MEDICINA D.

scorul m MRC de 2 puncte

- propuneri intrebari - E.scorul m MRC de 0 puncte
(pag. 9)
Tema nr. 1
Bronhopneupatia obstructiva cronica 6Simptomele sindromului de apnee in somn
sunt:
Bibliografie asociata temei:
A.episoade de apnee
Compendiu vol I 1-24
B.sforait nocturn
1Disfunctia obstructiva cronica ireversibila
apare in urmatoarele afectiuni: C.somnolenta diurna
D.expectoratie
A.astmul bronsic
E.tulburari de memorie
B.sarcoidoza
C.pneumonie bacteriana (pag. 9)

D.fibroza chistica 7Examenul obiectiv la pacientul cu BPOC

deceleaza:
E.BPOC
A.largirea diametrului toracic transversal
(pag. 2)
B.inspir fortat
2Bronsita cronica se defineste prin:
C.expir prelungit
A.tuse si expectoratie prezente cel putin trei luni
pe an, doi ani consecutiv D.hipersonoritate pulmonara difuza
B.progresivitatea sindromului obstructiv E.raluri bronsice ronflante si uneori sibilante
(evidentiata prin scaderea VEMS) (pag. 10)
C.sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan
8Semnele fizice de severitate in BPOC sunt:
sau prin terapie
D.hipersecretie cronica A.raluri bronsice ronflante si sibilante

E.tabagismul reprezinta factorul de risc cel mai B.flapping tremor

important C.somnolenta
(pag. 1-2) D.frecventa respiratorie peste 25/minut
3Un substrat inflamator asemanator BPOC au E.alura ventriculara peste 100/min
si urmatoarele afectiuni: (pag. 10)
A.diabetul zaharat de tip 1 9Diagnosticul diferential al BPOC se face cu
B.osteoporoza urmatoarele afectiuni:
C.ateroscleroza A.fibroza chistica
D.hepatita acuta B.bronsiectaziile
E.neuropatia diabetica C.sindromul posttuberculos
(pag. 2) D.sinuzita cronica alergica
4La un pacient cu BPOC, aparitia dispneei se E.astmul bronsic
asociaza cu: (pag. 10-11)
A.functie ventilatorie restrictiva
10Suspiciunea de BPOC se emite pe baza:
B.tuse si expectoratie
A.simptomelor clinice (tuse, expectoratie, dispnee
C.disfunctie ventilatorie obstructiva
cronica)
D.prognostic mai prost
B.contextului clinic (tabagism de minim 20
E.instalarea cordului pulmonar cronic pachete/an)
(pag. 8) C.spirometriei
5Conform ghidului GOLD, urmatoarele scoruri D.examenului de sputa
sunt considerate semnificative pentru BPOC:
E.radiografiei pulmonare
A.scorul CAT peste 40 puncte
(pag. 10)
B.scorul CAT de 10 puncte
C.scorul mMRC peste 10 puncte
11Urmatoarele elemente clinice sustin E.infectia bacilara
suspiciunea unui diagnostic de BPOC:
(pag. 2)
A.tusea cu expectoratie
*17 Principalele simptome si semne intalnite in
B.dispneea acuta BPOC sunt:
C.tabagismul de minim 20 pachete/an A.febra, frison, tuse
D.tusea nocturna ce trezeste bolnavul din somn B.dispnee inspiratorie si tuse
E.dispneea cronica C.tuse cronica productiva si dispnee de effort
(pag. 10) D.tuse nocturna si dispnee inspiratorie
12Pletismografia corporeala masoara: E.tuse cu expectoratie si febra
A.capacitatea vitala (CV) (pag. 8)
B.capacitate reziduala (CR) *18 Simptomul cel mai caracteristic pentru
C.Volumul rezidual (VR) pacientii cu BPOC este:
D.Volum expirator maxim pe secunda (VEMS) A.tusea
E.Capacitate pulmonara reziduala (CPT) B.expectoratia
(pag. 12) C.febra

13Grupa C de risc dupa clasificarea GOLD a D.dispneea

BPOC include urmatoarele elemente: E.astenia
A.Simptome reduse (pag. 8)
B.stadiul III de obstructie dupa VEMS *19 Pentru cuantificarea somnolentei diurne se
C.CAT < 10 foloseste:
D.MMRC > 2 A.VEMS
E.0-1 exacerbari pe an B.scorul CAT
(pag. 14) C.chestionarul Epworth

14Efectele secundare cele mai comune ale D.ghidul GOLD

teofilinei sunt: E.scorul mMRC
A.greata si varsaturile (pag. 9)
Pag. 2 din 146
B.somnolenta
C.insomnia *20 Pentru confirmarea diagnosticului de
BPOC se foloseste:
D.aritmiile
E.tremorul extremitatilor A.examenul clinic obiectiv
B.masurarea VEMS dupa administrarea unui
(pag. 17)
bronhodilatator
15Cele mai importante comorbiditati ale BPOC
sunt: C.calcularea scorului CAT
A.hipertensiunea arteriala D.determinarea raportului VEMS/CVF, dupa
administrarea unui bronhodilatator
B.ulcerul duodenal
E.determinarea CVF, dupa administrarea unui
C.diabetul zaharat bronhodilatator
D.casexia (pag. 10)
E.Cancerul bronhopulmonar
*21 Confirmarea diagnosticului de BPOC
(pag. 14) presupune ca etapa obligatorie:
*16 Factorul cel mai important implicat in A.identificarea sindromului bronsitic cronic
etiologia BPOC este: B.agravarea dispneei la effort
A.predispozitia genetica C.agravarea dispneei dupa infectiile respiratorii
B.infectia respiratorie repetata D.calcularea indicelui Tiffeneau
C.fumatul E.efectuarea spirometriei cu administrarea a
D.expunerea la radiatii patrupuff-uri de salbutamol.
(pag. 10) *27 Exacerbarile la un bolnav cu BPOC sunt
considerate frecvente atunci cand:
*22 Cel mai utilizat parametru spirometric de
identificare a sindromului obstructiv bronsic A.sunt peste 2 exacerbari/an
este: B.sunt mai mult de 3 exacerbari/luna
A.capacitatea vitala C.sunt cel putin 2 exacerbari/an
B.indicele Tiffeneau D.sunt mai mult de 5-6 exacerbari/luna
C.VEMS E.depasesc 2 exacerbari/an.
D.VEMS/CV (pag. 14)
E.curba flux/volum
*28 Un pacient cu BPOC care prezinta VEMS
(pag. 11) 40%, corespunzator stadiului 3, care are 3
exacerbari/an, CAT <10 si MMRC 1, va fi
*23 Diagnosticul pozitiv de BPOC este
incadrat in grupa de risc GOLD:
confirmat prin:
A.B, risc scazut
A.lipsa ireversibilitatii VEMS
B.C, risc crescut
B.disfunctia ventilatorie obstructiva este
reversibila dupa administrarea unui C.D, risc crescut
bronhodilatator D.A, risc scazut
C.disfunctia ventilatorie obstructiva persista si E.niciun grad
dupa administrarea unui bronhodilatator
(pag. 14)
D.reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect
rapid prezice un raspuns mai bun *29 Dintre anticolinergice, avantajul de a fi
E.valoarea normala a VEMS-ului necesara o singura administrare pe zi, il are:

(pag. 11) A.scopantilul

B.ipratropiumul
*24 Pletismografia corporeala obiectiveaza:
C.fenoterolul
A.reversibilitatea VEMS-ului
D.buscopanul
B.sindromul obstructiv bronsic
E.tiotropiumul
C.sindromul de hiperinflatie pulmonara
(pag. 17)
D.absenta insuficientei respiratorii
Pag. 3 din 146
E.severitatea BPOC.
*30 Tratamentul cu corticoid inhalator la
(pag. 12) pacientul cu BPOC trebuie sa respecte
*25 Urmarirea in timp a valorilor VEMS la un urmatorul principiu:
bolnav cu BPOC indica:
A.se administreaza doar in exacerbari
A.gradul obstructiei bronsice
B.se recomanda la pacienti cu obstructie usoara,
B.viteza de deteriorare functionala VEMS peste 50%
C.iminenta instalarii insuficientei respiratorii C.se recomanda la pacientii cu exacerbari
D.instalarea emfizemului pulmonar frecvente ( 2/an)
E.necesitatea introducerii corticoterapiei D.nu se asociaza cu BADLA
(pag. 12) E.nu se asociaza cu teofilina retard

*26 Emfizemul pulmonar panlobular este (pag. 18)

caracterizat radiologic prin:
Tema nr. 2
A.hipertransparenta pulmonara unilaterala Pneumoniile
B.aspect neomogen de zone hiperclare, Bibliografie asociata temei:
avasculare
Compendiu vol I 25-36
C.hiluri pulmonare de aspect normal
1Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza
D.distructie omogena a parenchimului pulmonar prin:
E.aspect omogen al parenchimului pulmonar A.Apare la o persoana spitalizata pentru o alta
(pag. 12) boala
B.Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa A.Ca antibiotic se recomanda administrare de
momentul internarii Amoxicilina
C.Debuteaza la mai putin de 72 de ore dupa B.De cele mai multe ori se administreaza antibiotic
momentul internarii dupa efectuarea antibiogramei
D.Survine la pacienti care nu au fost spitalizati cu C.Recoltarea a cel putin doua hemoculturi
14 zile inainte de debut D.Este de cele mai multe ori empiric
E.Etiologia probabila se raporteaza la varsta
E.Se administreaza initial oral.
pacientului
(pag. 33)
(pag. 25)
7Tratamentul unei pneumonii cu
2In etiologia pneumoniei comunitare sunt
Pseudomonas aeroginosa presupune
incriminati urmatorii germeni:
administrarea unei asocieri de:
A.Streptococul pneumoniae
A.Minimum 3 antibiotice cu actiune eficienta
B.Mycoplasma pneumonia antipiocianica
C.Chlamydia pneumonia B.Minimum 2 antibiotice cu actiune eficienta
D.Proteus antipiocianica.
E.Piocianic C.Ciproflocaxina + Betalactamina antipiocianica si
antipneumococica.
(pag. 26)
D.Macrolida + betalactamina antipneumococica si
3Pneumonia tipica se caracterizeaza prin: antipiocianica+aminoglicozida
A.Debut rapid (brutal). E.Este contraindicata asocierea.
B.Sputa mucoasa. (pag. 34)
Pag. 4 din 146
C.Debut progresiv, cu un prodrom de cateva zile
de infectie de cai respiratorii superioare.
D.Frison unic, solemn 8O evolutie nefavorabila a unei pneumonii
ridica urmatoarele suspiciuni:
E.Durere pleuritica.
A.Terapie ineficienta (germen constitutional
(pag. 29)
rezistent).
4Examenul aparatului respirator in sindromul
tipic de condensare pulmonara releva: B.Prezenta unei alte afectiuni (diagnostic eronat).

A.Limitarea unilaterala a amplitudinii miscariilor C.O boala subiacenta

respiratorii D.Caracterul empiric al tratamentului initial.
B.O zona de matitate. E.Pleurezie parapneumonica sau empiem.
C.Amplificarea transmiterii vibratiilor vocale (pag. 34)
D.Suflu tubar patologic 9In evolutia initiala (primele 3-5 zile) a unei
E.Raluri subcrepitante. pneumonii vor fi urmarite:
(pag. 30) A.Starea generala.
5Care sunt criteriile clinice pe baza carora se B.Tensiunea arteriala, alura ventriculara.
stabileste spitalizarea unui pacient cu C.Starea de constienta
pneumonie?
D.Temperatura.
A.TA sistolica < 90 mmHg sau TA
E.Frecventa respiratorie.
diastolica 60mmHg
B.TA sistolica > 90 mmHg si TA (pag. 35)
diastolica 60mmHg 10Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata
C.Varsta peste 65 de ani a unei pneumonii sunt:
D.Frecventa respiratorie A.Varsta inaintata
E.Urea sanguina B.BPOC
(pag. 31) C.Diabet zaharat

6Tratamentul unei pneumonii in spital D.Afectare unilobulara

presupune: E.Astm bronsic
(pag. 35) *16 Care este antibioticul oral de electie
pentru tratamentul ambulator al pneumoniei
*11 Pneumonia comunitara se caracterizeaza
pneumococice?
prin:
A.Claritromicina.
A.Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa
momentul internarii. B.Ciprofloxacina.
B.Debuteza in primele 48 de ore dupa momentul C.Amoxicilina.
spitalizarii. D.Ampicilina.
C.Survine la pacienti care au fost spitalizati inainte E.Gentamicina.
de debutul pneumoniei.
(pag. 32)
D.Apare la o persoana spitalizata pentru alta
boala. *17 Care este durata tratamentului pentru
E.Este dobandita intraspitalicesc. pneumonia pneumococica?

(pag. 25) A.7-10 zile

B.14-21 de zile.
*12 Forma franca a pneumoniei comunitare se
caracterizeaza prin: C.21 de zile.

A.Febra, frison. D.7 zile.

B.Evolutie progresiva E.minimum 4 saptamani.
C.Etiologia presupune germeni intracelulari. (pag. 33)
Pag. 5 din 146
D.Cefalee, mialgii.
E.Radiologic - opacitate heterogena
nesistematizata de tip interstitial, hilio-bazal. *18 Care este durata tratamentului pentru
pneumonia cu Legionella?
(pag. 27)
*13 Care dintre urmatorii factori de risc nu A.6 saptamani.
influenteaza agravarea unei pneumonii? B.7 zile.
A.Varsta sub 65 de ani. C.minimum 4 saptamani.
B.Varsta peste 65 de ani. D.21 de zile.
C.Cancer asociat. E.10 zile.
D.Durerea toracica. (pag. 33)
E.Alterarea functiilor mentale. *19 Care este durata tratamentului unei
(pag. 27-28) pneumonii abcedate?

*14 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin: A.21 de zile.

A.Tuse seaca, cefalee, artralgii. B.minimum 2 saptamani.

B.Tulburari digestive. C.minimum 4 saptamani.

C.Condensare lobara clinic si radiologic. D.10-14 zile.

D.Debut lent, progresiv, cu un prodrom de cateva E.7-10 zile.

zile. (pag. 33)
E.Radiologic apare infiltrat interstitial. *20 La ce interval de timp se recomanda
(pag. 29) radiografie pulmonara de control intr-
opneumonie?
*15 Care dintre urmatorii germeni produc
pneumonia atipica? A.1 saptamana.

A.Pneumococ. B.4 saptamani.

B.Proteus. C.10 zile.

C.Haemophilus influenza. D.6 saptamani.
D.Mycoplasma pneumonia. E.peste 6 saptamani.

E.Klebsiella. (pag. 35)

(pag. 30) Tema nr. 3
Astmul bronsic B.nu se utilizeaz n criza de bronchospasm
Bibliografie asociata temei: C.efectul bronhodilatator dureaz 4-6 ore
Compendiu vol I 37-47 D.efectele lor secundare nedorite sunt: gust
1Diagnosticul diferenial al astmului bronsic metalic, retenie urinar, constipaie
poate include: E.aciunea se instaleaz lent, (15-30 min)
A.disfuncia de coard vocal (pag. 47)
B.BPOC - ul 6Astmul bronsic controlat la adult se
C.obstrucia de ci aeriene mari prin corpi strini caracterizeaza prin:
D.angina pectorala A.Simptome diurne 2 ocazii/saptamana
E.bronsiectaziile B.Simptome diurne 2 ocazii/saptamana
(pag. 46) C.Simptome nocturne absente
2Diagnosticul de astm bronsic se stabileste D.VEMS < 80% din valoarea predictiva
prin:
E.Exacerbri absente
A.prin anamneza: episoade recidivante de
(pag. 45)
wheezing, tuse, dispnee Pag. 6 din 146
B.istoric de atopie personala sau familiala
C.prezena sindromului obstructiv reversibil n 7Tratamentul astmului bronsic moderat
contextul suspiciunii clinice de astm presupune:
D.agravarea simptomelor in prezenta unor
A.Medicatie de salvare reprezentata de 2- agoni
alergeni
tii de scurta durata (BADSA)
E.absenta simptomelor in momentul examenului B.Medicatie de control reprezentata de
exclude diagnosticul de astm corticosteroizi inhalatori in doz mic plus anti-
(pag. 42) leukotriene
3Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul C.Medicatie de salvare reprezentata de 2- agoni
bronsic: tii de lung durat (BADLA)

A.Hiperreactivitatea bronsica este specifica D.Medicatie de control reprezentata de

astmului
B.Modificarea funcional caracteristica astmului
este sindromul obstructiv reversibil
C.In obstructiile moderate sau severe
asociaz hiperinflatia
D.Astmul cu debut tardiv este mai frecvent la
barbat, in jurul varstei de 25 de ani
E.Este o boala heterogena caracterizata prin
inflamatie cronica a cailor aeriene n care
participa numeroase tipuri de celule
(pag. 42)
4Diagnosticul de astm se stabileste cel mai
adesea prin:
A.examen clinic
B.bronhoscopie
C.testarea spirometrica a functiei pulmonare
D.gazometrie
E.pletismografie
(pag. 43)
5Referitor la 2-agonistii de lung durata
(BADLA) urmatoarele afirmatii sunt adevarate
A.aciunea se instaleaza rapid (5-15 min)
corticosteroizi orali
E.Anti-IgE
(pag. 45)
se 8Referitor la patogenia si fiziopatologia
astmului bronsic urmatoarele afirmatii sunt
adevarate
A.elementul central n astm este limitarea fluxului
de aer n caile aeriene;
B.inflamatia acuta a cilor aeriene este un element
esential al patogeniei;
C.marca imunologica a astmului alergic este
productia deficitara de citokine tip Th2;
D.IgE specific secretate sunt citofile i se leaga de
receptorii care se gasesc, n special, pe
suprafata mastocitelor i a bazofilelor;
E.reactia alergica de tip imediat apare n cateva
minute de la contactul cu alergenul i dureaza
aproximativ 30 minute.
(pag. 40)
9Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul
bronsic:
A.alergenii de interior, cel mai frecvent implicati,
sunt polenurile si fungii
B.se caracterizeaza prin episoade recurente de:
wheezing, dispnee, constrictie toracica i tuse
C.reactia alergica tardiva se produce la 6-9 ore de
la provocarea alergenic
D.transferul gazos prin membrana alveolocapilara
este n mod caracteristic modificat n astm
E.obstructia din astmul bronsic se caracterizeaza
prin reversibilitate
(pag. 41)
10Alegeti afirmatiile adevarate despre
clasificarea astmului in functie de severitate:
A.Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2 ori
pe luna
B.Treapta 2 se caracterizeaza prin VEMS 80%
din prezis
C.Treapta 1 se caracterizeaza prin variabilitatea
PEF <20%
D.Treapta 3 prezinta simptome nocturne mai mult
de 2 ori pe saptamana
E.Treapta 4 prezinta simptome nocturne frecvente
(pag. 45)
*11 Urmatoarea afirmatie referitoare la astmul
bronsic este adevarata:
A.este o boala heterogen caracterizata prin
inflamie acuta a cailor aeriene;
B.se caracterizeaza prin episoade recurente de
wheezing si dispnee;
C.obstrucia din astmul bron ic nu prezinta
reversibilitate;
D.neutrofilele sunt considerate efectorul principal
n inflamaia cronic persistent din astm;
E.nici una din afirmatii nu este adevarata.
(pag. 37)
* 12 Care dintre urmtoarele afirmaii este
adevrat despre simptomatologia astmului?
A.Wheezing;
B.Hemoptizie;
C.Absenta tusei;
D.Simptomatologia apare in special iarna;
E.Simptomatologia apare in special la amiaza.
(pag. 37)
*13 Clasificarea fenotipica a astmului bronsic
cuprinde:
A.Astmul alergic;
B.Astmul asociat cu obezitatea;
C.Astmul de effort;
D.Astmul cu debut in copilarie;
E.Astmul asociat cu hipetensiunea arteriala.
(pag. 38)
*14 Referitor la fiziopatologia astmului
bronsic, urmatoarea afirmatie este adevarata:
A.limitarea fluxului de aer in astmul bronsic are
corespondent funcional sindromul restrictiv;
B.obstrucia din astmul bronsic se
caracterizeaz prin reversibilitate spontana sau
dupa un medicament bronhodilatator;
C.hiperreactivitatea bron ic nu este o
caracteristica a astmului;
D.transferul gazos prin membrana
alveolocapilara este n mod caracteristic
modificat n astm;
E.hiperinflatia insoteste obstructiile usoare.
(pag. 41)
Pag. 7 din 146
*15 Examenul fizic in astmul bronsic pune in
evidenta:
A.semnele clinice de obstructie bronsica
B.expir prelungit si intotdeauna raluri
subcrepitante
C.examenul fizic normal exclude astmul
D.torace cu diametru anteroposterior marit, cu
accentuarea murmurului vezicular n obstruciile
severe
E.nici una din afirmatiile de mai sus
(pag. 43)
*16 Care dintre urmtoarele manifestari
clinice se intalnesc la examenul obiectiv la
pacientul cu astm bronsic:
A.raluri sibilante si expir prelungit
B.raluri crepitante
C.raluri subcrepitante
D.torace cu diametre anteroposterior i lateral
diminuate
E.hiperinflatie cu accentuarea murmurului
vezicular n obstructiile severe
(pag. 43)
*17 Testarea spirometric a funciei pulmonare
in astmul bronsic releva:
A.sindromul restrictiv definit prin VEMS sczut
B.sindromul obstructiv reversibil
C.sindromul obstructiv definit prin VEMS crescut i
indice Tiffeneau sczut, sub 90%
D.reversibilitatea obstruciei poate fi
demonstrat prin cre terea VEMS cu peste 10% (
i minim 100 ml) dup administrarea inhalatorie a
600 mg salbutamol inhalator
E.prezena sindromului obstructiv reversibil n C.Numai unele subtipuri de CBP sunt asociate
contextul suspiciunii clinice de astm nu este fumatului
suficient pentru diagnosticul de astm D.Toate tipurile de consum de tutun determina
(pag. 43) cresterea riscului de CBP
*18 Urmatoarea afirmatie despre clasificarea E.Tigaretele reprezinta principala modalitate de
astmului n functie de severitate este consum al tutunului
adevarata : (pag. 48-49)
A.Treapta1 presupune prezenta simptomelor mai 2Urmatorii sunt factori de risc pentru cancerul
des de 2 ori pe saptamana; bronhopulmonar
B.Treapta1 presupune prezenta simptomelor mai A.Fumatul
des de 3 ori pe saptamana;
B.Factorii genetici
C.Treapta 2 presupune prezenta simptomelor o
data pe saptamana; C.Alimentatia
D.Treapta 3 presupune simptome zilnice; D.Astmul bronsic
E.Treapta 4 presupune exacerbari scurte. E.Toate variantele sunt corecte
(pag. 45) (pag. 48-49)
*19 Care dintre urmtoarele afirmaii este Pag. 8 din 146
adevrat n legtur cu tratamentul astmului
bronsic: 3Printre formele histologice majore de
A.Treapta 1 necesita corticosteroizi inhalatori in neoplazii bronhopulmonare se afla:
doza mica
A.Carcinoamele epidermoide
B.Treapta 2 necesita corticosteroizi orali
B.Carcinoamele adenoscuamoase
C.Treapta 3 presupune doar administrarea
C.Carcinoamele cu celule mici
medicatiei de salvare
D.Carcinoamele cu celule intermediare
D.Treapta 4 necesita administrarea de
corticosteroizi inhalatori in doz medie in E.Carcinoamele cu celule mari
asociere cu BADLA (pag. 50)
E.Treapta 1 necesita medicatie de control
4Printre efectele secundare ale
(pag. 47) chimioterapicelor in tratamentul cancerului
*20 Medicatia de control administrata in astmul bronhopulmonar se regasesc:
bronsic este reprezentata de: A.Greata, varsaturile
A.amoxicilina B.Trombocitoza
B.izoniazida C.Neurotoxicitate
C.2-agoni tii cu durat scurt de aciune D.Supresia medulara
D.aspirina E.Cardiotoxicitatea
E.corticosteroizi inhalatori si 2-agoni tii cu (pag. 63-64)
durat lung de aciune
5Printre tumorile limfoproliferative din
(pag. 47) clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare
se numara:
Tema nr. 4
Cancerele bronhopulmonare A.Limfom difuz cu celule mari de tip B

Bibliografie asociata temei: B.Carcinoamele adenoscuamoase

Compendiu vol I 48-71 C.Granulomatoza limfomatoida

1Fumatul ca factor de risc in cancerul D.Histiocitoza langerhansiana

bronhopulmonar (CBP): E.Melanoamele
A.Reprezinta principalul factor de risc pentru (pag. 52)
aparitia CBP
6Nodulii pulmonari unici pot fi impartiti in mai
B.Reprezinta principalul factor de risc pentru multe categorii, printre care:
aparitia CBP
A.Noduli solizi
B.Noduli centrali 11Stadiul IV in stadializarea cancerului
C.Noduli partial solizi bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:
D.Noduli periferici
A.T2aN3M0
E.Noduli non solizi
B.T4N1M1a
(pag. 56)
C.T1bN2M0
7Sunt incluse in parametrul T2 pentru
D.T2bN1M1
stadializarea cancerului bronhopulmonar:
E.T3N2M1a
A.Tumora de 3 cm sau mai mica in diametrul
maxim (pag. 58)
B.Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm 12Cancerele pulmonare cu celule mici se
C.Tumora cu diametrul maxim intre 3 si 5 cm clasifica simplificat in 2 categorii cu
prognostic si abordare terapeutica:
D.Tumora cu diametrul maxim intre 5 si 7 cm
A.Boala limitata (BL)
E.Tumora cu invazia bronhiei primitive la mai putin
de 2 cm de bifurcatia traheala B.Boala complicata
(pag. 57) C.Boala extinsa (BE)
8Sunt incluse in parametrul T4 pentru D.Boala incurabila
stadializarea cancerului bronhopulmonar:
E.Boala terminala
A.Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase din
(pag. 59)
mediastin
Pag. 9 din 146
B.Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
acelasi lob pulmonar
13Care dintre afirmatiile in legatura cu
C.Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt
celalalt plaman
adevarate?
D.Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in alt
A.Suprimarea fumatului este cea mai eficienta
lob al aceluiasi plaman
metoda de profilaxie
E.Tumora cu invazia carenei
B.Programele de screening la fumatori reduc
(pag. 58) semnificativ mortalitatea
9Sunt incluse in parametrul N1 pentru C.CT-ul toracic cu iradiere scazuta determina
stadializarea cancerului bronhopulmonar scaderea cu peste 70% a mortalitatii
A.Metastaze in ganglionii hilari contralaterali D.Suprimarea fumatului determina reducerea cu
peste 70% a mortalitatii
B.Fara evidenta metastazelor in ganglionii
regionali E.Bronhoscopia cu fluorescenta este disponibila
pe cale larga
C.Metastaze in ganglionii subcarinari
(pag. 59)
D.Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali
14Decizia de interventie chirurgicala la
E.Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusiv
pacientii cu cancer bronhopulmonar ia in
prin extensie directa)
calcul tinand cont de:
(pag. 58)
A.Interventiile chirurgicale anterioare
10Stadiul IIIB in stadializarea cancerului
B.Asigurarea medicala a pacientului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri: C.Extensia anatomica
A.T3N3M0 D.Tipul histopatologic al tumorii

B.T4N2M0 E.Evaluarea operabilitatii

C.T4N1M0 (pag. 59-60)
D.T4N0M0 15Referitor la strategia terapeutica a
E.T3N2M1 pacientilor cu cancere bronhopulmonare non-
microcelulare in stadiile I-II se poate spune
(pag. 58) ca:
A.Chirurgia ramane tratamentul standard
B.Pneumectomia este interventia de referinta B.Papilomul glandular
C.Lobectomia este interventia de referinta C.Adenocarcinomul
D.Radioterapia poate fi necesara D.Adenomul papilar
E.Chimioterapia adjuvanta trebuie considerata in E.Hamartomul
stadiile IIA si IIB (pag. 51)
(pag. 66)
*21 Care din urmatoarele neoplazii este tumora
*16 Parametrul N1 in stadializarea cancerelor epiteliala benigna, conform clasificarii OMS
bronhopulmonare poate fi caracterizat de: 2004 a tumorilor pulmonare?
A.Metastaze in ganglionii subcarinari A.Carcinomul scuamos
B.Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali B.Adenocarcinomul
C.Metastaze in ganglionii mediastinali C.Hiperplazia adenomatoasa tipica
contralaterali D.Papilomul glandular
D.Metastaze in gangionii hilari contralaterali
E.Carcinomul adenoscuamos
E.Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
(pag. 51)
(pag. 58) Pag. 10 din 146
*17 Componentele importante, ca structura si
capacitate oncogenica, ale fumului de tigara
sunt: *22 Extensia loco-regionala a cancerelor
bronhopulmonare poate fi reprezentata de:
A.Hidrocarburile aromatice policiclice
A.Extensie hepatica
B.N nitros-aminele
B.Disfonie
C.Benzen
C.Extensie cerebrala
D.Aldehide
D.Noduli subcutanati
E.Toate afirmatiile sunt adevarate
E.Adenomegalii cervicale
(pag. 48-49)
(pag. 53)
*18 Cel mai frecvent tip histologic de cancer
bronhopulmonar intalnit este: *23 Extensia metastatica a cancerelor
bronhopulmonara poate fi reprezentata de:
A.Carcinomul scuamos
A.Sindromul de vena cava superioara
B.Adenocarcinomul
B.Disfagia
C.Carcinomul cu celule mari
C.Disfonia
D.Carcinomul cu celule mici
D.Sindromul Pancoast-Tobias
E.Nici una din afirmatii nu este adevarata
E.Extensia cerebrala
(pag. 50)
(pag. 53)
*19 Parametrul T1b in cadrul stadializarii
cancerului bronhopulmonar este caracterizat *24 Carcinomul pulmonar cu celule mici:
de: A.Se localizeaza de obicei central
A.Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm, B.Se localizeaza de obicei periferic
dar mai mic de 5 cm C.Se asociaza rar cu sindroame paraneoplazice
B.Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm,
D.Disemineaza tardiv in alte organe
dar mai mic de 7 cm
E.Au o evolutie lenta
C.Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
D.Tumora cu diametrul maxim intre 2 si 3 cm (pag. 51)

E.Carcinom in situ *25 Supravietuirea medie a pacientilor cu

cancer bronhopulmonar cu celule mici in
(pag. 57) stadiu de boala extinsa este:
*20 Care dintre urmatoarele neoplazii este A.3 ani
tumora epiteliala maligna, conform clasificarii
OMS 2004 a tumorilor pulmonare? B.6-12 luni
C.18 luni
A.Condromul
D.48 luni B.T1bN2M0
E.Nicio varianta nu este corecta C.T2aN1M1
(pag. 59) D.T3N1M0

*26 Din punct de vedere biologic, pentru E.T2bN0M1

bilantul diagnostic si de extensie al (pag. 58)
cancerului bronhopulmonar se solicita in mod Pag. 11 din 146
uzual urmatoarele:
A.Biopsie ganglionara Tema nr. 5
B.Tomografie computerizata Tuberculoza
C.Hemoglobina glicozilata Bibliografie asociata temei:
D.Determinarea markerilor tumorali Compendiu vol I 72-87
E.Bilant hepatic *1 Care dintre urmtoarele afirmaii privind
(pag. 54) Micobacteriile tuberculoase este adevarata?
*27 Endoscopia bronsica (bronhoscopia) A.Mycobacterium tuberculosis este principalul
pentru diagnosticul cancerului agent etiologic al tuberculozei la bovine;
bronhopulmonar: B.Sunt bacilli Gram negativi, u or ncurbai,
A.este obligatorie la toti pacientii suspecti de ramificai;
cancer bronhopulmonar C.Sunt bacilli nesporulai i fr capsul, aerobi, cu
B.nu permite realizarea de biopsii transbronsice multiplicare lent la 24h;
C.poate fi inlocuita de toracoscopia exploratorie D.Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;
D.nu este indicata in cazul unor leziuni periferice E.Micobacteriile nu au proprietatea de acido-
suspecte alcoolo-rezisten.
E.toate afirmatiile sunt adevarate (pag. 73-74)
(pag. 54) *2 Care dintre urmtoarele afirmaii privind
tuberculoza la om este adevarata?
*28 Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD de
evaluare functionala a starii generale in A.Infecia este nsoit ntotdeauna de
cancerele bronhopulmonare poate include: mbolnvirea TB;
A.Activitate normala B.Forma pulmonar este rar;
B.Capacitate limitata de a se ingriji C.Calea de transmitere este aerian;
C.Pacietii sunt incapabili de a se ingriji D.Tratamentul const n asociere de antibiotice
timp de 2 luni;
D.Pacientii sunt capabili de a realiza activitati
casnice usoare sau lucrul la birou E.n 25% din cazuri infecia
primar progreseaz spre TB activ.
E.Pacientii sunt incapabili de a munci
(pag. 74-75)
(pag. 54)
*3 Tuberculoza secundar are urmtoarele
*29 Stadiul IIIB poate contine urmatoarele
caracteristici:
combinatii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar: A.Apare pe un organism nesensibilizat n prealabil
de ctre infecia primar;
A.T3N2M0
B.TB secundara se vindec de regul spontan cu
B.T4N2M0 excepia unor forme complicate;
C.T4N0M0 C.Ftiziogeneza este numai endogena
D.T1aN2M0 D.Se asociaz frecvent cu prezeta adenopatiilor
E.T2aN3M1 satelite;
(pag. 58) E.Taboul clinic al TB secundare pulmonare
cuprinde semnele generale ale impregnrii
*30 Stadiul IIA poate contine urmatoarele bacilare.
combinatii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar: (pag. 77)
*4 Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara
A.T1aN1M0 secundara:
A.asociaz i unele fenomene asociate
hipersensibilitii imune exacerbate: eritemul
nodos, eritemul polimorf;
B.prezinta semne si simptome specifice: febra,
frisoane si junghi thoracic;
C.prezinta sindrom de impregnare
bacilar accentuat, tuse trenant, hemoptizie,
simptomele complicaiilor;
D.asociaza keratoconjunctivita flictenular, nefrite
si purpure hemoragice;
E.prezinta intotdeauna tuse cu expectoratie
hemoptoica.
(pag. 76-77)
*5 In diagnosticul tuberculozei pulmonare
urmatoarea afirmatie legata de examenul
bacteriologic este corecta:
A.examenul bacteriologic este principala
metod pentru diagnosticul de certitudine al TB
B.este necesara o singura proba de sputa
C.recoltarea sputei trebuie facuta preferabil seara;
D.produsele destinate examenului bacteriologic
sunt: sputa expectorat spontan prin tuse, urina
si lichidul peritoneal;
E.Examenul bacteriologic pentru micobacteriile
TB cuprinde microscopia n coloraia May-
Grnwald Giemsa.
(pag. 79)
*6 Confirmarea prezenei bacilului Koch se
realizeaz prin efectuarea de culturi pe
mediul:
A.Geloza simpl
B.mediul solid Lwenstein Jensen
C.Sabouraud
D.Leifson
E.Chapman
(pag. 77)
*7 Regimul terapeutic recomandat in
tratamentul tuberculozei pulmonare in situatia
unui caz nou cu frotiu sau cultura poziva
este:
A.2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;
B.3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
C.3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
D.2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
E.nici una din variantele de mai sus.
(pag. 85)
Pag. 12 din 146
*8 Tuberculoza pulmonara primara are
urmatoarele caractere principale:
A.rezulta din reactivarea unei infectii latente;
B.in majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindeca
spontan;
C.se intalneste frecvent la adulti;
D.simptomele respiratorii sunt intotdeauna
prezente si se manifest prin tuse cu
expectoratie hemoptoica.
E.dezvolt aspecte tipice de complex primar TB:
afect primar n parenchimul pulmonar, limfangiti
adenopatie hilo-mediastinal;
(pag. 76)
*9 Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta
unul dintre principiile tratamentului corect cu
antibiotice n tuberculoza?
A.tratament regulat pe toat perioada de 6 9
12 luni (n funcie de forma de boal)
fr omisiuni de prize;
B.tratament sub direct observaie pe toata
durata tratamentului, doza unic matinal, dozare
pe kg/corp;
C.reevaluare periodic a funciei hepatice, renale,
audiogram;
D.toate din cele de mai sus
E.nici unul din cele de mai sus
(pag. 84)
*10 Medicamentele antituberculoase de linia
intai sunt:
A.Pirazinamid
B.Amikacin
C.Cicloserin
D.Levofloxacin
E.Ofloxacin
(pag. 83-84)
11Mediile de cultura utilizate pentru izolarea
micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei
sunt:
A.mediul geloza - sange
B.mediul Pike
C.mediul solid Lwenstein Jensen
D.mediul Sabouraud
E.medii rapide lichide Bactec
(pag. 77)
12Urmatoarele afirmatii despre
intradermoreactia la tuberculin sunt
adevarate:
A.testul este un marker al infeciei naturale sau
vaccinale, dar nu certific boala
B.la persoanele imunocompetente reacia
inflamatorie/ induraia de 10-
17mm sugereaz infecia cu BK
C.reacia pozitiv este reacia inflamatorie/
induraia 10mm ce apare la 24h de la injectare
D.testul pozitiv confirma diagnosticul de boala
activa
E.pot aparea reactii pozitive si dupa infectii cu
micobacterii netuberculoase sau dupa vaccinarea
BCG
D.evidentierea granuloamelor TB la examenul
histopatologic;
E.antecedente personale de TB pulmonar.
(pag. 81)
17Ce afirmatii sunt adevarate despre
tuberculoza extrarespiratorie?

(pag. 78) A.Tuberculoza

ganglionar secundar afecteaz predominant
13Agentii de prima linie in tratamentul ganglionii occipitali si submandibulari;
tuberculozei sunt:
B.TB genital la brbai determin frecvent
A.Amoxicilina; orhiepididimit;
B.Vancomicina; C.Tuberculoza digestiv se
C.Rifampicina; localizeaz predominant n regiunea ileo-
cecal, dar poate afectata orice segment
D.Etambutol; digestiv;
E.Levofloxacina; D.In tuberculoza peritoneala, lichidul peritoneal
(pag. 84) obinut prin paracentez este un transudat;
E.Tuberculoza osteoarticular se manifest mai
14Examenul radiologic pulmonar in frecvent sub forme mixte osteo articulare, la
tuberculoza pulmonara: nivelul articulaiilor mari.
A.radiografia ofer criterii solide n TB (pag. 81-83)
pulmonar neconfirmat bacteriologic dar nu este
util n screening-ul persoanelor cu risc crescut 18Urmatoarele afirmatii referitoare la
sau a contacilor; tratamentul tuberculozei sunt adevarate:
B.poate releva infiltrate pulmonare apicale; A.scopul tratamentului n TB este vindecarea
C.poate releva caviti n diferite stadii de evoluie; pacienilor si reducerea riscului de recidive;
D.dinamica radiologic este rapida atat spontan B.terapia antibiotica este etapizat (regimuri
cat si sub tratament; bifazice): faza de atac zilnic regim 7/7
(intensiv cu 2 - 3 droguri), urmat de faza de
E.poate evidentia semnele unor complicaii. continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3 droguri);
(pag. 79) C.administrarea antibioticelor este posibila
dup stabilirea unui diagnostic precis i
15Hemoptizia poate fi o complicatie a
nregistrarea TB n evidena activ
tuberculozei pulmonare. Tratamentul acesteia
cuprinde: D.gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este
indicata pentru toi bolnavii de TB;
A.interzicerea alimentelor fierbini;
E.terapia cu antibiotice este etapizata sub forma
B.antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat, regimurilor bifazice: faza de atac, zilnica regim
Adrenostazin, Vitamina C; 7/7 (intensiv cu 4 - 5 droguri), urmat de faza de
C.repausul fizic si vocal nu sunt necesare; continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3droguri);
D.o alimentaie u oar semilichid, fierbinte, va fi (pag. 83-84)
permis dup cteva ore; 19Pentru medicamentele antituberculoase,
E.pung cu ghea pe torace. administrate in regimurile zilnice, este
recomandata urmatoarea posologie:
(pag. 79-80)
Pag. 13 din 146 A.Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;
B.Etambutol - 25 (20-30) mg/kg;
16Printre criteriile de certitudine ale C.Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;
diagnosticului pozitiv al pleureziei D.Rifampicina - 10 (8-12) mg/kg;
serofibrinoase TB se numara:
E.Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.
A.vrsta tnr <40 de ani;
(pag. 84)
B.IDR2PPD pozitiv;
20Referitor la tratamentul tuberculozei,
C.prezena BK la microscopie/ cultur n lichidul schema 2 HRZSE + 1 HRZE in administrare
pleural sau n biopsia pleural percutan; 7/7, asociata cu 5 HRE, in administrare 3/7
este indicata in urmatoarele situatii:
A.Tuberculoza pulmonar M + la prim (pag. 91)
retratament;
5Durerea toracica ce apare la pacientul cu
B.Tuberculoza extrapulmonar, caz nou; trombembolism pulmonar are urmatoarele
C.E ec al tratamentului initial; caractere:
D.Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR A.este intensa
E.Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat o B.are caracter pleuretic
chimiorezisten. C.apare tipic in emboliile mari
(pag. 85) D.are caracter anginos in TEP central
E.iradiaza interscapulovertebral
Tema nr. 6
Trombembolismul pulmonar (pag. 91)
Bibliografie asociata temei: 6Semnele clinice mai frecvent intalnite in
Compendiu vol I 88-104 trombembolismul pulmonar sunt:
1Elementele componente ale triadei Virchow, A.Tahicardia
care favorizeaza formarea trombului venos B.galopul de VS
sunt:
C.accentuarea componentei pulmonare a
A.Neoplazia zgomotului II
B.hipercoagulabilitatea D.Hipertensiunea arteriala
C.Chimioterapia E.turgescenta jugularelor
D.staza sau turbulenta fluxului sangvin (pag. 91)
E.Injuria endoteliala 7Dispneea intalnita la pacientii cu
(pag. 89) trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere:
2Factorii de risc puternici (odd ratio > 10)
pentru trombembolismul pulmonar sunt: A.debutul este brusc

A.Repausul la pat B.este concordanta cu examenul obiectiv

B.Fracturi ale membrelor inferioare C.poate fi unic simptom

C.Sarcina D.Se asociaza obligatoriu cu hemoptizia

D.leziuni ale maduvei spinarii E.este simptomul cel mai frecvent intalnit

E.Chimioterapia (pag. 91)

8Determinarea troponinei la pacientul
(pag. 89) suspectat de trombembolism pulmonar este
Pag. 14 din 146 utila pentru:
A.diagnosticul de certitudine
3Trombofiliile ereditare asociate cu
B.stratificarea TEP submasiv
trombemebolismul pulmonar sunt:
C.aprecierea functiei VD
A.factorul V Leiden
D.reducerea investigatiilor imagistice inutile si
B.Deficitul de proteina C
iradiante
C.trombocitoza esentiala E.aprecierea prognosticului bolii
D.deficitul de protrombina
(pag. 92)
E.defcitul de factor VIII
9Urmatoarele constante se coreleaza cu
(pag. 90) mortalitatea la 30 de zile in trombembolismul
4Simptomele cele mai frecvente care apar la pulmonar acut:
un pacient cu trombembolism pulmonar sunt: A.cresterea VSH
A.durerea toracica cu caracter pleuretic B.leucocitoza
B.Wheezing-ul C.cresterea creatininei serice
C.dispneea D.cresterea troponinei serice
D.cresterea TA E.scaderea ratei de filtrare glomerulare
E.Frisonul (pag. 92)
10Modificarile electrocardiografice cel mai *15 Simptomul cel mai frecvent intalnit la
frecvent intalnite in trombembolismul pacientii cu trombembolism pulmonar central
pulmonar sunt: este:
A.blocul major de ramura stanga recent aparut A.durerea retrosternala
B.bradicardia sinusala B.durerea toracica cu caracter pleuretic
C.modificarile de segment ST C.tusea
D.aspectul S1Q1T1 D.hemoptizia
E.tahicardia sinusala E.ameteala
(pag. 92) (pag. 91)
*11 Riscul de trombembolism pulmonar in *16 Care din urmatoarele explorari paraclinice
neoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu: are valoare predictiva negativa inalta pentru
trombembolismul pulmonar?
A.varsta inaintata
A.gazometria arteriala
B.chimioterapia
C.hemopatiile maligne B.determinarea troponinei serice

D.cateterele venoase centrale C.BNP sau NT-pro-BNP

D.determinarea D-dimerilor
E.perioada postpartum
E.creatinina serica
(pag. 89)
(pag. 92)
*12 Trombofiliile se incadreaza in urmatoarea
grupa de risc pentru trombembolismul *17 Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit
pulmonar: in trombembolismul pulmonar este:
A.factori de risc foarte slabi A.atelectazia
B.factori de risc slabi B.oligoemia difuza
C.factori de risc moderati C.opacitatea triunghiulara
D.factori de risc puternici D.opacitatea in periferia parenchimului
E.factori de risc foarte puternici E.oligoemia focala
(pag. 89) (pag. 93)
Pag. 15 din 146 *18 In trecut, standardul de aur in
diagnosticul trombembolismului pulmonar a
fost considerat:
*13 Cea mai frecventa cauza genetica de
trombembolism pulmonar este: A.radiografia pulmonara

A.deficitul de antitrombina III B.scintigrafia pulmonara

B.deficitul de factor VIII C.angiografa pulmonara
C.deficitul de proteina S D.ecocardiografia
D.hemofilia E.electrocardiograma

E.factorul V Leiden (pag. 94)

(pag. 90)
*14 Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru
afectarea hemodinamica semnificativa din
trombembolism pulmonar, este:
A.turgescenta jugularelor
B.cianoza
C.hipotensiunea arteriala si socul
D.hipertensiunea arteriala
*19 In prezent, standardul de aur in
diagnosticul trombembolismului pulmonar
este considerat:
A.scintigrafia pulmonara
B.ecocardiografia
C.radiografia pulmonara
D.angiografa prin computer tomografie
E.BNP (brain natriuretic peptide)

E.galopul ventricular drept (pag. 94)

(pag. 90) *20 Suspiciunea clinica de trombembolism
pulmonar trebuie confirmata imagistic prin:
A.Radiografie pulmonara E.tulburri limitate de cinetic la ecocardiografia
B.Ecocardiografie de stres, induse de doze mari de dobutamin

C.Ecografie prin compresie venoasa (pag. 109)

D.Scintigrafie pulmonara de ventilatie 2Tomografia computerizat cardiac n boala

coronarian stabil este util pentru:
E.Angiografie pulmonara prin computer
tomografie A.evaluarea exact a fraciei de ejecie a VS
(pag. 95) B.calcularea scorului de calciu coronarian

*21 Decesul pacientilor cu trombembolism C.identificarea cu acuitate a leziunilor obstructive

pulmonar se produce prin: coronariene
D.screeningul noninvaziv la pacienii cu risc redus
A.Soc hipovolemic
E.diagnosticul insuficienei mitrale ischemice
B.Insuficienta respiratorie acuta
asociate
C.Hipotensiune arteriala pulmonara
(pag. 108)
D.Insuficienta ventriculara dreapta acuta
3Diagnosticul anginei pectorale Prinzmetal se
E.Insuficienta ventriculara stanga acuta caracterizeaz prin:
(pag. 97) A.durere precordial prelungit peste 30 minute
*22 Anticoagularea orala in tratamentul B.orar fix, deoarece apare n a doua jumtate a
trombembolismului pulmonar se realizeaza nopii
cu:
C.raportul incidenei brbai/femei este de 5:1
A.Acenocumarol D.supradenivelare tranzitorie de segment ST pe
B.Fondaparina ECG
C.Clopidogrel E.subdenivelare tranzitorie de segment ST pe
D.Nadroparina ECG

E.Aspirina (pag. 113)

4Patogeneza sindromului X coronarian
(pag. 99) cuprinde urmtoarele mecanisme:
Pag. 16 din 146
A.hiperhomocisteinemia
B.insulinorezistena
*23 Anticoagularea parenterala in tratamentul
trombembolismului pulmonar se realizeaza C.disfuncia endotelial
cu: D.deficitul de estrogeni
A.Acenocumarol E.ischemia microvascular
B.Aspirina (pag. 111)
C.Dabigatran 5Contraindicaii absolute ale fibrinolizei n
D.Rivaroxaban STEMI sunt:
E.Nadroparina A.AVC ischemic n ultimele 6 luni
(pag. 99) B.puncii n zone necompresibile n ultimele 24 ore
C.hipertensiune arterial refractar
Tema nr. 7
Boala coronariana D.resuscitare cardiac prelungit
Bibliografie asociata temei: E.sngerare gastrointestibnal n ultima lun
Compendiu vol I 105-148 (pag. 127)
1Riscul intermediar de mortalitate n boala 6Contraindicaii relative ale fibrinolizei n
coronarian stabil este stabilit de : STEMI sunt:
A.fracie de ejecie a VS 35-49% A.tratament anticoagulant oral
B.defecte mici sau absente de perfuzie la B.ulcer peptic activ
scintigrafia miocardic de stres C.afeciuni hepatice severe
C.test de efort ECG pozitiv cu criterii de severitate D.accidente ischemice tranzitorii n ultimele 6 luni
D.dilatare ventricular important E.sngerare gastrointestinal n ultima lun
(pag. 127) E.tahicardie ventricular cu deteriorare
hemodinamic
7Incidena hemoragiilor intracraniene majore
postfibrinoliz este maxim: (pag. 133)
A.la vrstnici 12Ruptura peretelui liber ventricular,
B.la femei complicaie mecanic a unui STEMI se
caracterizeaz prin:
C.la brbai
A.hemopericard
D.la hipertensivi
B.tamponad cardiac
E.dup 72 de ore de la trombofibrinoliz
C.colaps cardiovascular cu disociaie
(pag. 127) electromecanic
8Administrarea inhibitorilor de D.fibrilaie atrial
glicoprotein IIa/IIIb la pacientul cu STEMI i E.edem pulmonar
angioplastie primar este indicat n caz de:
(pag. 132)
A.tromb masiv intracoronarian
13Tratamentul anticoagulant oral la un pacient
B.stenoz sever intracoronarian
cu STEMI este recomandat n caz de:
C.flux coronarian lent
A.fibrilaie atrial
D.stenoz semnificativ a trunchiului arterei
coronare stngi B.tahicardie ventricular recurent
E.infarct miocardic cu oc cardiogen C.fibrilaie ventricular
D.proteze mecanice valvulare
(pag. 129)
Pag. 17 din 146 E.tromboz intraventricular
(pag. 128)
9Anevrismul de VS consecutiv unui STEMI 14Infarctele miocardice non-
anterior se poate complica cu: aterosclerotice au ca etiologie:
A.aritmii A.spasmul coronarian
B.tromboz intraventricular B.vasculitele coronariene
C.agravarea unei insuficiene cardiace C.disecia de aort
preexistente D.emboliile coronariene
D.reinfarctizare E.consumul de cocain
E.pericardit epistenocardic (pag. 137)
(pag. 133) 15Creterea consumului miocardic de oxigen
10Pericardita acut ce complic un STEMI se poate precipita un sindrom coronarian acut
caracterizeaz prin: prin:
A.sindrom febril A.febr
B.frectur pericardic B.tahiaritmii
C.durere toracic cu caracter de junghi C.embolie pulmonar
D.cedeaz la tratamentul cu aspirin D.tireotoxicoz
E.cedeaz la tratamentul cu corticoizi E.anemie
(pag. 133) (pag. 137)

11Implantarea unui defibrilator cardiac pentru 16Clasificarea Topol definete riscul crescut
prevcenia aritmiilor maligne ventriculare post n cazul unui SCA, n condiiile apariiei
STEMI are indicaie la pacienii cu: urmtoarelor condiii clinice:
A.disfuncie diastolic sever A.edem pulmonar acut
B.disfuncie sistolic sever B.vrsta sub 70 ani
C.fibrilaie atrial cu deteriorare hemodinamic C.BCRS nou aprut
D.fibrilaie ventricular D.unde Q patologice
E.tahicardii ventriculare maligne
(pag. 142) (pag. 112)
17Nitraii ca medicaie *22 Limitarea marcat a activitii fizice, cu
antiischemic acioneaz prin urmtoarele prag de efort de maxim 5 Metz, corespunde
mecanisme: conform clasificrii canadiene din angina
A.reduc presarcina pectoral stabil, clasei:

B.reduc contractilitatea miocardic A.I

C.scad consumul miocardic de oxigen B.II

D.reduc frecvena cardiac C.III

E.cresc aportul miocardic n oxigen prin D.IV

vasodilataie coronarian E.V
(pag. 143) (pag. 107)
18Riscul intermediar de stratificare a riscului *23 Edemul pulmonar acut cardiogen asociat
unui pacient cu SCA presupune: unui STEMI corespunde conform clasificrii
A.istoric de tromboembolism pulmonar Kilip, clasei:

B.istoric de infarct miocardic A.I

C.istoric de accident vascular cerebral B.II

D.istoric boal arterial periferic C.III

E.istoric de reumatism articular acut D.IV

(pag. 142) E.V

Pag. 18 din 146 (pag. 121)
*24 Prezena undei Q de necroz n derivaiile
DII, DIII, aVF semnific infarct miocardic:
19Care dintre urmtoarele medicamente
inhib receptorii de A.lateral
glicoprotein plachetar IIb/IIIa: B.latero-posterior
A.ticagrelor C.infero-lateral
B.prasugrel D.inferior
C.rivaroxaban E.infero-posterior
D.tirofiban (pag. 122)
E.abciximab
*25 Intervalul de timp necesar pentru
(pag. 144) atingerea nivelului maxim seric al troponinei I
este de :
20Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, ca
medicaie antiplachetar n SCA, fac parte: A.2-4 ore
A.apixaban B.4-6 ore
B.rivaroxaban C.6-12 ore
C.ticagrelor D.12-20 ore
D.clopidogrel E.24 ore
E.prasugrel (pag. 124)
(pag. 144) *26 Care dintre urmtoare nu
reprezint contraindicaie de fibrinoliz n
*21 Testul standard de diagnostic al ischemiei
STEMI:
microvasculare din angina microvasculare
este: A.endocardit infecioas
A.ecocardiografia de stres B.resuscitare cardiac prelungit
B.testul ECG de effort C.infarct miocardic cu oc cardiogen
C.scintigrafia de perfuzie de effort D.infarct miocardic asociat diseciei de aort
D.determinarea rezervei de flux coronarian prin E.pacient sub tratament anticoagulant oral
metode invazive (pag. 127)
E.calcularea scorului de calciu
*27 Beneficiul maxim al angioplastiei *32 Nivelul terapeutic int al LDL colesterol la
coronariene primare postinfarct miocardic un pacient cu infarct miocardic constituit
este n primele: este:
A.2 ore A.130 mg/dl
B.6 ore B.110 mg/dl
C.12 ore C.100 mg/dl
D.24 ore D.90 mg/dl
E.48 ore E.70 mg/dl
(pag. 126) (pag. 147)
*28 Ruptura peretelui infarctat reprezentnd o *33 Angina de novo sau angina pectoral cu
complicaie mecanic a STEMI apare cel mai debut recent, presupune c are o vechime de:
frecvent: A.maxim 2 zile
A.dup 24 ore B.maxim 7 zile
B.dup 48 ore C.maxim 14 zile
C.dup 3-5 zile D.maxim 21zile
D.dup 7 zile E.maxim 30 zile
E.dup 14 zile
(pag. 137)
(pag. 132) *34 Anevrismul de VS apare cel mai frecvent
Pag. 19 din 146 consecutiv unui infarct miocardic:
A.inferior
*29 Extrasistolele ventriculare nesistematizate B.lateral
aprute n contextul unui STEMI presupun:
C.anterior
A.creterea dozelor de betablocant
D.septal profund
B.tratament cu amiodaron
E.de ventricul drept
C.tratament cu xilin
(pag. 133)
D.tratament cu calciu blocante
nondihidropiridinice *35 Care dintre urmtoarele clase de
medicamente sunt de evitat n infarctul
E.nu necesit tratament specific miocardic al VD:
(pag. 133) A.betablocantele
*30 Blocul atrioventricular gradul I aprut n B.statinele
contextul unui STEMI impune:
C.heparina nefracionat
A.cardiostimulare temporar de siguran
D.vasodilatatoarele
B.cardiostimulare permanent dac intervalul PR
E.inhibitorii de receptori P2Y12
este peste 320 msecunde
C.tratament cu atropin i.v. (pag. 132)

D.tratament cu isoproterenol i.v. *36 Cardiostimularea permanent la un

pacient cu STEMI are indicaie n cazul:
E.nu necesit tratament
A.bloc A-V grd I cu bloc fascicular anterosuperior
(pag. 133)
B.bloc A-V grd I cu bloc fascicular posteroinferior
*31 Cea mai frecvent complicaie de ritm
supraventricular a unui STEMI este: C.bloc A-V tip II Wenchebach
D.bloc A-V grd II asociat cu bloc complet de
A.tahicardia atrial multifocal
ramur
B.tahicardia atrial automat
E.BCRD asociat cu bloc fascicular anterosuperior
C.fibrilaia atrial
(pag. 133)
D.flutterul atrial
*37 Care medicament antiaritmic este
E.aritmia extrasistolic atrial
recomandat la un pacient cu STEMI i
(pag. 133)
disfuncie sever VS pentru profilaxia B.Furnizeaza cel mai mare numar de retete si
tulburrilor maligne de ritm ventriculare: medicamente prescrise
A.mexiletina C.Este atat o boala cat si un factor de risc major
pentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renale
B.fenitoina
D.Rata de control a tensiunii arteriale depaseste
C.propafenona
jumatate din numarul pacientilor hipertensivi
D.disopiramida
E.Reprezinta cel mai frecvent motiv de consultatie
E.amiodarona medicala ambulatorie
(pag. 132) (pag. 149)
*38 Apariia ocului cardiogen asociat unui 2Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
STEMI presupune afectarea a cel puin: la HTA maligna sunt adevarate?
A.10% din VS A.Se caracterizeaza prin valori tensionale foarte
B.20% din VS mult crescute si refractare
B.Prezinta manifestari severe ale organelor tinta
C.30% din VS
afectate
D.40% din VS
C.Are un prognostic bun
E.infarct miocardic de VD asociat
D.Pacientii au valori crescute ale TA doar in
(pag. 120) contextul consultatiei medicale
Pag. 20 din 146 E.Ca explicatie este invocata anxietatea excesiva
la contactul cu medicul.
*39 Prevenia secundar presupune (pag. 150-151)
reducerea grsimilor din aportul caloric total 3Care din urmatorii factori influenteaza
la maxim: debitul cardiac si implicit valorile tensionale?
A.10% A.Frecventa cardiaca
B.20% B.Vascozitatea
C.30% C.Contractilitatea miocardica
D.40% D.Sistemul nervos autonom
E.50% E.Presarcina
(pag. 131) (pag. 151)
*40 Termenul de fibrilaie 4HTA de cauza renoparenchimatoasa se
ventricular tardiv presupune apariia intalneste in:
acesteia dup un interval de timp de la
A.Nefropatia diabetica
debutul STEMI de minim:
B.Displazia fibromusculara a arterei renale
A.6 ore
C.Rinichiul polichistic
B.12 ore
D.Uropatia obstructiva
C.24 ore
E.Stenoza aterosclerotica a arterei renale
D.48 ore
(pag. 153)
E.7 zile
(pag. 133) 5Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la HTA din feocromocitom sunt adevarate?
Tema nr. 8 A.Cauza HTA este excesul de hormoni
Hipertensiunea arteriala mineralocorticoizi
Bibliografie asociata temei: B.Cauza este o tumora localizata in
Compendiu vol I 149-172 medulosuprarenala (celulele cromafine)
C.Localizarea poate fi si extra-adrenala -
1Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
paraganglioame
la HTA sunt adevarate?
D.Sunt secretate in exces catecolamine
A.Este o afectiune cronica rar intalnita in Europa
si Statele Unite E.Hiperaldosteronismul aparut determina
hipopotasemie
(pag. 153-154)
6In care dintre urmatoarele situatii apare HTA C.Accident vascular cerebral
sistolica izolata? D.Proteinurie < 300 mg/24 ore
A.Fistula arteriovenoasa E.Retinopatie
B.Stenoza aortica valvulara (pag. 160)
C.Rigiditatea aortei crescuta
11Principalele masuri de tratament
D.Boala Paget nonfarmacologic in HTA se refera la:
E.Tireotoxicoza A.Evitarea activitatii fizice
(pag. 154) B.Abandonarea fumatului
7Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare C.Scaderea aportului de Na
la HTA din sindromul Cushing sunt D.Alimentatie hiperlipemianta
adevarate?
E.Consum excesiv de alcool
A.Substratul poate fi un adenom hipofizar
secretant de ACTH (pag. 163)
B.HTA este determinata de productia in exces a 12Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
cortisolului HTA la varstnici sunt adevarate?
C.Apare un sindrom hiperkinetic A.Caracteristica hemodinamica este HTA sistolica
D.Patogeneza implica retentia hidrosalina, si cresterea presiunii pulsului
hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea B.Riscul hipotensiunii ortostatice este redus
activitatii SNS
C.Diuretticele tiazidice si blocantii de calciu
E.Se asociaza in timp afectarea functiei renale constituie primele optiuni
prin nefrolitiaza, nefrocalcinoza.
D.Nu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA la
(pag. 154) varstnici
Pag. 21 din 146
E.Riscul interferentelor medicamentoase este
ridicat
8Ecocardiografia aduce urmatoarele informatii (pag. 167)
la pacientul hipertensiv: 13Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
A.Evalueaza si cuantifica masa ventriculara hipertensivii diabetici sunt adevarate?
stanga crescuta A.Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC,
B.Evalueaza fractia de ejectie ventriculara stanga sartanii si inhibitorii reninei
C.Evalueaza dimensiunea si volumul atriului stang B.Clasele de antihipertensive preferate sunt
betablocantele si diureticele tiazidice
D.Permite calcularea indicilor Sokolow-Lyon si
Cornell C.Asocierea HTA cu diabetul zaharat creste mult
riscul complicatiilor
E.Semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice
D.In prezenta insuficientei renale se impune
(pag. 157) asocierea terapiei diuretice
9Prezenta afectarii subclinice de organ se E.Tratarea HTA aduce mari beneficii de protectie
evidentiaza prin urmatorii parametri: asupra consecintelor cardiovasculare, renale si
A.Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12 retiniene ale DZ
m/sec (pag. 167)
B.Hipertrofia ventriculara stanga 14Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
C.Scaderea clearance-ului creatininei < 60 mg/dl HTA la coronarieni sunt adevarate?
D.Microalbuminurie pana la 300 mg/24 ore A.In vederea preventiei primare a bolii
E.Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm coronariene, obiectivul de atins este de 140/90
mm Hg, cu oricare din clasele antihipertensive
(pag. 159) B.Medicatia de prima linie recomandata pentru
10Afectarea clinica a organelor tinta in HTA se pacientii coronarieni se refera la beta-blocante si
refera la IEC sau sartani.
A.Boala arteriala periferica C.In cazul insuficientei cardiace de origine
ischemica, se recomanda in prezent reducerea
B.Infarct miocardic, angina pectorala, insuficienta TA sub 120/80 mm Hg.
cardiaca
D.Dihidropiridinele cu actiune rapida (nifedipina) B.TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica < 90
sunt recomandate in acest context clinic mmHg
E.HTA este un factor de risc independent pentru C.Se datoreaza in principal cresterii rezistentei
aparitia bolii coronariene periferice
(pag. 167-168) D.Se datoreaza unei hiperactivitati simpatice
15Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare E.Se datoreaza cresterii elasticitatii arteriale
la hipertensiunea asociata cu afectare renala (pag. 150)
sunt adevarate?
*19 Care din urmatoarele caracteristici
A.HTA este factor de risc pentru progresia bolilor apartine HTA mascate?
renale
A.Valorile normale se constata la consultatii (<
B.Valorile tensionale maxime acceptate de
140/90 mm Hg)
ghiduri pentru pacientii cu boli renale sunt 130/80
mm Hg. B.Valorile crescute apar doar in contextul
C.Valorile tensionale maxime acceptate de consultatiei medicale
ghiduri pentru pacientii cu boli renale sunt 140/90 C.Se datoreaza anxietatii excesive la contactul cu
mm Hg medicul
D.Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi D.Este mai frecvent intalnita la varstnici
cu nefropatie si cu proteinurie este reprezentata E.Apar manifestari severe ale organelor tinta
de IEC si sartani
(pag. 150-151)
E.Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi
cu nefropatie este reprezentata de Methyldopa *20 Care dintre urmatorii factori influenteaza
(pag. 168) rezistenta vasculara periferica si implicit TA
sistemica?
*16 HTA se considera in mod uzual atunci cand
A.Contractilitatea miocardica
valorile TA sunt:
B.Competenta valvelor cardiace
A. .> 115/75 mm Hg
C.Vascozitatea
B.> 140/90 mm Hg
D.Frecventa cardiaca
C.> 120/80 mm Hg
E.Presarcina
D.< 140/90 mm Hg
(pag. 151)
E.> 130/80 mm Hg
*21 Care din urmatoarele mecanisme se refera
(pag. 149) la predispozitia genetica in etiopatogeneza
Pag. 22 din 146 HTA primare?
A.Sistemul renina angiotensina - aldosteron
*17 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la B.Anomalia monogenica a canalelor de sodiu din
HTA ca factor de risc este adevarata? rinichi (sindromul Liddle)
A.Valoarea diastolica prea scazuta nu reprezinta C.Sistemul nervos simpatic
un risc suplimentar
D.Sistemul nervos parasimpatic
B.Valoarea sistolica este considerata mai putin
E.Sistemul vascular prin disfunctia endoteliala si
importanta decat cea diastolica
remodelarea vasculara
C.Predictia TA medii pare a fi in relatie cu AVC
(pag. 151-152)
D.Presiunea pulsului la varstnici nu este un factor
de prognostic semnificativ *22 Care din urmatoarele afectiuni determina
HTA renovasculara?
E.Exista o corelatie mai puternica intre TA
periferica si riscul CV la persoanele de varsta A.Glomerulonefrita
medie B.Rinichiul polichistic
(pag. 150) C.Nefropatia diabetica
*18 Care dintre urmatoarele afirmatii D.Stenoza uni sau bilaterala a arterei renale
referitoare la HTA sistolica a varstnicului este
E.Pielonefrita
adevarata?
(pag. 153)
A.TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica > 90
mmHg *23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA din coarctatia de aorta este adevarata?
A.HTA este masurata doar la nivelul membrelor D.TA sistolica 160-179 si/sau TA diastolica 100-
inferioare 109 mm Hg
B.HTA este masurata doar la nivelul membrelor E.TA sistolica < 120 si/sau TA diastolica < 80 mm
superioare Hg
C.Cauza este excesul de hormoni (pag. 158)
mineralocorticoizi
*28 Asocierea HTA de gradul 1 cu 1-2 factori
D.Cauza este o tumora localizata in de risc incadreaza pacientul hipertensiv in
medulosuprarenala clasa de risc:
E.Se poate asocia cu carcinom medular tiroidian, A.Risc obisnuit
neurofibromatoza
B.Risc aditional scazut
(pag. 153)
C.Risc aditional moderat
*24 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
D.Risc aditional inalt
HTA din hiperparatiroidism sunt adevarate?
E.Risc aditional foarte inalt
A.HTA este determinata de productia in exces a
cortisolului (pag. 159)
B.Este determinata de adenomul paratiroidian *29 Care din urmatorii parametri se refera la
hipersecretant si hipercalcemie afectarea clinica a organelor tinta?
C.Substratul poate fi un adenom hipofizar A.Microalbuminuria < 300 mg/24 ore
secretant de ACTH
B.Hipertrofia ventriculara stanga
D.Se datoreaza hiperaldosteronismului
C.Grosimea peretelui carotidian > 0,9 mm
E.Se asociaza cu hipopotasemie
D.Velocitatea undei de puls carotido-femural > 12
(pag. 154) m/sec
*25 Simptomul care pledeaza pentru afectarea E.Retinopatia
creierului in HTA este reprezentat de:
(pag. 159-160)
A.Palpitatii
*30 Care din urmatoarele substante
B.Nicturie antihipertensive este inhibitor central
C.Dispnee de effort adrenergic?
D.Episoade de ischemie cerebrala tranzitorie A.Prazosin
E.Sete B.Doxazosin
(pag. 155) C.Clonidina
Pag. 23 din 146 D.Labetalol
E.Carvedilol
*26 Care din urmatoarele explorari de (pag. 166)
laborator este o explorare de rutina la Tema nr. 9
pacientul cu HTA?
Insuficienta cardiaca
A.Catecolaminele serice si/sau urinare
Bibliografie asociata temei:
B.Cortizolul Compendiu vol I 173-194
C.Aldosteronul
*1 Cel mai folosit diuretic in tratamentul
D.Renina serica edemului pulmonar acut cardiogen este:
E.Creatinina serica A.hidroclorotiazida.
(pag. 156-157) B.spironolactona.
*27 Care din urmatoarele valori tensionale C.torasemidul.
caracterizeaza TA normal inalta? D.metolazona.
A.TA sistolica 120-129 si/sau TA diastolica 80-84 E.furosemidul.
mmHg
(pag. 190)
B.TA sistolica 130-139 si/sau TA diastolica 85-89
mmHg *2 Urmatoarea situatie poate produce sau
C.TA sistolica 140-159 si/sau TA diastolica 90-99 precipita o insuficienta cardiaca acuta prin
mmHg debit cardiac crescut:
A.embolia pulmonara. C.cresterea peptidului natriuretic de tip B (BNP)
B.tamponada. peste 100 pg/ml.
D.prezenta de modificari infiltrative perihilar in
C.tireotoxicoza.
aripi de fluture pe radiografia cord-pulmon.
D.disfunctia renala.
E.necesitatea spitalizarii.
E.supraincarcarea volemica.
(pag. 186)
(pag. 187)
7Cauze si factori precipitanti ai insuficientei
*3 Cea mai frecventa cauza a socului cardiace acute sunt:
cardiogen este:
A.anemia.
A.miocardita acuta.
B.lipsa aderentei la tratament.
B.embolia pulmonara.
C.leziuni cerebrovasculare.
C.disectia de aorta.
D.neoplazii.
D.infarctul miocardic acut.
E.disfunctia hepatica.
E.aritmia acuta.
(pag. 187)
(pag. 189)
8Complicatii care pot sa apara in evolutia
*4 In edemul pulmonar acut cardiogen digitala socului cardiogen sunt:
se administreaza pentru:
A.hemoragie digestiva prin ulcer de stres.
A.efectul inotrop pozitiv.
B.accidente vasculare trombotice sau
B.cresterea diurezei prin ameliorarea perfuziei hemoragice.
renale.
C.insuficienta hepatica.
C.controlul frecventei cardiace la pacientul cu
D.embolia pulmonara.
fibrilatie atriala.
D.efectul vasodilatator. E.alcaloza respiratorie.

E.efect anti-ischemic prin ameliorarea perfuziei (pag. 189)

miocardice. 9Urmatoarele afirmatii despre tratamentul
inotrop pozitiv si vasopresor in socul
(pag. 191) cardiogen sunt adevarate:
Pag. 24 din 146
A.noradrenalina este medicamentul de prima
intentie.
*5 La pacientul cu insuficienta cardiaca acuta
B.dobutamina se administreaza in doze incepand
masurarea presiunii blocate in artera
cu 2-3 micrograme/kg/min.
pulmonara cu ajutorul cateterului Swan-
Ganz: C.digoxinul administrat intravenos are un efect
rapid de ameliorare a simptomelor, dar nu scade
A.este intotdeauna necesara.
mortalitatea.
B.poate distinge intre mecanismul cardiogen si D.dopamina in doze mari poate produce
non- cardiogen la pacientii cu boli complexe tahiaritmii.
concomitente.
E.milrinona are efect inotrop pozitiv si
C.demonstreaza originea cardiogena a edemului vasoconstrictor, crescand debitul cardiac si
pulmonar daca presiunea este mai mica de 25 tensiunea arteriala.
mmHg.
(pag. 192-193)
D.creste debitul cardiac in caz de insuficienta
cardiaca dreapta. 10Socul cardiogen tipic se caracterizeaza prin:
E.demonstreaza etiologia tromboembolica a A.anurie sau oligurie.
insuficientei cardiace.
B.index cardiac intre 2-3 l/min/m2.
(pag. 190)
C.tensiune arteriala sistolica mai mica de 90
6Cele trei elemente care definesc insuficienta mmHg.
cardiaca acuta sunt: D.raluri crepitante fine si subcrepitante care apar
A.prezenta de simptome si semne de insuficienta initial la bazele pulmonare si se extind spre
cardiaca. varfuri.
B.debutul rapid. E.tensiune arteriala in general crescuta prin
suprastimulare simpatica.
(pag. 189) *15 Urmatoarele semne/ simptome sunt
prezente la pacientul cu insuficienta cardiaca
*11 Urmatorii factori au efect precipitant
cu exceptia:
(agravant) al simptomelor in insuficienta
cardiaca, cu exceptia: A.dispnee de decubit
A.medicatie inotrop negativa (verapamil) B.edeme gambiere
B.beta-blocante C.pleurezie (hidrotorax) unilaterala
C.tromboembolismul pulmonar D.pleurezie (hemotorax) bilaterala
D.infectii E.hepatomegalie sensibila
E.tireotoxicoza (pag. -)
(pag. -) *16 Urmatoarele masuri nonfarmacologice
sunt recomandate la pacientul cu insuficienta
*12 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta
cardiaca (IC) cu exceptia:
cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia:
A.reducerea consumului de sare la 10g/zi
A.pacientii in clasa I NYHA au limitare moderata
capacitatii de effort B.oprire consum de alcool
B.pacientii in clasa III NYHA au limitare severa a C.vaccinare antipneumococica
capacitatii de effort D.antrenament fizic
C.pacientii in clasa IV NYHA au simptome in E.mentinerea greutatii coporeala in stadiile
repaus avansate de IC
D.in stadiul B pacientii au modificari structurale (pag. -)
cardiace *17 Urmatoarele clase de medicatie au efecte
E.in stadiul C au simptome de IC benefice in insuficienta cardiaca cu FE
scazuta, cu exceptia:
(pag. -)
Pag. 25 din 146 A.inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA)
*13 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta B.B- blocante
cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia : C.diuretice antialdosteronice
A.pacientii cu IC cu FE pastrata au dilatare D.hidralazina isosorbid dinitrat
ventriculara stanga E.calciu blocante nondihidropiridinice
B.FE a ventriculului stang scazuta inseamna
(pag. -)
FE 40%
C.pacientii in stadiul A de IC au factori de risc *18 Care afirmatie referitoare la terapia
pentru IC dar fara modificari structurale cardiace insuficientei cardiace cu FE scazuta este
corecta:
D.pacientii in stadiul C au semne si simptome de
IC A.blocantii receptorilor de angiotensina II (BRA)
cresc mortalitatea
E.pacientii in std D au boala avansata si simptome
severe in ciuda terapiei maximale B.nu se administreaza asociat blocanti de
receptori de angiotensina II (BRA) si inhibitori ai
(pag. -)
enzimei de conversie a angiotensinei I (IECA)
*14 Urmatoarele date despre insuficienta C.IECA nu se asociaza cu diuretice
cardiaca (IC) sunt adevarate cu exceptia: antialdosteronice
A.in IC are loc o redistributie a debitului cardiac D.hidralazina-isosorbidul dinitrat nu se poate
sub efectul eliberarii de catecolamine administra in locul IECA sau BRA
B.exista vasoconstrictie preferentiala la nivelul E.ivabradina se poate administra in locul b-
cordului si creierului blocantului
C.in IC se produce activarea sistemului renina (pag. -)
angiotensina aldosteron
*19 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate
D.in IC creste sinteza de substante despre insuficienta cardiaca (IC) cu FE
vasodilatatoare scazuta, cu exceptia:
E.in IC creste sinteza de TNF alfa A.B- blocantele scad mortalitatea
(pag. -)
B.inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) scad mortalitatea
C.direticele antialdosteronice scad mortalitatea
D.cardiodefibrilatorul implantabil (ICD) se
foloseste numai la pacientii cu stop cardiac
resuscitat
E.efectul diureticelor pe mortalitate nu a fost
studiat riguros
(pag. -)
*20 Referitor la insuficienta cardiaca, ce
afirmatie nu este corecta?
A.inlocuirea valvulara se recomanda la pacientul
cu IC inainte ca FE sa scada sub 30%
B.terapia de resincronizare se foloseste la
pacientii cu QRS > 120 ms, bloc complet de
ramura stanga si FE 35%
C.terapia de resincronizare se foloseste la
pacientii cu QRS cu durata normala
D.resincronizare se poate folosi la pacientii cu bloc
complet de ramura dreapta
E.pacientii pot avea beneficiu dupa
revascularizarea miocardica
(pag. -)
Pag. 26 din 146
21Care dintre urmatoarele semne sunt
regasite la pacientul cu insuficienta cardiaca
(IC)
A.Hepatomegale sensibila
B.Splenomegalie
C.Ascita
D.Pleurezie unilaterala (hidrotorax)
E.Zg de galop protodiastolic
(pag. -)
22Selectati din mecanismele de mai jos pe cele
care contribuie la mentinerea debitul cardiac
in insuficienta cardiaca (IC)
A.activarea sistemului nervos simpatic
B.tahicardia
C.dilatarea ventriculara
D.cresterea eliberarii de aldosteron
E.activarea fibroblastilor la nivelul miocardului
(pag. -)
23Care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
A.valoarea NT pro BNP > 300 pg/ml sustine
diagnosticul de insuficienta cardiaca (IC)
B.valori ale BNP intre 35-100 pg/ml pot sustine
diagnosticul de IC la pacientul cu debut progresiv
al simptomelor
C.valori ale BNP intre 100- 300 pg/ml infirma IC
D.toti pacientii cu IC au disfunctie sistolica (
FE<40%)
E.peptidele natriuretice sunt utile pentru
monitorizarea pacientului cu IC
(pag. -)
24In insuficienta cardiaca (IC) sunt regasite
urmatoarele modificari:
A.valori crescute ale petidelor natriuretice
B.pe EKG- pot fi prezente tulburari de conducere
intraventriculare
C.redistributie vasculara in campurile superioare
D.linii Kerley
E.infiltrate alveolare apicale
(pag. -)
25Pentru diagnosticul de insuficienta cardiaca
(IC) este nevoie de :
A.prezenta semnelor si simptomelor de IC
B.valori TA crescute
C.sufluri cardiace
D.zg de galop protodiastolic
E.evaluarea debitului cardiac si a presiunilor de
umplere prin cateterism cardiac
(pag. -)
26Care dintre afirmatiile despre inhibitorii
enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
sunt adevarate in insuficienta cardiaca (IC)?
A.scad mortalitatea
B.cresc spitalizarile
C.sunt recomandate la pacientul cu FE 40%
D.pot produce tuse seaca
E.sunt contraindicate la cei cu hiperK
(pag. -)
27Inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei I (IECA) in insuficienta cardiaca
nu se administreaza la cei cu :
A.angioedem
B.stenoza unilaterala de artera renala
C.diabet zaharat si insuficienta renala
D.stenoza bilaterala de artera renala
E.la valori ale creatinina intre 2- 2,5 mg/dl
(pag. -)
28Beta blocantele in insuficienta cardiaca (IC)-
afirmatii corecte
A.nu se adminstreaza la pacientii cu FE 40% C.Amiloidoza
B.un episod de decompensare a IC necesita D.Hemocromatoza
reducerea temporara a dozei E.Dermato/polimiozita
C.nu se administreaza in astmul bronsic
(pag. 195)
D.se pot administra cu prudenta la pacientii cu
BAV( bloc atrioventricular) grd 1 3Care din urmatoarele boli neuromusculare
pot cauza cardiomiopatie dilatativa?
E.pot produce hipotensiune
A.LES
(pag. -)
B.Distrofia Duchenne
29Diureticele in insuficienta cardiaca (IC)
C.PAN
A.diureticele antialdosteronice reduc mortalitatea
D.Ataxia Friedreich
B.diureticele antialdosteronice se administreaza la
E.Distrofia miotonica
K> 5,5 mmol/l
C.spironolactona se administreaza indiferent de (pag. 195-196)
valoarea creatininei 4Explorarile radioizotopice care se pot efectua
D.spironolactona se administreaza indiferent de pacientilor cu cardiomiopatie dilatativa sunt:
valoarea creatininei A.Scintigrafia de perfuzie miocardica
E.nu se pot folosi diuretice tiazidice B.Ventriculografia radionucleara
(pag. -) C.Scintigrama de captare miocardica
30In insuficienta cardiaca (IC) urmatoarele D.Rezonanta magnetica
afirmatii despre digoxin sunt adevarate:
E.Ecocardiografia
A.reduce spitalizarile in IC
(pag. 198)
B.se recomanda pentru controlul frecventei
cardiace in fibrilatia atriala 5Masurile nefarmacologice de tratatment in
cardiomiopatia dilatativa includ:
C.nu se administreaza la pacientul in ritm sinusal
A.Terapia vasodilatatoare
D.se poate administra in boala de nod sinusal
B.Restrangerea activitatii fizice
E.poate da efecte adverse neurologice
C.Dieta hipersodata
(pag. -)
Pag. 27 din 146 D.Incurajarea consumului de alcool
E.Controlul greutatii corporale
Tema nr. 10 (pag. 199)
Cardiomiopatiile 6Trasaturile dominante ale cardiomiopatiei
hipertrofice sunt:
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 195-207 A.Dezorganizarea miocitelor
B.Prezenta obstructiei tractului de ejectie VS
1Criteriile de diagnostic al cardiomiopatiei
dilatative sunt: C.Asociereea cu moartea subita cardiaca
A.Fractia de ejectie VS < 45 % D.Hipertrofia exagerata
B.Fractia de ejectie VS > 45 % E.Aparitia familiala
C.Fractia de scurtare VS > 25 % (pag. 199)
D.Fractia de scurtare VS < 25 % 7Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
E.Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 de la etiologia cardiomiopatiei hipertrofice sunt
suprafata corporala adevarate?
(pag. 195) A.Este o boala genetica transmisa autosomal-
recesiv
2Care din urmatoarele boli infiltrative
B.Este produsa prin mutatia genelor care codifica
miocardice sunt cauze de cardiomiopatie
diferite componente ale aparatului contractil
dilatativa?
C.Etiologia genetica are drept consecinta
A.Sarcoidoza
agregarea familiala
B.Sclerodermia D.Diagnosticul genetic este posibil, dar dificil
E.Exista boli care mimeaza CMH numite
fenocopii
(pag. 200)
8Care din urmatoarele afirmatii refritoare la
disfunctia diastolica din cardiomiopatia
hipertrofica sunt adevarate?
A.Se datoreaza cresterii rigiditatii intrinseci a
fibrelor miocardice si rigiditatii prin hipertrofie
B.Complianta ventriculara este crescuta
C.Relaxarea izovolumica este de regula scurtata
D.Umplerea ventriculara este prelungita
E.Umplerea ventriculara necesita presiuni mai
mari
A.> 2,7 cm/m2 suprafata corporala
B.< 2,7 cm/m2 suprafata corporala
C.< 2,7 mm/m2 suprafata corporala
D.> 2,7 mm/m2 suprafata corporala
E.> 45 mm/m2 suprafata corporala
(pag. 195)
*13 Care dintre urmatoarele afectiuni
determina fenocopii care mimeaza
cardiomiopatia hipertrofica?
A.Mutatiile genei lantului greu al beta-miozinei
B.Deficitul genetic de alfa-galactozidaza A
C.Mutatiile genei proteinei C reglatoare a miozinei

(pag. 200) D.Mutatiile genei troponinei T

E.Mutatiile genei proteinelor implicate in circulatia
9Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauze
calciului
miocardice noninfiltrative de cardiomiopatie
restrictiva? (pag. 200)
A.Boala Gaucher *14 Care din urmatorii factori duce la
B.Sclerodermia ischemia miocardica din cardiomiopatia
hipertrofica?
C.Cardiomiopatia diabetica
A.Ingustarea lumenului artrerelor coronare
D.Amiloidoza epicardice
E.Sarcoidoza B.Ingustarea lumenului artrerelor coronare
(pag. 204) intramiocardice
C.Scaderea masei miocardice
10Care dintre urmatoarele afectiuni sunt
cauze miocardice infiltrative de D.Cresterea patului capilar
cardiomiopatie restrictiva? E.Scaderea necesarului de oxigen
A.Boala Hurler (pag. 200)
B.Amiloidoza
*15 Diagnosticul diferential al suflului sistolic
C.Cardiomiopatia diabetica din cardiomiopatia hipertrofica se face cu:
D.Boala Gaucher A.Suflul din stenoza aortica
E.Sclerodermia B.Suflul din insuficienta aortica
(pag. 204) C.Suflul din insuficienta pulmonara
Pag. 28 din 146
D.Suflul din stenoza tricuspidiana
E.Suflul din stenoza mitrala
*11 Unul din criteriile de diagnostic al
cardiomiopatiei dilatative este reprezentat de (pag. 202)
fractia de ejectie a VS: *16 O forma primara de cardiomiopatie
restrictiva apare in:
A.> 50%
A.Boli de depozitare
B.< 50%
B.Boli infiltrative
C.< 25%
C.Fibroza endomiocardica
D.> 25%
D.Boala post-iradiere
E.< 45%
E.Metastaze miocardice
(pag. 195)
(pag. 204)
*12 Care dintre urmatoarele valori ale
diametrului telediastolic al VS este acceptat *17 O cauza endomiocardica obliterativa de
ca si criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatie restrictiva este:
cardiomiopatia dilatativa? A.Carcinoidul cardiac
B.Iradierea mediastinala *2 Lidocaina este un antiaritmic:
C.Toxicitatea data de antracicline A.de clasa IA in clasificarea Vaughan-Williams.
D.Metastaze miocardice B.blocant al canalelor de potasiu.
E.Sindromul hipereozinofilic C.din aceeasi clasa cu Sotalolul.
(pag. 204) D.care prelungeste repolarizarea.
*18 Care din urmatoarele afectiuni este o E.care deprima faza 0 in fibrele anormale.
tezaurismoza ce determina cardiomiopatie (pag. 209)
restrictiva?
*3 Propafenona este un antiaritmic:
A.Boala Hurler
A.simpaticolitic.
B.Boala Gaucher
B.cu mecanism similar Amiodaronei.
C.Boala Hunter
C.din clasa IB in clasificarea Vaughan-Williams.
D.Pseudoxanthoma elasticum
D.care prelungeste marcat repolarizarea.
E.Sarcoidoza
E.blocant al canalelor de calciu.
(pag. 204)
(pag. 209)
*19 Care din urmatoarele afectiuni este o
tezaurismoza ce determina cardiomiopatie *4 Sotalolul este un antiaritmic:
restrictiva? A.din clasa II in clasificarea Vaughan-Williams.
A.Carcinoidul cardiac B.blocant al canalelor de sodiu.
B.Boala Fabry C.care deprima faza 0 in fibrele anormale.
C.Boala Hurler D.care prelungeste repolarizarea.
D.Amilodoza E.care prelungeste depolarizarea.
E.Sarcoidoza (pag. 209)
(pag. 204) *5 Cel mai frecvent mecanism al tahicardiei
*20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale paroxistice supraventriculare este:
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele A.automatismul anormal.
ale:
B.post-depolarizarile.
A.Cardiomiopatiei hipertrofice
C.parasistolia.
B.Cardiomiopatiei dilatative
D.mecanism ectopic.
C.Pericarditei constrictive cronice
E.reintrarea.
D.Pericarditei acute
(pag. 210)
E.Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept *6 Fibrilatia atriala este aritmia in care
(pag. 204) electrocardiografic:
Pag. 29 din 146
A.activarea atriala are aspect izomorf, fara
intervale izoelectrice intre unde.
Tema nr. 11 B.undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul C.activitatea electrica atriala este absenta.
cardiac
D.depolarizarea atriala este anarhica,
Bibliografie asociata temei: dezorganizata.
Compendiu vol I 208-232
E.activitatea electrica atriala are aspect de
*1 O aritmie cardiaca este sustinuta daca: torsiune in jurul liniei izoelectrice.
A.dureaza peste 30 de secunde. (pag. 213)
B.este persistenta. *7 Substratul cel mai obisnuit al tahicardiei
C.este repetitiva. ventriculare este:

D.este cronica. A.cardiopatia hipertensiva.

E.este prin mecanism de reintrare. B.miocardita.

(pag. 209) C.cardiopatia ischemica.

D.cardiomiopatia hipertrofica. C.ablatia chirurgicala a ganglionului simpatic
E.sindromul de QT lung. cervical superior stang.
D.Amiodarona pe termen lung.
(pag. 219)
E.Lidocaina pe termen lung.
*8 Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I
se caracterizeaza prin: (pag. 217)

A.pauza datorata absentei undei P, a carei durata *13 Torsada varfurilor este:
este un multiplu al intervalului P-P. A.o forma de aritmie prin reintrare
B.undele P conduse alterneaza cu unde P atrioventriculara.
neconduse, intr-o secventa 2:1.
B.o forma de fibrilatie atriala cu conducere rapida
C.alungirea intervalului PR peste 200 msec. prin fascicul accesor.
D.alungirea progresiva a intervalului PR pana C.o forma de tahicardie atriala multifocala.
cand o unda P este blocata, dupa care secventa D.o forma de tahicardie ventriculara polimorfa.
se reia.
E.o forma de fibrilatie ventriculara.
E.disociatie atrioventriculara. (pag. 220)
(pag. 227) *14 Cea mai buna solutie pentru boala de nod
sinusal simptomatica este:
*9 Blocul sinoatrial gradul I se caracterizeaza
prin: A.implantul unui defibrilator cardiac.
A.alungirea intervalului PR peste 200 msec. B.tratament antiaritmic cu Verapamil.
B.absenta ocazionala a undei P. C.cardiostimularea permanenta bicamerala
urmata de tratament antiaritmic.
C.alungirea intervalului PP peste 600 msec.
D.ablatia prin radiofrecventa a nodului sinusal.
D.nu poate fi identificat pe ECG de suprafata.
E.nu necesita tratament deoarece nu are risc vital.
E.bradicardie sinusala severa cu ritm de scapare
jonctional. (pag. 226)
(pag. 225) *15 Cel mai comun mecanism electric in stopul
cardiac este:
*10 Cea mai frecventa cauza castigata a
blocurilor atrioventriculare este: A.asistola.
A.cardiopatia ischemica. B.disociatia electro-mecanica.
B.boli infectioase. C.fibrilatia ventriculara.
C.leziunea degenerativa. D.blocul atrioventricular complet.
D.cauza iatrogena. E.torsada varfurilor.
E.mutatia genei lamininei. (pag. 229)
16Exemple de aritmii supraventriculare sunt:
(pag. 227)
Pag. 30 din 146 A.fibrilatia atriala.
B.torsada varfurilor.
*11 In torsada de varfuri produsa de chinidina C.tahicardia prin reintrare atrioventriculara.
cel mai eficient tratament este:
D.flutterul atrial.
A.Amiodarona. E.tahicardia atriala.
B.Ibutilide.
(pag. 208-209)
C.Sulfatul de magneziu.
17Medicamente antiaritmice din clasa
D.Clorura de potasiu. IIIVaughan-Williams sunt:
E.masajul de sinus carotidian. A.Amiodarona.
(pag. 221) B.Dofetilide.
*12 Tratamentul extrasistolelor ventriculare in C.Flecainida.
absenta unei cardiopatii organice include:
D.Moricizina.
A.defibrilator implantabil. E.Procainamida.
B.inlaturarea factorilor precipitanti.
(pag. 209)
18Terminarea unei tahicardii paroxistice
supraventriculare se poate face prin:
A.Verapamil i.v.
B.manevre vagale.
C.soc electric extern.
D.Amiodarona i.v.
E.Digoxin i.v.
(pag. 211)
19Profilaxia recurentelor in tahicardia
paroxistica supraventriculara este indicata:
A.in toate cazurile, chiar daca nu genereaza
simptome.
B.in cazuri cu recurente sporadice la pacienti cu
anumite profesii.
C.daca sunt episoade frecvente si simptomatice.
D.dupa un prim episod care a necesitat conversie
electrica.
E.daca aritmia nu raspunde la manevrele vagale.
(pag. 211)
20Urmatoarele afirmatii despre flutterul atrial
sunt adevarate:
A.in tipul I exista un circuit de reintrare la nivelul
atriului drept.
B.aspectul electrocardiografic tipic este de dinti de
fierastrau cu frecventa de 150/minut.
C.apare frecvent pe cord sanatos.
D.masajul de sinus carotidian converteste flutterul
la ritm sinusal.
E.poate fi convertit prin electrostimulare overdrive.
(pag. 212-213)
Pag. 31 din 146
21Urmatoarele afirmatii despre fibrilatia atriala
sunt adevarate:
A.este cea mai frecventa cauza a accidentelor
embolice sistemice.
B.fibrilatia atriala persistenta se converteste
spontan la ritm sinusal in cele mai multe cazuri.
C.la un pacient cu stenoza mitrala severa
intrarea in fibrilatie atriala nu schimba cu nimic
situatia hemodinamica, barajul fiind acelasi.
D.administrarea de antiaritmice dupa conversia
fibrilatiei atriale este obligatorie deoarece peste
90% dintre pacienti dezvolta recurente.
E.fibrilatia atriala aparuta noaptea este facilitata
de hipertonia vagala.
(pag. 214-215)
22Urmatoarele afirmatii despre tahicardia
ventriculara sunt adevarate:
A.simptomele care apar depind de frecventa
ventriculara, durata aritmiei si boala cardiaca
subiacenta.
B.daca tahicardia are frecventa de 100-
120/minutnu este predictoare de moarte subita.
C.este cea mai frecventa cauza de moarte subita
cardiaca.
D.medicamentele antiaritmice sunt superioare
defibrilatoarelor automate in preventia mortii
subite.
E.tahicardia ventriculara bidirectionala este
cauzata cel mai adesea de toxicitatea digitalica.
(pag. 219-220)
23In tahicardia paroxistica supraventriculara
unda P poate fi:
A.pozitiva in DII, DIII, aVF.
B.ascunsa in complexul QRS.
C.inainte sau dupa complexul QRS.
D.disociata de complexul QRS
E.negativa in DII, DIII, aVF.
(pag. 210)
24Restabilirea ritmului sinusal in fibrilatia
atriala se poate face prin:
A.electrostimulare atriala overdrive.
B.soc electric extern.
C.anticoagulare orala cu INR tinta de 2-3.
D.conversie medicamentoasa cu flecainide.
E.ablarea jonctiunii ventriculare si cardiostimulare
permanenta VVIR.
(pag. 215-216)
25Predictori ai unei tahiaritmii ventriculare
letale dupa infarctul miocardic acut sunt:
A.sincopele.
B.demonstrarea reintrarii atrioventriculare la
studiul electrofiziologic.
C.reducerea fractiei de ejectie.
D.prezenta a mai mult de 30 de extrasistole
ventriculare pe ora la inregistrarea Holter.
E.potentialele tardive ventriculare.
(pag. 219)
26Bradicardia poate fi cauzata de:
A.deprimarea automatismului sinusal.
B.reintrare.
C.blocarea impulsului in jonctiunea sinoatriala.
D.alungirea QT.
E.intreruperea propagarii impulsului prin nodul
atrioventricular.
(pag. 221)
27Boala de nod sinusal se poate manifesta
prin:
A.bradicardie sinusala.
B.fibrilatie atriala.
C.bloc atrioventricular.
D.ritm jonctional.
E.extrasistole ventriculare.
(pag. 225)
28Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei
atriale sunt:
A.disfunctia sistolica a ventriculului stang.
B.dilatarea atriala.
C.grosimea complexului intima-medie.
D.hipertrofia ventriculara stanga.
E.prezenta de trombi in urechiusa atriului stang.
(pag. 213)
29In tahicardia ventriculara se pot intalni pe
electrocardiograma:
A.fuziuni ventriculare.
B.capturi.
C.ritm regulat sau discret neregulat, cu durata
QRS mai mica de 120 ms.
D.disociatie atrio-ventriculara.
E.activitate ventriculara complet haotica, fara
complexe QRS definite.
(pag. 220)
Pag. 32 din 146
30In sindroamele de alungire a intervalului QT
mijloacele terapeutice includ:
A.blocantele beta-adrenergice.
B.antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams.
C.digoxin.
D.cardiostimularea electrica permanenta.
E.defibrilatorul implantabil.
(pag. 221)
Tema nr. 12
Valvulopatiile. Endocardita infectioasa.
Pericardita Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 233-254
*1 Urmatoarea afirmatie despre insuficienta
aortica (IA) este adevarata:
A.pulsul are amplitudine mica si crestere lenta
B.presiunea pulsului este mica
C.suflul de IA iradiaza spre focarul mitral
D.in IA severa se poate auzi in focarul mitral
uruitura Austin Flint
E.semnele periferice (Musset, Muller) nu sunt
sugestive
(pag. -)
*2 In insuficienta aortica (IA) afirmatia corecta
este:
A.este produsa intotdeauna de o patologie ce
afecteaza radacina aortei
B.pe EKG este prezenta hipertrofia biventriculara
C.Rx cord pulmon evidentiaza dilatarea
ventriculului stang si a aortei ascendente
D.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
I (IECA) si sartanii nu sunt utili pentru tratamentul
IA severe
E.beta-blocantele nu se administreaza la
pacientul cu IA
(pag. -)
*3 Insuficienta tricuspidiana:
A.poate fi secundara prin dilatarea inelului
tricuspidian in hipertensiunea pulmonara (HTP)
B.cel ma frecvent este primara cauzata de RAA si
boli congenitale
C.este prost tolerata, pacientul prezinta rapid
simptome de insuficienta cardiaca
D.suflul de IT nu se modifica cu respiratia
E.tratamentul chirurgical nu este indicat
(pag. -)
*4 Urmatoarele pot fi cauze de insuficienta
aortica cu exceptia:
A.bicuspidia aortica
B.traumatism toracic
C.infarct miocardic
D.sdr. Marfan
E.sifilis
(pag. -)
*5 In stenoza tricuspidiana afirmatia corecta
este:
A.etiologia este predominant reumatismala
B.adesea este o leziune valvulara izolata
C.stetacustica nu se modifica in functie de
respiratie
D.aritmiile atriale sunt rare
E.valvuloplastia cu balon este frecvent utilizata
(pag. -)
*6 In valvulopatiile pulmonare afirmatia
corecta este:
A.stenoza pulmonara este cel mai frecvent
dobandita (postreumatismal)
B.zg 2 este intarit in stenoza pulmonara
C.circulatia pulmonara este incarcata
D.insuficienta pulmonara organica este frecventa
E.insuficienta pulmonara functionala apare prin
dilatarea inelului pulmonar
(pag. -)
*7 In insuficienta aortica care dintre afirmatiile
de mai jos este falsa:
A.apare in colagenoze
B.poate apare dupa traumatisme toracice
C.produce dilatarea ventriculului stnag
D.produce dilatarea aortei ascendente
E.perfuzia coronara este crescuta, pacientii nu au
angina pectorala
(pag. -)
*8 In stenoza aortica care dintre afirmatii este
gresita:
A.este cea mai frecventa boala valvulara
B.apare in sdr. Marfan
C.aorta ascendenta poate fi dilatata (posttenotic)
D.pacientii prezinta sincopa initial la effort
E.presiunea arteriala sistolica este scazuta
(pag. -)
Pag. 33 din 146
*9 In valvulopatiile aortice care afirmatie este
gresita?
A.testul de efort nu este contraindicat in stenoza
aortica
B.ecocardiografia transtoracica permite
diagnosticul si stabilirea severitatii
C.ecocardiografia de stress cu dobutamina poate
diferentia stenoza aortica moderata de cea
severa
D.in insuficienta aortica (IA) tratamentul
chirurgical presupune intotdeauna inlocuirea
valvei aortice
E.pacientii cu IA severa asimptomatici dar cu
disfunctie de ventricul stang necesita corectie
chirurgicala
(pag. -)
*10 In insuficienta mitrala (IM) care afirmatie nu
este adevarata:
A.cauza degenerativa este cea mai frecventa
B.calcificarea inelului mitral poate produce IM
C.dilatarea ventriculului stang si a inelului mitral
produc IM
D.zg 1 poate fi diminuat si zg 2 dedublat
E.caracteristic este suflul holosistolic in sp 3-
4parasternal stang
(pag. -)
*11 In endocardita infectioasa (EI) care
afirmatie este corecta:
A.apare frecvent pe valve normale
B.pacientul cu proteza valvulara dupa 1 an de la
implantare are acelasi risc ca populatia generala
C.endocardita infectioasa pe proteza precoce
apare in prima luna postoperator
D.dupa consumul de droguri iv, EI apare mai
frecvent pe cordul stang
E.cei mai frecvent incriminati sunt cocii G+
(pag. -)
*12 In endocardita infectioasa urmatoarele
afirmatii sunt corecte cu exceptia:
A.pacientul prezinta febra prelungita
B.pot apare accidente embolice
C.pacientii au modificari cutanate
D.hemoculturile repetat negative pentru germeni
uzuali infirma diagnosticul
E.pacientii pot dezvolta miocardita si pericardita
(pag. -)
*13 Care este afirmatia gresita despre
pericardita?
A.poate fi cauzata de boli infectioase
B.poate apare in colagenoze
C.se insoteste intotdeauna de revarsat pericardic
D.poate apare tardiv in infarctul miocardic
E.apare in insuficienta renala
(pag. -)
*14 Care afirmatie despre pericardita este
gresita?
A.pacientul prezinta febra
B.durerea toracica este variabila cu miscarile
respiratorii
C.durerea este ameliorata de decubitul dorsal
D.durerea iradiaza spe muschiul trapez
E.pacientul poate prezenta hipotensiune si puls
paradoxal
(pag. -)
*15 Care este afirmatia gresita despre
pericardita?
A.pacientii pot prezenta tulburari de ritm atriale
B.traseul EKG prezinta microvoltaj
C.supradenivelarea segmentului PR este
prezenta in majoritatea derivatiilor
D.supradenivelarea segmentului ST este difuza
E.alternanta electrica a QRS este intalnita in
pericardita
(pag. -)
16Care dintre urmatoarele afirmatii despre
endocardita infectioasa sunt corecte:
A.apare la pacienti cu conditii /boli predispozante
B.criteriile Jones sunt foloste pentru diagnostic
C.intervalul PR prelungt si poliartralgiile sunt
criterii minore
D.o singura hemocultura pozitiva este criteriu
minor de diagnostic
E.splenomegala este criteriu minor de diagnostic
(pag. -)
17Urmatoarele sunt criterii de diagnostic in
endocardita infectioasa:
A.2 hemoculturi pozitive cu germeni tipici
B.dehiscenta partiala de proteza
C.regurgitari valvulare nou aparute
D.slenomegalia
E.prezenta factorului reumatoid
(pag. -)
Pag. 34 din 146
18Tratamentul in endocardita infectioasa
(afirmatii corecte):
A.presupune administrarea de antibiotice pentru 2
6 saptamani
B.se administreaza combinatii de beta lactamine
si aminoglicozide
C.in cazul alergiei la beta lactamine
admnistreaza doar aminoglicozide
D.se folosesc antibiotice active impotriva
germenilor G negativi
E.clindamicina se asociaza in EI pe proteze
valvulare
(pag. -)
19Pericardita:
A.poate apare in boli infectioase
B.poate fi gasita in disectia de aorta
C.poate apare in leucemii si limfoame
D.la examenul obiectiv se deceleaza frecatura
pericardica
E.pacientul cu pericardita prezinta deficit de puls
(pag. -)
20Urmatoarele caracteristici sunt intalnite in
pericardita
A.durerea toracica este variabila cu miscarile
respiratorii
B.apar modificari ale segmentului ST si undei T
localizate difuz
C.negativarea difuza a undelor T
D.absenta sindromului inflamator biologic
E.microvoltajul
(pag. -)
21Tratamentul in pericardita acuta si cronica
A.Se utilizeaza colchicina
B.Medicatia antiinflamatorie steroidiana este
superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene si se
utilizeaza preferential
C.Pericardiocenteza se face in tamponada
cardiaca si in revarsatele pericardice mari
D.Pericardiectomia este rezevara cazurilor cu
constrictie pericardica
E.Pericardiocenteza este de electie in tamponada
din disectia de aorta
(pag. -)
22Urmatoarele afirmatii despre stenoza mitrala
(SM) sunt adevarate:
A.SM este severa atunci cand aria valvei mitrale
este < 1,5 cm2
B.SM asociata cu defectul septal interatrial este
denumita sdr Lutembacher
C.principalele cauze de SM sunt boala
reumatismala, cauza congenitala si cea
degenerativa
D.tumorile atriale mimeaza SM
E.SM produce dilatarea atriului si a ventriculului
stang
(pag. -)
se
23Stenoza mitrala produce:
A.dilatarea atriului stang, hipertensiune arteriala
pulmonara si dilatarea cordului drept
B.risc crescut de fibrilatie atriala
C.hipertensiune arteriala sistemica
D.disfonie
E.evenimente tromboembolice
(pag. -)
24In stenoza mitrala urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
A.Zg 1 este intarit
B.Zg 1 este dedublat
C.Clacmentul de deschidere al mitralei se aude
indiferent de calcificarea valvei
D.Accentuarea si dedublarea zg 2 sugereaza
hipertensiunea pulmonara
E.Semnul Harzer poate fi intalnit
(pag. -)
25Urmatoarele afirmatii despre insuficienta
mitrala (IM) sunt adevarate
A.poate apare in infarctul miocardic
B.poate apare dupa traumatisme toracice
C.IM acuta produce edem pulmonar acut
cardiogen
D.Suflul holosistolic mitral cu iradiere apicala este
caracteristic in IM
E.Click-ul sistolic este intalnit in IM din
cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
(pag. -)
Pag. 35 din 146
26In insuficienta mitrala (IM)
A.Zg 1 este intarit
B.Se aude zg 3
C.Zg 2 accentuat si dedublat indica hipertensiune
pulmonara
D.Rx toracica evidentiaza dilatarea atriului,
ventriculului stang si edem interstitial
E.In IM acuta utilizarea nitratilor si a diureticelor nu
este utila
(pag. -)
27In insuficienta mitrala urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A.inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
I (IECA) se folosesc la pacientul cu insuficienta
cardiaca
B.nitratii si diureticele reduc presiunea de umplere
si amelioreaza dispneea
C.balonul de contrapulsatie poate fi folosit in IM
acuta
D.tratamentul chirurgical se face numai pentru
pacientii cu IM severa simptomatici
E.repararea valvei mitrale nu aduce beneficii fata
de inlocuirea cu o proteza
(pag. -)
28Stenoza aortica (SA)
A.Reprezinta reducerea orificiului aortic sub 2,5
cm2
B.Poate fi congenitala sau dobandita
C.Unicuspidia este o cauza rara de SA
D.Apare dilatarea post- stenotica a aortei
E.Pacientii pot prezenta sincopa
(pag. -)
29In stenoza aortica
A.suflul sistolic se aude in focarul aortic dar nu
iradiaza pe carotide
B.suflul de SA poate iradia catre apex
C.presiunea pulsului este mare
D.zg 2 poate fi diminuat sau absent
E.pot exista tulburari de conducere la nivel
atrioventricular
(pag. -)
30In stenoza aortica :
A.prezenta simptomelor se coreleaza cu
reducerea supravietuirii
B.moarte subita poate fi o manifestare precoce
C.tratamentul medical influenteaza prognosticul
pacientilor
D.tratamentul chirurgical se indica pacientilor cu
SA stransa simptomatici
E.TAVI este o alternativa la tratamentul chirurgical
clasic
(pag. -)
31In stenoza mitrala:
A.tratamentul anticoagulant se indica numai
pacientilor in fibrilatie atriala
B.la pacientii cu fibrilatie atriala se poate opta
pentru controlul ritmului sau al frecventei
cardiace
C.pacientii asimptomatici cu stenoza medie sau
stransa nu necesita tratament interventional
D.valvuloplastia cu balon se poate utiliza pentru
stenoza mitrala ce nu asociaza insuficienta
mitrala
E.tratamentul chirurgical ( inlocuirea valvei mitrale
cu o proteza) este preferat valvuloplastiei
(pag. -)
Tema nr. 13
Refluxul gastroesofagian
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 255-261
1La pacienii diagnosticai cu esofag Barrett
se recomand urmtoarele:
A.efectuarea controalelor endoscopice regulate
pentru a depista displazia sau un neoplasm
incipient
B.frecvena urmririi endoscopice a pacienilor
este determinat de gradul metaplaziei
C.n caz de displazie cu grad redus se
recomand reevaluare endoscopic la 3-5 ani
D.n caz de displazie cu grad nalt se vor face
endoscopii anuale
E.mucosectomia se recomand la pacienii cu
displazie de grad nalt
(pag. 258)
Pag. 36 din 146
2Esofagul Barrett:
A.reprezint o metaplazie de tip intestinal la
nivelul esofagului proximal
B.apare ca rezultat al expunerii ndelungate la
refluxul alcalin
C.se suspicioneaz endoscopic prin
ascensionarea liniei Z
D.se confirm prin biopsii multiple
E.are risc crescut de apariie a carcinomului
scuamos esofagian
(pag. 257)
3Urmtoarele afirmaii cu privire la
diagnosticul de boal de reflux
gastroesofagian sunt adevrate:
A.n majoritatea cazurilor, diagnosticul de
boal de reflux gastroesofagian se pune pe baza
unei anamneze minuioase
B.diagnosticul este confirmat printr-un rspuns
complet la administrarea de inhibitori de
pomp de protoni
C.se recurge la examinri complementare (n
principal endoscopie digestiv superioar) la toi
pacienii
D.la pacienii cu boal de reflux gastroesofagian
cu semnale de alarm
E.disfonia i laringospasmul nu reprezint indicaii
pentru efectuarea endoscopiei digestive
superioare la pacienii cu boal de reflux
gastroesofagian
(pag. 256-257)
4Durerea toracic noncardiac din boala de
reflux gastroesofagian:
A.reprezint una dintre cele mai frecvente
manifestri extradigestive
B.necesita eliminarea unei cauze cardiace
C.se localizeaz retrosternal
D.nu iradiaz niciodat posterior, interscapular
E.poate iradia ascendent, spre mandibul
(pag. 256)
5Reprezint indicaie pentru efectuarea
endoscopiei digestive superioare n boala de
reflux gastroesofagian:
A.vrsta sub 50 de ani
B.prezena disfoniei
C.prezena durerii toracice
D.apariia disfagiei
E.istoric familia de cancer de tract digestiv
superior
(pag. 256-257)
6Strategia step-down n boala de reflux
gastroesofagian:
A.este recomandat de cele mai multe ghiduri
B.se ncepe n general cu inhibitori de pompa de
protoni n doz dubl
C.n caz de succes, se reduc dozele la jumtate
n cazul pacienilor cu simptome tipice i frecvente
D.este urmat de succes n majoritatea cazurilor
E.nu are efecte adverse ce pot afecta calitatea
vieii
(pag. 258-259)
7Tratamentul endoscopic al bolii de reflux
gastroesofagian se utilizeaz:
A.n esofagitele severe
B.n caz de insucces la terapia medicamentoas
C.la pacienii tineri cu simptome tipice de
boal de reflux gastroesofagian fr semne de
alarm
D.n cazul pacienilor cu durere toracic la care
se suspecteaz boal de reflux gastroesofagian
E.la pacienii cu complicaii ale bolii de reflux
gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
(pag. 259)
8Simptomatologia bolii de reflux
gastroesofagian se caracterizeaz prin:
A.pirozis i regurgitaii acide de cel puin 2 ori pe
sptmn, n decurs de 4-8 sptmni
B.otita medie reprezint semnal de alarm n
boala de reflux gastroesofagian
C.anemia este considerat manifestare
extradigestiv
D.tusea cronic reprezint una dintre
manifestrile extradigestive cele mai frecvente
E.boala de reflux gastroesofagian poate sta la
originea unei dureri toracice de tip anginos
(pag. 256)
9La pacienii cu esofag Barrett cu displazie de
grad nalt se poate efectua:
A.mucosectomie
B.reevaluare endoscopic la 3-5 ani
C.ablaie prin radiofrecven
D.endoscopii anuale
E.intervenie chirurgical E.scderea n greutate
(pag. 258) (pag. 258)
Pag. 37 din 146 *15 n cazul esofagitelor severe i n caz de
insucces la terapia medicamentoas, se poate
recurge la:
10Complicaiile bolii de reflux gastroesofagian
includ: A.regim igieno-dietetic

A.sngerri din eroziuni esofagiene B.blocani de receptori H2 histaminici

B.acalazia C.diverse proceduri antireflux endoscopice sau
chirurgicale
C.ulceraii
D.antiacide i alginai
D.disfagie prin stenoze
E.inhibitori de pomp de protoni
E.esofagul Barrett
(pag. 259)
(pag. 257)
*16 n faa unui pacient tnr cu simptome
*11 Explorarea de prim intenie, n caz de tipice de boal de reflux i fr semne de
apariie a semnalelor de alarm i pentru alarm, de prim intenie este:
excluderea unui posibil cancer esofagian
este: A.endoscopia digestiv superioar

A.pH-metria B.proba terapeutic, n principal cu inhibitori de

pomp de protoni
B.examenul baritat esogastroduodenal
C.fundoplicaturarea Nissen
C.tomografia computerizat toracic
D.sutura endoscopic a jonciunii eso-gastrice
D.endoscopia digestiv superioar
E.efectuarea pH-metriei esofagiene
E.manometria esofagian
(pag. 259)
(pag. 256)
*17 Manometria esofagian este
*12 Testul cel mai sensibil pentru depistarea recomandat n urmtoarele cazuri:
prezenei refluxului acid intraesofagian este:
A.pacieni cu ulceraii esofagiene
A.endoscopia digestiv superioar
B.disfagie prin stenoze esofagiene
B.pH-metria
C.durere toracic noncardiac
C.examenul baritat esogastroduodenal
D.esofagul Barrett
D.manometria esofagian
E.pacieni care nu rspund la terapia empiric i
E.ecoendoscopia au un aspect normal la endoscopia
(pag. 257) digestiv superioar

*13 Esofagul Barrett se confirm prin: (pag. 260)

A.endoscopie digestiv superioar care *18 La pacienii cu boal de reflux

evideniaz ascensionarea liniei Z gastroesofagian la care terapia antisecretorie
empiric este ineficient se recomand:
B.pH-metrie esofagian
A.pH-metrie esofagian
C.endoscopie digestiv superioar cu biopsii
multiple B.endoscopie digestiv superioar
D.examen baritat esogastroduodenal C.efectuarea unor proceduri antireflux
endoscopice
E.ecoendoscopie
D.intervenie chirurgical
(pag. 257-258)
E.examen baritat esogastroduodenal
*14 Frecvena urmririi endoscopice a
pacienilor cu metaplazie intestinal la nivelul (pag. 259)
esofagului distal este determinat de: Pag. 38 din 146

A.e ecul terapiei cu inhibitori de pomp de protoni

B.prezena tulburrilor motorii esofagiene
C.gradul displaziei
D.existena simptomelor atipice
*19 Conform recomandrilor AGA (American
Gastroenterological Association), la pacienii
cu boal de reflux gastroesofagian care
acuz disfagie se indic:
A.utilizarea pe termen lung a unui tratament cu
inhibitori de pomp de protoni
B.administrarea de antiacide i alginai
C.examen baritat esogastroduodenal
D.endoscopie digestiv superioar cu biopsie
D.sunt superioare celorlalte clase de
medicamente utilizate pentru tratamentul
refluxului gastroesofagian
E.aciunea lor nu duce la vindecarea esofagitelor
(pag. 258)

E.realizarea unor proceduri antireflux 24Principalii inhibitori de pomp de protoni

endoscopice sau chirurgicale folosii n Europa pentru tratamentul bolii de
reflux gastroesofagian sunt:
(pag. 259)
A.nizatidina
*20 Referitor la utilizarea pH-metriei n boala
de reflux gastroesofagian, urmtoarea B.omeprazolul
afirmaie este adevrat: C.famotidina
A.se efectueaz numai n servicii specializate D.pantoprazolul
B.nregistreaz pH-ul la nivelul esofagului distal E.lanzoprazolul
pe 12 ore
(pag. 258)
C.permite nregistrarea doar a frecvenei
episoadelor de reflux, fr a fi 25Endoscopia digestiv superioar este
capabil s cuantifice durata acestora indicat n urmtoarele cazuri:
D.se consider c exist reflux acid cnd pH- A.vrsta pacientului peste 50 de ani, cu boal de
ulesofagian este peste 4 reflux gastroesofagian frecvent
E.este utilizat doar n cazuri selecionate, B.disfonie
precum pacieni cu simptome tipice de boal de C.laringospasm
reflux gastroesofagian i nonresponsivi la
D.odinofagie
tratament
(pag. 257) E.disfagie
(pag. 257)
*21 Reprezint efecte adverse ale terapiei cu
inhibitori de pomp de protoni: 26n boala de reflux gastroesofagian,
A.favorizarea apariia esofagului Barrett blocanii de receptori H2 histaminici au
urmtoarele efecte:
B.apariia de tumori endocrine gastrice
A.au aciune antisecretorie de cteva ore
C.hipergastrinemie uoar
B.au efect de tamponare
D.malabsorbie clinic semnificativ
C.cresc pH-ul cu pn la o unitate n 24 de ore
E.scderea pH-ului intragastric
D.au eficacitate mai redus privitor la cicatrizarea
(pag. 258) esofagitelor
22Factori gastrici care pot determina boal de E.efectul lor diminu n timp, n caz de tratament
reflux gastroesofagian sunt: prelungit
A.volum gastric crescut dup mese (pag. 258)
B.presiune gastric crescut determinat de 27Semnalele de alarm n caz de reflux
obezitate sau sarcin gastroesofagian sunt:
C.ortostatism dup mas A.scderea n greutate
D.evacuare gastric ntrziat B.senzaia de corp strin faringian
E.gastroparez C.hemoragia digestiv superioar
(pag. 255) D.istoricul familial de cancer de tract digestiv
23Precizai care dintre urmtoarele afirmaii superior
referitoare la rolul antiacidelor i alginailor n
E.laringospasmul
tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
sunt adevrate: (pag. 256)
Pag. 39 din 146
A.neutralizeaz pH-ul i au efect de tamponare
B.au aciune antisecretorie de cteva ore
28pH-metria este utilizat n urmtoarele
C.aciunea lor este de scurt durat cazuri:
A.pacieni cu simptome tipice de boal de reflux A.reprezint una dintre cele mai frecvente
gastroesofagian i nonresponsivi la tratament patologii digestive
B.pacieni cu istoric familial de cancer de tract B.este o afeciune acut, cauzat de refluxul
digestiv superior coninutului gastric n esofag
C.pacieni postchirurgie anti-reflux C.principalele cauze pentru refluxul
D.pacieni cu simptome atipice (ex. tuse cronic, gastroesofagian sunt contracia insuficient a
astm bron ic) sfincterului esofagian inferior (SEI) i relaxarea
fiziologic tranzitorie a SEI
E.pacieni la care este suspicionat o tulburare
D.la apariia esofagitei de reflux poate contribui i
motorie esofagian (acalazie, spasm esofagian
existena unei hernii hiatale mari
difuz)
E.volumul gastric crescut dup mese
(pag. 257)
reprezint un factor esofagian care poate
29Manometria este utilizat n urmtoarele determina boal de reflux gastroesofagian
cazuri: (pag. 255)
A.disfonie 34Alimentele i medicamentele care pot
B.acalazie determina reflux gastroesofagian sunt:
C.tuse cronic A.blocanii de receptori H2 histaminici
D.spasm esofagian difuz B.teofilina
E.astm bron ic C.blocanii canalelor de calciu
(pag. 257) D.ciocolata
30Cele mai frecvente manifestri E.cafeaua
extradigestive n boala de reflux (pag. 255)
gastroesofagian sunt:
35Endoscopia digestiv superioar n boala
A.otita medie de reflux gastroesofagian:
B.sleep apnea
A.reprezint examinarea cea mai util
C.tusea cronic
B.nu este capabil s gradeze esofagita de reflux
D.durerea toracic noncardiac
C.poate exclude esofagite de alte cauze
E.astmul bron ic
D.are o specificitate foarte bun
(pag. 256) E.este indicat n caz de eec terapeutic la
31Precizai care dintre urmtoarele inhibitori de pomp de protoni sau
medicamente pot determina reflux recidiv dup sfritul tratamentului
gastroesofagian: (pag. 256-257)
A.blocanii canalelor de calciu 36Esofagul Barrett:
B.alginaii
A.reprezint o metaplazie de tip intestinal la
C.anticolinergicele nivelul esofagului proximal, ca rezultat al
D.antidepresivele triciclice expunerii ndelungate la acid
B.se suspicioneaz prin pH-metrie esofagian
E.teofilina
C.se confirm prin biopsii multiple
(pag. 255)
D.existena sau absena displaziei
32Principalele simptome ale bolii de reflux influeneaz atitudinea ulterioar
gastroesofagian sunt:
E.reprezint factor de risc pentru carcinomul
A.anemia scuamos esofagian
B.tusea cronic (pag. 257-258)
C.pirozisul Pag. 40 din 146
D.sleep apnea
E.regurgitaiile acide 37Clasificarea endoscopic Los Angeles a
esofagitelor de reflux include urmtoarele:
(pag. 255)
33Boala de reflux gastroesofagian A.grad A: o singur pierdere de substan care
depeste 5 mm n lungime
B.grad B: cel puin o eroziune peste 5 mm, dar
fr leziuni confluente ntre dou pliuri
C.grad C: cel puin o eroziune confluent ntre
dou sau mai multe pliuri, ce nu depesc 75%
din circumferin
D.grad C: una sau mai multe pierderi de
substan, dar nici una depind 5 mm n lungime
E.grad D: pierderi de substan ce cuprind sub
50% din circumferina esofagian
(pag. 257)
38Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
include:
A.scdere n greutate la toi pacienii, ca i parte a
regimului igieno-dietetic
B.blocanii canalelor de calciu
C.blocanii receptorilor histaminici H1
D.antiacidele
E.inhibitorii de pomp de protoni
(pag. 258)
39n boala de reflux gastroesofagian,
utilizarea inhibitorilor pompei de protoni are
la baz urmtoarele considerente:
A.au efect antisecretor demonstrat, att pe termen
scurt ct i lung
Compendiu vol I 262-273
*1 Testul diagnostic invaziv utilizat pentru
investigarea infeciei cu Helicobacter pylori
este:
A.Testul rapid pentru activitate ureazic din proba
bioptic de mucoas gastric
B.Testul rapid capilar
C.Dozarea antigenului fecal H. pylori
D.Testul respirator urea breath test
E.Testul salivar
(pag. 266-267)
*2 Stenoza reprezint o complicaie a bolii
ulceroase care se manifest clinic prin:
A.Apetit diminuat
B.Contractur abdominal
C.Scdere ponderal nesemnificativ
D.Melen
E.Vrsturi alimentare postprandial tardiv
(pag. 268)
*3 n terapia de eradicare a infeciei cu
Helicobacter pylori se poate utiliza:
A.Misoprostol

B.au efect antiacid marcat B.AINS

C.sunt superiori celorlalte clase de medicamente C.Cimetidina

utilizate n boala de reflux gastro-esofagian D.Rabeprazol
D.se administreaz pe perioad scurt, de maxim E.Sucralfat
o sptmn
(pag. 270)
E.au efect att asupra simptomatologiei ct i
asupra leziunilor esofagiene *4 Eecul sau imposibilitatea efecturii
terapiei endoscopice n cazul unui ulcer
(pag. 258-259)
hemoragic impune:
40Recomandrile AGA (American A.Injectarea de substane vasoactive
Gastroenterological Association) n boala de
reflux gastroesofagian includ: B.Aplicarea clipurilor hemostatice

A.scderea ponderal pentru pacienii obezi C.Administrarea agenilor citoprotectori

D.Embolizarea arterial selectiv
B.medicamente antisecretorii, cu meniunea
c blocantele H2 sunt mai eficiente dect E.Vagotomia nalt selectiv
inhibitorii de pomp de protoni (pag. 271)
C.ecoendoscopie cu biopsie la pacienii cu
boal de reflux gastroesofagian care *5 Simptomul principal n sindromul ulceros
acuz disfagie este:
D.efectuarea endoscopiei digestive superioare la A.Pirozisul
pacienii la care terapia antisecretorie B.Distensia abdominal
empiric este ineficient
C.Durerea epigastric
E.efectuarea de rutin a manometriei esofagiene
D.Astenia
(pag. 259-260)
Tema nr. 14 E.Durerea toracic anterioar
Boala ulceroasa (pag. 265)
Pag. 41 din 146
Bibliografie asociata temei:
 (pag. 263)
*6 Terapia secvenial de eradicare a infeciei 11Infecia cu Helicobacter pylori intervine n
cu Helicobacter pylori include n primele 5- patogeneza ulcerului gastric i duodenal prin
7zile utilizarea: urmtoarele mecanisme:
A.Amoxicilinei A.Reducerea secreiei acide corelat cu o
B.Misoprostolului sensibilitate particular la stimularea secreiei de
gastrin
C.Sucralfatului
B.Modificri epiteliale de suprafa ale mucoasei
D.Cimetidinei gastrice
E.Ranitidinei C.Producerea de toxine agresive sistemic
(pag. 270) D.Creterea secreiei acide corelat cu o
sensibilitate particular la stimularea secreiei de
*7 Factorul de risc pentru recurena
gastrin
hemoragiei digestive superioare non-
variceale este: E.Scderea secreiei duodenale de bicarbonat

A.Administrarea precoce a terapiei cu inhibitori de (pag. 263)

pomp de protoni 12La pacienii cu infecie dovedit cu
B.Localizarea niei ulceroase pe faa anterioar a Helicobacter pylori sunt citai ca factori ce ar
bulbului duodenal putea avea un rol n apariia ulcerului
C.Aplicarea hemostazei endoscopice ca gastric i duodenal:
unic resurs terapeutic A.Factori genetici
D.Administrarea de ageni citoprotectivi B.Schimbrile n homeostazia hormonilor
E.Administrarea terapiei de eradicare a infeciei cu pancreatici
H. pylori C.Nivelul secreiei acide
(pag. 268) D.Metaplazia gastric la nivelul duodenului
*8 n patogeneza ulcerului gastric i duodenal E.Tipul de tulpini bacteriene
intervin ca factori de aprare:
(pag. 264)
A.Pepsina
13Reprezint circumstane cu rol
B.Infecia cu H. pylori etiopatogenic n apariia ulcerului gastric sau
C.Regenerarea tisular duodenal:
D.Consumul de AINS A.Chimioterapia
E.Refluxul biliar duodenogastric B.Obstruciile duodenale
(pag. 263) C.Insulinoamele
D.Sindromul Zollinger-Ellison
9Dintre comorbiditile care
influeneaz prevalena ulcerului gastric i E.Infecia cu virus Herpes simplex de tip 2
duodenal fac parte: (pag. 264)
A.Deficitul de alfa 1-antitripsin
14Manifestrile clinice n ulcerul gastric i
B.Fibroza chistic duodenal includ:
C.Ciroza hepatic A.Durere n hipocondrul stng cu caracter de
D.Hipertiroidismul arsur
E.Neoplaziile endocrine multiple de tip I B.Hemoragii digestive superioare inaugurale n
cazul ulcerelor determinate de consumul de AINS
(pag. 262)
C.Sindromul dispeptic (eructaiile, meteorismul,
10Ulcerul de stres poate s apar ca i distensia abdominal, senzaia de saietate
consecin a unor afeciuni precum: precoce)
A.Arsuri D.Simptomele sindromului anemic (astenie,
fatigabilitate, dispnee, palpitaii, vertij)
B.Traumatisme minore
E.Durerea nocturn
C.Sepsis
(pag. 265)
D.Gastrinoame
Pag. 42 din 146
E.Traumatisme cerebrale
 A.Boala Crohn cu localizare colonic
15Semnele de alarm asociate sindromului
B.Ampulomul vaterian
ulceros care impun o evaluare
gastroenterologic prompt sunt reprezentate C.Ischemia mezenteric
de: D.Tumorile renale
A.Durerea epigastric nocturn E.Neoplasmul pancreatic
B.Hemoragia exteriorizat (pag. 267)
C.Vrsturile recurente 20Afeciunile cu tablou clinic asemntor
D.Pirozisul ulcerului gastric i duodenal includ:
E.Decelarea unui sindrom anemic A.Esofagita de reflux
(pag. 265) B.Neoplasmul gastric
16Localizrile predilecte ale ulcerelor C.Neoplasmul pancreatic
gastrice i duodenale descrise la endoscopia D.Hepatitele cronice
digestiv
superioar sunt reprezentate de: E.Gastroduodenita

A.Duodenul distal (pag. 267)

B.Zona de tranziie esofagogastric 21Ulcerul ca entitate morfolopatologic este

C.Zona de tranziie corporeoantral, respectiv
gastroduodenal
D.Regiuni nvecinate mucoaselor joncionale
E.Fornixul gastric
(pag. 266)
17n explorarea ulcerului gastric i duodenal
examenul radiogic:
A.Are aplicabilitate n contextul contraindicaiilor
pentru explorarea endoscopic
B.Detecteaz nia ca imagine clasic de ulcer,
pentru care sunt descrise caractere de
benignitate sau malignitate
C.Poate diferenia cu certitudine ulcerele gastrice
benigne de cele maligne
D.Permite evaluarea gradului de afectare a
mucoasei gastrice
E.Este util n evidenierea unor complicaii ale
ulcerului gastric i duodenal
(pag. 266-267)
18Explorarea funciei secretorii gastrice se
impune n cazul:
A.Ulcerelor solitare
B.Ulcerelor cu localizare la nivelul bulbului
duodenal
C.Ulcerelor recurente sau refractare la tratamentul
antisecretor
D.Evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase
pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie
E.Ulcerelor asociate cu diaree
(pag. 267)
19Dintre afeciunile incluse n diagnosticul
diferenial al ulcerului gastric i duodenal fac
parte:
prezent n:
A.Boala Crohn cu localizarea gastric (rar)
B.Sindromul Zollinger Ellison
C.Esofagul Barett
D.Boala Crohn cu localizare duodenal
E.Pancreatita cronic
(pag. 267)
22Complicaiile ulcerului gastric i duodenal
sunt reprezentate de:
A.Hemoragia digestiv superioar
B.Penetraia n structurile adiacente
C.Perforaia
D.Peritonita primar
E.Stenoza
(pag. 268)
23Hemoragia digestiv superioar aprut n
evoluia ulcerului gastric sau duodenal:
A.Se poate manifesta ocult cu profil paraclinic de
anemie microcitar hipocrom
B.n forma acut se manifest frecvent prin
hematochezie
C.Poate necesita hemostaz endoscopic n
cazul formelor cu evoluie acut
D.Existena unei hepatopatii severe reprezint un
factor de risc pentru resngerare
E.Este decelat pe fondul unui debut dureros
brusc i de mare intensitate
(pag. 268)
Pag. 43 din 146
24Indicaiile endoscopiei digestive superioare
n ulcerul gastric i duodenal complicat sunt:
A.n cazul stenozei cu evoluie trenant pentru
tratament endoscopic
B.n cazul unei perforaii pentru prelevare de
biopsii
C.n hemoragia digestiv superioar ca gest
terapeutic
D.Nu ofer informaii suplimentare fa de
tranzitul baritat n cazul stenozei pilorobulbare
E.De control (second-look) n cazul identificrii
unor factori de risc de resngerare
(pag. 268-269)
25Atitudinea terapeutic n cazul ulcerului
gastric complicat poate include:
A.Tehnici de coagulare endoscopic
B.Injectare endoscopic de soluii vasoactive
C.Vagotomie i piloroplastie
D.Rezecie gastric
E.Antrectomie
(pag. 271)
26Tripla terapie utilizat n tratamentul de
eradicare a infeciei cu Helicobacter pylori
poate include:
A.IPP doz dubl + metronidazol 500 mg la 12 ore
+ claritromicin 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
B.5-7 zile IPP doz dubl + claritromicin 0,5 g x
2/zi ca prim etap n terapia secvenial
C.IPP doz dubl + amoxicilin 1 g x 2/zi +
claritromicin 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D.5-7 zile IPP doz dubl + amoxicilin 1 g x 2/zi
ca prim etap n terapia secvenial
E.IPP doz dubl administrat dimineaa,
postprandial
(pag. 270)
30n cazul pacienilor cu ulcer complicat cu
stenoza pilorobulbar:
A.Evoluia clinic poate fi marcat de dezvoltarea
unei alcaloze metabolice hipocloremice
B.Administrarea de inhibitori de pomp de protoni
este terapia de prim intenie
C.Examenul endoscopic permite ncadrarea
diagnostic a leziunii obstructive
D.Manifestrile clinice includ hematemez i
melen
E.Prelevarea de biopsii pentru excluderea unei
neoplazii este obligatorie

A.Famotidin 40 mg/zi (pag. 268)

B.Lansoprazol 30 mg x 2/zi 31Msurile generale n tratamentul ulcerului

gastric i duodenal presupun:
C.Misoprostol 100 mcg x 4-6/zi
A.Terapia de eradicare n cazul obiectivrii
D.Claritromicin 0,5 g x 2/zi
infeciei cu Helicobacter pylori
E.Sucralfat 1 g x 2-4/zi
B.Msuri de resuscitare i terapie intensiv n
(pag. 270) cazul ulcerului complicat cu stare de oc
27Ca i resurse farmacologice n tratamentul C.Tratament antisecretor profilactic n cazul
ulcerului gastric i duodenal pot fi folosite pacienilor supui unor evenimente de stres
urmtoarele clase de medicamente: D.Tratament empiric antisecretor pentru pacienii
A.Ageni citoprotectivi tineri care prezint semne de alarm
E.Atitudinea terapeutic este determinat n
B.Inhibitori de pomp de protoni
principal de etiologia ulcerului
C.Antitrombotice
(pag. 269)
D.Antifungice
32Opiunile chirurgicale n ulcerele perforate
E.Antibiotice
sau penetrante sunt:
(pag. 270)
A.Antrectomia
28Din clasa de blocani ai receptorilor H2 fac B.Anastomoza gastrojejunal Billroth I
parte:
C.Sutura perforaiei gastrice
A.Famotidina
D.Vagotomia i piloroplastia n caz de ulcer
B.Ranitidina duodenal complicat cu stenoz piloric
C.Sucralfat E.Vagotomia nalt selectiv ca
D.Misoprostol metod chirurgical de suprimare a secreiei
acidopeptice
E.Nizatidina
(pag. 271)
(pag. 270) Pag. 44 din 146
29n terapia pentru eradicarea infeciei cu
Helicobacter pylori se pot folosi:
33Agenii citoprotectivi utilizai n tratamentul
ulcerului gastric i duodenal sunt:
A.Famotidina
B.Misoprostol
C.Omeprazol
D.Sucralfat
E.Nizatidin
(pag. 270)
34Tehnicile de
hemostaz endoscopic utilizate n cazul E.sindrom diareic nsoit de produse patologice
ulcerelor complicate includ:
A.Tehnici de coagulare endoscopic
B.Injectare de substane vasoactive
C.Instituirea terapiei cu inhibitori de pomp de
protoni
D.Administrarea de heparin
E.Terapia secvenial
(pag. 271)
Tema nr. 15
Bolile inflamatorii intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 274-302
*1 Implicarea factorilor etiologici de mediu n
apariia bolilor inflamatorii intestinale are
urmtoarele caracteristici:
A.fumatul crete riscul de apariie a colitei
ulcerative
B.fumatul scade riscul de apariie a bolii Crohn
C.consumul crescut de fibre vegetale poate
favoriza apariia bolii Crohn
D.proteinele din lapte i dulciurile rafinate pot
favoriza apariia bolii Crohn
E.nicotina i produii de degradare prin ardere
pot contribui la declanarea bolii Crohn prin
vasoconstricie i scderea permeabilitii
intestinale
(pag. 276)
*2 Implicarea rspunsului imunologic n cele
dou entiti patologice ale bolilor inflamatorii E.rectoragii continue
intestinale are urmtoarele particulariti: (pag. 280)
A.n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu
secreie de IL-5
B.n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu
secreie de IL-4
C.n colita ulcerativ exist un rspuns de tip Th2,
cu secreie de IL-4
D.n boala Crohn exist un rspuns de tip Th2, cu localizarea rectal
secreie de interferon gama i TNF
E.n colita ulcerativ exist un rspuns de tip Th2,
cu secreie de IL-12
(pag. 276)
*3 n formele severe de colit ulcerativ,
pacienii pot prezenta manifestri sistemice
precum:
A.tenesme rectale
B.rectoragii
C.dureri abdominale
D.febr
(mucus, puroi)
(pag. 279)
*4 Durerile abdominale ntlnite la pacienii cu
colit ulcerativ au urmtoarele caracteristici:
A.sunt mai frecvent ntlnite comparativ cu boala
Crohn
B.sunt localizate n fosa iliac dreapt i flancul
drept
C.apar n formele extinse de boal
D.sunt de intensitate mai slab naintea defecaiei
E.cresc n intensitate dup scaun
(pag. 279)
*5 Forma fulminant de colit ulcerativ este
caracterizat de scorul Truelove-Witts prin:
A.numr de scaune < 4 pe zi
B.temperatura normal
C.puls normal
D.VSH >30 mm/h
E.rectoragii intermitente
(pag. 280)
*6 Forma uoar de colit ulcerativ este
caracterizat de scorul Truelove-Witts prin:
A.numr de scaune > 10 pe zi
B.temperatura > 37,5 grade Celsius
C.hematocrit normal
D.VSH >30 mm/h
*7 Manifestrile clinice ntlnite n boala Crohn
au urmtoarele particulariti:
A.sindromul de malabsorbie apare n afectarea
colonic
B.diareea este simptomul principal, scaunele sunt
n cantitate mic i pot avea aspect steatoreic n
C.scderea n greutate apare n formele extinse la
nivelul colonului
D.durerile abdominale pot fi localizate, secundare B.leucopenie n angiocolit
unei stenoze ileale C.hiperbilirubinemie conjugat
E.tenesmele rectale sunt simptomul principal, cu
D.hiperbilirubinemie neconjugat
declanarea reflexului de defecaie
E.nivele IgG sczute
(pag. 281)
Pag. 45 din 146 (pag. 291)
*13 Stadiul 1 al colangitei sclerozante
primitive evideniat prin examen
*8 Markerii fecali utili n diagnosticul bolii histopatologic la un pacient cu boala
Crohn sunt reprezentai de: inflamatorie intestinala este caracterizat prin:
A.lactoferina A.fibroz n puni
B.anticorpi ASCA B.fibroz n spaii portale
C.anticorpi pANCA C.fibroz n parenchimul hepatic adiacent
D.anticorpi OMPc D.infiltrat plasmocitar n spaiile porte
E.anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA E.apariia cirozei
(pag. 282) (pag. 291)
*9 Modificrile endoscopice la nivelul *14 Aminosalicilaii folosii n tratamentul
mucoasei n boala Crohn sunt reprezentate de: bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A.edem cu tergerea desenului vascular A.budesonid
B.ulceraii aftoide B.metrotrexat
C.leziuni continui C.balsalazina
D.friabilitate D.azatioprina
E.ulceraii pleomorfe E.ciclosporina
(pag. 283) (pag. 292)
*10 Modificrile endoscopice la nivelul *15 Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
mucoasei n colita ulcerativ sunt reprezentate inflamatorii intestinale cuprinde:
de:
A.metrotrexat
A.ulcere serpiginoase
B.infliximab
B.ulcere aftoide
C.salazopirina
C.ulcere profunde
D.mesalazina
D.friabilitate, sngerare spontan la atingere,
ulceraii pleomorfe E.adalimumab
E.eritem i aspect de piatr de pavaj (pag. 292 293)
(pag. 283) *16 Cel mai folosit antibiotic n tratamentul
bolilor inflamatorii intestinale este:
*11 Complicaiile intestinale ntlnite la
pacienii cu boli inflamatorii intestinale sunt: A.olsalazina

A.colangit sclerozant primitiv B.ciprofloxacina

B.eritem nodos C.ciclosporina
C.megacolon toxic D.salazopirina

D.pioderma gangrenosum E.mesalazina

E.trombembolism pulmonar (pag. 293)

(pag. 288) *17 Corticosteroizii utilizai n tratamentul

*12 Probele de laborator pot evidenia la
pacienii cu boli inflamatorii intestinale
asociate cu
colangit sclerozant primitiv urmtoarele
modificri:
A.hipogamaglobulinemie
bolilor inflamatorii intestinale au urmtoarele
efecte:
A.stimuleaz proliferarea celulelor inflamatorii
B.stimuleaz recrutarea celulelor inflamatorii
C.stimuleaz metabolismul acidului arahidonic
D.stimuleaz apoptoza limfocitelor din peretele
colonic
E.inhib apoptoza limfocitelor din peretele colonic
(pag. 293)
Pag. 46 din 146
*18 Tratamentul bolii Crohn
prezint urmtoarele particulariti:
A.agenii biologici se administreaz n formele
uoare
B.tratamentul fistulelor necesit administrarea de
derivai de 5 ASA
C.leziunile cavitii bucale necesit administrarea
inhibitorilor de pomp de protoni
D.formele severe necesit administrarea
corticosteroizilor sub form injectabil
E.ileita i colita moderat se trateaz iniial cu
corticoterapie sub form injectabil
(pag. 295)
*19 Indicaiile tratamentului chirurgical de
urgen n colita ulcerativ sunt:
A.cancer colo-rectal
B.forme refractare la tratament
C.megacolon toxic
D.trombembolism
E.polipi adenomatoi
(pag. 296)
*20 Tratamentul endoscopic al stricturilor din
boala Crohn prezint urmtoarele
caracteristici:
A.nainte de efectuarea tratamentului endoscopic
nu se impune excluderea naturii neoplazice
B.administrarea intralezional de corticosteroizi
ulterioar dilatrilor endoscopice cu
balona crete riscul de restenozare
C.dilatrile cu balona reprezint metoda
endoscopic de elecie n tratamentul stricturilor
pentru tratamentul stricturilor se pot folosi stenturi
metalice extractabile, la care exist un
D.risc sczut de migrare sau stenturi
biodegradabile care necesit scoaterea
ulterioar a acestora
E.pentru tratamentul stricturilor se pot folosi i
stenturi metalice biodegradabile
(pag. 296)
21Factorii etiologici de mediu implicai n
apariia bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A.diet
B.fumat
C.factori infeciosi
D.autofagie
E.echilibrul oxidani-antioxidani
(pag. 274 275)
22Factorii etiologici genetici implicai n
apariia bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A.autofagia
B.dieta
C.fumatul
D.echilibrul oxidani-antioxidani
E.factorii infeciosi
(pag. 274 275)
23Gena NOD2, a crie mutaie este
implicat n bolile inflamatorii intestinale
prezint urmtoarele particulariti:
A.se asociaz mai frecvent cu colita ulcerativ
B.detecteaz peptide bacteriene
C.inhib producia de citokine proimflamatorii
D.se asociaz mai frecvent cu boala Crohn, cu
localizare sigmoidian
E.declaneaz modificri inflamatorii prin
rspunsul imun dobndit
(pag. 275)
24Implicarea factorilor genetici n apariia
bolilor inflamatorii intestinale
prezint urmtoarele caracteristici:
A.bolile inflamatorii intestinale se asociaz cu
sindroame genetice precum sindrom Turner
sau Hermansky-Pudlak
B.modificrile genetice singure pot declana
procesul inflamator n absena expunerii la un
factor de mediu
C.modificrile genetice sunt identice n boala
Crohn i colita ulcerativ
D.modificrile genetice au un rol determinant n
severitatea i extensia inflamaiei
E.modificrile genetice au rol n aprecierea
rspunsului medicamentos sau chirurgical
(pag. 275)
25Radicalii liberi de oxigen (incriminai n
etipatogenia bolilor inflamatorii intestinale)
intervin n:
A.activitatea antimicrobian
B.sinteza citokinelor proinflamatorii
C.semnalizarea extracelular
D.meninerea homeostaziei intestinale
E.reciclarea diferitelor componente ale citosolului
(pag. 275 276)
Pag. 47 din 146
 A.proces inflamator discontinuu, distribuit uniform
26Factorii de mediu i genetici la nivelul mucoasei
declaneaz rspunsul imun n bolile B.poate evolua progresiv de la nivelul valvei ileo-
inflamatorii intestinale prin urmtoarele cecale la nivelul rectului
mecanisme:
C.debutul bolii de obicei insidios
A.afectarea barierei intestinale
D.n forma extensiv de boal (pancolit) pot fi
B.dezechilibrul microbiotei intestiale prezente modificri inflamatorii i la nivelul
C.migrarea leucocitelor jejunului
D.aderarea leucocitelor E.apariia de scaune numeroase, apoase, n
cantitate mic, acompaniate de senzaia de
E.dobndirea toleranei imune
defecaie imperioas
(pag. 276) (pag. 279)
27Consecinele secreiei n exces a 31Manifestrile clinice din colita
citokinelor proinflamatorii n bolile ulcerativ prezint urmtoarele caracteristici:
inflamatorii intestinale sunt:
A.constipaia poate fi prezent n localizarea
A.scderea permeabilitii intestinale rectal
B.vasodilataie la nivel intestinal B.n formele extinse de boal pacienii pot
C.hiposecreie de mucus prezenta transpiraii, greuri i vrsturi
D.eliberarea de factori chemotactici responsabili C.dureri abdominale mai frecvente comparativ cu
de recrutarea i aderarea celulelor inflamatorii la boala Crohn
peretele intestinal D.rectoragii cu snge nchis la culoare
E.hipersecreie de mucus indic afectarea rectal
(pag. 278) E.tenesmele rectale se datoreaz procesului
inflamator rectal
28Consecinele aderrii i migraiei
leucocitare la nivelul epiteliului intestinal n (pag. 279)
bolile inflamatorii intestinale sunt: 32n funcie de extensia inflamaiei, colita
A.apariia edemului ulcerativ se clasific n:
B.apariia hiperemiei A.proctit ulcerativ
C.scderea permeabilitii intestinale prin B.proctosigmoidit ulcerativ
eliberarea de proteaze C.colit dreapt ulcerativ
D.scderea permeabilitii intestinale prin D.colit stng ulcerativ
eliberarea de specii reactive de oxigen
E.pancolit ulcerativ
E.distrucia epiteliului intestinal
(pag. 279)
(pag. 277)
33Proctita ulcerativ se caracterizeaz prin:
29Implicarea rspunsului imunologic n bolile
inflamatorii intestinale prezint urmtoarele A.se ntinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul
particulariti: cecului

A.activarea limfocitelor helper (CD4) este B.n general evoluie uoar, dominat de
urmat de activarea a trei subseturi: Th1, Th2, hematemez
Th17 C.manifestri sistemice rare
B.rspunsul de tip Th17 apare cu precdere n D.diaree
colita ulcerativ E.constipaie
C.rspunsul de tip Th1 apare cu precdere n
(pag. 279)
colita ulcerativ Pag. 48 din 146
D.rspunsul de tip Th1 apare cu precdere n
boala Crohn
34Proctosigmoidita
E.rspunsul de tip Th17 apare cu precdere n
ulcerativ prezint urmtoarele particulariti:
boala Crohn
A.se caracterizeaz prin afectarea rectului i
(pag. 277)
sigmoidului
30Colita ulcerativ se caracterizeaz prin:
B.se poate manifesta prin tenesme, eliminare de B.scaune n cantitate mic i pot avea aspect
mucus steatoreic n localizarea rectal
C.se caracterizeaz prin afectarea sigmoidului i C.greuri n formele severe de boal
colonului descendent D.sindrom de malabsorbie n cazul intestinului
D.se manifest prin dureri n fosa iliac dreapt subire contaminat
E.se manifest prin diaree, rectoragii E.rectoragii ca sindrom principal
(pag. 279) (pag. 281)
35Durerile abdominale la pacienii cu 40Forma perianal a bolii Crohn se
boal Crohn pot fi: manifest prin:
A.difuze, secundare unui abces abdominal A.secreii purulente
B.localizate, secundare unei fistule digestive B.secreii sanghinolente
C.localizate, secundare unei stenoze ileale C.fistule i abcese perianale
D.localizate, secundare unui abces abdominal D.icter obstructiv
E.difuze, cauzate de procesul inflamator E.pirozis
(pag. 281) (pag. 281)
36Forma uoar de colit ulcerativ este 41Localizarea colonic a bolii Crohn
caracterizat de scorul Truelove-Witts prin: evolueaz cu:
A.numr de scaune < 4 pe zi A.vrsturi
B.temperatur > 37,5 grade C B.diaree
C.puls > 90 bti pe minut C.icter obstructiv
D.VSH < 30mm/h D.rectoragii
E.rectoragii frecvente E.tenesme
(pag. 280) (pag. 281)
37Sub aspect evolutiv, colita ulcerativ se 42Malabsorbia, popularea bacterian sau
mparte n: pierderile intestinale datorate inflamaiei
mucoasei prezente n evoluia bolilor
A.forma fulminant (pusee uoare cu durat de
inflamatorii intestinale sunt exprimate clinic
peste 6 luni)
prin:
B.forma cronic recurent (pusee
uoare/moderate, separate de perioade de A.hiperpotasemie
remisiune) B.hipercalcemie
C.forma cronic continu (pusee uoare/moderate, C.hipomagnezemie
separate de perioade de remisiune) D.deficit de vitamina B12
D.forma fulminant (pusee uoare/moderate,
E.creterea albuminei
separate de perioade de remisiune)
E.forma cronic continu (pusee uoare cu (pag. 282)
durat de peste 6 luni 43Aprecierea severitii bolii Crohn se
(pag. 280) realizeaz conform scorului CDAI. Acesta
cuprinde mai multe variabile clinice sau de
38Semnele sistemice prezente n formele laborator astfel:
severe de colit stng sunt:
A.hematocrit peste 47% la brbai
A.diaree
B.necesitatea administrrii de antidiareice
B.febr
C.prezena maselor abdominale
C.rectoragii
D.hematocrit peste 42% la femei
D.teneme rectale
E.prezena complicaiilor
E.greuri
(pag. 282)
(pag. 280) Pag. 49 din 146
39Tabloul clinic n boala Crohn cuprinde:
A.sindrom de malabsorbie n localizarea rectal
44Modificrile endoscopice la nivelul E.examen histopatologic (abcese criptice, criptite,
mucoasei intestinale n boala Crohn sunt: depleie de mucus)
A.edem cu tergerea desenului vascular (pag. 286 287)
B.eritem 49Diagnosticul colitei ulcerative se stabiliete
n principal prin:
C.pseudopolipi inflamatori
A.simptomatologie (diaree, rectoragii)
D.fisuri
B.examinare endoscopic (eritem, granularitate,
E.ulceraii pleomorfe ulceraii superficiale, aspect de piatr de pavaj)
(pag. 283) C.examinare endoscopic (ulceraii aftoide, fisuri,
ulcere profunde i pseudopolipi)
45Modificrile endoscopice la nivelul
mucoasei colonice n colita ulcerativ sunt: D.examen histopatologic (abcese criptice,
depleie de mucus)
A.ulceraii aftoide
E.examen histopatologic (granuloame, hipertrofie
B.eritem muscular)
C.pseudopolipi inflamatori
(pag. 286 287)
D.fisuri
50Diagnosticul de severitate al bolii Crohn se
E.aspect de piatr de pavaj stabiliete prin mai multe sisteme de
(pag. 283) scorificare precum:

46Examinrile radiologice folosite n A.scorul CDAI

diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale B.scorul Mayo
sunt: C.scorul CDEIS
A.enteroclisma D.scorul Viena
B.videocapsula endoscopic E.scorul Truelove-Witts
C.fistulografia (pag. 287)
D.enterografia computer tomografic
51Manifestrile extraintestinale cutanate
E.irigografia ntlnite n bolile inflamatorii intestinale sunt:
(pag. 284) A.eritemul nodos
47Diagnosticul de colit ulcerativ se B.pioderma gangrenosum
stabilete prin: C.sarcoidoza
A.simptomatologie (diaree, rectoragii) D.colangita sclerozant primitiv
B.examinare endoscopic (eritem, granularitate, E.spondilit anchilopoetic
ulceraii superficiale, pseudopolipi)
(pag. 288)
C.examinare endoscopic (ulcere profunde, fisuri,
ulceraii aftoide) 52Manifestrile extraintestinale oculare
D.examen histopatologic (granuloame, ntlnite n bolile inflamatorii intestinale sunt
colagenizare, hipertrofie muscular) reprezentate de:
E.examen histopatologic (abcese criptice, criptite, A.eritem nodos
depleie de mucus) B.episclerite
(pag. 286 287) C.uveite
48Diagnosticul de boal Crohn se stabilete D.pioderma gangrenosum
prin: E.irite
A.examinare endoscopic (aspect de piatr de (pag. 288)
pavaj)
B.examinare endoscopic (eritem, granularitate, 53Manifestrile extraintestinale pulmonare
ulceraii superficiale, pseudopolipi) ntlnite n bolile inflmatorii intestinale sunt
reprezentate de:
C.examinare endoscopic (ulcere profunde, fisuri,
ulceraii aftoide) A.pioderma gangrenosum
D.examen histopatologic (granuloame, B.bronite cronice
colagenizare, hipertrofie muscular) C.eritem nodos
D.colangita sclerozant primitiv B.periostit uoar
E.broniectazii C.eroziuni
(pag. 288) D.edem
Pag. 50 din 146 E.osteoliz
(pag. 290)
54Manifestri extraintestinale ntlnite n bolile 59n colangita
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de: sclerozant primitiv asociat bolilor
A.hemoragie digestiv inferior (HDI) inflamatorii intestinale, analizele de laborator
arat:
B.eritem nodos
A.hipergamaglobulinemie
C.colangit sclerozant primitiv
B.hiperbilirubinemie neconjugat
D.fistule, abcese abdominale
C.leucopenie n episoadele de angiocolit
E.trombembolism pulmonar
D.uoar cretere a transaminazelor
(pag. 288)
E.sindrom de colestaz
55Complicaiile intestinale ntlnite n bolile
(pag. 290)
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de:
A.megacolonul toxic 60Dieta n bolile inflamatorii intestinale are
urmtoarele particulariti:
B.perforaii i stenoze
A.se recomand excluderea laptelui
C.leziuni perianale
B.se recomand excluderea fructelor
D.anemie megaloblastic
C.se suplimenteaz aportul de vitamine
E.pioderma gangrenosum
D.se recomand excluderea legumelor crude
(pag. 288)
E.n formele uoare de boal se recurge la nutriia
56Megacolonul toxic n evoluia unei colite parenteral
ulcerative se manifest prin:
(pag. 292)
A.bradicardie
61Aminosalicilaii folosii n tratamentul bolilor
B.hipertensiune inflamatorii intestinale sunt:
C.rectoragii importante A.mesalazina
D.intensificarea zgomotelor intestinale B.metrotrexat
E.abdomen destins C.balsalazina
(pag. 289) D.salazopirina
57Pioderma gangrenosum aprut n cursul E.ciclosporina
evoluiei bolilor inflamatorii intestinale se
(pag. 292)
caracterizeaz prin:
A.noduli roietici, dispui mai ales la nivelul 62Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
membrelor superioare inflamatorii intestinale cuprinde:
B.papule roietice localizate mai ales la nivelul A.metrotrexat
membrelor superioare B.infliximab
C.evoluie nefavorabil sub tratamentul C.salazopirina
administrat pentru boala intestinal
D.azatioprina
D.apariia cu precdere n colita ulcerativ
E.ciclosporina
E.papule roietice care se ulcereaz prin
necroza esuturilor subiacente (pag. 292 293)
(pag. 290) 63Tratamentul cu ageni biologici n bolile
inflamatorii intestinale cuprinde:
58Diagnosticul spondilitei i sacroiliitei
asociate bolilor inflamatorii intestinale se A.adalimumab
stabiliete prin radiografii ale coloanei B.infliximab
vertebrale i articulaiilor care arat:
C.rifaximin
A.osteoporoz juxtaarticular
D.azatioprina
E.ciclosporina D.infliximabul este anticorp monoclonal hibrid
IgG1
(pag. 292 293)
Pag. 51 din 146 E.mecanismul de aciune este reprezentat de
stimularea TNF

64Cele mai folosite antibiotice n tratamentul (pag. 293)

complicaiilor infecioase n bolile inflamatorii 69Indicaiile corticosteroizilor n bolile
intestinale sunt: inflamatorii intestinale sunt:

A.rifaximina A.forme uoare ale bolilor inflamatorii intestinale

B.metronidazolul B.pusee de activate ale bolii

C.mesalazina C.forme moderate i severe ale bolilor inflamatorii

intestinale
D.budesonidul
D.colita fulminant
E.olsalazina
E.megacolonul toxic
(pag. 292 293)
(pag. 293)
65Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
inflamatorii intestinale cuprinde: 70Efectele secundare ale tratamentului cu
corticosteroizi n bolile inflamatorii intestinale
A.budesonid sunt:
B.adalimumab A.osteoporoza
C.azatioprina B.hipotensiunea arterial
D.mesalazina C.hipoglicemia
E.ciclosporina D.insomnia
(pag. 292 293) E.retenia hidrosalin
66Cele mai folosite antibiotice n bolile (pag. 293)
inflamatorii intestinale sunt:
71Indicaiile de administrare pentru infliximab
A.olsalazina n bolile inflamatorii intestinale sunt:
B.rifaximina A.forme de boal Crohn corticodependente
C.ciprofloxacina B.forme fistulizante de boal Crohn
D.salazopirina C.forme uoare de colit ulcerativ
E.claritromicina D.forme de boal Crohn corticorefractare la
(pag. 293) tratamentul cortizonic
E.forme modrate de colit ulcerativ fr rspuns
67Reaciile adverse ale administrrii de
la tratamentul convenional
azatioprina n bolile inflamatorii intestinale
sunt: (pag. 293)
A.diaree 72Indicaiile de administrare ale
B.constipaie imunosupresoarelor n tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale sunt:
C.supresie medular
A.reducerea necesarului de cortizon
D.hepatotoxicitate
B.creterea necesarului de cortizon
E.alergii
C.forme de boal corticorezistente
(pag. 293)
D.meninerea remisiunii
68Caracteristicile agenilor biologici utilizai n
E.forme de boal corticodependente
bolile inflamatorii intestinale sunt:
(pag. 293)
A.adalimumabul este anticorp monoclonal uman
recombinat de IgG1 73Tratamentul cu imunosupresoare n bolile
B.adalimumabul este anticorp monoclonal hibrid inflamatorii intestinale are urmtoarele
IgG1 caracteristici:
C.infliximabul este anticorp monoclonal uman A.stimuleaz sinteza ribonucleotidelor
recombinat de IgG1 B.induc apoptoza limfocitelor
C.au efect imunomodulator B.n boala Crohn se opteaz pentru rezecii
D.inhib sinteza ribonucleotidelor intestinale limitate datorit riscului de
recuren postoperatorie
E.inhib apoptoza limfocitelor
C.n boala Crohn se opteaz pentru rezecii
(pag. 293) ntinse datorit riscului sczut de
Pag. 52 din 146 recuren postoperatorie
D.n funcie de situaia existent, indicaiile
74Tratamentul cu ageni anti TNF poate avea chirurgicale sunt de urgen sau elective
reacii adverse precum: E.n colita ulcerativ, procedurile chirugicale
difer n funcie de forma de prezentare
A.diaree mucosanghinolent
B.insuficien cardiac (pag. 295)
79Indicaiile tratamentului chirurgical de
C.reactivarea tuberculozei urgen n colita ulcerativ sunt:
D.oc anafilactic A.cancer colo-rectal
E.infecii B.forme refractare la tratament
(pag. 294) C.megacolon toxic
75Tratamentul antibiotic injectabil, D.perforaia
administrat la pacienii cu boli inflamatorii
E.hemoragia digestiv inferioar
intestinale prezint urmtoarele
particulariti: (pag. 296)
A.se administreaz n megacolon toxic 80Indicaiile tratamentului chirurgical electiv
B.se administreaz n complicaii infecioase n colita ulcerativ sunt:

C.se administreaz n colita acut fulminant A.cancer colo-rectal

D.este obligatorie administrarea concomitent de B.forme refractare la tratament
opioide C.displazia
E.este obligatorie administrarea concomitent de D.polipi adenomatoi
antidiareice
E.megacolonul toxic
(pag. 294)
(pag. 296)
76Tratamentul fistulelor din boala Crohn
necesit administrarea de: Tema nr. 16
A.antibiotice Ciroza hepatica

B.ageni biologici Bibliografie asociata temei:

Compendiu vol I 303-332
C.imunosupresoare
D.derivai de 5 ASA *1 n patogeneza encefalopatiei hepatice,
principalul sistem neuroinhibitor este mediat
E.corticoterapie de :
(pag. 295) A.Octapamin
77Indicaiile tratamentului chirurgical de B.Benzodiapzepine endogene
urgen n boala Crohn sunt:
C.Tirozin
A.cancer colonic
D.Triptofan
B.perforaie intestinal E.GABA
C.lipsa rspunsului la tratament
(pag. 322-323)
D.stricturi fibrotice
*2 Principala caracteristic a sindromului
E.ocluzie intestinal hepatorenal tip I este:
(pag. 296) A.Creterea lent i progresiv a reteniei azotate
78Tratamentul chirurgical n bolile inflamatorii B.Ascita refractar
intestinale prezint urmtoarele caracteristici:
C.Ecografia renal modificat
A.reprezint ultima modalitate de tratare a
D.Creterea rapid a creatininei peste 2,5 mg/dl
pacienilor
E.Prezena a peste 50 hematii/cmp asociat cu C.Tehnicile de hemostaz endoscopic
proteinurie peste 0,5 g/zi. D.Deconexiunea esogastric de urgen
(pag. 325) E.untul porto-cav de urgen.
Pag. 53 din 146
(pag. 321)
*8 Markerul imunologic al cirozei biliare
*3 n ciroza hepatic, antibioticul de elecie primitive este:
pentru profilaxia secundar a peritonitei
bacteriene spontane dup un episod iniial A.HLA clasa a-II-a
este: B.Hiper-gamma-globulinemia cu predominana
IgG
A.Cefotaxim
C.Anticorpii anti-mitocondriali M2
B.Neomicina
D.Creterea gamma-GT
C.Augmentin
E.Anticorpii antinucleari
D.Norfloxacin
E.Rifaximina (pag. 314)

(pag. 327, 324) *9 Tratamentul de elecie al peritonitei

* 4 La un pacient cu ciroz hepatic,
evidenierea n lichidul de ascit a unei flore
monomicrobiene gram negative cu citologie
srac semnific:
A.Ascit neutrocitar
B.Bacteriascit
C.Ascit tuberculoas
D.Ascit neoplazic
E.Peritonit bacterian secundar unei perforaii
de viscer cavitar.
(pag. 327)
*5 Manifestarea hematologic cea
frecvent n ciroza hepatic este:
A.Anemia prin pierdere de fier
B.Hemoliza
C.Leucopenia
D.Trombocitopenia
E.Plasmocitoza
(pag. 328-329)
*6 Msura dietetic esenial n encefalopatia
hepatic este reprezentat de:
A.Reducerea aportului de potasiu
B.Reducerea aportului de proteine alimentare
C.Reducerea aportului de lipide
D.Reducerea aportului de glucide
E.Creterea aportului de sodiu
(pag. 324)
*7 Metoda terapeutica de elecie pentru
oprirea sngerrilor variceale la pacienii cu
ciroz hepatic este reprezentat de:
A.Vasopresin asociat cu nitroglicerin
B.Octreotid
bacteriene spontane este reprezentat de:
A.Cefalosporine de generaia a III-a
B.Augmentin
C.Norfloxacin
D.Ciprofloxacin
E.Intervenie chirurgical de drenaj.
(pag. 303)
*10 Care dintre urmtoarele semne clinice se
datoreaz insuficienei hepatocelulare:
A.Splenomegalia
B.Vase dilatate periombilical cu aspect de cap de
mai meduz
C.Circulaia colateral abdominal pe flancuri
D.Steluele vasculare
E.Prezena varicelor esofagiene
(pag. 309-310)
*11 Edemele din ciroza hepatic au ca
mecanism principal de producere:
A.Splenomegalia congestiv
B.Circulaia colateral extern
C.Hipoproteinemia
D.Vasoconstricia splanhnic
E.Cardiomiopatia cirotic
(pag. 310)
*12 Care afirmaie cu privire la ciroza
biliar primitiv este adevrat:
A.Mecanismul este reprezentat de citotoxicitatea
prin limfocite T citolitice cu restricie HLA clasa a
II a
B.Icterul este hemolitic
C.Leziunile de ciroz apar precoce
D.Cancerul hepatocelular este frecvent
E.Este prezent hiper-gamma-globulinemia cu
predominan IgG
(pag. 313)
Pag. 54 din 146
*13 La pacienii cu
ciroz biliar primitiv simpotomatic princip
alul factor predictiv al supravieuirii este:
A.Titrul anticorpilor antimitocondriali
B.Valoarea fosfatazei alcaline
C.Prezena anticorpilor antinucleari
D.Prezena depozitelor de cupru intrahepatocitar
E.Concentraia bilirubinei serice
(pag. 314)
*14 Tratamentul de baz n ciroza
biliar secundar este reprezentat de:
A.Administrarea de hepatoprotectoare
B.Administrare de medicamente cu efect
antifibrotic
C.Administrarea de acid ursodeoxicolic
D.ndeprtarea obstacolului sau ocolirea acestuia
prin drenaj biliar sau stent.
E.Combaterea pruritului i a deficitelor vitaminice
(pag. 314)
*15 Care afirmaie privind hemocromatoza este
adevrat:
A.Forma secundar are transmitere autosomal
recesiv
B.Manifestrile clinice apar totdeauna din copilrie
C.Brbaii au un tablou clinic mai estompat
D.Apare cardiomiopatie prin depozit de cupru
E.Boala este confirmat prin creterea
coeficientului de saturaie a transferinei peste
50% la femei si peste 60% la brbai.
(pag. 315)
*16 Hiperbilirubinemia din ciroza hepatic:
A.Este cel mai frecvent de tip hemolitic
B.Este cel mai frecvent colestatic
C.Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu
predominana bilirubinei neconjugat
D.Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu
predominanta bilirubinei conjugate
E.Bilirubina seric este de regul normal.
(pag. 310)
*17 Edemele din ciroza hepatic:
A.Apar prin mecanism hipoproteinemic
B.Sunt dure
C.Sunt antideclive
D.Nu apar nicodat la nivel sacrat
E.Sunt cianotice
(pag. 306)
*18 n ciroza hepatic necomplicat cel mai
important criteriu de diagnostic n favoarea
etiologiei cirotice a ascitei este:
A.Aspectul lactescent al lichidului de ascit
B.Citologia bogat n PMN a ascitei
C.Aspectul serohemoragic al al lichidului de ascit
D.Gradientul de albumin ser-ascit peste 1,1
E.Cultura pozitiv polimicrobian din lichidul de
ascit.
(pag. 311)
*19 Care dintre urmtoarele explorri
paraclinice este criteriu sugestiv pentru
etiologia alcoolic a cirozei hepatice:
A.Raportul AST/ALT sub 1
B.Creterea disproporionat a bilirubinei
fa de gamma-glutamiltranspetidaz
C.Predominana IgA n imunoelectroforez
D.Predominana IgG n imunoelectroforez
E.Predominana IgM n imunoelectroforez.
(pag. 313)
*20 Cel mai important factor de risc pentru
apariia sindromului hepatorenal este
reprezentat de:
A.Vasoconstricia splanhnic
B.Vasodilataia renal
C.Excesul de fluide
D.Infeciile
E.Administrarea de diuretice antialdosteronice.
(pag. 326)
*21 Cea mai eficient metod de tratament n
sindromul hepatorenal este:
A.Administrarea de diuretice antialdosteronice
B.Administrarea de diuretice de ans
C.TIPS n tipul I de sindrom hepatorenal
D.Administrarea de vasoconstrictoare de tipul
analogilor de vasopresin
E.Transplantul renal.
(pag. 326)
*22 Ecografia abdominal la un pacient cu
ciroz hepatic poate releva:
A.Peretele colecistului ngroat, cu aspect de
"dublu contur"
B.Ecostrutur hepatic omogen
C.Nodulii de regenerare se vizualizeaz n toate B.Boala veno-ocluziv
cazurile C.Sindromul Budd-Chiari
D.Conturul ntotdeauna regulat al ficatului
D.Boala Gaucher
E.Calibrul redus al venei porte la toi pacienii. E.Ciroza dup by-pass
(pag. 311)
(pag. 304)
Pag. 55 din 146
*28 Elementul primordial n apariia cirozei
este reprezentat de:
*23 Simptomul de debut cel mai frecvent n A.Apariia nodulilor de regenerare
ciroza biliar primitiv este:
B.Sinteza excesiv de fibre elastice
A.Pruritul
C.Hipertensiunea portal
B.Icterul
D.Formarea ascitei
C.Astenia fizic
E.Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze
D.Neuropatia periferic xantomatoas
(pag. 305)
E.Scderea rapid n greutate.
*29 Citokina care inhib regenerarea
(pag. 313)
hepatocitar i stimuleaz fibrogeneza este:
*24 n ciroza biliar primitiv stadiul II A.Epidermal growth factor EGF
histologic se caracterizeaz prin:
B.Transforming growth factor TGF-
A.Leziuni ductulare de tip inflamator ca
C.Hepatocyte growth factor HGF
manifestare unic
B.Proliferare ductular D.Heparin-binding growth factor HBGF

C.Depozite de fier intrahepatocitar E.Matrix metaloproteinaza

D.Fibroz (pag. 306)

E.Ciroz *30 Etiologia alcoolic a cirozei hepatice

poate fi sugerat anatomo-patologic de unul
(pag. 314)
din urmtoarele elemente:
*25 n ciroza biliar primitiv singurul A.Prezena hialinului extracelular i intracelular
tratament medical cu eficacitate sub forma corpilor Mallory.
demonstrat este:
B.Forma macronodular a cirozei hepatice
A.Corticoterapia
C.Regenerarea nodular
B.D-penicilamina
D.Necroza hepatocitar
C.Acidul ursodeoxicolic
E.Alterarea arhitecturii hepatice.
D.Colchicina
(pag. 307)
E.Azatioprina
*31 Ciroza biliar primitiv poate fi
(pag. 314)
sugerat anatomo-patologic de:
*26 Mecanismul prin care sindromul Budd- A.Prezena steatozei hepatice
Chiariintervine n etiopatogenia cirozei
hepatice: B.Fibroza hepatic
C.Regenerarea nodular
A.Obstrucie biliar
B.Toxicitate medicamentoas D.Necroza hepatocitar
E.Diminuarea sever a numrului ductelor biliare.
C.Congestie venoas
D.Distrugerea canaliculelor biliare (pag. 307)

E.Depunere de cupru la nivelul hepatocitului. *32 Perturbarea metabolismului proteic n

(pag. 304)
*27 Din categoria bolilor ereditare i
metabolice implicate n etiopatogenia cirozei
hepatice face parte:
cadrul insuficienei hepatocelulare se
manifest prin:
A.Creterea sintezei de albumin
B.Scderea sintezei de factori ai coagulrii

A.Ciroza biliar secundar C.Scderea amoniemiei

D.Scderea concentraiei fenilalaninei
E.Scde concentraiei metioninei. 37Cele mai frecvente cauze ale cirozei
hepatice sunt reprezentate de:
(pag. 307)
Pag. 56 din 146 A.Consumul cronic de alcool
B.Hepatitele cronice cu virus B, C, D.
*33 Apariia ascitei n ciroza C.Toxoplasmoz
hepatic implic unul dintre urmtoarele
D.Schistosomiaza
mecanisme:
E.Ciroza dup by-pass
A.Scderea presiunii hidrostatice la nivelul
sinusoidelor hepatice i capilarelor intestinale (pag. 303-304)
B.Creterea presiunii oncotice 38Printre cauzele metabolice de
C.Hiperalbuminemia ciroz hepatic se numr:
D.Hipertensiunea portal A.Toxoplasmoza
E.Toate elementele enumerate mai sus B.Hemocromatoza
(pag. 308) C.Sindromul Budd-Chiari
D.Boala Wilson
34Ciroza hepatic:
E.Boala veno-ocluziv
A.Reprezint stadiul final de evoluie progresiv a
bolilor hepatice cronice (pag. 304)
B.Reprezint un proces limitat la un segment al 39Fibroza din cadrul cirozei hepatice:
parenchimului hepatic
A.Se poate dezvolta sub form de puni porto-
C.Se caracterizeaz prin asocierea unei fibroze portale
extensive cu transformarea nodular a
parenchimului hepatic B.Se poate dezvolta sub form de puni centro-
portale
D.Presupune creterea numrului hepatocitelor
funcionale C.Poate fi izolat n caz de necroz focal
E.Este ntotdeauna asociat cu infecia cu virusuri D.Se caracterizeaz prin scderea numrului
hepatitice B, C sau D. celulelor productoare de colagen
(pag. 303) E.Un rol cheie in activarea i perpetuarea
fibrogenezei revine celulelor Ito
35Fibroza hepatic:
(pag. 305)
A.Este sinonim cu ciroza hepatic
40Depunerea de colagen n spaiul Disse:
B.Este obligatoriu asociat cu prezena
transformrii nodulare a parenchimului hepatic A.Se realizeaz la nivelul pereilor continui ai
capilarelor sinusoide
C.Reprezint o component constant a cirozei
B.Este urmat de formarea de membrane bazale
D.Poate fi asociat cu insuficiena la nivelul sinusoidelor ("capilarizarea
cardiac dreapt sinusoidelor")
E.Poate apare n cazul unei obstrucii biliare. C.Favorizeaz necrozele celulare
(pag. 303) D.Este implicat n apariia hipertensiunii portale
36n ciroza hepatic nodulii de regenerare de E.Este urmat de ameliorarea schimburilor snge
la nivel hepatic: - hepatocit.
A.Sunt insule de celule care i (pag. 305)
pstreaz conexiunile vasculare i biliare normale 41Aspectul macroscopic al ficatului cirotic
B.Nu dezorganizeaz arhitectura este:
lobular normal a ficatului
A.Dur
C.Prezena nodulilor fr fibroz constituie ciroza
hepatic B.Cu marginea inferioar rotunjit
D.Prezena nodulilor fr fibroz constituie C.Cu contur regulat
hiperplazia nodular regenerativ D.Formele micronodulare sunt mai frecvent
E.n asociere cu fibroza extensiv, definesc alcoolice
morfopatologic ciroza hepatic. E.Exist forme hipertrofice, dar i forme atrofice
(pag. 303) (pag. 306)
Pag. 57 din 146 B.Perturbarea echilibrului la nivelul circulaiei
intrahepatice ntre substanele vasodilatatoare i
vasoconstrictoare
42Fibroza hepatic din ciroz debuteaz la
nivelul spaiului port n: C.Fibroza pericentrovenular

A.Ciroza alcoolic D.Compresiunea venei centrolobulare prin benzi

de fibroz i macronoduli
B.Hemocromatoz
E.Creterea presiunii oncotice datorate
C.Ciroz biliar hiperalbuminemiei
D.Obstrucie venoas (pag. 307-308)
E.Hepatit cronic. 47Apariia ascitei n ciroza hepatic are ca
(pag. 306) mecanisme:
43Elementele microscopice caracteristice A.Hiperalbuminemia
cirozei hepatice sunt: B.Hipertensiunea portal
A.Dezorganizarea arhitecturii lobulare i C.Reducerea presiunii oncotice prin
vasculare hipoalbuminemie
B.Fibroza D.Cresterea sintezei de factori din complexul
C.Regenerarea nodular protrombinic
D.Necrozele hepatocitare E.Scderea presiunii hidrostatice la nivelul
sinusoidelor hepatice i capilarelor intestinale.
E.Dispariia fibrilelor de colagen de la nivelul
spaiului Disse (pag. 308-309)

(pag. 305) 48Stadiul compensat al cirozei hepatice se

manifest prin:
44Perturbarea metabolismului proteic din
cadrul insuficienei hepatocelulare se A.Icter intens pruriginos
manifest prin: B.Balonri
A.Creterea sintezei de albumin C.Manifestri hemoragice minore de tipul
B.Scderea sintezei de factori ai coagulrii epistaxisului, gingivoragiilor
(complexul protrombinic) D.Grea
C.Tulburri n ureogenez cu scderea E.Ascit
amonemiei (pag. 308-309-310)
D.Tulburri n metabolismul i circulaia acizilor
biliari 49n ciroza hepatic, modificrile endocrine la
sexul brbtesc includ:
E.Scderea concentraiei tirozinei, fenilalaninei i
metioninei A.Sterilitate
(pag. 307) B.Atrofie testicular

45Alterarea metabolismului glucidic n C.Creterea pilozitii axilare i toracice

insuficiena hepatocelular se manifest prin: D.Hipertrofia prostatei mai frecvent dect n
populaia general
A.Apariia diabetului hepatogen
E.Pilozitate pubian cu dispoziie de tip feminin.
B.Perturbri n metabolismul galactozei
(pag. 309)
C.Scderea sintezei de albumin
Pag. 58 din 146
D.Creterea amonemiei
E.Creterea colesterolului seric prin 50n ciroza hepatic icterul cutaneomucos:
insuficien hepatic
A.Poate fi minim sau absent n stadiul compensat
(pag. 307)
46Componenta mecanic implicat n apariia B.Principalul mecanism este hemoliza
hipertensiunii portale din ciroza hepatic este C.Apare prin incapacitatea de metabolizare a
reprezentat de: bilirubinei
A.Distorsiunea vascular prin capilarizarea i D.Forme colestatice apar n special n cirozele
stenozarea sinusoidelor biliare
E.n cazul asocierii hepatitei alcoolice severe pot 55Ecografia abdominal la un pacient cu
apare forme colestatice. ciroz hepatic poate releva:
(pag. 309) A.Peretele colecistului ngroat, cu aspect de
"dublu contur"
51teluele vasculare din ciroza hepatic:
B.Peretele colecistului subiat n contextul cirozei
A.Apar n teritoriul venei cave inferioare
C.Calibrul diminuat al venei porte cauzat de
B.Sunt localizate frecvent la nivelul feei, toracelui hipertensiunea portal
anterior, feei dorsale a minii
D.Conturul neregulat al ficatului
C.Sunt formate dintr-o venul central
E.Structura neomogen a parenchimului hepatic
D.Evolueaz n paralel cu gradul insuficienei
hepatice (pag. 311)
E.Pot apare tranzitor n hepatite acute virale. 56Ciroza hepatic alcoolic:
(pag. 309) A.Este forma cea mai frecvent n statele
dezvoltate
52Hipertensiunea portal se manifest clinic
prin: B.Cantitatea de fier intrahepatocitar poate fi
crescut
A.Splenomegalie congestiv
C.Splenomegalia este mai important dect n
B.Circulaie colateral extern: varice esofagiene, formele virale
gastrice, hemoroizi
D.Prezena hipertrofiei parotidiene este
C.Circulaie colateral intern: vase dilatate sugestiv pentru etiologia alcoolic
periombilical cu aspect de "cap de meduz" sau
pe flancurile abdomenului E.Raportul AST/ALT sub 1 este sugestiv pentru
etiologia alcoolic
D.Murmur la nivelul circulaiei periombilicale
(sindromul Cruveiller-Baumgarten). (pag. 306-307)
E.Dispariia ascitei n caz de hipertensiune 57n cazul infeciei cu virusul hepatitic C,
portal. factorii care favorizeaz evoluia spre
ciroz sunt:
(pag. 310)
A.Sexul masculin
53Modificrile biochimice asociate cirozei
hepatice sunt: B.Sexul feminin

A.Creterea aminotransferazelor C.Imunosupresia

B.Scderea albuminemiei n contextul D.Coinfecia HIV sau VHB

insuficienei hepatice E.Consumul de alcool sub 50 g zilnic
C.Creterea proteinelor serice totale n contextul (pag. 312)
insuficienei hepatice Pag. 59 din 146
D.Scderea indicelui de protrombin n contextul
insuficienei hepatice, care se corecteaz prin
58Ciroza biliar primitiv:
administrare de vitamina K
E.Hipergalactozemie A.Se mai numete
"colangit cronic destructiv supurativ",
(pag. 310) deoarece leziunile de ciroz se constituie doar n
54Modificrile hematologice asociate cirozei stadiul IV al bolii
hepatice includ:
B.Markerii imunologici ai bolii sunt anticorpii
A.Tulburrile hemostazei prin creterea sintezei antimitocondriali M2
de factori din complexul protrombinic (factorii II, C.90% din pacieni sunt femei
V, VII, IX, X) n contextul insuficienei hepatice
D.Debuteaz brusc, prin instalarea unui icter
B.Alterri ale numrului i funciei leucocitelor
ntotdeauna nepruriginos
C.Hipo--globulinemie
E.Se asociaz cu colestaz.
D.Anemia
(pag. 313)
E.Hiper-gamma-globulinemie, totdeauna
monoclonal 59Ciroza biliar primitiv:
(pag. 310) A.Debuteaz frecvent cu prurit, care poate
precede instalarea icterului cu pn la 2 ani
B.Se poate asocia cu malabsorbia vitaminelor A, (pag. 304)
D, E, K
64Cauzele autoimune de apariie a cirozei
C.Este mai frecvent la brbai hepatice sunt:
D.Se poate asocia cu osteoporoz i fracturi pe os A.Toxoplasmoza
patologic
B.Sindromul Budd-Chiari
E.Se poate asocia cu afeciuni autoimune:
colagenoze, tiroidite autoimune, C.Ciroza biliar primitiv
glomerulonefrit membranoas, colit ulcerativ D.Hepatita autoimun
(pag. 313) E.Deficitul de -1-antitripsin
60Hemocromatoza: (pag. 304-305)
A.Reprezint acumularea n exces de fier n 65Boli ereditare i metabolice implicate n
organism cu depunerea acestuia n diverse etiopatogenia cirozei hepatice sunt:
organe
A.Hemocromatoza
B.Forma genetic are transmitere autosomal
dominant B.Porfiriile
C.Forma secundar poate apare n anemii C.Boala Gaucher
hemolitice sau sideroblastice D.Boala veno-ocluziv
D.Poate asocia diabet zaharat E.Sindromul Budd-Chiari
E.Poate asocia cardiomiopatie (pag. 304)
(pag. 315) 66n ciroza postnecrotic stimulii majori ai
61Boala Wilson: fibrogenezei sunt:
A.Se produce prin depleia cuprului din organism A.Apariia nodulilor de regenerare
B.Se poate nsoi de manifestri neurologice prin B.Necroza hepatocitar
degenerarea bilateral a nucleilor bazali C.Pereii discontinui ai sinusoidelor hepatice
C.Provoac dispariia inelului Kayser-Fleisher de D.Capilarizarea sinusoidelor
la nivelul corneei
E.Inflamaia
D.Asociaz afectare renal
(pag. 305)
E.Ceruloplasmina seric are valori crescute, Pag. 60 din 146
peste 20 mg%.
(pag. 315)
67Citokinele care inhib regenerarea
62n diagnosticul diferenial al cirozei
hepatocitar i stimuleaz fibrogeneza sunt:
hepatice cu hepatosteatoza, urmtoarele
elemente pledeaz pentru hepatosteatoz: A.Epidermal growth factor EGF
A.splenomegalia B.Transforming growth factor- TGF-
B.suprafaa regulat a ficatului C.Hepatocyte growth factor HGF
C.aspectul ecografic de ficat hiperecogen cu D.TGF-1
contur regulat E.Heparin-binding growth factor HBGF.
D.modificrile biochimice sunt minime sau
(pag. 305-306)
absente
E.ascita 68Necroza hepatocitar n cadrul cirozei
hepatice semnific:
(pag. 315-316)
A.ciroz inactiv
63Factorii de risc implicai n apariia cirozei
B.ciroz activ
la pacienii cu steatohepatit non-
alcoolicsunt: C.colestaz
A.Indicele de mas corporal ntre 20 i 25 D.reducerea progresiv a rezervelor funcionale
B.ALT peste dublul valorii normale E.ischemie prin alterarea microcirculaiei.
C.AST/ALT sub 1 (pag. 306)
D.Insulinorezistena 69n ciroza hepatic modificrile endocrine la
E.Dislipidemia femei includ:
A.Infertilitate (pag. 317)
B.Ginecomastie 74Scorul MELD (Model for End-Stage Liver
C.Atrofie uterin Disease) include urmtorii parametri:
D.Atrofie mamar A.Albumina seric
E.Creterea esutului adipos la nivel mamar i B.Nivelul ALT
pelvin C.Creatinina
(pag. 309) D.Bilirubina
70Foetorul hepatic: E.INR
A.A fost corelat cu concentraia (pag. 318)
urinar crescut a metil-mercaptanului produs din
metionina intestinal 75n ciroza hepatic tratamentul
hipertensiunii portale pentru profilaxia
B.Apare n condiiile insuficienei capacitii de hemoragiei variceale include:
detoxifiere a ficatului
A.Colchicin
C.Apare ca un miros dulceag al respiraiei
pacienilor B.Corticosteroizi
D.Apare doar n insuficiena hepatic acut C.Propranolol
E.Apare doar n insuficiena hepatic cronic D.Isosorbidmononitrat
(pag. 309) E.Vaccinare B la pacienii cu
ciroz hepatic viral B
71Principalele mecanisme incriminate n
apariia modificrilor endocrine din cadrul (pag. 319)
cirozei hepatice sunt: 76Tratamentul ascitei cuprinde urmtoarele
A.Scderea raportului estrogeni liberi/testosteron msuri:
liber plasmatic A.Repaus la pat
B.Scderea legrii testosteronului de globulina B.Aport crescut de sodiu
transportoare (SHBG)
C.Administrare de spironolacton n monoterapie
C.Creterea legrii testosteronului de globulina pentru prima decompensare
transportoare (SHBG)
D.Administrare de spironolacton i furosemid n
D.Modificrile sensibilitii organelor int prin doze mai mari de 400/160 mg
creterea receptorilor pentru estrogeni
E.Administrare de pentofixilin
E.Modificrile sensibilitii organelor int prin
creterea receptorilor pentru testosteron. (pag. 319-320)
Pag. 61 din 146
(pag. 309)
72Urmtoarele modificri paraclinice pot fi
ntlnite n insuficiena hepatic din cadrul 77Ascita refractar beneficiaz de
cirozei: urmtoarele msuri terapeutice:
A.Crete albuminemia A.Paracenteze repetate sub 5 l
B.Scad proteinele totale serice B.Paracenteze masive asociate cu administrare
C.Scade indicele de protrombin de dextran
C.Creterea dozei de furosemid la 320 mg/zi
D.Colesterolul total i mai ales cel esterificat sunt
sczute n plasm D.TIPS
E.A-beta-lipoproteinemia E.unt peritoneo-venos Le Veen
(pag. 310) (pag. 320)
73In clasificarea Child-Pugh-Turcotte sunt 78Contraindicaiile absolute ale transplantului
inclui urmtorii parametri: hepatic sunt:
A.Bilirubina seric A.Infeciile active cu sepsis
B.Hipotensiunea arterial B.Infecia HIV necontrolat
C.Albuminemia C.Vrsta avansat
D.Encefalopatia hepatic D.unturile porto-cave
E.Creatinina seric E.Tromboza portal.
(pag. 320) E.Hipoamoniemia
79La pacienii cu ciroz hepatic hemoragia (pag. 322-323)
digestiv superioar variceal:
84Asterixisul (flapping tremor) se poate ntlni
A.Este de obicei abundent n urmtoarele situaii:
B.Pacienii prezint hematemez adesea A.Encefalopatia uremic
repetitiv
B.Insuficiena respiratorie sau cardiac grav
C.Pacienii au totdeauna dureri abdominale
C.Encefalopatia hepatic gradul II
D.Hemoragia nu se oprete spontan
D.Coma hepatic
E.Tratamentul de elecie este reprezentat de
E.Encefalopatia hepatic gradul I
hemostaza chirurgical.
(pag. 323-324)
(pag. 320)
85n clasificarea West-Haven, encefalopatia
80n ciroza hepatic hemoragia din varicele
hepatic grad I se caracterizeaz prin:
gastrice:
A.Confuzie
A.Este mai frecvent dect hemoragia din varicele
esofagiene B.Febr prin mecanism central
B.Este uor de tratat C.Hipertonie
C.Varicele localizate pe mica curbur n D.Hiperreflexie osteo-tendinoas
continuarea celor esofagiene pot beneficia de E.Modificri psihometrice.
ligatur endoscopic
(pag. 324)
D.Pot necesita obliterare cu cianoacrilat
E.Pot necesita TIPS. 86Encefalopatia hepatic de grad IV se
manifest prin:
(pag. 322)
A.Disartrie
81Profilaxia resngerrii variceale la pacienii
B.Asterixis
cu ciroz hepatic include:
C.Com
A.Beta-blocante
D.Hiperventilaie
B.Asocierea beta-blocante + mononitrai
E.Hipotonie muscular
C.Tratament endoscopic
(pag. 324)
D.unturi porto-cave la pacieni cu encefalopatie
Pag. 62 din 146
sever
E.Intervenii chirurgicale profilactice la pacieni cu
clasa Child C 87n patogeneza encefalopatiei hepatice,
intensificarea activitii sistemului GABA-
(pag. 321-322)
ergic poate rezulta din:
82Metodele endoscopice de hemostaz n
hemoragia variceal din ciroz: A.Creterea concentraiei acidului glutamic
A.Au o eficacitate de peste 90% B.Creterea nivelului GABA la nivelul SNC
B.Includ ligatura cu benzi elastice a varicelor C.Scderea numrului sau afinitii receptorilor
esofagiene pentru GABA
C.Includ scleroterapia cu polidecanol D.Acumulare de benzodiazepine endogene
D.Includ plasarea de clipsuri E.Elaborare de octapamin ce se substituie
neurotransmisiei GABA-ergice
E.Sunt utile doar n caz de eec al metodelor
chirugicale (pag. 323)
(pag. 321) 88n tratamentul encefalopatiei hepatice:
83Factorii precipitani ai encefalopatiei A.Este necesar reducerea aportului de proteine
hepatice includ: alimentare
A.Hemoragia digestiv superioar B.n formele acute de encefalopatie se permit 50
g zilnic aport proteic
B.Scderea neurotransmisiei de tip serotoninergic
C.n formele cronice cu encefalopatie
C.Diaree moderat se recomand interzicerea complet a
D.Peritonita bacterian spontan aportului de proteine pe termen lung
D.Proteinele animale sunt preferate celor vegetale 94Criteriile adiionale de diagnostic n
E.Aportul alimentar proteic excesiv poate precipita sindromul hepatorenal includ:
encefalopatia hepatic. A.Oligoanurie sub 500 ml/zi
(pag. 323-324) B.Na+ seric peste 140 mEq/l
89Terapia encefalopatiei hepatice include: C.Na+ urinar sub 10 mEq/zi
A.Rifaximina 1200 mg/zi D.Osmolaritate urinar mai mic dect cea
plasmatic
B.Probiotice
E.Prezena hipovolemiei
C.Dizaharide sintetice
(pag. 324-325)
D.Agoniti benzodiazepinici
E.Aminoacizi aromatici 95Tratamentul sindromului hepatorenal
include:
(pag. 322,325)
A.Administrare de diuretice antialdosteronice
90n tratamentul encefalopatiei hepatice,
B.Terlipresin
administrarea de dizaharide sintetice:
C.Albumin
A.Determin dezvoltarea florei amoniogene
D.Substane vasodilatatoare sistemice
B.Determin stimularea tranzitului intestinal
E.TIPS
C.Produce reducerea pH-ului fecal
(pag. 326)
D.Are eficacitate superioar rifaximinei
E.Faciliteaz eliminarea azotului fecal 96La un pacient cu ciroz hepatic,
hiponatremia se poate datora:
(pag. 325)
A.Administrrii excesive de diuretice
91Diagnosticul pozitiv de encefalopatie antialdosteronice
hepatic poate fi susinut de modificarea B.Administrrii excesive de diuretice de ans
urmtoarelor teste:
C.Reteniei hidrice superioare celei saline
A.EEG care arat aspect rapid al activitii
cerebrale D.Restriciei hidrice importante
B.CT care evideniaz hemoragie cerebral E.Administrrii de ser hiperton
C.Spectroscopie IRM cu scderea mioinozitolului (pag. 326-327)
cerebral Pag. 63 din 146
D.Creterea amoniacului arterial
E.Scderea amoniacului respirator 97Tratamentul hiponatremiei din ciroza
hepatic necesit:
(pag. 324)
92Criteriile pentru diagnosticul sindromului A.Aport de lichide hiposodate
hepatorenal n ciroz sunt: B.Restricie hidric
A.Ciroz fr ascit C.Administrare de furosemid
B.Creatinin seric peste 1,5 mg/dl D.Administrare de spironolacton
C.Prezena ocului E.Administrare de vaptani
D.Tratament recent cu medicamente nefrotoxice (pag. 326-327)
E.Proteinurie sub 0,5 g/zi 98La un pacient cu
(pag. 325) ciroz hepatic hiponatremia sub 120 mEq/l
se manifest prin:
93Patogeneza sindromului hepatorenal
include urmtoarele modificri: A.Cefalee

A.Vasoconstricia splanhnic B.Vrsturi

C.Pliu cutanat persistent
B.Creterea volumului circulant efectiv
C.Activarea sistemului nervos simpatic D.Apatie

D.Vasoconstricie renal E.Letargie

E.Reducerea tensiunii arteriale medii (pag. 326)

(pag. 326)
99Peritonita bacterian spontan la un pacient D.Pentru tratamentul hiperglicemiei se
cu ciroz hepatic: utilizeaz antidiabetice orale din clasa
sulfamidelor
A.Este produs prin infecie polimicrobian
E.Administrarea de biguanide trebuie
B.Apare prin suprainfecia ascitei
evitat datorit riscului de acidoz lactic
datorit colonizrii cu germeni intestinali prin
permeaie bacterian (pag. 328)
C.Poate apare prin perforaia unui viscer cavitar 104 Hemoliza la pacienii cirotici se poate
D.Diagnosticul se bazeaz pe prezena PMN datora:
peste 250/mmc ascit A.Hipersplenismului
E.Izolarea germenului prin examen direct sau B.Sindromului Zieve
cultur este obligatorie
C.Fragilitii crescute a akantocitelor
(pag. 327)
D.Anemiei hemolitice autoimune cel mai frecvent
100Manifestrile pulmonare din ciroza
E.Apariiei de false macrocite
hepatic includ:
(pag. 328-329)
A.Sindromul hepato-pulmonar
B.Atelectazia de lob superior 105Mecanismele care favorizeaz apariia
herniei ombilicale la un pacient cu
C.Aplatizarea diafragmelor ciroz hepatic includ:
D.Atelectazii bazale lamelare A.Creterea presiunii intraabdominale
E.Hipertensiune porto-pulmonar B.Creterea sintezei de proteine
(pag. 327) C.Distensia repetat a peretelui abdominal
101Sindromul hepato-pulmonar din ciroza D.Omfalita
hepatic se manifest prin:
E.Peritonita bacterian spontan
A.Hipoxemie de repaus obligatorie
(pag. 329)
B.Hipoxemie de effort
106Perturbrile hemostazei n ciroza
C.Cianoz hepatic pot apare prin:
D.Gradient alveolo-arterial n oxigen sub 5 mm Hg
A.Sechestrarea splenic a plachetelor
E.unturi arteriovenoase pulmonare ce pot fi
B.Creterea trombopoietinei circulante
confirmate prin angiografie
C.Tulburri de agregare plachetar
(pag. 327)
102La un pacient cu ciroz hepatic, D.Reducerea produciei de trombocite la alcoolici
steatoreea se poate explica prin: E.Coagulare intravascular diseminat frecvent,
A.Dezvoltarea unui carcinom hepatocelular necesitnd totdeauna heparinoterapie.
B.Apariia unei litiaze veziculare (pag. 329)
Pag. 64 din 146
C.Asocierea insuficienei pancreatice exocrine la
alcoolici
D.Reducerea sintezei srurilor biliare la ciroticii 107 Hipoglicemia n ciroza hepatic:
non- alcoolici A.Este frecvent
E.Reducerea ratei sintezelor proteice B.Se datoreaz insulinorezistenei periferice
(pag. 329) C.Se asociaz cu insuficiena hepatic major
103 Tulburrile de glicoreglare n ciroza D.Se asociaz cu hepatita alcoolic
hepatic: E.Poate apare datorit administrrii de biguanide
A.Se manifest cel mai frecvent prin hiperglicemie sau sulfamide care trebuie evitate
moderat (pag. 328)
B.Mecanismul este reprezentat de insulino-
108Formele etiologice de
rezistena periferic
ciroz hepatic asociate cu risc major de
C.Hipoglicemia sever este frecvent carcinom hepatocelular sunt:
A.Ciroza hepatic viral
B.Ciroza hepatic autoimun
C.Ciroza biliar primitiv
D.Ciroza hepatic din hemocromatoz
E.Ciroza bilar secundar
(pag. 328)
109Peritonita bacterian secundar la
pacienii cu ciroz hepatic i ascit:
A.Apare prin perforaia unui viscer cavitar n ascit
B.Este monomicrobian
C.Tabloul clinic este mai zgomotos dect n forma
aprut la pacieni fr ascit
D.Lichidul are aspect purulent
E.Norfloxacina reprezint antibioticul de elecie
pentru profilaxia secundar.
(pag. 327)
110 Hiperkaliemia n ciroza hepatic:
A.Este mai rar
B.Se datoreaz administrrii diureticului de ans
C.Poate fi potenat de instalarea sindromului
hepatorenal
D.Necesit administrare de spironolacton
E.Se poate datora reteniei hidrice superioare
celei saline (mecanism diluional).
(pag. 326-327)
111n tratamentul encefalopatiei hepatice,
tratamentul de modulare a neurotransmisiei
cerebrale poate utiliza:
A.Levodopa
B.Diazepam
C.Bromocriptina
D.Rifaximina
E.Flumazenil
(pag. 325)
112Care afirmaii privind prognosticul cirozei
hepatice sunt adevarate:
A.Ciroza hepatic are prognostic mai sever la
pacienii care respect abstinena
B.Formele virale evolueaz de regul progresiv n
absena tramentului antiviral
C.Rata de deteriorare a funciei hepatice este
mai mare la subiecii cu valori normale ale ALT i
AST
D.n ciroza biliar hipertensiunea portal
insuficiena hepatic apar precoce
E.Prezena encefalopatiei are semnificaie mai
grav dac se datoreaz insuficienei hepatice
(pag. 316-317)
113Tratamentul etiologic al cirozei hepatice
include:
A.ntreruperea consumului de alcool n
ciroz alcoolic
B.Tratament cu interferon n cirozele hepatice
decompensate clasa Child C
C.Analogi nucleozidici/nucleotidici n ciroza
hepatic B
D.Desferioxamin n boala Wilson
E.D-penicilamin n hemocromatoz
(pag. 318-319)
114La pacienii cu ciroza hepatic formele
latente de encefalopatie hepatic:
A.Se manifest prin asterixis
B.Pacienii pot s nu aib acuze subiective
C.Poate fi influenat capacitatea de munc i de
a conduce
D.Au totdeauna manifestri EEG
E.Pacienii prezint hipertonie i hiperreflexie
(pag. 324)
115Diagnosticul diferenial al encefalopatiei
hepatice include:
A.Encefalopatia alcoolic
B.Manifestrile de hiperkaliemie
C.Manifestrile de hiponatremie
D.Manifestrile neurologice din boala Wilson
E.Tulburri psihiatrice
(pag. 324,326)
116Gradul II de encefalopatie hepatic se
manifest prin:
A.Asterixis
B.Comportament inadecvat
C.Com
D.Hiporeflexie osteotendinoas
E.Hiperventilaie
(pag. 324)
Pag. 65 din 146
117Obiectivele terapiei encefalopatiei hepatice
sunt:
A.Creterea aportului de proteine ctre ficat cu
efect anabolic
i B.Combaterea toxicitii cerebrale a amoniacului
C.Promovarea florei intestinale amoniogene
D.Combaterea factorilor precipitani
E.Susinerea funciei hepatice
(pag. 324)
118Explorrile imagistice cerebrale (CT, IRM)
la pacienii cu encefalopatie hepatic pot
arta:
A.Aspect lent al activitii cerebrale
B.Atrofie cerebral
C.Edem
D.Creterea mioinozitolului cerebral
E.Reducerea activitii sistemului GABA-ergic
(pag. 323,324)
119Formele non-responsive de sindrom
hepatorenal pot beneficia de:
A.TIPS
B.Substane vasodilatatoare sistemice
C.Hemodializa
D.Metode de suport hepatic temporar
E.Transplant renal
(pag. 326)
120Febra din cadrul cirozei hepatice se poate
datora:
A.Unor infecii
B.Endotoxinemiei
C.Citolizei hepatice
D.Hiperbilirubinemiei
E.Ascitei necomplicate
(pag. 309)
Tema nr. 17
Diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 333-352
*1 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de criteriile de diagnostic ale diabetului
zaharat, in prezenta semnelor/simptomelor
clinice de diabet (poliurie, polidipsie,
polifagie, scadere ponderala) sunt false:
A.A1c 6,5%
B.Glicemie a jeun 126mg/dL
C.Glicemie oricand n cursul zilei 200mg/dL
D.Glicemie la 2 ore dupa ncarcarea cu glucoza
n cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g
glucoza 200mg/dl
E.Atunci cand sunt semne/simptome clinice de
diabet se impune prezenta unei a doua valori
modificate ale glicemiei a jeun sau glicemiei la 2
ore dupa ncarcarea cu glucoza sau HbA1c, intr-
o alta zi
(pag. 333)
2Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de categorii cu risc crescut de diabet
(Prediabet) sunt adevarate:
A.Glicemie bazala modificata (IFG): valori ale
glicemiei a jeun cuprinse ntre 100-125 mg/dL
B.Alterarea tolerantei la glucoza (IGT): glicemie
la 2 ore dupa ncarcarea cu glucoza n cadrul
hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza
cuprinsa ntre 140-199mg/dL
C.Valoare a HbA1c cuprinsa ntre 5,7-6,4%
D.Pentru diagnosticul prediabetului este
obligatorie prezenta a doua valori modificate ale
glicemiei a jeun sau glicemiei la 2 ore dupa
ncarcarea cu glucoza sau HbA1c
E.Glicemie oricand n cursul zilei cuprinsa
ntre150-200mg/dL
(pag. 333)
Pag. 66 din 146
3Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de diagnosticul diabetului zaharat
gestational sunt adevarate:
A.Hb A1c este recomandata intens pentru
diagnosticul diabetului zaharat gestational
B.Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la testul de toleranta la glucoza orala (TTGO) cu
75 g glucoza efectuat dupa saptamana 24 de
sarcina: glicemie a jeun 92mg/dl; glicemie la 1
ora 180mg/dl; glicemie le 2 ore 153mg/dl
C.Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la TTGO cu 75 g glucoza efectuat nainte de
saptamana 24 de sarcina: glicemie a
jeun 92mg/dl; glicemie la 1 ora 180mg/dl;
glicemie la 2 ore 153mg/dl
D.La pacientele diagnosticate cu diabet
gestational se recomanda ca la 6-12 saptamani
postpartum sa se efectueze o hiperglicemie
provocata cu 75 g de glucoza, pentru a verifica
persistenta diabetului zaharat
E.Nu se recomanda monitorizarea glicemica
postpartum a pacientelor cu diabet gestational
(pag. 333-335)
*4 Femeie, n varsta de 28 de ani, fara
antecedente personale de diabet zaharat,
gravida n saptamana a 25-a, fara semne i
simptome de diabet. Valorile la testul de
toleranta la glucoza orala cu 75g glucoza au
fost: glicemie a jeun = 89 mg/dl, glicemie la 1
ora = 195 mg/dl, glicemie la 2 ore = 140 mg/dl.
Alegeti raspunsul corect n ceea ce privete
tipul de diabet zaharat la aceasta pacienta:
A.Diabetul de tip 2
B.Diabet zaharat de tip 1
C.Diabet gestational
D.Pacienta nu are diabet zaharat
E.Necesita repetarea TTGO pentru a preciza
diagnosticul
(pag. 333-335)
*5 Clasificarea diabetului zaharat include
urmatoarele clase clinice, cu exceptia:
A.Diabet zaharat tip 1
B.Diabet zaharat tip 2
C.Diabet insipid
D.Diabet gestational
E.Alte tipuri specifice de diabet
(pag. 334,335)
6Alte tipuri specifice de diabet pot fi induse de:
A.Defecte genetice ale functiei celulare -
sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
B.Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite,
pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
C.Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing;
glucagonom, feocromocitom, etc
D.Sarcina
E.Medicamente sau substante chimice: Vacor,
Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti adrenergici,
Tiazide, Interferon, etc
(pag. 334)
7Mentionati care dintre urmatoarele sunt
complicatii cronice diabetice:
A.Cetoacidoza diabetica
B.Retinopatia diabetica
C.Neuropatia diabetica autonoma
D.Hipoglicemia
E.Nefropatia diabetica
(pag. 341-344)
*8 Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la complicatiile cronice ale
diabetului zaharat sunt false:
A.Neuropatia diabetica vegetativa poate fi
diagnosticata atunci cand pacientul prezinta
hipotensiune arteriala ortostatica
B.Cauzele ce participa n aparitia si evolutia
gangrenei diabetice sunt: neuropatia diabetica,
factorul vascular, factorul infectios
C.Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin
claudicatie intermitenta, amorteli, absenta
pulsului arterial periferic, alterarea sensibilitatii
vibratorii, termice, dureroase, tactile
D.Datorita neuropatiei severe a plexului cardiac
depistarea infarctului miocardic acut este uneori
ntamplatoare
E.Neuropatia diabetica vegetativa cu manifestari
gastrointestinale se caracterizeaza prin:
gastropareza, diaree predominent nocturna,
incontinenta fecala, constipatie, etc
(pag. 344,345)
9Stadiile evolutive ale retinopatiei sunt:
A.Retinopatie diabetica neproliferativa
B.Retinopatie diabetica nevasculara
C.Retinopatie diabetica preproliferativa
D.Retinopatie diabetica proliferativa
E.Retinopatie diabetica proliferativa complicata:
hemoragie n vitros, dezlipire de retina
(pag. 343)
Pag. 67 din 146
10Mentionati care afirmatii referitoare la
stadiile nefropatiei diabetice (Clasificarea
Mogensen 1988, revizuita n 1999 si n 2000)
sunt adevarate:
A.Primele doua stadii ale nefropatiei diabetice se
caracterizeaza prin clearance la creatinina
normal/ crescut i normoalbuminurie.
B.Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)
apare din primul stadiu al nefropatiei diabetice
C.Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)
apare din stadiul III de nefropatia diabetica
incipienta
D.Stadiul IV de nefropatie diabetica clinica sau
patenta (overt) se caracterizeza prin
albuminurie peste 200 g/min (>300 mg/24 ore) cu
tendinta permanenta de crestere si filtrat
glomerular ce scade progresiv sub 100 ml/min n
stadiul intermediar sau sub 70 ml/min n stadiul
avansat
E.Stadiul V, de IRC terminala se caracterizeaza
prin filtrat glomerular scazut, sub 10 ml/min/1,73
m2, proteinurie n scadere, TA crescuta
(pag. 341-342)
*11 Osteoartropatia diabetica sau piciorul
Charcot are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A.Apare numai la pacientii cu arteriopatie
diabetica obliteranta a membrelor inferioare
B.Reprezinta afectarea osteo-articulara si
tendino- musculara
C.Apare la bolonavii cu neuropatie somatica si
viscerala, cu tulburari ale sensibilitatii tactile,
termice, dureroase, vibratorii
D.Piciorul este deformat, scurtat, cu prabusirea
boltii plantare
E.Evolutia nefavorabila presupune instalarea
osteoporozei, fracturi, calus vicios, periostoze,
calcificari de parti moi
(pag. 346)
*12 Manifestarile cutanate si buco-linguale n
diabet sunt reprezentate de:
A.Necrobioza lipoidica
B.Granulomul inelar
C.Ulcere trofice
D.Lipodistrofie atrofica si hipertrofica
E.Toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. 346)
13Mentionati care afirmatii referitoare la
macroangiopatia diabetica sunt adevarate:
A.Este mai tardiva, n medie cu 10 ani fata de
persoanele fara diabet
B.Este reprezentata de mediocalcoza
Monckeberg, care apare aproape exclusiv la
pacientii cu diabet
C.Gravitatea ei este data n special de
cardiopatia ischemica, boala vasculara cerebrala
si arteriopatia membrelor inferioare
D.Este mai severa, egalizeaza sexele si mai
distala fata de persoanele fara diabet
E.Apare mai rar decat la persoanele fara diabet
(pag. 344)
14Mentionati care afirmatii referitoare la
complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt
adevarate:
A.Coma hiperosmolara diabetica (CHOD) se
caracterizeaza prin: hiperglicemie severa,
prezenta cetoacidozei, hiperosmolaritate
plasmatica peste 340mosm/l, deshidratare
accentuata
B.Coma acidocetozica se caracterizeaza prin:
respiratie Kussmaul, halena acetonemica,
acidoza metabolica prin acumularea corpilor
cetonici, hiperglicemie
C.Hipoglicemia se defineste prin triada Whipple
D.Acidoza lactica se caracterizeza prin acidoza
metabolica severa, cu deficit anionic mare si
hiperlactacidemie
E.Tabloul clinic al acidozei lactice poate include:
crampe musculare, dureri abdominale difuze,
varsaturi, alterarea starii de constienta, respiratie
Kusmaul fara miros de acetona, tendinta la
colaps, oligoanurie
(pag. 335-339)
*15 La pacientii cu diabet zaharat hipoglicemia
poate fi precipitata de urmatorii factori, cu
exceptia:
A.Insuficienta renala, insuficienta hepatica,
insuficienta corticosuprarenala
B.Cresterea aportului hidratilor de carbon, n
relatie cu tratamentul insulinic
C.Consum energetic crescut, necorelat cu aportul
de hidrati de carbon n prezenta tratamentului
insulinic
D.Consumul de alcool
E.Medicamente asociate cu insulina: aspirina,
antiinflamatorii nesteroidiene, fibrati, etc
(pag. 339)
Pag. 68 din 146
*16 Mentionati care dintre afirmatiile
referitoare la hipoglicemie la pacientii cu
diabet zaharat este falsa:
A.Triada Whipple este reprezentata de: scaderea
glicemiei sub 70mg/dl, simptome si semne
specifice de hipoglicemie si remisia
simptomatologiei dupa aport de glucide
B.Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de glucagon 1mg asociat cu solutii
glucozate 33% intravenos sau 50% n perfuzie
C.Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de insulina intravenos
D.Semnele de activare simpatoadrenergica pot fi
reprezentate de: tahicardie, paloare, transpiratii,
foame, anxietate, nervozitate
E.Hormonii de contrareglare cu rol de restaurare
a nivelului normal al glicemiei sunt: catecolamine,
glucagon, hormon de crestere, cortizol
(pag. 339-340)
*17 Pacientii cu diabet zaharat si hipoglicemie
pot prezenta urmatoarele semne
neuroglicopenice, cu exceptia:
A.Pierderea starii de constienta
B.Contractii tonico-clonice
C.Polidipsie
D.Hipotermie
E.Ataxie
(pag. 340)
18Evaluarea clinico-paraclinica in cetoacidoza
diabetica severa (coma acidocetozica) poate
indica:
A.Tegumente si mucoase deshidratate, globi
oculari infundati in orbite, respiratie Kusmaul cu
halena acetonemica, dureri abdominale (mimnd
uneori abdomenul acut), varsaturi, uneori in zat
de cafea, ileus dinamic
B.Acidoza metabolica: pH 7,35-7,45; exces baze
peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L
C.Deficit anionic peste 10mMol/l
D.Cetonemie peste 30mEq/l
E.Hiperglicemie peste 250mg/dl
(pag. 336)
19Tratamentul curativ in cetoacidoza diabetica
presupune:
A.Combaterea hiperglicemiei cu insulina rapida
sau ultrarapida
B.Echilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
perfuzabile de NaCl, solutii glucozate 5%-
10%,corectate cu insulina
C.Corectarea deficitului de K cu solutie KCl
administrata nediluata intravenos
D.Combaterea acidozei utiliznd bicarbonatul de
sodiu, indiferent de gradul acidozei (valoarea pH-
ului)
E.Combaterea factorilor precipitanti
(pag. 336-337)
20Circumstantele favorizante in cetoacidoza
diabetica pot fi:
A.Deficit absolut de insulina (diagnosticul DZ tip 1)
B.Supradozarea administrarii insulinei exogene
C.Defectarea pompelor de insulina
D.Cresterea necesarului de insulina (infectii,
interventii chirurgicale, infarct miocardic, accident
vascular, etc)
E.Iatrogen (simpatomimetice, corticoterapie)
(pag. 335)
*21 Mentionati care dintre afirmatiile
referitoare la coma hiperosmolara diabetica
este falsa:
A.Debutul este insidios, cu perioada prodromala
variabila
B.Apare, de obicei, la pacienti tineri, cu DZ tip 1
necunoscut sau neglijat
C.Pacientii prezinta deshidratare accentuata,
tulburari neurologice (convulsii, nistagmus),
alterarea starii de constienta
D.Hiperglicemia este importanta, uneori peste
1.000mg/dl
E.Hiperosmolaritatea poate fi hiperglicemica,
hipernatremica sau mixta (hiperglicemica si
hipernatremica)
(pag. 338)
22Tratamentul curativ in coma hiperosmolara
diabetica presupune:
A.Combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie
B.Combaterea hiperglicemiei trebuie efectuata
brusc
C.Reechilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
hipertone
D.Administrarea de solutii perfuzabile se face intr-
un ritm de 6-10l/4-5 ore
E.Tratament asociat: antibioterapie,
heparinoterapie, etc
(pag. 338)
Pag. 69 din 146
*23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tintele glicemice si ale A1c recomandate la
pacientii adulti cu diabet sunt false:
A.Tinta HbA1c este < 6,5% la toti pacientii cu
diabet
B.Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este 70-130 mg/dl, dar tinta este
individualizata in functie de caracteristicile
pacientului
C.Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este <95 mg/dl la femeia cu
diabet gestational
D.Individualizarea tintelor glicemice se face in
functie de durata bolii, vrsta si speranta de
viata, comorbiditati, complicatii micro si
macrovasculare, nerecunoasterea hipoglicemiei
E.La un pacient in vrsta de 45 ani, cu vechime a
diabetului de 1 an, fara patologie vasculara
semnificativa se recomanda o tinta a HbA1c <
6,5%
(pag. 347)
*24 Insulinoterapia se recomanda la
urmatoarele categorii de pacienti, cu exceptia:
A.Pacienti cu diabet zaharat tip 1
B.Pacienti cu diabet zaharat tip 2 asociat cu
cetoacidoza diabetica
C.Pacienti cu diabet zaharat tip 2 nou
diagnosticat, indiferent de valorile glicemiei si
HbA1c
D.Pacienti cu diabet zaharat tip 2 si afectare
hepatica (hepatita acuta virala B)
E.Pacienti cu diabet zaharat tip 2 care necesita
interventie chirurgicala pentru colecistita acuta
litiazica
(pag. 348,351)
*25 Mentionati care dintre afirmatiile
referitoare la tipurile de insulina este falsa:
A.Sunt disponibile actual trei tipuri de insuline:
prandiale, bazale si amestecuri de insulina
B.Analogii de insulina cu actiune rapida si de
insulinele cu durata scurta de actiune (regular)
sunt insuline prandiale
C.Insulinele cu durata intermediara (NPH) si
analogii cu durata lunga de actiune sunt insuline
bazale
D.Amestecurile de insulina se realizeaza intre D.Metiglinidele
insuline prandiale si bazale E.Incretinmimeticele
E.Insulinele premixate sunt singurele care se pot
(pag. 348)
administra intravenos, intramuscular si in
Pag. 70 din 146
pompele de insulina
(pag. 349-350)
*26 Complicatiile tratamentului cu insulina *30 Mentionati care dintre afirmatiile
sunt urmatoarele, cu exceptia: referitoare la medicatia antihiperglicemianta
este falsa:
A.Hipoglicemia
A.Biguanidele reprezinta prima optiune
B.Lipodistrofia
terapeutica in diabetul zaharat tip 2
C.Scaderea in greutate B.Biguanidele si tiazolidindionele determina
D.Neuropatia senzitiva hiperalgica, edemele, reducerea insulinorezistentei periferice si
tulburarile de refractie pot apare dupa initierea ameliorarea sensibilitatii la insulina
insulinoterapiei datorita variatiilor bruste ale C.Biguanidele se pot asocia cu toate clasele de
glicemiei medicamente antihiperglicemiante
E.Alergia la insulina poate fi localizata sau D.Biguanidele se administreaza injectabil
generalizata
E.Inhibitorii alfa-glucozidazei reduc scindarea
(pag. 350) oligozaharidelor la nivelul enterocitelor, cu
27Zonele recomandate pentru injectarea reducerea absorbtiei acestora
insulinei sunt: (pag. 348)
A.Jumatatea inferioara a abdomenului cu
Tema nr. 18
exceptia unei zone circulare cu diametrul de 4-
5 cm periombilical Anemiile
B.Fetele anterioare si laterale ale bratelor Bibliografie asociata temei:
C.Fetele anterioare ale antebratelor Compendiu vol I 353-370
D.Fetele anterioare si laterale ale coapselor *1 Care dintre afirmatiile de mai jos nu este
adevarata:
E.Regiunile fesiere superioare
A.Preparatele de fier se administreaza inainte de
(pag. 350)
masa
28Mentionati care dintre afirmatiile referitoare B.Administrarea preparatelor de Fe continua 6
la schemele de insulinoterapie sunt luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei
adevarate:
C.Administrarea concomitenta a inhibitorilor de
A.Exista actual doua tipuri de regimuri de pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
insulinoterapie: intensive si conventionale administrat oral
B.Terapia bazal-bolus si perfuzia subcutanata D.Clinic apare sindromul Pica
continua a insulinei prin pompa de insulina E.Feritina serica este proteina transportatoare
reprezinta tipuri de regimuri conventionale de pentru Fe in organism
insulinoterapie
(pag. 353, 356, 357)
C.Regimurile intensive de insulinoterapie constau
in injectii multiple (3 injectii/zi) de insuline *2 In anemia feripriva:
prandiale si bazala
A.Coilonichia se datoreaza efectului direct al
D.Insulinele premixate se folosesc in general in deficitului de Fe asupra tesuturilor
regimurile conventionale de insulinoterapie
B.Feritina serica este crescuta
E.Regimurile conventionale de insulina constau
in administrarea a uneia sau a doua injectii de C.CTLF este scazuta
insulina pe zi D.Apare macrocitoza
(pag. 350) E.Absorbtia Fe administrat oral nu este afectata
29Medicamentele antihiperglicemiante care de lactate
cresc secretia de insulina sunt: (pag. 356, 357)
A.Biguanidele *3 In anemiile hemolitice dobandite, este
B.Sulfonilureicele adevarat ca:

C.Tiazolidindionele A.Creste bilirubina directa

B.Scade LDH-ul seric D.Imunoglobuline intravenoase 1-5 g/kg 5 zile
C.Hemoglobina libera in ser creste in hemoliza E.Plasmafereza in cazurile grave
extravasculara
(pag. 361)
D.Numarul de reticulocite reprezinta nivelul Pag. 71 din 146
eritropoiezei MO
E.Haptoglobina plasmatica creste in hemoliza
*8 Medicamente implicate in inducerea
intravasculara
deficitului de acid folic sunt:
(pag. 358, 359)
A.Sarurile de aur
*4 Referitor la anemia prin deficit de vitamina
B12, este adevarat ca: B.Antineoplazicele si antiretrovirale
antinucleoside
A.Dupa rezectia ileala, simptomatologia clinica
datorata deficitul de vitamina B12, apare la C.Antifungicele
aproximativ 3-4 ani D.Anticoagulante orale (Trombostop, Sintrom)
B.Examinarea MO hematogene in deficitul de E.Hipocolesterolemiante
vitamina B12 evidentiaza hipoplazie medulara,
care se coreleaza cu pancitopenia periferica (pag. 366)
C.Contraceptivele orale cresc catabolismul *9 Profilaxia cu vitamin B12 se indica:
vitaminei B12
A.La pacientii care primesc tratament cu
D.LDH-ul si bilirubina sunt normale Metotrexat
E.Nivelul seric al vitaminei B12 nu se coreleaza cu B.Mamele care alapteaza
manifestarile clinice sugestive
C.Copii prematuri
(pag. 362, 366, 367)
D.Vegetarieni, dieta saracilor
*5 Hiperhomocisteinemia cronica: E.Nu se recomanda tratament profilactic in nicio
A.Explica manifestarile neurologice din anemia situatie
megaloblastica prin deficit de vitamina B12 (pag. 369)
B.Este responsabila de boala vasculara ocluziva
*10 Care dintre urmatoarele afirmatii,
a placentei cu complicatii ale sarcinii
referitoare la AHAI cu anticorpi la cald, nu
C.Se intalneste in deficitul cronic prelungit de Fe este adevarata:
D.Nu are impact clinic major A.Hemoliza este extravasculara
E.Se coreleaza cu valoarea feritinei serice B.Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip
(pag. 366) IgM, fixatori de complement
C.Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip
*6 Explorarile paraclinice, la un pacient cu
IgG si se leaga de antigenele eritrocitare la 37oC
anemie prin deficit de vitamin B12, identifica:
D.Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru
A.LDH scazut
IgG
B.Neutrofile polimorfonucleare hipersegmentate
E.AHAI cu anticorpi la cald pot fi idiopatice sau
C.Trombocitoza secundare (limfoproliferari, HIV, colagenoze)
D.Acidul metilmalonic seric scazut in > 95% (pag. 360)
cazurile cu confirmare clinica a deficitului de
vitamin B12 11Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare
la administrarea orala a preparatelor de fier,
E.Examenul MO evidentiaza hipoplazie triliniara sunt adevarate
(pag. 367)
A.Se administreaza postprandial
*7 Tratamentul in boala aglutininelor la rece B.Pot determina greata
presupune:
C.Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni nu
A.Splenectomie de urgenta, aceasta afecteaza absorbtia preparatelor de fier
reprezentand cea mai eficienta metoda
D.Coloreaza scaunul in negru
terapeutica
E.Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 mg
B.Transfuzii de masa eritrocitara
Fe elemental/zi
C.Corticoterapie, pentru ca ofera rezultate
(pag. 356-366)
superioare comparativ cu cele obtinute in
anemiile hemolitice cu anticorpi la cald
12Efectele directe ale deficitului de fier asupra A.Este mediata de anticorpi de tip IgM fixatori de
tesuturilor sunt: complement
A.Atrofie gastrica B.Este mediata de anticorpi de tip IgG fixatori de
complement
B.Trombocitopenie
C.Apare mai frecvent la copii dupa o infectie virala
C.Coilonichie recenta
D.Diaree D.Apare la personae cu sifilis tertiar
E.La copii, afectare psihomotorie si dezvoltare E.Reprezinta 50% dintre anemiile hemolitice
mintala intarziata autoimune
(pag. 356) (pag. 361)
13Diagnosticul diferential al anemiei feriprive Pag. 72 din 146
se face cu:
A.Anemia cronica simpla
18Deficitul de vitamin B12 apare in
B.Talasemia alfa urmatoarele circumstante:
C.Anemia prin deficit de acid folic A.Deficit de FI
D.Talasemia beta B.Tratament cu Metotrexat
E.Hemoglobinopatia Lepore C.Rezectii gastrice
(pag. 357) D.Receptori Cubam absenti sau diminuati
14In anemiile hemolitice dobandite, E.Regimuri vegetariene
urmatoarele modificari paraclinice sunt (pag. 363)
intalnite:
19Referitor la manifestarile neurologice in
A.Trombocitoza
anemia megaloblastica, sunt corecte
B.Reticulocitoza urmatoarele afirmatii:
C.Bilirubina directa crescuta A.Sugereaza asocierea deficitului de vitamin B12
D.Volumul eritrocitar mediu este scazut B.Sugereaza boala sistemica aditionala
E.Valoarea LDH serica este crescuta (alcoolism cu deficit de acid folic si tiamina)
(pag. 358) C.Paresteziile apar tardiv
D.Apare cresterea sensibilitatii vibratorii
15Hemoliza intravasculara asociaza:
E.Se datoreaza demielinizarii neuniforme cu
A.Tahicardie anomalii cerebrale si degenerescentei combinate
B.Icter subacute a maduvei spinarii
C.Splenomegalie (pag. 366)
D.Febra 20Urmatoarele afirmatii referitoare la anemia
E.Insuficienta renala megaloblastica, sunt adevarate:
(pag. 358) A.Acidul metilmalonic seric este crescut in >95%
din cazurile de deficit de vitamina B12
16Urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul anemiilor hemolitice autoimune B.Asociaza leucocitoza si trombocitoza
sunt inexacte: C.Hiperhomocisteinemia cronica determina boala
A.Splenectomia reprezinta terapie de linia intai ocluziva vasculara
D.Varsta medie de aparitie a anemiei pernicioase
B.Corticoterapia reprezinta terapie de linia intai
este 40 de ani
C.Tratamentul cu acid folic este contraindicat in E.Administrarea de acid folic la un pacient cu
anemiile hemolitice deficit de vitamian B12 poate determina
D.Tratamentul cu Mabthera se utilizeaza in deteriorare neurologica progresiva
cazurile refractare
(pag. 364, 366, 367,369)
E.Transfuzia de ME nu este indicata, nici in
hemolizele acute, severe, datorita riscului *21 Care dintre afirmatiile de mai jos nu este
accentuarii hemolizei adevarata:
(pag. 360) A.Preparatele de fier se administreaza inainte de
masa
17Hemoglobinuria paroxistica la rece:
B.Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei
C.Administrarea concomitenta a inhibitorilor de
pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral
D.Clinic apare sindromul Pica
E.Feritina serica este proteina transportatoare
pentru Fe in organism
(pag. 353, 356, 357)
Tema nr. 19
Leucemia acuta si cronica mielocitara, limfocitara
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 371-404
*1 Criteriul obligatoriu de diagnostic in
leucemiile acute este:
A.Pancitopenie
B.Sindrom hemoragipar clinic manifest si sindrom
febril de etiologie neprecizata
C.Prezenta de celule atipice (blasti) in sangele
periferic
D.Prezenta de celule atipice (blasti) > 20% in
maduva osoasa
E.Organomegalie: hepato-
splenomegalie,hipertrofii gingivale.
(pag. 374)
*2 Care dintre anomaliile citogenetica sau
moleculara urmatoare reprezinta factor de
prognostic nefavorabil:
A.T(15;17)
B.Inv 16
C.Del 5q-
D.Mutatiile genei NPM1
E.Prezenta genei de fuziune PML-RAR alfa
(pag. 376)
*3 Transplantul allogen de celule stem
periferice de la donator inrudit in leucemia
acuta mieloblastica:
A.Se indica tinerilor < 20 de ani
B.Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic nefavorabil, in prima remisiune
completa.
C.In leucemia acuta mieloblastica se indica numai
autotransplant medular
D.Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic favorabil, in prima remisiune
completa.
E.Nu se efectueaza allotransplant medular in
leucemia acuta mieloblastica, datorita mortalitatii
ridicate prin reactia grefa contra gazda.
(pag. 378)
Pag. 73 din 146
*4 Examenul maduvei osoase hematogene in
leucemia acuta limfoblastica:
A.Nu este obligatoriu, diagnosticul fiind stabilit pe
examenul sangelui periferic
B.Nu se efectueaza la diagnostic pentru ca exista
trombocitopenie si exista risc crescut de
sangerare
C.Evidentiaza prezenta de limfoblasti > 20%,
criteriu necesar pentru diagnostic
D.Evidentiaza maduva hipocelulara,
astfelexplicandu-se citopeniile din sangele
periferic
E.Evidentiaza prezenta de rare insule de celule
hematopoetice si prezenta de celule adipoase
care inlocuiesc celularitatea medulara normal.
(pag. 382)
*5 Care dintre factorii enumerati mai jos,
reprezinta factor de prognostic favorabil in
leucemia acuta limfoblastica:
A.Prezenta organomegaliei splenomegalie,
hepatomegalie, poliadenopatie
B.Absenta organomegaliei splenomegalie,
hepatomegalie, poliadenopatie
C.Prezenta translocatiei t(9;22)
D.Leucocite < 30 000/mm3
E.Absenta afectarii SNC
(pag. 383)
*6 Analiza imunofenotipica in leucemia acuta
limfoblastica:
A.Nu se indica, intrucat nu are rol in orientarea
conduitei terapeutice
B.Identifica anomalii citogenetice cu impact
prognostic
C.Defineste subtipurile de LAL, evidentiid marker
de linie B, T si celula limfoida nediferentiata
D.Evidentiaza markerii CD13, CD33, CD11c
E.Evidentiaza prezenta t(8;14), cu prognostic
nefavorabil
(pag. 382)
*7 Markeri imunologici, indicatori ai unui
prognostic mai rezervat, in leucemia limfatica
cronica, sunt:
A.CD20
B.CD23
C.CD38
D.CD5
E.Nu exista marker imunologici indicatori ai unui
prognostic rezervat
(pag. 399)
*8 Caracterele clinice ale adenopatiilor din
leucemia limfatica cronica, sunt:
A.Sunt asimetrice, de obicei latero-cervicale
B.Sunt simetrice, de obicei generalizate
C.Sunt adenopatii dureroase
D.Au tendinta de a forma conglomerate
E.Ganglioni imobili, adera la planurile superficiale
si profunde
(pag. 396)
*9 Care dintre urmatorii factori clinici sau
paraclinici nu este factor de prognostic in
leucemia limfatica cronica:
A.Prezenta complicatiilor de tip autoimun
B.Statusul nonmutant
C.Del 17p13
D.Stadiul clinic
E.Dublarea numarului de limfocite in < 12 luni.
(pag. 399)
*10 Care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la leucemia granulocitara cronica
este inexacta:
A.In faza accelerata procentul de blasti in
maduva osoasa este cuprins intre 10-19%
B.Raspunsul citogenetic precoce la tratamentul cu
inhibitori de tirozinkinaza este un important factor
cu valoare prognostica
C.In faza acuta apar complicatii hemoragice si
infectioase care reprezinta principal cauza de
deces.
D.La examenul molecular se identifica proteina
p210, cu activitate tirozinkinazica
E.Splenomegalia este un semn inconstant, care
apare tardiv in evolutia bolii si nu depaseste cu
mai mult de 5 cm rebordul costal
(pag. 386, 388, 389)
*11 Raspuns hematologic complet in leucemia
granulocitara cronica presupune:
A.Absenta cromozomului Ph la examenul
citogenetic
B.Absenta celulelor imature in sangele periferic
C.Celule imature in sangele periferic <5%
D.Splina palpabila la maxim 5 cm sub rebordul
costal
E.Leucocite < 20 000/mm3
(pag. 389)
Pag. 74 din 146
*12 Raspuns optim la terapia cu inhibitori de
tirozinkinaza in leucemia granulocitara
cronica inseamna:
A.Absenta cromozomului Ph la 3 luni de la
initierea terapiei
B.Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni de la initierea
terapiei
C.Remisiune hematologica completa la 6 luni de
la initierea terapiei
D.Transcript BCR-ABL 0,1% la 12 luni de la
initierea terapiei
E.Hemoleucograma normala, absenta
splenomegaliei si cromozom Ph 35% la 6 luni de
la initierea terapiei
(pag. 391)
*13 Tratamentul cu inhibitori de tirozinkinaza
in leucemia granulocitara cronica:
A.Se intrerupe la obtinerea raspunsului
citogenetic complet
B.Se continua pana la obtinerea transcriptului
BCR- ABL < 0,1%
C.Determina eradicarea clonei leucemice
D.Se intrerupe numai in studii clinice la pacientii
cu raspuns molecular complet de cel putin 2 ani,
cu monitorizarea atenta a evolutiei
E.Nu reprezinta indicatie terapeutica de prima linie
(pag. 390, 391)
*14 In care dintre situatiile enumerate mai jos
se impune initierea terapiei specifice la un
pacient diagnosticat cu leucemie limfatica
cronica:
A.Stadiul A
B.Prezenta infiltratului leucemic nodular la nivelul
maduvei osoase hematogene
C.Stadiul B
D.Infectii bacteriene recurente, hipo-
gamaglobulinemie simptomatica
E.Tratamentul se initiaza in momentul stabilirii
diagnosticului, indifferent de stadiu
(pag. 400)
*15 Stadiul C din stadializarea Binet a
leucemiei limfatice cornice, inseamna:
A.Afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare +
splenomegalie, hepatomegalie
B.Leucocitoza cu limfocitoza absoluta, absenta
splenomegaliei
C.Anemie sub 10g/dl si/sau trombocitopenie sub
100 000/mm3, indiferent de numarul zonelor
ganglionare afectate
D.Prezenta semnelor generale (scadere
ponderala semnificativa, transpiratii, febra)
E.Afectarea a mai putin de arii ganglionare, fara
anemie si trombocitopenie
(pag. 398)
16Care dintre complicatiile enumerate mai jos
sunt intalnite in leucemia limfatica cronica:
A.Fenomene compresive abdominale
B.Transformarea in leucemie acuta
C.Infectiile
D.A doua neoplazie
E.Determinari cerebrale secundare
(pag. 399)
17Referitor la utilizarea transplantului
medular in leucemia limfatica cronica, care
dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A.Se utilizeaza allotransplantul medular standard
sau non mieloablativ
B.Se utilizeaza allotransplantul medular la
pacientii tineri cu status nonmutant si raspuns
nefavorabil la tratament
C.Rolul transplantului nu este clar conturat
D.Reprezinta terapia standard, singura cu intentie
curativa
E.Posttransplant, ca terapie de consolidare a
remisiunii, se poate utiliza Alemtuzumab
(pag. 402)
18Grupul de prognostic favorabil in leucemia
acuta limfoblastica cuprinde:
A.Leucocite < 30 000/mm3
B.Obtinerea remisiunii complete in mai putin de 4
saptamani
C.Imunofenotip pro-B, proT, preB
D.Varsta tanara sub 30 de ani
E.Prezenta t(9;22)
(pag. 383)
19Referitor la terapia intratecala in leucemia
acuta limfoblastica, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A.Se recomanda numai pacientilor care au
determinari la nivelul SNC
B.Se incepe timpuriu in faza de consolidare
C.Se realizeaza prin administrare intratecala de
antracicline
D.Se continua pe perioada consolidarii si in
perioada de mentinere
E.Nu se indica terapia intratecala in leucemia
acuta limfoblastica datorita riscului ridicat al
hemoragiei in contextul prezentei
trombocitopeniei la acesti pacienti
(pag. 384)
Pag. 75 din 146
20Markerii de linie mieloida evidentiati pe
suprafata mieloblastilor din sangele periferic
sau maduva osoasa hematogena sunt:
A.CD13
B.CD20
C.CD33
D.CD11c
E.CD5
(pag. 374)
21Pacientii cu leucemie acuta promielocitara
A.Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite < 40
000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc
intermediar
B.Prezinta la examenul citogenetic t (8;21)
C.Au prognostic bun cu o rata de curabilitate de
70%
D.Pot primi transplant de celule stem ca si
tratament de consolidare
E.Au risc redus de aparitie al complicatiilor
hemoragice grave de tipul CID
(pag. 376, 379)
22Principalele cauze de deces in leucemia
limfatica cronica sunt:
A.Casexia
B.Complicatiile hemoragipare
C.Insuficienta medulara
D.Infectiile
E.Anemia hemolitica
(pag. 399)
23Evaluarea raspunsului la tratament in
leucemia limfatica cronica, identifica urmatorii
parametri ce definesc boala progresiva:
A.Cresterea cu cel putin 50% a limfocitelor
circulante
B.Progresia splenomegaliei cu > 50%
C.Progresia adenopatiilor cu > 50%
D.Dublarea numarului de limfocite in ultimele 12
luni
E.Hemoglobina > 11 g/dl
(pag. 403)
24Faza accelerata a leucemiei granulocitare
cornice se caracterizeaza prin:
A.Durata variabila (3-6 ani)
B.Cresterea bazofilelor (20%)
C.Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)
D.Blasti > 20% in sangele periferic si/sau maduva
osoasa
E.Evolutie citogenetica clonala
(pag. 388, 389)
25In leucemia granulocitara cronica sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A.Splenomegalia este importanta si prezenta de la
diagnostic
B.Poate apare sindrom de leucostaza
C.Cromozomul Ph poate fi absent la diagnostic
D.Utilizarea inhibitorilor de tirozinkinaza determina
eradicarea clonei leucemice
E.Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni inseamna
raspuns optimal la terapia cu inhibitori de
tirozinkinaza
(pag. 386, 387, 389, 391)
26Leucemia limfatica cronica:
A.Este o limfoproliferare a limfocitelor T in
majoritatea cazurilor
B.Debutul este brusc, cu progresia rapida a
adenopatiilor si alterarea starii generale
C.Este cea mai frecventa forma de leucemie
D.Se caracterizeaza prin imunodeficienta cu
incidenta crescuta a infectiilor
E.Limfocitele maligne proliferante exprima pe
suprafata lor antigenul CD5, marker caracteristic
limfocitului T
(pag. 394, 395)
27Leucemia limfatica cronica caracterizata
prin status mutant al genei pentru lantul greu
al Ig si cu lipsa markerului ZAP-70 prezinta:
A.Prognostic nefavorabil cu supravietuire de
scurta durata
B.Adenopatii si hepatosplenomegalie de
dimensiuni reduse
C.Prognostic favorabil cu supravietuire
indelungata
D.Limfocitoza importanta
E.Pastrarea functiei medulare
(pag. 398)
28Urmatoarele afirmatii referitoare la
leucemia acuta limfoblastica sunt corecte, cu
exceptia:
A.LAL de linie B este mai frecventa decat LAL de
linie T
B.Este mai frecventa la copii in varsta de 2-10 ani
C.Prezenta cromozomului Ph este factor de
prognostic favorabil
D.Forma LAL3 din clasificarae FAB este cea mai
frecventa forma intalnita la adulti
E.Obtinerea remisiunii hematologice complete
este sinonima cu vindecarea
(pag. 381, 382, 383)
Pag. 76 din 146
29Criteriile care definesc remisiunea completa
in leucemia acuta mieloblastica sunt:
A.Neutrofile > 1500/mm3
B.Absenta organomegaliei
C.Blasti sub 5% in sangele periferic
D.Maduva cu celularitate normal (5% blasti,
reprezentare normala a hematopoiezei triliniare)
E.Trombocite > 100 000/mm3
(pag. 377)
30Ponatinibul, inhibitor de tirozinkinaza
utilizat in tratamentul leucemiei granulocitare
cronice:
A.Este optiunea terapeutica pentru pacientii
rezistenti la cel putin doua medicamente
inhibitoare ale tirozinkinazei
B.Nu este eficient in cazul prezentei mutatiei
T315I
C.Prezinta risc crescut de complicatii
tromboembolice
D.Este inhibitor de generatia I, folosit ca terapie de
linia intai
E.Este singurul inhibitor de tirozinkinaza capabil
sa determine eradicarea clonei leucemice
(pag. 391)
Tema nr. 20
Limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I 405-424
*1 Care dintre urmatorii factori de risc este
implicat in etiopatogenia limfomului Hodgkin:
A.Infectia cu parvovirului B19
B.Toxice (hidrocarburi aromatice, solventi)
C.Radiatiile ionizante
D.Prezenta unor anomalii citogenetice recurente
ex. t(8;14)
E.Factori ereditari
(pag. 406)
*2 Limfomul Hodgkin nodular cu predominenta
limfocitara se caracterizeaza prin:
A.Prognostic nefavorabil
B.Prezenta markerilor CD15+, CD30+
C.Evolutie lenta, indolenta, cu prognostic favorabil
D.Exte cel mai frecvent subtip histologic,
reprezentand 60-70% din cazuri
E.Absenta markerului CD20-.
(pag. 407) (pag. 414)
*3 Care dintre urmatorii factori enumerate Pag. 77 din 146
este factor de prognostic negativ in limfomul
Hodgkin:
*7 Biopsia osteomedulara in limfomul
A.Varsta tanara sub 40 de ani nonHodgkin:
B.Valoarea crescuta a LDH-ului seric A.Se face in cazul in care se tenteaza
C.VSH > 50 mm/1h autotransplantul medular
D.Tipul histologic cu predomonenta limfocitara B.Este obligatorie in toate cazurile pentru
forma nodulara stabilirea extensiei bolii
E.Absenta simptomatologiei de tip B (cu exceptia C.Se indica numai in limfoamele agresive
stadiului I) D.Se indica numai in limfoamele indolente
(pag. 401) E.Este o metoda invaziva, care nu se indica decat
*4 Referitor la limfomul Hodgkin, urmatoarele in cazul in care se suspicioneaza recaderea de
afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: boala.
(pag. 416)
A.Este o boala curabila prin radioterapie,
chimioterapie sau combinatia acestora *8 Urmatoarele afirmatii, referitoare la
B.Infiltrarea difuza a unor organe extralimfatice limfoamele indolente sunt adevarate, cu
poate duce la insuficienta de organ exceptia:
C.Masa tumorala bulky reprezinta factor de A.Sunt mai frecvente la persoane in varsta
prognostic negativ B.Sunt diagnosticate in stadia avansate
D.Chimioterapia, schema ABVD, 4 cicluri + C.Sunt rareori curabile
radioterapie in doza de 30 Gy pe masele initiale
reprezinta atitudinea terapeutica pentru stadiile I- D.Sunt curabile intr-o proportie semnificativa
II cu prognostic favorabil. E.In cazurile asimptomatice atitudinea este watch
E.Subtipul histologic cu scleroza nodulara este cel and wait
mai rar intalnit (pag. 418, 419)
(pag. 408, 410, 411) *9 Care dintre urmatoarele tipuri histologice de
*5 Examenul CT toraco-abdomino-pelvin in limfoame nonHodgkin este limfom indolent:
limfomul Hodgkin: A.Limfomul cu celule de manta
A.Este explorarea imagistica de electie in B.Limfomul limfoblastic
stabilirea extensiei bolii.
C.Limfomul folicular gradul I
B.Se efectueaza numai la terminarea
programului terapeutic pentru evaluarea D.Limfomul anaplazic T
raspunsului la tratament E.Limfomul angioimunoblastic
C.Examenul PET-CT este metoda de investigatie (pag. 417)
imagistica de electie la diagnostic
*10 Care dintre urmatorii parametri reprezinta
D.Nu este obligatoriu daca radiografia toracica si
factor de prognostic IPI in limfomul
ecografia abdominala sunt disponibile
nonHodgkin difuz cu celula mare:
E.Nu se indica niciodata in limfomul Hodgkin
A.VSH > 50 mm/1h
pentru ca nu aduce informatii suplimentare cu
impact asupra deciziei terapeutice. B.Prezenta simptomelor de tip B
(pag. 408,409) C.Interesarea a 2 sedii extraganglionare
*6 Urmatoarele virusuri reprezinta factori D.Splenomegalie mai mare de gradul II
externi de mediu predispozanti in limfoamele E.Sexul masculin
nonHodgkin, cu exceptia:
(pag. 418)
A.Virusul herpetic (HHV-8)
11Care dintre efectele secundare ale
B.Virusul Epstein-Barr (VEB) chimioterapiei din limfomul Hodgkin,
C.Citomegalovirusul (CMV) reprezinta efecte secundare pe termen lung:
D.Virusul hepatitic C (HCV) A.Cardiomiopatie
E.Virusul HIV B.Toxicitate hematologica
C.Alopecie D.Autotransplantul medular se indica numai in
D.Fibroza pulmonara limfoamele T agresive in prima remisiune
completa
E.Malignitati secundare
E.La pacientii sub 65 de ani refractari/recazuti se
(pag. 413) indica chimioterapie high-dose urmata de
12Simptomele de tip B prezente in limfomul autotransplant medular
Hodgkin sunt: (pag. 419, 420)
A.Astenie fizica marcata Pag. 78 din 146
B.Febra
C.Prurit generalizat, rebel la antihistaminice 17La pacientii <60 de ani, cu limfom malign
Hodgkin, urmatorii factori sunt considerati
D.Slabire in greutate
factori aditionali de gravitate:
E.Transpiratii nocturne
A.Leucopenia
(pag. 409) B.Trombocitopenia < 100 000/mm3
13In limfomul Hodgkin cu depletie limfocitara: C.Stadiul IV
A.Exista un numar crescut de celule popcorn D.Splenomegalie giganta care da fenomene de
B.Celulele prezente in numar crescut sunt Reed- compresiune
Sternberg si Hodgkin E.Sexul masculin
C.Prognosticul este favorabil (pag. 411)
D.Exista frecvent mase tumorale mediastinale
18Care dintre urmatoarele tipuri histologice
E.Diagnosticul se stabileste in stadii avansate de limfoame nonHodgkin sunt incluse in
(pag. 408) categoria limfoamelor agresive:
A.Limfomul zonei de manta
14Celula Reed-Sternberg:
B.Limfomul difuz cu celule mari
A.Provine din limfocite B transformate, cu originea
probabil in centrul germinativ C.Limfomul folicular gradul I
B.Se gaseste in numar crescut in forma clasica D.Limfomul limfocitic difuz
bogat limfocitara E.Limfomul limfoplasmocitoid
C.Este o celula de mici dimensiuni, comparabila (pag. 417)
cu dimensiunea limfocitului B
19Scorul prognostic FLIPI, pentru aprecierea
D.Are nucleoli proeminenti, bazofili, cu aspect de
prognostica in limfoamele nonHodgkin
cap de bufnita
foliculare, ia in considerare urmatorii factori
E.In limfomul Hodgkin clasic exprima pe suprafata de prognostic negativ:
markerii CD15+, CD30+
A.Hemoglobina < 12 g/dl
(pag. 407, 408)
B.Lactatdehidrogenaza (LDH) crescuta
15Factori de prognostic negativ in limfomul
C.Splina la > 10cm sub rebordul costal
Hodgkin sunt:
D.Mai mult de 2 determinari extralimfatice
A.Masa tumorala bulky
E.Stadiile Ann Arbor III-IV
B.LDH seric crescut
(pag. 419)
C.Stadiile Ann Arbor III si IV
D.Tipul histologic 20Care dintre urmatoarele entitati reprezinta
limfoproliferari de linie T, conform clasificarii
E.Varsta peste 40 de ani limfoamelor nonHodgkin:
(pag. 410) A.Limfomul angioimunoblastic
16In limfomul nonHodgkin agresiv: B.Limfomul difuz cu celule mari
A.Tratamentul trebuie temporizat in cazurile C.Mycosis fungoides
asimptomatice D.Limfomul Burkitt
B.Rata de curabilitate poate ajunge la 70%
E.Limfoamele MALT
C.Regimul chimioterapic standard in limfoamele
(pag. 417)
de linie B este schema R-CHOP
Tema nr. 21
Glanda tiroida D.Are etiologie virala
Bibliografie asociata temei: E.Hormonii tiroidieni sunt initial scazuti, din cauza
Compendiu vol I 425-454 inflamatiei, apoi cresc

*1 Care dintre urmatoarele forme de (pag. 434)

tireotoxicoza sint cu RIC scazuta? *6 Ce complicatii pot sa apara n
A.Hipertiroidismul indus de gonadotropina hipotiroidismul netratat?
corionica A.Pericardita
B.Adenomul hipofizar secretant de TSH B.Sindrom nefrotic
C.Gusa polinodulara hipertiroidizata C.Tulburare anxioasa
D.Rezistenta la hormoni tiroidieni cu D.Diabet zaharat tip 2
predominenta hipofizara
E.Panhipopituitarism
E.Tireotoxicoza factitia
(pag. 439)
(pag. 425,526)
*7 Ce explorari sunt indicate in hipotiroidismul
*2 Care din urmatoarele gene nu este implicata congenital?
in etiopatogenia bolii Graves?
A.Scintigrama tiroidiana cu iod I131
A.Gena care codifica receptorul pentru hormonii
tiroidieni B.Dozarea calcitoninei
B.Gena care codific receptorul TSH C.Dozarea parathormonului

C.Gena CTLA4 D.Dozarea tiroglobulinei

D.Gena care codific tiroglobulina E.Dozarea cortizolului

E.Gena PTPN22 (pag. 443)

(pag. 426) *8 Care este varianta cea mai frecventa de

cancer tiroidian?
*3 Care semne clinice ale oftalmopatiei se
datoreaz stimularii adrenergice? A.Cancer anaplazic

A.Edemul conjunctival B.Cancer medular

B.Retractia pleoapei superioare C.Carcinomul cu celule Hurtle

C.Limitarea miscarilor oculare D.Cancerul papilar

D.Leziunile corneene E.Metastazele tiroidiene ale altor cancere

E.Pierderea vederii (pag. 446)

(pag. 427) *9 Ce factori sunt implicati n etiopatogenia

cancerului tiroidian papilar?
*4 Care din urmtoarele explorari au
specificitate diagnostica pentru boala A.Tratamentul cu hormoni tiroidieni
Graves? B.Translocatia RET/PTC1
A.Nivelul T3 crescut C.Mutatii ale genei ce codific tiroglobulina
B.Anticorpii antitiroglobulina crescuti D.Mutatii activatoare ale genei ce
C.TSH-ul supresat codific receptorul TSH
D.TRAb crescut E.Anticorpii antitiroglobulina

E.Nivelul FT4 crescut (pag. 449)

*10 Tratamentul supresiv cu levotiroxina este
(pag. 427) indicat in:
Pag. 79 din 146
A.Tratamentul postablativ al cancerului medular
B.Tratamentul postablativ al cancerului folicular
*5 Tiroidita subacuta (De Quervain):
C.Cancerul tiroidian anaplazic
A.Asociaza semne inflamatorii cu oftalmopatie
D.Limfomul tiroidian
B.Se caracterizeaza prin cresterea anticorpilor
antitiroidieni E.Tratamentul pacientilor cu MEN2B
C.Se trateaz cu antitiroidiene de sinteza apoi cu (pag. 452)
tiroxina
11Diagnosticul diferential al oftalmopatiei din 16Ce factori pot precipita coma
boala Graves se face cu: mixedematoasa?
A.Tumori orbitare A.Expunerea la caldura
B.Sindrom Cushing B.Infectii
C.Displazia septooptica C.Traumatisme
D.Tromboza de sinus cavernos D.Hipovolemie
E.Sindromul de vena cava superioara E.Factori ce deprima respiratia
(pag. 428) (pag. 440)
12Reactiile adverse la tratamentul cu 17Ce semne clinice sint caracteristice pentru
antitiroidiene de sinteza sint: mixedemul congenital?
A.Efectul Wolff-Chaikoff A.Lungimea mica la nastere
B.Toxicitatea hepatica B.Greutatea mare la nastere
C.Agranulocitoza C.Icter prelungit
D.Vasculita D.Hernie ombilicala
E.Miopatia tireotoxic E.Hipertonie
(pag. 430) (pag. 442)
13Tratamentul cu iod radioactiv este 18Riscul de cancer tiroidian este mai mare:
contraindicat la:
A.Daca un nodul tiroidian apare la un copil sau
A.Pacienti cu hipoparatiroidism adolescent
B.Pacienti cu infertilitate B.La sexul feminin
C.Oftalmopatia severa C.Cind un nodul tiroidian creste
D.Paciente insarcinate D.Cind apare durerea brusca la nivelul tiroidei
E.Pacienti alergici la antitiroidiene de sinteza E.Cind apar simptome de invazie laringotraheala
in absenta gusii mari
(pag. 431)
(pag. 447)
14In hipotiroidismul primar:
19Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat
A.TSH-ul este crescut
presupune:
B.Colesterolul si trigliceridele sint crescute
A.Tiroidectomie totala
C.Sodiul este crescut
B.Limfadenectomie a compartimentului central i
D.Ureea i creatinina sint crescute prin lateral
hemoconcentratie
C.Polichimioterapie preoperatorie
E.Prolactina este scazuta
D.Reinterventie chirurgicala daca restul tumoral
(pag. 437) este semnificativ
Pag. 80 din 146
E.Radioiodoterapie postoperatorie
(pag. 450,451)
15Tratamentul de substitutie n hipotiroidism 20Cancerul medular tiroidian
A.Se incepe inaintea celui cu glucocorticoizi in A.Secreta calcitonina, antigen carcinoembrionar,
sindromul Schmidt serotonina, TSH
B.Se face cu doze cu 20% mai mari in sarcina B.Reprezinta 50% din formele de cancer tiroidian
C.Se face preferabil cu levotiroxina in priz unica, C.Se trateaza chirurgical si cu iod radioactiv
matinala
D.Poate fi multifocal
D.Se monitorizeaz prin dozarea TSH n
hipotiroidismul primar si FT4 n cel secundar E.Postoperator se indica tratament substitutiv
E.Nu se administreaza in sarcina (pag. 452,453)
dac hipotiroidismul este subclinic *21 Anticorpii specifici bolii Graves-
(pag. 439) Basedowsunt:
A.ATPO
B.ATG E.hipotiroidism clinic manifest
C.TRAb (pag. 437)
D.pANCA *27 TSH sczut (<0,5 mUI/L) asociat cu valori
E.cANCA sczute ale FT4 diagnosticheaz:
(pag. 427) A.hipertiroidie
*22 Tiroidita subacut (De Quervain) se B.hipotiroidism secundar
datoreaz: C.hipotiroidism primar
A.unei infecii virale D.hipotiroidism subclinic
B.administrrii antitiroidienelor de sintez E.hipertiroidism subclinic
C.unei infecii bacteriene (pag. 437)
D.administrrii amiodaronei *28 Monitorizarea terapiei cu hormoni
E.blocului Wolff-Chaikoff tiroidieni n hipotiroidismul primar se face n
funcie de valorile:
(pag. 434)
A.FT3
*23 Asocierea tireotoxicozei cu un nivel
crescut de TSH sugereaz: B.FT4

A.tiroidit subacut C.TSH

B.adenom hipofizar secretant de TSH D.ATPO

C.hipertiroidie E.ATG

D.cancer tiroidian (pag. 440)

E.tiroidit postpartum *29 n cancerul tiroidian medular este
crescut:
(pag. 427)
A.calcitonina
*24 Un factor de risc pentru dezvoltarea
oftalmopatiei din boala Basedow-Graveseste: B.tireoglobulina

A.fumatul C.ATPO

B.alcoolul D.dopamina

C.vrsta E.calciul plasmatic

D.sexul (pag. 452)

*30 n mixedemul congenital prognosticul
E.proptoza fr tratament este de:
(pag. 427) A.insuficien renal
Pag. 81 din 146
B.insuficien adrenal
C.nanism armonic
*25 La femeile cu hipertiroidie n primul
trimestru de sarcin este preferat: D.craniosinostoz prematur
A.carbimazolul E.retard mintal ireversibil
B.propranololul (pag. 444)
C.metimazolul 31Factori de risc pentru cancerul tiroidian
D.propiltiouracilul sunt:
E.carvedilolul A.antecedente de iradiere la nivelul capului i
gtului
(pag. 429)
B.sexul masculin
*26 TSH ntre 4,5 10 mUI/L i FT4 normal
C.absena adenopatiei latero-cervicale
diagnosticheaz:
D.antecedente heredo-colaterale de cancer
A.tiroidita cronic medular sau MEN2
B.adenom hipofizar secretant de TSH E.nodul cu dimensiune n cretere
C.hipertiroidism (pag. 446)
D.hipotiroidism subclinic
32Puncia-aspiraie cu ac fin efectuat n (pag. 428)
evaluarea nodulilor tiroidieni are urmtoarele
37Manifestri de tireotoxicoz se pot ntlni n:
indicaii:
A.nodul tiroidian 10 mm A.Boala Basedow-Graves

B.nodul cu margini neregulate B.Gua polinodular hipertiroidizat

C.Gua difuz nodular
C.form mai mult lat dect nalt n plan
transvers D.Adenomul toxic
D.circulaie perinodular accentuat E.Gua endemic prin deficit de iod
E.prezena microcalcificrilor (pag. 425)
(pag. 448) 38Tiroidectomia total sau cvasi-total este
33Sindromul de neoplazie tratament de prim intenie n urmtoarele
endocrin multipl tip 2A include n peste 95% cazuri de hipertiroidism:
din cazuri: A.Pacieni cu suspiciune de noduli maligni
A.carcinom medular tiroidian B.Tiroidita subacut
B.hipertiroidism C.Tireotropinom
C.feocromocitom D.Pacieni alergici sau non-compliani la
D.hiperaldosteronism primar tratamentul cu ATS
E.Paciente nsrcinate cu boala Basedow-
E.hiperparatirotiroidism primar
Gravesavansat care prezint reacii adverse la
(pag. 453) ATS
34Se poate renuna la terapia cu I131 n (pag. 431)
cancerul tiroidian papilar sau folicular n
39Supradozarea cu levotiroxin duce la:
urmtoarele condiii:
A.Supresia TSH-ului
A.tireoglobulina < 1 ng/mL
B.Creterea riscului de fibrilaie atrial
B.tireoglobulina > 1 ng/mL
C.Pierderea de mas osoas
C.cu anticorpi antitireoglobulin
D.Creterea TSH-ului
D.fr anticorpi antitireoglobulin
E.Creterea riscului de bradicardie sinusal
E.Scintigrafia cu I131 a ntregului corp este
negativ (pag. 440)
40Factorii precipitani ai comei
(pag. 451)
Pag. 82 din 146 mixedematoase sunt:
A.Administrarea de levotiroxin
35TSH supresat cu RadioIodoCaptare (RIC) B.Expunerea la frig
sczut se ntlnete n: C.Infecii
A.Hipertiroidism iod indus (efect iod-Basedow) D.Factori deprimani ai respiraiei
B.Hipertiroidism indus de E.Factori care determin hipovolemie
Amiodaron datorit eliberrii de iod
(pag. 440)
C.Mixedem congenital
D.Struma ovarii Tema nr. 22
E.Cancer tiroidian folicular metastatic funcional Hepatitele virale acute
Bibliografie asociata temei:
(pag. 425)
Compendiu vol I 455-462
36Diagnosticul diferenial al hipertiroidiei din
boala Basedow-Graves se face cu: *1 Care virusuri nu sunt cu tropism hepatic
(virusuri hepatitice)
A.Tiroidita subacut
A.VHA
B.Tiroidita cronic Hashimoto
B.VHB
C.Cancer tiroidian folicular nefuncional
C.VHP
D.Hipotiroidism primar
D.VHC
E.Hipotiroidism secundar
E.VHE E.Noua luni
(pag. x) (pag. x)
*2 Care afirmatie este falsa referitor la hepatita *7 Cazuri de hepatita virala fulminanta in
virala C: timpul sarcinii au fost raportate in:
A.Este un virus cu genom de tip ARN A.Hepatita virala A
B.Majoritatea cazurilor evolueaza spre hepatita B.Hepatita virala B
cronica C.Hepatita virala C
C.Se poate asocia cu virusul Delta D.Hepatita virala D
D.Forma cronica poate beneficia de un tratamen E.Hepatita virala E
cu interferon asociat cu agent antiviral direct
(pag. x)
E.Exista alternative terapeutice fara interferon
(pag. x) *8 Care hepatite virale pot fi prevenite prin
vaccinare:
*3 FibroScan este:
A.A, C
A.O metoda invaziva B.A, D
B.Un parametru biologic
C.A, B, C
C.O metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei
D.A, B, E
hepatice
E.A, B, D
D.O metoda imagistica de evaluare a functiei
hepatice (pag. x)
E.O metoda de evaluare a insuficientei hepatice *9 La gravida infectat cu virusul hepatitei B,
(pag. x) pentru prevenirea transmiterii verticale se
recomand:
*4 Diagnosticul etiologic in hepatita virala C se
A.Monitorizarea Ag HBs n timpul sarcinii
face prin:
B.Tratament antiviral pe toat durata sarcinii
A.Valorile mari ALT
C.Tratament cu Lamivudin dac viremia din
B.Incarcatura virala
trimestrul III depe te 2000 UI/ml
C.Concentratia de protrombina
D.Evitarea na terii prin cezarian
D.Teste non-invazive
E.Vaccinarea gravidei
E.FibroMax
(pag. x)
(pag. x) *10 Afirmaiile corecte referitoare la infecia cu
Pag. 83 din 146 virusul hepatitic C sunt, cu exceptia:
A.Receptivitatea este general
*5 Durata tratamentului in hepatitele cronice C B.Este prevenit prin vaccinare
cu ribavirina si inteferon este dependenta de:
C.Se poate transmite prin consum de droguri cu
A.Incaractura virala la initiere administrare intravenoas
B.Normalizarea ALT D.cronicizeaza frecvent
C.Normalizarea concentratiei de protrombina E.se poate transmite pe cale vertical
D.Genotipul viral (pag. x)
E.Varsta pacientului 11Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
(pag. x) la infecia cu virusul hepatitic D sunt corecte?
*6 O hepatita acuta virala C poate fi A.Este produs de un virus defectiv
considerata cronica daca clearence-ul viral nu B.Este necesar prezena Ag HBs pentru
apare dupa: asamblarea noilor virioni
A.Un an C.Receptivitatea este general
B.Doi ani D.Poate fi prevenit prin vaccinarea anti VHB
C.Doua luni E.Cronicizeaz mai frecvent n cazul coinfeciei
D.Sase luni dect n cazul suprainfeciei
(pag. x)
12Urmtoarele afirmatii, referitoare la hepatita
acuta B asociata cu hepatita D comparativ cu
hepatita acut B neasociata cu hepatita D,
sunt adevrate:
A.Evolutia spre ciroz hepatic este mai
accelerat
B.Formele fulminante sunt mai frecvent ntlnite
C.Riscul de cronicizare este mai mare
D.Istoria natural a bolii este similar
E.Hepatita virala D are o evolutie mai usoara daca
nu se asociaza cu hepatita virala B
(pag. x)
13Care afirmatii sun adevarate referitoare la
tratamentul hepatitei virale B asociata cu
hepatita D:
A.Interferon pegylat cel putin 48 sptmni
B.Interferon pegylat cel putin 96 sptmni
C.Analogi nucleozidici/nucleotidici toat viata
D.Interferon pegylat si ribavirin 48 sptmni
E.Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici
nu este recomandat
(pag. x)
Pag. 84 din 146
14Un bolnav cu Antigen HBS pozitiv,
anticorpi anti HBs negativi, anticorpi IgM anti
HBc pozitivi, Anticorpi IgG anti hepatita A
pozitivi, poate fi:
A.Coinfectie acuta A + B
B.Hepatita acuta virala A cu hepatita virala B in
antecedente
C.Hepatiata virala acuta B si hepatita acuta A in
antecedente
D.Hepatita virala acuta B si vaccinare
antecedente pentru hepatita virala A
E.Hepatita cronica B asociata cu hepatita virala A
(pag. x)
15Care virusuri pot fi responsabile de o
afectare hepatica:
A.Virusul Epstein-Barr
B.Virusul gripal
C.Virusul Heprex simplex
D.Virusul varicelo-zosterian
E.Rotavirusuri
(pag. x)
16Alternativele terapeutice fara interferon au
caracteristicele:
A.Au efect mai lent
B.Au rate de raspuns inalte
C.Au efecte adverse mai mari
D.Au efecte adverse mai mici
E.Au o durata mai mare de tratament
(pag. x)
17Prezenta in ser de IgG anti hepatita virala A
poate fi interpretata ca:
A.Hepatita virala A acuta
B.Hepatita virala A cronica
C.Hepatita virala G
D.Vaccinare anti hepatita virala A in antecedente
E.Hepatita virala A in andecedente (cicatrice
serologica)
(pag. x)
18Evolutia hepatitelor virale este in general
autolimitata pentru urmatoarele etiologii:
A.Hepatita virala A
B.Hepatita virala E
C.Hepatita virala C
D.Hepatita virala B
E.Hepatita virala D
(pag. x)
19Pentru prevenirea transmiterii verticale a
hepatitei virale B (HVB):
A.Se monitorizeaza viremia in timpul sarcinii
B.Se vaccineaza femeia gravida in trimestrul l de
sarcina
C.Cand viremia depaseste 2000UI/ml in trimestrul
lll de sarcina, se poate administra lamivudina
D.Se administreaza imunoglobuline specifice
femeii gravide
in E.Nou nascutul va primi imunoglobuline umane
specifice anti-HVB
(pag. x)
20Care afirmatii sunt adevarate cu privire la
hepatita virala B (VHB):
A.Virusul VHB este de tip AND
B.Virusul VHB este de tip ARN
C.VHB isi integreaza materialul genetic in celula-
gazda prin intermediul formelor ADN ccc
D.Dupa remisiunea infectiei poate apare o
reactivare in caz de imunodepresie sau tratament
imunosupresor
E.Majoritatea cazurilor de VHB aparute in
copilarie se autolimiteaza sponta
(pag. x)
Tema nr. 23 A.48 de ore
Infectia cu virusul imunodeficientei umane B.Patru saptamni
Bibliografie asociata temei: C.Sase luni
Compendiu vol I 463-467 D.Dousprezece luni
*1 Urmatoarele enunturi referitoare la HIV sunt E.Toata viata
adevarate, cu exceptia:
(pag. x)
A.genereaza initial o infectie acuta
6Principalele cai de transmitere a infectiei cu
B.este un virus din familia retrovirusurilor
HIV sunt:
C.stabileste rezervoare latente in organismul
A.transmitere fecal-orala
uman
B.transmitere verticala
D.este un virus AND
C.contact sexual neprotejat
E.infectia cu HIV este diagnosticata prin utilizarea
unui test de screening si a unui test de D.transmitere parenterala
confirmare E.transmitere aerogena
(pag. x) (pag. x)
*2 Etapa SIDA este definita imunologic de 7Care sunt parametrii utili pentru evaluarea
valoarea numarului limfocitelor CD4: raspunsului la tratament in infectia cu HIV:
A.<200 cel/mmc A.Numar de celule CD4
B.200-499 cel/mmc B.Hemograma
C.>500 cel/mmc C.Profil de rezistenta virala
D.>200 cel/mmc D.Incarcatura virala
E.<350 cel/mmc E.Profil lipidic
(pag. x) (pag. x)
Pag. 85 din 146 8Urmatoarele enunturi referitoare la etapele
evolutive din infectia cu HIV sunt adevarate:
*3 Care este durata maxima a ferestrei A.infectia acuta are un tablou clinic nespecific
serologice in infecta cu HIV?
B.etapa asimptomatica poate avea o durata medie
A.O luna de 8-10 ani
B.Trei luni C.etapa SIDA este definita de valoarea limfocitelor
C.Sase luni CD4 in intervalul 200-500 cel/mmc

D.Noua luni D.in infectia acuta, diagnosticul se pune prin test

ELISA
E.Douasprezece luni
E.in etapa asimptomatica, incarcatura virala
(pag. x) ramne relativ stabila
*4 In care etapa a replicarii virale actioneaza (pag. x)
inhibitorii de fuziune: 9Infectiile oportuniste ce pot fi intlnite in
A.transcrierea materialului genetic viral infectia cu HIV sunt:
B.patrunderea in celula gazda A.meningita criptocococica
C.formarea proteinelor mature prin clivarea B.toxoplasmoza cerebrala
poliproteinelor
C.cancerul cervical
D.integrarea ADN-ului proviral in materialul
D.pneumocistoza pulmonara
genetic al celulei gazda
E.Tuberculoza
E.atasarea de coreceptori
(pag. x) (pag. x)

*5 In cazurile de expunere accidentala 10Care sunt recomandarile pentru a diminua

profesionala cu potential inalt de infectare cu riscul de transmitere materno-fetala a infectiei
HIV, profilaxia cu antiretrovirale se face timp cu HIV:
de : A.Nastere vaginala
B.Nastere prin cezariana E.Nici una din cele de mai sus
C.Alimentarea la sn a nou-nascutului (pag. x)
D.Tratament antiretroviral inceput ct mai repede *5 Terapia antimicrobiana, in sepsis, trebuie sa
in sarcina tina cont de urmatoarele, cu exceptia:
E.Nou-nascutul va primi profilaxie antiretrovirala
A.Antecedentele pacientului
(pag. x) B.Instalarea insuficientei renale
Tema nr. 24 C.Prezenta SIRS
Sepsisul si socul septic D.Riscul de infectie cu tulpini multi-rezistente
Bibliografie asociata temei: E.Provenienta infectiei
Compendiu vol I 267-272 (pag. x)
*1 In sepsis, terapia antifungica se 6Urmatoarele afirmatii, referitoare la
administreaza, n caz de: tratamentul n sepis, sunt adevarate:
A.Leucopenie A.Tratamentul etiologic se incepe in cel mai scurt
B.La pacientii cu cateter venos periferic timp posibil, de preferat in prima ora
C.La pacientii care nu prezinta evolutie favorabila B.Este importanta asigurarea suportului
sub antibioticoterapie cu spectru larg hemodinamic
D.Sindrom febril prelungit C.Stabilirea provenientei infectiei, din comunitate,
asociata ngrijirilor medicale sau asociata
E.Procalcitonina serica crescuta
mediului de spital este importanta pentru
(pag. x) stabilirea antibioticoterapiei
Pag. 86 din 146 D.Terapia antibiotica de spectru larg, se
administreaza dupa identificarea agentului
*2 Care criteriu intra in definitia sepsisului, patogen
actualizata in 2014: E.Reevaluarea schemei de tratament se face
zilnic
A.Test pozitiv la procalcitonina
B.Trei hemoculturi pozitive (recoltate n puseu (pag. x)
febril) 7n evaluarea diagnosticului de sepsis, se
recomanda urmatoarele investigatii:
C.Leucocitoza sau neutropenie
A.O singura hemoculturi recoltata in frison
D.Disfuncie de organ (cu alta localizare n afara
sediului primar al infeciei) B.Procalcitonina serica
E.Hipertermie C.Hemoleucograma

(pag. x) D.Dozarea de interleuchine

E.Markeri inflamatori
*3 Sindromul de raspuns inflamator sistemic
(SIRS) este definit prin, cu exceptia: (pag. x)
A.Leucocitoza sau leucopenie 8Pentru stabilirea etiologiei sepsisului sunt
B.Febra sau hipotermie utile investigatiile:
C.Trombocitopenie sau trombocitoza A.Hemocultura
D.Polipnee B.Lactatul seric
E.Tahicardie C.Coprocultura

(pag. x) D.Urocultura
E.Concentratia de protrombina
*4 Ce defineste dezescaladarea in terapia
antibiotica: (pag. x)
A.Scadera dozei in perioada de declin a bolii 9Sepsisul poate fi cauzat de:
B.Scadera numarului de antibiotice A.Infectii bacteriene
C.Scadera efectului antibacterian B.Raspuns inflamator sistemic
D.Inlocuirea terapiei cu spectru larg cu cea tintita C.Infectii virale
dupa identificarea etiologiei
D.Infectii fungice
E.Insuficienta multiorganica *4 Categoria de albuminurie A2, se defineste
prin valoarea raportului albumina/creatinina
(pag. x)
urinara, determinat din urina emisa spontan:
10Urmatoarele afirmaii referitoare la sepsis
A.<30 mg/g
sunt adevarate:
B.30-300 mg/g
A.Etiologia virala nu este posibila
C.30-150 mg/g
B.Sepsisul este un raspuns inflamator sistemic al
organismului la o injurie infectioasa D.<150 mg/g
C.In patogenia sepsisului a fost incriminata E.>300 mg/g
eliberarea de toxine bacteriene (pag. 476)
D.Etiologia infectioasa este exclusiv bacteriana
*5 Categoria de albuminurie A3, se defineste
E.Trombembolismul pulmonar poate cauza sepsis prin valoarea raportului albumina/creatinina
(pag. x) urinara in urina emisa spontan:
A.<30 mg/g
Tema nr. 25
B.30-300 mg/g
Boala cronica de rinichi
C.30-150 mg/g
Bibliografie asociata temei:
D.<150 mg/g
Compendiu vol I 273-514
E.>300 mg/g
*1 Care este principala boala extrarenala care
determina boala cronica de rinichi? (pag. 476)
A.Hipertensiunea arteriala *6 Boala cronica de rinichi se defineste prin
B.Lupusul eritematos sistemic reducerea persistenta a ratei filtrarii
glomerulare sub 60ml/min pentru o perioada
C.Diabetul zaharat de:
D.Poliartrita reumatoida A.1 luna
E.Diabetul insipid B.3 saptamani
(pag. 474) C.3 luni
Pag. 87 din 146
D.< 2 luni
E.Peste 5 luni
*2 Pragul peste care nivelul albuminuriei se
asociaza cu cresterea riscului renal, de (pag. 476)
mortalitate/morbiditate generala si *7 Asocierea unui nivel al ratei filtrarii
cardiovasculara este: glomerulare de 35 ml/min/1,73m2 cu un raport
albumina/creatinina urinara de 200mg/g, pe o
A.30 mg/zi durata de peste 3 luni, confera unui pacient
B.300 mg/zi un risc renal si cardiovascular:
C.15 mg/zi A.minim
D.150 mg/zi B.mic
E.3,5 g/zi C.mediu
(pag. 475) D.mare
*3 Pragul peste care nivelul proteinuriei E.foarte mare
semnifica lezarea rinichiului este: (pag. 479)
A.30 mg/zi *8 Incadrarea unui pacient in categoriile de risc
B.300 mg/zi G3b si A2, situeaza acel pacient in categoria de
C.15 mg/zi risc renal si cardiovascular:

D.150 mg/zi A.minim

E.3,5 g/zi B.mic

(pag. 476) C.mediu

D.mare
E.foarte mare
(pag. 479) (pag. 483)
*9 Incadrarea unui pacient in categoriile de risc *14 Calcifilaxia este o forma grava de
G4 si A3 situeaza acel pacient in categoria de calcificare vasculara care afecteaza:
risc renal si cardiovascular: A.Arteriolele cutanate
A.minim B.Arterele coronare
B.mic C.Arterele renale
C.mediu D.Aorta
D.mare E.Arterele carotide
E.foarte mare
(pag. 490)
(pag. 479)
*15 Evaluarea tulburarilor mineral-
*10 In boala cronica de rinichi, ghidurile osoaseasociate bolii cronice de rinichi se
recomanda mentinerea bicarbonatului seric: recomanda la scaderea eRFG sub:
A.>30 mEq/l A.90 ml/min/1,73m2
B.<20 mEq/l B.60 ml/min/1,73m2
C.18-22 mEq/l C.45 ml/min/1,73m2
D.16-20 mEq/l D.30 ml/min/1,73m2
E.>22 mEq/l E.15 ml/min/1,73m2
(pag. 487) (pag. 490)
*11 In centrul mecanismelor compensatorii ce 16Conditii asociate unui risc crescut de boala
apar atunci cand are loc reducerea numarului cronica de rinichi sunt:
nefronilor functionali sta: A.Diabetul zaharat
A.Sistemul imunitar B.Hipertenisunea arteriala
B.Beta-blocarea C.Obezitatea
C.Consumul de proteine D.Antecedente de injurie renala acuta
D.Sistemul rennina-angiotensina-aldosteron E.Varsta
E.Blocarea canalelor de calciu
(pag. 474)
(pag. 480) 17Variabilele utilizate de cele mai folosite
Pag. 88 din 146 ecuatii pentru estimarea ratei filtrarii
glomerulare (CKD EPI si MDRD cu 4 variabile)
sunt:
*12 In patogenia anemiei renale, rolul central
revine: A.Creatinina serica

A.Deficitului absolut de calciu B.Indicele masei corporale

B.Reducerii productiei de trombocite C.Varsta
C.Reducerii productiei renale de eritropoietina D.Sexul
D.Cresterii productiei renale de eritropoietina E.Etnia

E.Scaderii nivelului parathormonului (pag. 476)

(pag. 498) 18Cistatina C:

*13 Antihipertensivele de prima linie la A.Este un polipeptid cu masa moleculara mica

pacientii cu raport albuminurie/creatinurie > B.Este produs in toate celulele nucleate
300mg/g sunt:
C.Are nivelul seric dependent de etnie si sex
A.Antagonistii sistemului renina angiotensina
D.Este folosit frecvent in practica clinica
aldosteron
E.Prezinta valori serice direct proportionale cu
B.Beta blocantele
varsta subiectilor
C.Blocantele de calciu
(pag. 477)
D.Diureticele
19Testele de triaj pentru boala cronica de
E.Vasodilatatoarele rinichi sunt:
A.Rata filtrarii glomerulare estimate B.Glicemia
B.Varsta C.Diureza
C.Proteinuria D.Creatinina
D.Sexul E.Potasiul seric
E.Etnia (pag. 484)
(pag. 477) 25Tratamentul cu statine in boala cronica de
rinichi este indicat:
20Principalii factori determinanti ai progresiei
bolii renale sunt: A.La toti subiectii
A.Albuminuria B.La cei peste 50 de ani cu hipercolesterolemie
B.Boala renala primara C.La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si
C.eRFG la momentul diagnosticului diabet zaharat
D.La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si
D.Presiunea arteriala
antecedente de evenimente ocluzive arteriale
E.Nivelul glicemiei
E.Dupa initierea hemodializei
(pag. 480)
(pag. 485)
21Reducerea declinului eRFG poate fi obtinuta
26Cauze ale hiperpotasemiei in boala cronica
prin controlul:
de rinichi sunt:
A.Diurezei
A.Aportul crescut
B.Presiunii arteriale
B.Administrarea diureticelor de ansa
C.Ingestiei alimentare
C.Diureza excesiva
D.Proteinuriei
D.Hipovolemia
E.Presiunii intraglomerulare
E.Hemoliza
(pag. 481)
(pag. 486)
Pag. 89 din 146
27Acidoza metabolica in boala cronica de
rinichi:
22Modificarea stilului de viata in boala cronica A.Este cea mai frecventa tulburare a
de rinichi cuprinde: metabolismului acido-bazic
A.Aportul de sare < 6g/zi B.Poate aparea cand eRFG scade sub 40ml/min
B.Indicele de masa corporala 20-25kg/m2 C.Determina reducerea catabolismului muscular
C.Continuarea fumatului D.Determina insulinorezistenta
D.Mers pe jos 30 minute, 5 zile/saptamana E.Nu determina progresia BCR
E.Folosirea diureticelor (pag. 487)
(pag. 482) 28Cresterea nivelului seric al parathormonului
23Antagonistii sistemului renina angiotensina in boala cronica de rinichi:
aldosteron sunt preferati ca antihipertensive A.Se produce doar in stadiul 5
de prima linie in preventia progresiei bolii
B.Determina calcificari vasculare
cronice de rinichi deoarece:
C.Se asociaza cu anemia
A.Au efect antihipertensiv bun
D.Se asociaza cu polineuropatia
B.Cresc nivelul proteinuriei
E.Are efect benefic in BCR
C.Reduc progresia BCR
D.Influenteaza pozitiv prognosticul cardiovascular (pag. 489)

E.Determina hiperpotasemie 29Evaluarea tulburarilor mineral-

osoaseascoiate bolii cornice de rinichi
(pag. 483) presupune determinarea:
24La initierea tratamentului cu antagonisti ai A.Calcemiei
sistemului renina angiotensina aldosteron
trebuie monitorizate: B.Glicemiei
C.Fosfatemiei
A.Presiunea arteriala
D.PTH E.traumatism renal
E.Fosfatazei alkaline (pag. 523)
(pag. 490) 4Glomerulonefrita acuta poststreptococica se
30Pericardita in boala cronica de rinichi: manifesta prin:

A.Apare la pacientii cu eRFG sub 15 A.edeme periorbitare si la nivelul membrelor

ml/min/1,73m2 inferioare
B.Constituie o indicatie majora de initiere a B.fractiunea C 3 a complementului normala
tratamentului dialitic C.proteinurie, de regula subnefrotica
C.Se manifesta prin durere asociata cu frecatura D.hematurie, cu hematii dismorfe
pericardica
E.hipertensiune arteriala moderata
D.Nu se complica niciodata cu tamponada
cardiaca (pag. 524-525)
5In ce situatii este indicata biopsia renala la
E.Nu se manifesta prin durere precodiala pacientii cu glomerulonefrita acuta (GNA)
(pag. 495) poststreptococica:
Pag. 90 din 146 A.la toti pacientii cu GNA poststreptococica
B.insuficienta renala grava, progresiva
Tema nr. 26 C.hipocomplementemie prelungita
Glomerulopatii
D.episoade recurente de hematurie
Bibliografie asociata temei:
E.anomalii ale coagularii sangelui
Compendiu vol I 515-548
(pag. 525)
1Selectati manifestarile clinice si paraclinice
sugestive pentru glomerulonefritele rapid 6Nefropatia cu Ig A se caracterizeaza prin:
progresive: A.episoade de hematurie macroscopica aparute
A.proliferare extracapilara (semilune) in de regula, la aproximativ 48 ore dupa o infectie
majoritatea glomerulilor la examenul histologic respiratorie superioara
B.insuficienta renala progresiva in 1 - 3 luni B.hipertensiune arteriala, de obicei moderata
C.piurie C.functia renala se degradeaza de regula lent
D.leucociturie D.fractiunea C 3 a complementului este scazuta
E.proliferare endocapilara glomerulara (cresterea E.prevalenta mai ridicata la sexul feminin
numarului de celule endoteliale si/sau (pag. 526-527)
mezangiale) la examenul histologic
7Selectati glomerulopatiile care se insotesc
(pag. 521)
quasiconstant de sindrom nefrotic:
2Originea glomerulara a hematuriei este A.glomerulopatia cu modificari minime
sugerata de:
B.glomerulopatia membranoasa
A.asocierea cu proteinurie de peste 2 3 g/24 ore,
edeme sau hipertensiune arteriala C.glomerulonefrita acuta poststreptococica
B.urina bruna, cu aspect de coca-cola D.amiloidoza
C.prezenta litiazei reno-urinare E.nefropatia cu Ig A
D.prezenta unei neoplazii (vezica urinara, (pag. 533)
prostata, tumora Wilms) 8Cele mai frecvente cauze de sindrom nefrotic
E.prezenta cilindrilor hematici la adult sunt:
(pag. 523) A.glomerulopatia membranoasa
3Hematuria postglomerulara poate fi cauzata B.nefroza lipoidica
de: C.glomerulopatia diabetica
A.nefropatia cu Ig A D.glomeruloscleroza focala si segmentala
B.litiaza reno-urinara E.nefropatia cu Ig A
C.tumora Wilms (pag. 533)
D.sindromul Alport
9Care din anomaliile biologice se pot intalni in 14Anticoagularea profilactica este indicata la
sindromul nefrotic: pacientii cu sindrom nefrotic si:
A.hiperproteinemie > 8 g/dl A.fibrilatie atriala
B.hipoalbuminemie < 3 g/dl B. . albumina serica sub 2 g/dl
C.proteinurie > 3,5 g/24 ore C.imobilizare prelungita
D.hipercolesterolemie D.trombocitopenie severa
E.trombocitopenie E.tratament diuretic masiv
(pag. 531, 535) (pag. 537)
Pag. 91 din 146 15Glomerulopatia cu modificari minime se
caracterizeaza prin:
10Starea de hipercoagulabilitate din sindromul A.sindrom nefrotic aparut precoce
nefrotic se produce prin: B.ingrosarea membranei bazale glomerulare in
A.hemoconcentratie microscopie optica
B.accentuarea fibrinolizei C.fuziunea prelungirilor podocitelor in microscopie
electronica
C.alterarea concentratiei si/sau activitatea
proteinelor C si S D.formele primare de boala sunt mai frecvente la
adult
D.scaderea concentratiei plasmatice de
antitrombina III E.cea mai corticosensibila glomerulopatie care
produce sindrom nefrotic
E.pierderi urinare de Ig G
(pag. 537-538)
(pag. 535)
*16 Substratul morfologic clasic al
11Cele mai frecvente 2 tipuri de infectie care sindromului nefritic acut este reprezentat de:
apar ca si complicatii ale sindromului nefrotic
sunt: A.glomerulonefrita proliferativa extracapilara
(crescentica)
A.pielonefrite
B.glomerulonefrita proliferativa endocapilara
B.meningite
C.glomerulopatia membranoasa
C.infectiile cutanate
D.glomerulopatia cu modificari minime
D.pneumoniile
E.glomeruloscleroza focala si segmentala
E.peritonite
(pag. 521)
(pag. 535)
*17 Glomerulonefrita rapid progresiva se
12Care dintre urmatoarele clase de caracterizeaza histologic prin:
medicamente au efect antiproteinuric:
A.glomerulonefrita proliferativa endocapilara
A.inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B.glomerulonefrita proliferativa extracapilara
B.diuretice de ansa (crescentica)
C.antagonistii receptorilor de angiotensina C.glomerulopatia membranoasa
D.beta blocantele D.glomeruloscleroza focala si segmentala
E.albumina umana E.glomerulopatia cu modificari minime
(pag. 536-537) (pag. 521)
13Care dintre urmatoarele mecanisme *18 Excretia de proteine in urina finala la
determina aparitia glomerulopatiei diabetice: subiectul sanatos este:
A. . hipertensiunea intraglomerulara A.sub 0,15 g/24 ore
B.depunerea de complexe imune circulante in B.sub 300 mg/24 ore
glomeruli
C.sub 1 g/24 ore
C.stimularea formarii de amiloid AA
D.intre 150 si 300 mg/24 ore
D. . expansiunea matricei mezangiale
E.peste 3,5 g/24 ore
E. modificari ale membranei bazale glomerulare
(pag. 531)
(pag. 519)
*19 Care este tulpina de streptococ beta *24 Sindromul nefrotic este definit de o
hemolitic din grupul A care se asociaza cel proteinurie:
mai frecvent cu glomerulonefrita:
A.sub 3 g/24 ore
A.tulpina 2 B.peste 3 g/24 ore
B.tulpina 1 C.peste 3,5 g//24 ore
C.tulpina 49 D.sub 150 mg/24 ore
D.tulpina 57 E.peste 300 mg/24 ore
E.tulpina 60
(pag. 531)
(pag. 523) *25 Metoda de determinare cantitativa a
Pag. 92 din 146 proteinuriei dintr-un esantion oarecare de
urina (spot) este:
*20 Care din urmatoarele afectiuni se poate A.colectarea urinii pe 24 de ore
insoti de proteinurie prerenala: B.electroforeza proteinelor urinare
A.glomerulopatiile C.examenul sumar de urina
B.nefropatiile interstitiale D.raportul proteinurie/creatininurie
C.infectiile urinare E.electroforeza proteinelor serice
D.litiaza reno-urinara (pag. 532)
E.mielomul multiplu *26 In purpura Henoch Schonlein modificarile
(pag. 531) renale sunt similare cu cele din:
*21 Care este mecanismul implicat in A.glomerulopatia membranoasa
patogeneza bolii Fabry: B.glomerulopatia cu modificari minime
A.mutatii pe genele care codifica lanturile 3, 4 C.nefropatia cu Ig A
si 5 ale colagenului tip IV
D.glomerulonefrita membranoproliferativa
B.ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari
E.glomeruloscleroza focala su segmentala
C.hipertensiunea intraglomerulara
(pag. 526)
D.mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X care
determina un deficit de galactozidaza A *27 Hematuria asociata cu surditate si tulburari
oculare apar in:
E.stimularea formarii de amiloid A
A.infarctul renal
(pag. 519)
B.necroza papilara
*22 Cea mai frecventa glomerulopatie primara
este: C.traumatismul renal

A.glomerulopatia diabetica D.nefropatia cu Ig A

B.glomerulopatia membranoasa E.sindromul Alport

C.nefropatia cu Ig A (pag. 523)

D.glomeruloscleroza focala si segmentala *28 Numeroase forme de glomeruloscleroza
focala apar prin:
E.glomerulonefrita membranoproliferativa
A.ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari
(pag. 526)
B.necroza fibrinoida a arteriolelor si anselor
*23 Anticoagularea profilactica este capilare glomerulare
recomandata in sindromul nefrotic din
glomerulopatia membranoasa, daca albumina C.defecte ale genelor care codifica proteinele
serica scade sub: podocitare
D.mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X
A.2,5 g/dl
E.modificari ale membranei bazale glomerulare
B.2 g/dl
C.3 g/dl (pag. 519)

D.3,5 g/dl *29 Leziunile glomerulare din glomerulopatia

infectioasa din infectiile cu E. Coli se produc
E.1,5 g/dl prin:
(pag. 537)
A.depunerea de complexe imune circulante (pag. 562)
B.elaborarea de verotoxina 4La gravida cu pielonefrita acuta este
C.stimularea formarii de amiloid AA contraindicata administrarea de:
D.formarea de TGF- cu producerea de matrice A.ampicilina
mezangiala si scleroza B.aminoglicozide
E.ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari, cu C.ceftriaxon
ischemie glomerulara
D.cotrimoxazol
(pag. 519)
Pag. 93 din 146 E.chinolone
(pag. 554)
5Selectati situatiile clinice in care se pot intalni
*30 In formele primare (idiopatice) de
infectii urinare polimicrobiene:
glomerulopatie membranoasa apar:
A.manevre instrumentare urologice repetate
A.titrul ASLO crescut
B.fistula uro-genitala
B.anticorpi antiADN nativi prezenti
C.cateterizare urinara prelungita
C.anticorpi antiHCV prezenti
D.glomerulonefritele rapid progresive
D.anticorpi antiPLA2R prezenti
E.hipertensiunea arteriala
E.antigen specific prostatic cu titru crescut
(pag. 551)
(pag. 543)
6Factorii favorizanti generali (extra-renali) ai
Tema nr. 27 infectiilor de tract urinar sunt:
Nefropatii tubulo-interstitiale
A.diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei:
B.neoplaziile tratate cu imunosupresoare
Compendiu vol I 549-563
C.sexul masculin
1Pielonefrita acuta se poate complica cu:
D.sarcina
A.sindrom nefrotic E.transplantul de organe
B.necroza papilara
(pag. 551)
C.soc toxico-septic
7Pielonefrita cronica se poate complica cu:
D.pionefroza
A.glomerulopatie membranoasa
E.insuficienta renala acuta
B.litiaza renala
(pag. 553)
C.glomerulonefrita rapid progresiva
2In pielonefrita acuta explorarile paraclinice
D.hipertensiune arteriala
evidentiaza:
E.glomeruloscleroza focala si segmentala
A.leucociturie superioara hematuriei, cilindri
leucocitari (pag. 557)
B.uroculturi pozitive 8Tabloul clinic al pielonefritei acute include:
C.hemoculturi pozitive in 20% din cazuri A.debut brusc, in plina sanatate
D.rinichi subdimensionati, cu contur neregulat la B.febra, frisoane, dureri lombare
examenul ecografic
C.edeme palpebrale
E.proteinurie > 3,5 g/24 ore
D.polakiurie, disurie
(pag. 552)
E.manevra Giordano negativa
3Cistita acuta se manifesta prin: (pag. 551)
A.polakiurie
9La copil, nefropatia de reflux se
B.disurie caracterizeaza prin:
C.dureri lombare A.rinichi de dimensiuni normale la examenele
D.piurie imagistice
E.nefromegalie unilaterala B.dezvoltare fizica deficitara
C.hipertensiune arteriala
D.boala cronica de rinichi D.cilindri leucocitari
E.reducerea indicelui parenchimatos si contur E.piurie
renal neregulat la examenul ecografic
(pag. 552)
(pag. 559) *15 Bacteria gram negativa care determina cel
Pag. 94 din 146 mai frecvent infectii urinare este:
A.Proteus mirabilis
10Refluxul vezico-ureteral secundar se B.Klebsiella spp.
intalneste in:
C.Escherichia Coli
A.megaureter
D.Staphylococcus aureus
B.vezica neurologica
E.Enterobacter spp.
C.dupa meatotomie
(pag. 551)
D.dupa ureteroscopie
*16 Care este metoda imagistica non-
E.in ureterul dublu
invaziva,care permite decelarea obstructiei de
(pag. 558) tract urinar sau a litiazei reno-urinare la
pacientii cu pielonefrita acuta, fara risc de a
*11 Bacteriuria semnificativa este definita de:
genera insuficienta renala acuta:
A.10 4 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml de
A.tomografia computerizata
urina
B.urografia
B.10000-100000 UFC /ml de urina
C.ecografia renala
C.peste 10 5 UFC /ml de urina
D.scintigrafia renala
D.1000 10000 UFC /ml de urina
E.arteriografia renala
E.10 6 UFC /ml de urina
(pag. 552)
(pag. 551)
*17 Durata terapiei antibiotice in pielonefrita
*12 Nefropatiile tubulo-interstitiale acute
acuta complicata este de:
secundare unei infectii sistemice se
caracterizeaza histologic prin: A.3 zile
A.arterioscleroza B.2 - 6 saptamani
B.proliferare mezangiala C.14 zile
C.infiltrat inflamator (din polimorfonucleare D.10 zile
neutrofile) E.7 zlie
D.glomeruloscleroza (pag. 554)
E.fibroza interstitiala si atrofie tubulara
*18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii
(pag. 550) cu pielonefrita cronica sugereaza asocierea:
*13 Cel mai frecvent, microorganismele A.litiazei renale
patogene care produc infectii de tract urinar B.glomerulonefritei acute
sunt:
C.glomerulosclerozei focale si segmentare
A.virusuri
D.nefropatie cu Ig A
B.fungi
E.glomerulonefritei rapid progresive.
C.mycoplasme
(pag. 557)
D.bacterii gram pozitive
E.bacterii gram negative *19 Durata terapiei antibiotice la pacientii cu
un prim episod de cistita acuta, in absenta
(pag. 551) factorilor favorizanti ai infectiei urinare este
*14 Localizarea renala a infectiei urinare este de:
sugerata de: A.o zi (doza unica)
A.leucociturie B.3 zile
B.hematurie C.7 zile
C.bacteriuria semnificativa D.14 zile
E.6 saptamani 6 luni D.135-145 mmol/l
(pag. 562) E.120-150 mmol/l
Pag. 95 din 146
(pag. 575)
*5 Hiperpotasemia este definita ca o crestere a
*20 In formele severe de pielonefrita acuta, cu nivelului plasmatic de K+ peste:
intoleranta digestiva, tratamentul antibiotic de A.4,5 mmol/l
urgenta, pana la sosirea rezultatului
B.4,7 mmol/l
bacteriologic, consta in:
C.5 mmol/l
A.chinolona pe cale orala
D.6 mmol/l
B.betalactamina cu chinolona parenteral
E.5,3 mmol/l
C.cefalosporina de generatia a-3-a pe cale orala
D.nitrofurantoin (pag. 586)

E.cotrimoxazol 6In conditii normale, in organismul uman, apa

reprezinta:
(pag. 554)
A.50% la femei
Tema nr. 28 B.60% la barbati
Tulburari electrolitice si acidobazice
C.55% la obezi
Bibliografie asociata temei:
D.75% la femei
Compendiu vol I 564-580
E.70% la barbati
*1 Compartimentul intracelular reprezinta:
(pag. 575)
A.1/3 din apa totala
7Hipovolemia hiperosmolara este intalnita in:
B.1/4 din apa totala
A.Aport redus de apa
C.2/3 din apa totala
B.Aport crescut de apa
D.2/5 din apa totala
C.Diabet insipid
E.1/2 din apa totala
D.Diabet zaharat
(pag. 575)
E.Hipotermie
*2 Compartimentul extracelular reprezinta:
(pag. 578)
A.1/3 din apa totala
8Hipovolemia izoosmolara este intalnita in:
B.1/4 din apa totala
A.Aport crescut de apa
C.2/3 din apa totala
B.Hemoragii
D.2/5 din apa totala
C.Administrare de diuretice
E.1/2 din apa totala
D.Diabet insipid
(pag. 575)
E.Diaree
*3 In spatiul extracelular, sodiul are o
(pag. 578)
concentratie de:
A.3,5-5 mmol/l 9Hiperpotasemia poate aparea in:

B.4,5-5,8 mmol/l A.Hemoliza

C.1,7-2,6 mmol/l B.Necroza muschilor striati
D.135-145 mmol/l C.Administrarea de diuretice
E.120-150 mmol/l D.Arsuri

(pag. 575) E.Intoxicatia cu glicozide

(pag. 586)
*4 In spatiul extracelular, potasiul are o
concentratie de: 10Scopul terapiei in hiperpotasemie este:
A.3,5-5 mmol/l A.Protectia cardiaca prin antagonizarea efectelor
B.4,5-5,8 mmol/l hiper K+
C.1,7-2,6 mmol/l B.Scoaterea K+ din celule
C.Introducerea K+ in celule *5 In perioada antenatala primul loc in etiologia
D.Indepartarea K+ din organism crizelor epileptice este reprezentat de:

E.Prevenirea recurentei hiper K+ A.encefalopatia hipoxic-ischemica

B.neuroinfectiile (encefalita herpetica, abces
(pag. 587)
Pag. 96 din 146 cerebral
C.tumorile cerebrale

Tema nr. 29 D.malformatiile cortexului cerebral (tulburari de

proliferare, migrare neuronala si organizare
Convulsiile la copil
corticala)
Bibliografie asociata temei:
E.malformatiile arterio-venoase
Compendiu vol II 1-18
(pag. 2)
*1 Dintre manifestarile epileptice cu debut in
perioada 1 luna-3 ani face parte: *6 Secusele musculare masive, scurte,
bilaterale ale membrelor si trunchiului
A.Encefalopatia mioclonica precoce (sindromul caracterizeaza:
Aicardi)
A.crizele tonice
B.Encefalopatia epileptica infantila precoce
(sindromul Ohtahara) B.crizele clonice
C.Sindromul West C.crizele tonico-clonice
D.Epilepsia absenta a copilului D.crizele mioclonice
E.Epilepsia cu crize generalizate tonico- E.crizele atonice
clonice de trezire (pag. 3,4)
(pag. 6,7,8,9)
*7 Care este examenul neuroimagistic de
*2 Care dintre urmatoarele afirmatii privind prima intentie la copiii cu epilepsie?
convulsiile febrile simple la copil este A.IRM cerebral (imagistica prin rezonanta
adevarata? magnetica)
A.apar mai frecvent la nou-nascut B.examenul CT (tomografia computerizata)
B.apar la copii cu varsta intre 6 luni 5 ani C.EEG (electroencefalograma)
C.apar de obicei la copiii cu anomalii neurologice D.tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
D.apar de obicei la copiii cu retard neuropsihic E.tomografia computerizata cu emisie de foton
E.sunt urmate de deficit postcritic unic (SPECT)
(pag. 8) (pag. 10,11)

*3 Care dintre urmatoarele crize partiale se *8 Care dintre malformatiile cortexului

manifesta prin alterarea constientei? cerebral cu rol in etiologia crizelor epileptice
este rezultatul tulburarilor de migrare
A.crizele partiale simple cu semiologie motorie neuronala?
B.crizele partiale simple cu simptome somato- A.hemimegalencefalia
senzoriale
B.lissencefalia
C.crizele partiale simple cu simptome vegetative
C.polimicrogiria
D.crizele partiale simple cu simptome psihice
D.schizencefalia
E.crizele partiale cu semiologie complexa
E.microdisgeneziile
(pag. 5)
(pag. 2)
*4 Prototipul crizelor epileptice ocazionale Pag. 97 din 146
este reprezentat de:
A.spasmul hohotului de plans
*9 Hipocalcemia neonatala caracterizata clinic
B.mioclonia esentiala prin crize focale sau multifocale este o
C.mioclonia benigna Fejerman conditie in care calcemia:
D.convulsiile febrile A.este < 7 mg%
E.pavorul nocturn B.este < 12 mg%
(pag. 8,12)
C.poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva D.depresie, anxietate, suicid
cu lapte de vaca foarte bogat in fosfati E.probleme de invatare
D.poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva
(pag. 12,13)
cu lapte pulbere cu raport Ca/P < 1-1,5
E.poate fi corectata daca exista hipoparatiroidism 15In convulsiile febrile la copil examenul LCR
functional este indicat:
(pag. 5) A.in situatiile in care se suspecteaza un proces
inflamator cerebral
*10 Care dintre urmatoarele este element de
B.in situatiile in care se suspecteaza un teren
prognostic nefavorabil in sindrom West?
atopic
A.debutul spasmelor epileptice dupa varsta de 4
C.in situatiile in care convulsiile febrile sunt
luni
complexe
B.traseul de hipsaritmie clasica
D.la copiii sub 18 luni
C.hipsaritmia asimetrica
E.la copiii peste 5 ani
D.raspunsul electroclinic rapid la tratament
(pag. 8)
E.raspunsul electroclinic stabil la tratament
16Manifestari paroxistice nonepileptice in
(pag. 7) cadrul diagnosticului diferential al
11Care dintre urmatoarele alcatuiesc triada convulsiilor la copil sunt:
caracteristica sindromului West? A.miocloniile hipnice
A.spasme epileptice B.bruxismul
B.hipsaritmie C.pavorul nocturn
C.febra cu frison D.convulsiile febrile simple sau benigne
D.oprire sau regres in dezvoltarea E.convulsiile febrile complexe sau complicate
neuropsihomotorie
(pag. 8,12)
E.piridoxinodependenta
17Care dintre urmatoarele manifestari
(pag. 7) epileptice pot prezenta crize mioclonice?
12Care dintre urmatoarele afirmatii privind A.Sindromul Lennox-Gastaut
crizele din convulsiile febrile simple la copil
sunt adevarate? B.Sindromul Doose
C.Sindromul Dravet
A.pot fi tonico-clonice
D.Epilepsia absenta juvenila
B.pot fi tonice
E.Convulsiile febrile simple
C.pot fi hipotonice
D.pot fi mioclonice (pag. 3,7,8)

E.pot fi urmate de paralizie Todd 18In cadrul convulsiilor la copil, care dintre
urmatoarele afirmatii privind absentele atipice
(pag. 8) sunt adevarate?
13Convulsiile febrile complexe la copil: A.prezinta suspendarea brusca a constientei
A.sunt unilaterale B.au debut progresiv
B.sunt bilaterale C.pot fi mioclonice
C.durata este scurta (sub 15 minute) D.pot fi atonice
D.durata este mai mare de 15 minute E.pot fi hipertonice cu manifestari vegetative
E.pot fi urmate de paralizie Todd (pag. 4)
(pag. 8) Pag. 98 din 146
14Complicatii ale crizelor epileptice la copil
sunt: 19Care dintre urmatoarele sindroame fac
A.status epileptic parte din encefalopatia dependenta de varsta,
B.bruxism putand fi considerate stadii succesive in
maturatia procesului epileptic?
C.moarte subita
A.Sindromul Ohtahara
B.Sindromul Lennox-Gastaut A.Epiglotita acuta (Laringita acuta supraglotica)
C.Sindromul TORCH B.Crup (Laringita acuta edematoasa subglotica)
D.Sindromul DiGeorge C.Crupul spasmodic (Laringita striduloasa)
E.Sindromul West D.Abcesul retrofaringian
(pag. 2,5,6) E.Aspiratia de corpi straini
20Care dintre urmatoarele afirmatii privind (pag. 23,24,25)
spasmul hohotului de plans sunt adevarate? *5 Forma manifesta de otomastoidita a
A.se intalneste la copii cu varsta sub 5 ani sugarului apare la:
B.este prezenta hipsaritmia A.Copii cu deficite imune
C.traseul EEG este normal B.Sugari eutrofici supusi unei antibioticoterapii
D.se poate manifesta prin forme cianotice necorespunzatoare
C.Sugari eutrofici care nu au fost in prealabil tratati
E.se poate manifesta prin forme palide (crize
cu antibiotice
anoxice reflexe)
D.Malnutriti
(pag. 11)
E.Prematuri
Tema nr. 30 (pag. 29,30)
Infectiile de cai aeriene superioare la copil
6Manifestari clinice in perioada de stare a
Bibliografie asociata temei:
epiglotitei acute la copil sunt:
Compendiu vol II 19-34
A.Cap in pozitie flectata (in trepied)
*1 Etiologia cea mai frecventa a faringitelor
B.Disfonie
este data de:
C.Ptialism
A.Virusuri
D.Stridor expirator
B.Streptococul beta-hemolitic grup A
E.Stridor inspirator
C.Haemophilus influenzae
(pag. 25)
D.Streptococul pneumoniae
E.Streptococul grup C 7Complicatii ale epiglotitei acute la copil ca
urmare a diseminarii procesului infectios
(pag. 19) sunt:
*2 Cea mai frecventa boala bacteriana la sugar A.Pneumonii
si copilul mic este:
B.Atelectazii
A.Guturaiul (raceala simpla) C.Artrita juvenila
B.Faringita acuta D.Artrite septice
C.Pneumonia comunitara E.Meningite
D.Otita medie acuta
(pag. 25)
E.Infectia de tract urinar Pag. 99 din 146
(pag. 27)
*3 Care dintre urmatoarele nu se 8In otita medie acuta la copil, prezenta
administreaza la copilul cu laringita acuta exudatului la nivelul urechii medii este
edematoasa subglotica (crup)? sugerata de:
A.Adrenalina racemica A.Bombarea timpanului
B.Dexametazona parenteral B.Reducerea mobilitatii timpanului
C.Budesonide pe cale inhalatorie C.Prezenta otolitilor
D.Antibiotice D.Nivele hidroaerice in spatele timpanului
E.Amestec heliu-oxigen E.Otoree
(pag. 24) (pag. 27)
*4 La radiografia gatului in incidenta laterala se 9Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita
poate observa semnul degetului mare in: medie acuta a sugarului sunt adevarate?
A.Este mai frecventa la sugarii alimentati artificial C.Hipocalcemie, normofosfatemie, fofataze
B.Otalgia se amelioreaza spectaculos odata cu alcaline crescute
perforarea (spontana sau terapeutica) a D.Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
timpanului alcaline scazute
C.Calea principala de infectie a urechii medii este E.Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
prin conductul auditiv extern (transtimpanal) alcaline crescute
D.Calea principala de infectie a urechii medii este (pag. 52)
cea hematogena
*4 Profilaxia postnatala a rahitismului carential
E.Calea principala de infectie a urechii medii este la copil include:
prin trompa lui Eustachio
A.Alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata
(pag. 28,29)
B.Facilitarea curei helio-marine la sugari
10Tratamentul epiglotitei acute la copil
include: C.Expunerea zilnica minim 30 minute la soare a
copiilor
A.Oxigenoterapie D.Suplimentarea cu vitamina D 2000-4000 UI/zi
B.Intubatie nazotraheala (4- 8 picaturi) oral
C.Adrenalina racemica E.Suplimentarea cu vitamina D 600.000 UI doza
D.Corticosteroizi lunara

E.Antibiotice (pag. 53)

(pag. 26) *5 Necesarul de fier al organismului in

copilarie la cei cu greutate normala la nastere
Tema nr. 31 si fara pierderi de sange este de:
Nutritia si alimentatia. Bolile carentiale A.0,3-1 mg/kg/zi
Bibliografie asociata temei: B.5 mg/kg/zi
Compendiu vol II 35-60 C.0,3-1 g/kg/zi
*1 Necesarul de vitamina D la copil este, in D.2 g/kg/zi
medie, de:
E.10 g/kg/zi
A.100 UI/zi (50-150 UI/zi)
(pag. 56)
B.200 UI/zi Pag. 100 din 146
C.300 UI/zi
D.500 UI/zi (400-800 UI/zi) *6 La copilul cu anemie feripriva, criza
E.1000 UI/zi (900-1200 UI/zi) reticulocitara apare dupa initierea feroterapiei
la:
(pag. 49)
A.6-12 ore
*2 Manifestarile osoase din rahitismul carential
la copil predomina la nivelul: B.1-3 zile
A.Diafizelor oaselor lungi C.5-7 zile
B.Metafizei oaselor lungi D.2-3 saptamani
C.Epifizei oaselor lungi E.Aproximativ 1 luna
D.Oaselor late (pag. 57)
E.Intregului sistem osos, in mod unitar *7 Cea mai severa forma de malnutritie
(pag. 51) proteica este:

*3 Care dintre urmatoarele reprezinta stadiul III A.Marasmul nutritional

al rahitismului carential la copil in functie de B.Atrepsia
parametrii biochimici? C.Kwashiorkor
A.Hipocalcemie, normofosfatemie, fosfataze D.Kwashiorkor marasmic
alcaline normale
E.Malnutritia protein-calorica gr. I
B.Normocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
alcaline crescute (pag. 45)
*8 Malnutritia protein-calorica gradul III este E.Vindecarea radiologica incepe cu linia de
caracterizata de urmatoarele valori ale calcificare distala, care apare vizibila pe
deficitului ponderal: radiografia de pumn dupa 6-12 luni de tratament
A.< 10% (pag. 54)
B.< 20% 13Care dintre urmatoarele afirmatii privind
C.< 30% rafitismul carential la copil sunt adevarate?
D.< 40% A.Incidenta este mai mare la prematuri
E.> 40% B.Incidenta maxima este la varsta de 3-18 luni
(pag. 44) C.Incidenta maxima este in jurul varstei de 2 ani
D.In patogeneza pot interveni predispozanti factori
*9 Malnutritia protein-calorica gradul III este
genetici
caracterizata de urmatoarele valori ale
indicelui ponderal (IP): E.Alaptarea naturala acopera necesarul de
vitamina D in primele 6 luni de viata
A.IP > 1
(pag. 49,50)
B.IP = 1 - 0,91
C.IP = 0,90 - 0,76 14Care dintre urmatoarele modificari ale cutiei
craniene apar in rahitismul carential?
D.IP = 0,75 - 0,6
A.Persistenta fontanelei anterioare dupa varsta de
E.IP < 0,6 18 luni
(pag. 44) B.Fontanela anterioara larg deschisa dupa varsta
*10 Disparitia bulei Bichat survine in: de 8 luni
C.Inchiderea precoce a fontanelei anterioare (la 2-
A.Malnutritia protein calorica gr. I
4 luni)
B.Malnutritia protein calorica gr. II
D.Craniotabesul la nou-nascut
C.Malnutritia protein calorica gr. III E.Craniotabesul dupa varsta de 3 luni
D.Rahitismul carential
(pag. 51)
E.Anemia feripriva Pag. 101 din 146
(pag. 44)
11Modificarile dentitiei in rahitismul carential 15Care dintre urmatoarele apar in cadrul
sunt: semnelor extraosoase ale rahitismului
A.Modificarea ordinii de aparitie a dintilor carential?
B.Aparitia tardiva a dintilor A.Stridor laringian
C.Deformari dentare B.Wheezing
D.Dinti Hutchinson C.Plamanul rahitic
E.Numar mare de carii dentare D.Convulsii
(pag. 51) E.Anemie prin fibroza medulara

12Care dintre urmatoarele afirmatii privind (pag. 51)

eficienta tratamentului in rahitismul carential
la copil sunt adevarate?
A.Normalizarea calcemiei apare in decurs de 1-
2saptamani
B.Normalizarea fosfatemiei apare in decurs de 1-
2saptamani
C.Normalizarea fosfatazelor alcaline apare in
decurs de 1-2 saptamani
D.Vindecarea radiologica incepe cu linia de
calcificare distala, care apare vizibila pe
radiografia de pumn dupa 3-4 saptamani de
tratament
16Modificari urinare care apar in rahitismul
carential la copil ca urmare a
hiperparatiroidismului reactional sunt:
A.Hipofosfaturia
B.Hiperfosfaturia
C.Hipoaminoaciduria
D.Hiperaminoaciduria
E.Absenta eliminarii calciului prin urina
(pag. 51)
17Criteriile de evaluare a eficientei
tratamentului deficitului nutritional sunt:
A.Normalizarea tranzitului intestinal
B.Reluarea cresterii ponderale la 2-3 saptamani C.Stadiul primar este caracterizat de prezenta
de la normalizarea scaunelor adenopatiilor
C.Redresarea imuna (25-30 zile) D.Stadiul primar este caracterizat de prezenta
D.Dublarea indicelui nutritional (IN) fata de manifestarilor oculare
momentul interventiei E.Nu prezinta stadiu primar.
E.Recuperarea clinica (dupa 6-8 saptamani) (pag. 69)
(pag. 48) *2 Terapia de electie pentru infecia
18Dintre manifestarile clinice prezente in neonatal cu virusul Herpex Simplex este cu:
atrepsie fac parte: A.Ceftriaxona/cefotaxima
A.Abdomen excavat B.Nitrat de argint
B.Abdomen marit de volum, proeminent C.Aciclovir
C.Fata triunghiulara, ascutita D.Pirimetamina
D.Edeme importante la nivelul fetei E.Sulfadiazina
E.Pliu cutanat persistent (pag. 66)
(pag. 45,46) *3 Care dintre urmatoarele infectii perinatale
19Semne de mare gravitate in kwashiorkor pune in discutie intreruperea sarcinii dupa
sunt considerate: expunerea in primul trimestru de sarcina:

A.Extremitati reci A.Infectia congenitala cu citomegalovirus

B.Bradicardie B.Infectia perinatala cu Herpex simplex

C.Hipocalcemie C.Sifilisul congenital

D.Hipernatremie D.Rubeola congenitala

E.Icter E.Infectia congenitala cu Toxoplasma gondii

(pag. 46) (pag. 64)

20Care dintre urmatoarele afirmatii privind Pag. 102 din 146
metoda comparativa folosita pentru
aprecierea starii de nutritie la copil sunt *4 Care dintre urmatoarele manifestari este
adevarate? specifica sifilisului congenital precoce?
A.Se folosesc curbe standard de crestere (in A.Keratita interstitiala
greutate, ale taliei si ale perimetrului cranian)
B.Surditatea
B.Curbele standard de crestere sunt variabile in
functie de sex C.Bosele frontale
C.Curbele standard de crestere sunt variabile in D.Hidropsul
functie de varsta E.Nasul in sa
D.Aprecierea datelor se face pe baza deviatiilor (pag. 69)
standard si a percentilelor
*5 Cea mai frecventa infectie congenitala in
E.Aprecierea datelor se face pe baza indicilor
tarile dezvoltate este:
antropometrici
(pag. 42) A.Infectia cu Herpex simplex
B.Infectia cu Toxoplasma gondii
Tema nr. 32 C.Infectia cu Neisseria gonorrhoeae
Infectiile perinatale
D.Infectia cu citomegalovirus
Bibliografie asociata temei:
E.Rubeola congenitala
Compendiu vol II 61-74
(pag. 64)
*1 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
sifilisul congenital este adevarata? 6Anomalii oculare caracteristice asociate
rubeolei congenitale sunt:
A.Stadiul primar apare la 1-2 saptamani dupa
infectare A.Cataracta
B.Stadiul primar survine la distanta (ani) dupa B.Retinopatie
momentul infectant C.Tinitus
D.Glaucom E.Arterele cerebrale posterioare
E.Microftalmie (pag. 77)
(pag. 61) *2 Care este cel mai frecvent mecanism de
7Anomalii neurologice caracteristice asociate producere al AIT (accidentul ischemic
rubeolei congenitale sunt: tranzitoriu):

A.Microcefalie A.Hemodinamic

B.Tulburari comportamentale B.Cardioembolic

C.Hipoacuzie neurosenzoriala C.Trombo-embolic

D.Retard mental D.Aterotrombotic

E.Meningoencefalita E.Toate raspunsurile de mai sus

(pag. 63) (pag. 85)

8Sugarii cu rubeola congenitala pot prezenta: *3 AVC lacunare reprezinta o entitate clinico-
patologica care se refera la AVC de mici
A.Retard de crestere dimensiuni localizate in teritoriul:
B.Hepatosplenomegalie A.Arterei cerebrale medii
C.Leziuni cutanate purpurice B.Arterelor centrale/perforante de la baza
D.Stafilococie pleuropulmonara emisferelor cerebrale si al arterelor paramediane
E.Alergii respiratorii (rinita, astm bronsic) C.Arterei cerebeloase postero-inferioare
(pag. 61) D.Arterei cerebrale anterioare
E.Arterei cerebrale posterioare
9Manifestari clinice ale sifilisului congenital
precoce sunt: (pag. 87)
Pag. 103 din 146
A.Hepatosplenomegalie
B.Rinoree cu obstructie nazala persistenta
*4 Care dintre urmatoarele sindroame nu este
C.Adenopatie
caracteristic afectarii teritoriului arterei
D.Dintii Hutchinson carotide interne:
E.Hidrops A.Hemipareza ataxica
(pag. 69) B.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
10Triada Hutchinson, patognomonica pentru - ramuri corticale superioare
sifilisul congenital, include: C.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
A.Keratita interstitiala - ramuri corticale inferioare
B.Surditate datorata afectarii nervului cranian VIII D.Sindromul de artera cerebrala anterioara
C.Microcefalie E.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
D.Dinti Hutchinson
(pag. 89-90)
E.Ophtalmia neonatorum
(pag. 69) *5 Sindromul de artera cerebrala posterioara
are ca manifestari clinice sugestive:
Tema nr. 33 A.Tulburare alterna de sensibilitate termo-
Accidentele vasculare cerebrale algezica
Bibliografie asociata temei: B.Hemianopsia homonima contralaterala fara
Compendiu vol II 75-108 afectarea vederii maculare
C.Sindrom Horner
*1 Care dintre urmatoarele artere nu participa
la realizarea cercului arterial ( poligonul lui D.Sindrom vestibular
Willis): E.Disfagie
A.Arterele cerebrale anterioare (pag. 91)
B.Arterele comunicante posterioare
*6 Care este standardul terapeutic prin care
C.Arterele vertebrale se limiteaza leziunea vasculara cauzatoare a
D.Artera comunicanta anterioara unui AVC ischemic constituit:
A.Heparinele cu greutate moleculara mica
B.Craniotomia decompresiva
C.Aspirina
D.Fibrinoliza prin Rtpa administrat in perfuzie
intravenoasa
E.Heparina nefractionata
(pag. 93)
*7 Care este cea mai frecventa cauza de
hemoragie cerebrala intraparenchimatoasa la
adultii de varsta medie (50-70ani):
A.Tulburarile de coagulare
B.Malformatiile vasculare
C.Angiopatia amiloida
D.Coagularea intravasculara diseminata
E.Infarctul cerebral venos
(pag. 98)
*8 Hemoragia cerebrala hipertensiva are o
serie de localizari mai frecvente, relative
caracteristice. Care dintre cele nominalizate
mai jos nu face parte dintre ele:
A.Talamus
B.Cerebel
C.Partea ventrala a puntii
D.Lobara
E.Ganglionii bazali (mai frecvent putamen)
(pag. 99)
*9 HTA de acompaniament a hemoragiei
cerebrale trebuie tratata prompt la valori:
A.130/80 mmHg
B.>220/120 mmHg
C.>180/110 mmHg
D.140/90 mmHg
E.Toate raspunsurile de mai sus
(pag. 101)
*10 Cea mai frecventa cauza a hemoragiei
subarahnoidiene este:
A.Malformatiile arterio-venoase
B.Boala moya-moya
C.Disectiile de artere intracraniene
D.Vasculitele induse de droguri
E.Anevrisme arteriale intracraniene saculare
(pag. 102)
11Accidentele vasculare cerebrale
urmatoarele caracteristici:
A.Se produc mai frecvent in teritoriul unui vas
arterial
B.Reprezinta prima cauza de mortalitate la adulti
in Romania
C.Reprezinta a doua cauza de mortalitate la adulti
in Romania
D.Se pot produce si in teritoriul vaselor sanguine
ale maduvei spinarii
E.Reprezinta doar un domeniu din grupul bolilor
cerebrovasculare
(pag. 75-76)
12Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
vasele care asigura aportul sanguin al
creierului sunt adevarate:
A.Au originea in arcul aortic
B.Au la origine 2 sisteme arteriale: cele 2 artere
carotide interne si cele 2 artere vertebrale
C.Artera carotida interna se desprinde din
portiunea proximala a arterei subclavii
D.Artera carotida si artera bazilara formeaza
impreuna sistemul vertebro-bazilar
E.Fiecare artera vertebrala se desprinde din
portiunea proximala a fiecarei artere subclavii
(pag. 76-77)
13Ramurile terminale ale arterei carotide
interne sunt:
A.Artera cerebrala anterioara
B.Artera oftalmica
C.Artera coroidiana anterioara
D.Artera cerebrala medie
E.Artera cerebrala posterioara
(pag. 77)
Pag. 104 din 146
14Vasele care participa la formarea cercului
arterial (poligonul lui Willis) sunt:
A.Arterele cerebrale posterioare
B.Artera comunicanta anterioara
C.Arterele cerebrale anterioare
D.Arterele paramediene
E.Artera cerebeloasa antero-superioara
(pag. 77)
15Principalele sisteme adaptative
hemodinamic prin care se poate asigura
circulatia colaterala la nivelul encefalului
sunt:
A.Sistemul vertebro-bazilar
au
B.Anastomozele lepto-meningee
C.Poligonul lui Willis
D.Microcirculatia cerebrala
E.Anastomozele intre ramurile arterei carotide
externe si cele ale arterei carotide interne si
vertebrale
(pag. 78)
16Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la poligonul lui Willis este adevarata:
A.Este cel mai important sistem anastomotic
B.La realizarea sa participa arterele carotide
interne si arterele subclavii
C.Este localizat la baza emisferelor cerebrale
D.Partea sa posterioara este formata de artera
comunicanta posterioara si artera
cerebeloasapostero-inferioara
E.Partea sa anterioara este formata de artera
oftalmica
(pag. 77-78)
17Functiile barierei hemato-encefalice sunt:
A.Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului
nervos
B.Permite evacuarea spre circulatia venoasa a
substantelor rezultate din metabolismul celular
C.Permite trecerea din sange spre tesutul cerebral
a substantelor potential toxice
D.Realizeaza pasajul controlat transendotelial al
unor componente biochimice utile in sangele
capilar
E.Asigura fluiditatea normala a circulatiei capilare
(pag. 79-80)
18Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
fiziopatologia ischemiei cerebrale acute
focale sunt false:
A.Are loc cresterea aportului de oxigen celular
B.Scade Ph-ul local
C.Scade concentratia ionilor de potasiu
D.Apare o activare necontrolata a stresului
oxidativ
E.Se mentine controlul activitatii ionice locale
(pag. 83)
19Dintre afectiunile cardiace care stau la baza
AVC ischemic se numara:
A.Trombangeita obliteranta
B.Fibrilatia atriala non-reumatismala
C.Trombozele intraventriculare
D.Disectia de artere cervico-cerebrale
E.Endocarditele bacteriene
(pag. 84)
20Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
AIT (accidental ischemic tranzitoriu) sunt
adevarate:
A.Are aceiasi factori de risc ca si infarctul cerebral
B.Determina leziuni necrotice in tesutul cerebral
C.Dureaza in mod tipic mai mult de 1 zi
D.Nu determina leziuni structurale cerebrale
E.Cel mai frecvent mecanism de producere este
cel hemodinamic
(pag. 85)
21Nominalizati sindroamele corticale
corespunzatoare teritoriului arterei carotide
interne:
A.Sindromul de artera cerebrala anterioara
B.Sindromul dizartrie-mana inabila
C.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
D.Sindromul de artera coroidiana anterioara
E.Sindromul de artera cerebrala posterioara
(pag. 89-90)
22Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
sindromul Wallenberg sunt false:
A.Este cel mai rar intalnit intre sindroamele alterne
B.Este caracterizat prin tulburare alterna de
sensibilitate termo-algezica
C.Asociaza semne contralaterale de trunchi
cerebral (sdr. Horner, sdr. Cerebelos)
D.Asociaza sindrom vestibular
E.Poate evolua rapid spre deces prin stop
respirator central neresuscitabil
(pag. 90-91)
Pag. 105 din 146
23Semnele precoce tomodensitometrice care
confirma natura ischemica a AVC sunt:
A.Stergerea giratiilor corticale intr-o zona a unui
emisfer cerebral
B.Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si
substanta alba subcorticala intr-o zona a
creierului
C.Accentuarea desenului normal al structurilor in
regiunea ganglionilor bazali
D.Scaderea discreta a densitatii intr-o zona a
creierului suprapozabila pe un teritoriu vascular
E.Absenta contrastului spontan al ACM lezate
(pag. 92)
24Urmatoarele explorari paraclinice se impun
a fi efectuate de urgenta la pacientul cu AVC
ischemic acut:
A.Examenul CT cerebral
B.Probe pentru laboratorul biologic: HLG-
completa,VSH, fibrinogenul seric, glicemia, GOT,
GPT, INR, Aptt, lipide serice, ionograma serica,
urea serica, creatininemia
C.EKG
D.Examenul ultrsonografic eco-Doppler al
vaselor cervico-cerebrale
E.Ecografia transtoracica si transesofagiana
(pag. 92-93)
25Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
masurile terapeutice generale in AVC
ischemic nu sunt adevarate:
A.Monitorizarea intermitenta a statusului
neurologic, alurii ventriculare, TA, temperaturii
corporale si saturatiei arteriale in O2 pentru cel
putin 72 de ore la pacientii cu deficite persistente
semnificative
B.Valorile TA trebuie scazute brusc
C.Glicemia peste 180 mg/dl impune tratament cu
antidiabetice orale
D.Se recomanda profilaxia cu antibiotice la
bolnavii imunocompetenti
E.Nu se recomanda administrarea profilactica de
anticonvulsivante
(pag. 94)
26Masurile terapeutice specifice la pacientii cu
AVC ischemic acut sunt:
A.Terapia de reperfuzie cu Rtpa administrat
intravenos instituita conform protocolului specific,
in fereastra terapeutica de maxim 4,5 ore de la
aparitia primului semn clinic de AVC intr-
unteritoriu arterial dependent de de sistemul
carotidian
B.Controlul valorilor colesterolului seric si profilului
lipidic
C.In primele 48 de ore de la producerea unui
AVC ischemic se recomanda aspirina pe cale
orala in doza de 300mg, cu exceptia cazurilor in
care se decide fibrinoliza situatie in care nu se
va administra aspirina sau alt antitrombotic in
primele 24 de ore
D.In cazul edemului cerebral malign si al
hipertensiunii intracraniene la bolnavii < 60 de ani
si cu AVC ischemic acut se recomanda
craniectomia decompresiva larga in primele 48
de ore de la debut, daca HIC nu s-a redus cu
tratament osmolar anterior
E.Se recomanda administrarea precoce a
heparinei nefractionate, a heparinelor cu greutate
moleculara mica sau a heparinoizilor in AVC
ischemic acut
(pag. 95)
27Factorii de risc in relatie cu cauzele
asociate cu frecventa mai mare a AVC
hemoragice sunt:
A.Sexul feminin
B.Medicatia antitrombotica cronica
C.HTA cronica
D.Varsta tanara
E.Prezenta microsangerarilor cerebrale
(pag. 98)
28Cei mai importanti factori de prognostic
negativ in raport cu supravietuirea la pacientii
cu AVC hemoragic sunt:
A.Edemul sever, mai ales daca are o crestere
rapida
B.Volumul crescut al hematomului si forma sa
regulata, mai ales in asociere cu valori crescute
ale TA
C.Extensia intraventriculara masiva a revarsatului
hemoragic
D.Localizarea supratentoriala
E.Scorul starii de constienta Glasgow (CGS)
crescut
(pag. 100)
Pag. 106 din 146
29Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare
la tratamentul chirurgical al AVC hemoragic
sunt false:
A.Craniotomia larga decompresiva poate fi
recomandata la pacientii cu edem cerebral foarte
mare fara sa existe insa studii concludente
statistic in acest sens pentru bolnavii cu AVC
hemoragic
B.Rata mortalitatii a ramas crescuta la pacientii la
care s-a facut evacuarea precoce a hematomului
C.Se poate lua in consideratie evacuarea
hematoamelor mai mari de 30ml localizate la mai
putin de 1cm profunzime fata de scoarta
D.Rata mortalitatii a crescut la pacientii la care s-
afacut evacuare precoce a hematomului
E.Pacientii care la internare aveau un prognostic
mai rezervat au raspuns mai prost la tratamentul
chirurgical decat cei cu prognostic initial mai bun
(pag. 102)
Tema nr. 34
Boli inflamatoare reumatice cronice
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 109-151
*1 Grupul spondiloartritelor are drept trasaturi
comune urmatoarele, cu exceptia:
A.artrita asimetrica la nivelul extremitatilor
membrelor inferioare
B.inflamatia zonelor de insertie a tendoanelor
C.inflamatia structurilor axiale
D.asocierea cu antigenul HLA-B27
E.asocierea cu anticorpii anti CCP
(pag. 129)
*2 Criteriile de clasificare pentru
spondiloartrite includ prezenta uneia din
urmatoarele:
A.factorul reumatoid
B.cristale birefringente in lumina polarizata
C.entezita
D.HLA DR4
E.conjunctivita
(pag. 131)
*3 Afectarea extraarticulara in spondilita
anchilozanta include:
A.fibroza pulmonara localizata mai ales la nivelul
lobului inferior
B.vasculita vasa nervorum
C.frecvent afectare renala prin depunere de
complexe imune circulante
D.frecvent endocardita Liebmann Sacks
E.frecvent uveita anterioara
(pag. 134-135)
*4 Examenul radiologic poate evidentia in
spondiloartrite, urmatoarele:
A.geode marginale de dimensiuni mici
B.pseudolargirea spatiului articular sacroiliac
C.geode policiclice, de dimensiuni mari
D.prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale
E.cresterea concavitatii anterioare a corpului
vertebral
(pag. 135-136)
*5 Criteriile New York pentru diagnosticul
spondilitei anchilozante includ
A.durere la nivelul articulatiilor mici ale piciorului
B.prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale
C.durere lombara joasa cu redoare matinala sub
30minute
D.durere cervicala cu accentuare la efort fizic
E.durere lombara joasa cu accentuare in repaus
(pag. 137)
*6 Durerile lombare nocturnsi persistente
impun excluderea:
A.spondilodiscartrozei cu polidiscopatii
B.neoplaziilor
C.poliartritei reumatoide
D.artritei acute gutoase
E.lupusului eritematos sistemic
(pag. 137)
*7 Scorul BASDAI nu include urmatoarele
elemente
A.prezenta mialgiilor la nivelul centurilor
B.fatigabilitatea
C.durerea la nivelul coloanei vertebrale
D.durerea la nivelul articulatiilor periferice
E.redoarea matinala
(pag. 138)
*8 Agentii terapeutici biologici trebuie atent
monitorizati pentru prevenirea efectelor
adverse reprezentate de urmatoarele, cu
exceptia:
A.cresterea riscului de infectii
B.reactii alergice
C.agravarea insuficientei cardiace
D.aparitia anticorpilor anti CCP
E.aparitia anticorpilor anti ADNds
(pag. 139)
Pag. 107 din 146
*9 In grupul spondiloartritelor predominant
axiale, sunt incluse
A.spondilita anchilozanta
B.spondiloartrita asociata cu boala Crohn
C.spondiloartrita asociata cu psoriazis
D.spondiloartrita juvenila
E.artrita reactiva
(pag. 130)
*10 Criteriile aditionale utile pentru
spondiloartrita predominant axiala includ
urmatoarele, cu exceptia
A.entezita calcaneana
B.dactilita, diagnosticata de medic
C.lipsa de raspuns la antiinflamatoare
nesteroidiene in primele 24-48h de utilizare
D.antecedente la rude de gradul unu sau doi de
psoriazis sau boala inflamatorie intestinala
E.antecedente personale patologice de colita
ulcerativa
(pag. 130)
*11 In spondiloartrite, durerea are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia
A.durere toracica accentuata de inspirul profund
B.durere lombara persistenta, cu o durata de cel
putin 3 luni, ameliorata de efortul fizic
C.durere lombara aparuta la efortul fizic intens
D.apare la presiunea pe zonele de insertie a
tendoanelor
E.durerea la nivelul coloanei vertebrale cervicale,
apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 133-134)
*12 Testul Schober implica
A.introducerea unei hartii gradate de filtru la
nivelul sacului lacrimal inferior
B.masurarea diferentei intre diametrul toracic in
inspir profund, comparativ cu expir
C.masurarea distantei intre apofiza spinoasa L5
si un reper aflat cu 10 cm mai sus, in timpul
flexiei anterioare a coloanei vertebrale
D.presiunea pe sacru, cu pacientul in decubit
ventral
E.flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe
abdomen, cu rotatia externa in articulatia
coxofemurala, cu pacientul in decubit dorsal
(pag. 134)
13Din grupul spondiloartritelor fac parte
urmatoarele:
A.spondilita anchilozanta
B.boala Paget
C.artrita reactiva
D.artrita septica
E.spondiloartrita asociata cu colita ulcerativa
(pag. 130)
14Criteriile de clasificare pentru
spondiloartrita de tip periferic includ:
A.prezenta HLA-B27
B.uveita anterioara
C.prezenta geodelor marginale pe Rx maini
D.prezenta modificarilor de sacroiliita pe Rx bazin
E.aspect deget in ciocan la nivelul membrelor
inferioare
(pag. 131)
15Examenul fizic trebuie sa includa
urmatoarele, in cazul unui pacient cu
spondilita anchilozanta
A.manevra Schober
B.testul patergic
C.masurarea expansiunii toracice
D.testul Tinnel
E.masurarea distantei barbie-stern
(pag. 134)
16Explorarile paraclinice pot evidentia
frecvent in spondiloartrite, urmatoarele
A.anemie normocroma, normocitara
B.prezenta antigenului HLA-B27
C.nivel crescut al proteinei C reactive
D.prezenta antigenului HBs
E.nivel crescut complexe imune circulante
(pag. 135)
17Modificarile radiologice specifice spondilitei
anchilozante:
A.sacroiliita bilaterala
B.prezenta sindesmofitelor
C.prezenta geodelor policiclice
D.aspectul de coloana de bambus
E.aspectul de vertebra patrata pe radiografia de
coloana vertebrala lombara, profil
(pag. 135,136)
Pag. 108 din 146
18Criteriile New York modificate, pentru
diagnosticul spondilitei anchilozante, includ:
A.durere lombara joasa si redoare matinala de mai
mult de 3 luni
B.sacroiliita unilaterala gradul 3-4 demonstrata
radiologic
C.limitarea expansiunii cutiei toracice
D.soc rotulian prezent bilateral
E.a, b, c, d
(pag. 137)
19Entezitele sunt localizate frecvent la nivelul:
A.calcaneului
B.crestei iliace
C.marelui trohanter
D.epifizei proximale metacarpian II
E.stiloidei ulnare
(pag. 136)
20Diminuarea mobilitatii coloanei lombare
este determinata de:
A.rupturi ale inelului fibros dintre doua vertebre
vecine
B.fracturile corpilor vertebrali
C.contractura musculara
D.fuziunea corpilor vertebrali
E.calcificarile ligamentare
(pag. 134)
21Urmatoarele afirmatii sunt corecte, referitor B.Spondiloartropatia este obligatorie la pacienii
la afectarea oculara din spondilita cu artrit psoriazic
anchilozanta C.Afectarea interfalangian distal se
A.episoadele de irita pot preceda manifestarile asociaz cu psoriazis unghial
articulare D.Artrita mutilant asociaz afectare
B.debuteaza cu fotofobie cutanat extensiv
C.irisul este edematiat E.Afectarea de tip poliarticular este cea mai
frecvent modalitate de debut
D.conjunctivita este frecventa
(pag. 143)
E.poate duce la orbire
*27 Leziunile extraarticulare in artrita
(pag. 134,135)
psoriazic nu presupun apariia:
22Diagnosticul diferential al spondilitei
A.Iritei
anchilozante ar trebui sa includa:
B.Insuficienei aortice
A.spondiloza lombara
C.Hipertensiune arterial pulmonar
B.artrita acuta gutoasa
D.Fibroz pulmonar interstiial a lobilor
C.hiperostoza scheletala difuza
superiori
D.herniile de disc E.Nefropatiei cu depozite de IgA
E.boala Behcet
(pag. 143, 144)
(pag. 136,137) Pag. 109 din 146
23Tratamentul spondiloartritei anchilozante
include:
*28 Menionai afirmaia incorect referitor la
A.antiinflamatoare nesteroidiene aspectele imagistice n artrita psoriazic:
B.glucocorticoizi administrati pe termen lung A.Reacia periostal este un aspect
C.terapie biologica anti TNF alfa necaracteristic
D.colchicina B.Sacroiliita poate fi unilateral
E.hidroxiclorochina C.Sindesmofitele au caracter asimetric, grosolan
(pag. 138) D.Osteoliza falangian poate avea aspect de toc
n climar
24Factorii de prognostic negativ sunt
E.Eroziunile sunt extinse i se nsoesc de
reprezentati de:
neoformare osoas
A.afectarea coxofemurala
(pag. 145)
B.irita
* 29 Care din urmtoarele factori genetici nu
C.dactilita sunt implicai n patogenia artritei psoriazice:
D.raspunsul slab la AINS
A.Ag HLA-B7
E.raspunsul slab la antialgice B.Ag HLA-B27
(pag. 137) C.Ag HLA-DR4
*25 Alegei leziunea cutanat specific pentru D.Ag HLA-DR3
artrita psoriazic:
E.HLA-Cw*0602
A.Rash-ul malar
(pag. 141,142)
B.Placardul eritemato-scuamos
*30 Alegei afirmaia incorect cu privire la
C.Leziunile discoide profilul imunologic n artrita psoriazic:
D.Vasculita leucocitoclastic
A.Nivel seric crescut de TNF-
E.Lupus profundus B.Nivel seric sczut al IL-4
(pag. 143) C.Limfocite predilect CD4+ n fluidul sinovial
*26 Precizai afirmaia neadevrat referitoare D.Nivel seric crescut de IL-6
la afectarea articular n artrita psoriazic:
E.Nivel seric crescut al IL-10
A.Afectare de tip oligoartrit asimetric se
(pag. 142)
asociaz cu entezit
*31 Urmtoarea anomalie serologic este B.Artrita interfalangian distal este nsoit de
incorect n artrita psoriazic leziuni psoriazice ale unghiilor
A.Exist niveluri nalte ale IgA C.Artrita mutilant este o form extensiv-
osteolitica falangelor frecvent distale
B.Leucopenia se asociaz frecvent cu
boal activ D.Spondiloartropatia
asociaz sacroiliit simetric i afectarea coloanei
C.FR frecvent prezent
vertebrale
D.Hiper--globulinemie E.Poliartrita simetric poate evolua spre
E.Acid uric uneori crescut oligoartrit asimetric
(pag. 144) (pag. 143)
Pag. 110 din 146
*32 Ce modificare radiologic nu se regsete
n artrita psoriazic?
36Urmtoarele elemente nu sunt adevrate
A.Osteoporoza juxtaarticular
referitor la cele cinci tipuri de afectare
B.Sindesmofite asimetrice grosolane articular psoriazic:
C.Osificri paraspinale A.Artrita interfalangian distal care
D.Eroziuni extensive asociaz afectarea articulaiilor IFP i
tenosinovita realizeaz aspectul de dactilit
E.Sacroiliita unilateral
B.Artrita mutilant este cea mai
(pag. 144, 145) frecvent manifestare de debut
*33 Urmtoarea afirmaie referitoare la terapia
artritei psoriazice este neadevrat: C.Spondiloartropatia are caracteristic sacroiliita
simetric
A.Sulphasalazina este terapia de prim intenie n
D.Poliartrita psoriazic poate afecta articulaiile
tratamentul artritei i leziunilor cutanate
radiocarpiene cu realizarea aspectului de
B.Ciclosporina influeneaz favorabil leziunile de man n padel
psoriazis
E.Oligoartrita asimetric nu se asociaz cu
C.Methotrexat-ul este de prim intenie n afectarea entezal
tratamentul artritei
(pag. 143)
D.Glucocorticoizii sunt utilizai ca terapie
simptomatic 37Recunoatei manifestrile extraarticulare
prezente n artrita psoriazic:
E.Leflunomida se adreseaz artritei periferice
A.Aortita
(pag. 147, 148)
B.Insuficiena mitral
*34 Urmtoarele recomandri de tratament n
artrita psoriazic cu excepia sunt adevrate : C.Insuficiena pumonar

A.Terapia biologic nu are efect supra leziunilor D.Insuficiena aortic

cutanate de psoriazis E.Nefropatia cu IgA
B.Retinoizii i fotochemoterapia se (pag. 144)
adreseaz leziunilor cutanate
38Alegei manifestrile extraarticulare ce pot fi
C.Methotrexat-ul este indicat n doze de20 prezente n artrita psoriazic:
25mg/sptmn pentru tratamentul artritei i al
psoriazisului cutanat A.Conjunctivita
D.Infliximab-ul se asociaz cu methotrexat-ul n B.Episclerita
artrita psoriazic forme periferice n vederea C.Irita
scderii produciei de anticorpi
D.Nevrita optic
E.Sulphasalazina este ineficace asupra leziunilor
de psoriazis cutanat E.Exudate vtoase retiniene
(pag. 147, 148) (pag. 144)

35Care din urmtoarele elemente 39Alegei alelele HLA asociate artritei

caracterizeaz formele clinice de psoriazice:
artrit psoriazic: A.HLA-B127
A.Oligoartrita asimetric se asociaz frecvent cu B.HLA-B27
dactilit, bursite
C.HLA-B57
D.HLA-DR4
E.HLA-B13 44Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
A.Etetrinat-ul poate ameliora leziunile de psoriazis
(pag. 141,142)
40Alegei informaiile incorecte referitoare la B.Retinoizii nu au efect asupra leziunilor de
explorarea radiologic n artrita psoriazic psoriazis
A.Leziunile distructive afecteaz doar articulaiile C.PUVA terapia are efecte favorabile asupra
interfalangiene distale leziunilor de psoriazis i inconstant asupra
leziunilor de artrit psoriazic
B.Eroziunile marginal sunt extinse nsoite de
neoformare osoas D.Infliximab-ul se adreseaz leziunilor cutanate i
celor de artrt psoriazic
C.Sacroiliita este asimetric
E.Leflunomida este indicat n formele de
D.Sindesmofitele sunt non-marginale simetrice
artrit psoriazic cu afectare axial
E.Reacia periostal nu se poate identifica (pag. 148,149)
radiologic
(pag. 144,145) *45 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
TNF
41Afectarea axial n artrita nu este adevarata:
psoriazic presupune:
A.Favorizeaza raspunsul imun prin stimularea
A.Sindesmofite subtiri marginale expresiei MHC de pe celula prezentatoare de
B.Sacroiliit asimetric antigen
C.Osificri paraspinale B.Favorizeaza formarea cartilajului si a osului
C.Favorizeaza infiltrarea celulara de la nivelul
D.Tendin la anchiloz cervical
sinovialei
E.Inaugural afectare cervical
D.Are rol anti-tumoral
(pag. 145)
E.Are rol major in formarea si mentinerea
42Alegei afirmaiile corecte referitor la granulomului tuberculos.
explorarea imagistic n artrita psoriazic: (pag. 112)
A.Ecografia *46 Afectarea articulara in PR are urmatoarele