleaza
A. meningita
B. infectiile cutanate
C. osteomielita si artrita supurata
D. pneumonia
E. enterita grava
(pag. 138- 140)
M1331107. Care sunt caracteristicile sindromului Gregg al rubeolei congenitale, evidente dupa
perioada neonatala
A. surditate (87%)
B. maladie congenitala de cord (46%)
C. retard mental sever (38%)
D. cataracta sau glaucom (34%)
E. malformatii renale (20%)
(pag. 142)
M1331109. La marii prematuri infectia cu CMV dobandita prin sange, se caracterizeaza prin:
A. anemie hemolitica
B. icter
C. scaune diareice
D. trombocitopenie
E. hepatosplenomegalie
(pag. 142)
M1331110. Cele mai comune semne clinice ale toxoplasmozei congenitale sunt:
A. hepatosplenomegalia
B. icterul
C. exoftalmia
D. corioretinita
E. convulsiile
(pag. 145)
1121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1122 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. Toate variantele
(pag. 133)
M1431112. Cei mai frecventi germeni care determina infectii bacteriene la nou-nascut sunt:
A. Streptococul de grup B
B. Escherichia coli
C. Listeria monocytogenes
D. Salmonella
E. nici una din variantele de mai sus
(pag. 134)
1122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1123 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1124 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M1531125. In cazul sepsisului nozocomial, factori de risc pentru infectia bacteriana in maternitate pot
fi:
A. valorile scorului Apgar peste 8
B. procedurile invazive
C. respiratia asistata mecanic
D. cateterele venoase centrale
E. durata lunga de recuperare nutritionala
(pag. 134)
M1531127. Acronimul TORCH, care denumeste clasic infectia virala congenitala, este format din:
A. toxoplasmoza
B. oreion (parotidita epidemica)
C. rubeola
D. citomegalovirus
E. hepatita
(pag. 142)
M1531128. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rubeola congenitala sunt adevarate:
A. mamele nu au fost imunizate inainte de sarcina si se imbolnavesc in timp ce sunt gravide
B. infectia se poate produce in urma imunizarii vaccinale a mamei in timpul sarcinii
C. riscul maxim de aparitie survine cand mama se imbolnaveste in primele 3 luni de sarcina
D. riscul maxim de aparitie survine cand mama se imbolnaveste in ultimul trimestru de sarcina
E. nou-nascutul este excretor de virus rubeolic
(pag. 142)
1124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1125 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 135)
M1531131. Cele mai utilizate criterii de laborator cu valoare predictiva pentru infectia sistemica
neonatala sunt:
A. numar de leucocite sub 5000/mmc
B. raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate este mai mare de 0,2
C. proteina C reactiva pozitiva (peste 5 mg/dL)
D. cresterea nivelului de fibrinogen
E. VSH mai mare de 15 mm/ora
(pag. 137)
M2231137. Care sunt antibioticele cele mai utilizate in profilaxia sepsisului neonatal?
A. Clindamicina;
1125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1126 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. Oxacilina;
C. Vancomicina;
D. Penicilina;
E. Ceftriaxon.
(pag. 134)
1126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1127 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 135-136)
M2231149. Care afirmatii sunt adevarate despre examinarea LCR la nou nascut?
A. glicorahia peste 100 mg/dl pledeaza pentru meningita neonatala;
B. un grad de pleiocitoza al LCR este normal la nou nascut;
C. alterarea homeostaziei LCR este si consecinta edemului cerebral;
D. proteinorahia peste 150 mg/dl pledeaza pentru meningita;
E. examinarea LCR nu este obligatorie in suspiciunea de meningita.
(pag. 136-137)
1127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1128 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1129 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 139-140)
1129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1130 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1131 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1132 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2231178. Infectiile nozocomiale la nou nascut sunt transmise cel mai frecvent:
A. prin contact cu mama;
B. prin mana personalului;
C. prin alimentatia naturala;
D. manevre de reanimare;
E. nu exista risc de transmitere.
(pag. 133)
1132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1133 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 134)
M2231183. Chimioprofilaxia intrapartum pentru infectia cu Streptococ hemolitic tip B se face cu:
A. Clindamicina;
B. Biseptol;
C. Streptomicina;
D. Ceftriaxon;
E. Penicilina.
(pag. 134)
M2231185. Riscul de sepsis neonatal devine maxim cand se asociaza 3 factori. Precizati acesti factori:
A. hemoragia materna;
B. greutatea foarte mica la nastere;
C. ruptura membranelor de peste 18 ore;
D. apneea tranzitorie a nou nascutului;
E. mama febrila in timpul travaliului.
(pag. 134)
M2231189. Selectati cele mai frecvente manifestari ale infectiei cu streptococ de grup B la nou nascut:
A. pneumonia;
1133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1134 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
B. septicemia;
C. meningita;
D. conjunctivita;
E. infectia tegumentara.
(pag. 134)
M2231190. Care dintre afirmatiile referitoare la infectia neonatala cu Listeria monocytogenes sunt
corecte:
A. are tropism particular pentru placenta;
B. exista o forma clinica cu debut precoce;
C. exista o forma clinica cu debut tardiv;
D. determina sarcina suprapurtata;
E. afecteaza organisme cu imunitate scazuta.
(pag. 134)
M2231192. Care dintre afirmatiile referitoare la sepsisul neonatal precoce sunt valabile:
A. debut in primele 3 zile de viata;
B. este consecinta infectiei cu streptococ beta-hemolitic grup B;
C. nu asociaza niciodata suferinta neurologica;
D. asociaza detresa respiratorie precoce;
E. asociaza des socul septic.
(pag. 135)
M2231193. Care afirmatii referitoare la sepsisul neonatal cu debut tardiv nu sunt valabile:
A. disfunctia organica multipla este neobisnuita;
B. interval liber pana la debut mai mare de 5 zile;
C. sunt intotdeauna nozocomiale;
D. nu asociaza soc septic;
E. apare mai frecvent la prematuri.
(pag. 135)
1134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1135 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. scaderea nitratilor.
(pag. 136)
1135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1136 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. pneumococ;
B. streptococ beta-hemolitic de grup A;
C. stafilococ alb;
D. stafilococ aureu hemolitic;
E. germeni coliformi.
(pag. 139)
1136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1137 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. citomegalovirusul.
(pag. 142)
M2231212. Selectati afirmatiile corecte legate de infectia nou nascutului cu virusul hepatitei B:
A. se transmite in timpul travaliului;
B. transmitere transplacentara posibila dar rara;
C. nu se transmite transplacentar;
D. transmiterea transplacentara este singura cale de contaminare;
E. transmiterea prin laptele matern.
(pag. 144)
M2231213. Testele care pot identifica infectia cu Treponema pallidum la nou nascut sunt:
A. AAN;
B. VDRL;
C. FTA-Abs;
D. RAST;
E. MHA-TP.
(pag. 145)
M2231215. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul sifilisului congenital nu sunt corecte:
1137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1138 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2331218. Germenii cauzali cei mai intilniti in sepsisul neonatal cu debut precoce sunt:
A. Steptococcus ß hemolitic de grup B
B. Stafilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Klebsiella pneumoniae
E. Listeria monocytogenes
(pag. 134)
M2331220. Cele mai utilizate criterii cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:
A. numarul de leucocite < 5000/mmc
B. raportul leucocite nesegmentate / leucocite sementate > 0,2
C. proteina C reactiva pozitiva (>5 mg/dl)
D. scaderea nivelului de haptoglobina
E. VSH > 15 mm/ora
(pag. 137)
M2331221. In tratamentul socului septic, actiunea favorabila a Proteinei C activate se explica prin:
A. inhibitia generarii trombinei
B. scaderea nivelului seric de IL 6
C. scaderea nivelului seric de IL 4
D. inhibitia productiei proteinei C la nivel endotelial
1138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1139 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2331226. In etiologia enteritelor grave neonatale sunt implicati cel mai frecvent:
A. Rotavirusurile
B. Escherichia coli
C. Shigella
D. Salmonella
E. Acinetobacter
(pag. 139)
1139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1140 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2531230. Riscul de sepsis neonatal este maxim daca se combina urmatorii factori:
A. greutate foarte mica la nastere
B. gestatie peste 37 de saptamani
C. mama febrila in cursul travaliului
D. ruptura prematura a membranelor de peste 18 ore
E. mama cu infectie de tract urinar
(pag. 134)
M2531232. In etapa disfunctiei organice multiple a sepsisului neonatal exista urmatoarele modificari:
A. pH<7,3
B. hipoxie (pO2 sub 50 mmHg)
C. hipocapnie (pCO2 sub 50 mmHg)
D. cresterea valorilor bilirubinei
E. trombocitopenie
(pag. 138)
M2531233. Cele mai frecvente semne si simptome ale infectiei SNC sunt:
A. letargie
B. paloare
C. tulburari de termoreglare
D. refuzul alimentatiei
E. detresa respiratorie
(pag. 138)
M2531234. Otita medie supurata la un nou-nascut este produsa cel mai frecvent de:
A. E. coli
B. Streptococ beta-hemolitic grup A
C. Stafilococ
D. Neisseria gonorrheae
1140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1141 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
E. Proteus
(pag. 139)
M2531236. Acronimul TORCH denumeste un grup de virusuri din care fac parte:
A. virusul rubeolei
B. virusul urlian
C. Toxoplasma gondii
D. virusul hepatic
E. virusul citomegalic
(pag. 142)
M2531238. Factori de risc pentru transmiterea materno-fetala a infectiei cu HIV sunt urmatorii:
A. incarcatura virala mica
B. numarul mare de CD4
C. infectie cervico-vaginala cu prezenta HIV in secretii
D. boala HIV avansata la mama
E. corioamniotita
(pag. 143)
1141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1142 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
A. intubatia
B. infectia materno-fetala
C. igiena precara
D. ceteterizarea venei ombilicale
E. neglijenta personalului
(pag. 134)
M2531244. Poate fi etichetat si tratat ca sepsis, inainte de confirmarea bacteriologica un nou-nascut cu:
A. risc de infectie
B. leucopenie
C. leucocitoza
D. semne clinice minore
E. absenta reactantilor de faza acuta
(pag. 137)
M2531246. Simptomatologia sepsis-ului neonatal tardiv cu stafilococ coagulazo negativ consta in:
A. crize de apnee
B. bradicardie
C. meteorism abdominal
D. instabilitate termica
E. hipertonie musculara
(pag. 135)
M2531247. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru infectia bacteriana neonatala?
A. greutatea mica la nastere
B. administrarea de penicilina mamei
C. mama febrila in cursul travaliului
D. respiratia asistata mecanic
1142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1143 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2531248. Otita medie supurata la nou-nascut este produsa, cel mai frecvent, de:
A. streptococ beta-hemolitic grup A
B. stafilococ
C. listeria monocytogenes
D. rotavirus
E. germeni coliformi
(pag. 139)
M2631249. Care dintre urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale:
A. Trombocitopenia tranzitorie neonatala;
B. Hepatita neonatala;
C. Cataracta congenitala;
D. Surditate;
E. Calcificari intracraniene
(pag. 142)
M2631251. Factorii de risc pentru infectia bacteriana neonatala precoce sunt urmatoarele:
A. Ruptura prematura a membranelor amniotice;
B. Greutatea mica la nastere;
C. Mama febrila in cursul travaliului;
D. Varsta mamei peste 35 de ani;
E. Oligohidramnios;
(pag. 115,134)
1143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1144 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2631256. Criteriile cu valoare predictiva pentru infectie sistemica neonatala sunt urmatoarele:
A. Nr. De leucocite < 5000/ mm3;
B. Raportul leucocite nesegmentate /leucocite segmentate < 0,2;
C. PCR >5 mg/dl sau pozitiv;
D. Cresterea nivelului de haptoglobulina;
E. VSH >15 mm/ora;
(pag. 137)
M2631257. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in etiologia infectiilor enterale in perioada
neonatala:
A. Rotavirus
B. E. Coli enteropatogen si enterotoxigen;
C. Shigella;
D. Salmonella;
E. Campylobacter si Yersiniia.
(pag. 139)
M2731260. Criteriile cele mai utilizate, cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:
A. numar de leucocite <5000/mm cub
B. numar de leucocite > 5000/mm cub
C. raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0,2
1144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1145 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
1145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1146 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a
M2931268. Care sunt cei mai frecvenţi germeni care determină infecţii bacteriene la nou-născut, în
primele 7 zile de viaţă?
A. Streptococul Beta - hemolitic de grup B
B. Listeria monocitogenes
C. Escherichia coli
D. Haemophilus vaginalis
E. Klebsiella
(pag. 134, paragraf 5)
M2931269. Care dintre examenele de laborator mai jos enumerate pot fi considerate a avea o "valoare
predictiva" in sepsisul neonatal ?
A. Leucocitoza cu neutrofilie şi apariţia de elemente tinere
B. Reactanţă de fază acută
C. Hiperlactacidemia
D. PH sub 7,3
E. Hipoxia (pO2 sub 50 mmHg)
(pag. 136, paragraf 7)
M2931271. Proteina C activată, folosită în tratamentul şocului septic la nău născut are următoarele
proprietăţi:
A. Antitrombotică
B. Antiiflamatorie
C. Procoagulantă
D. Profibrinolitică
E. Proinflamatorie
(pag. 141, paragraf 9)
1146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro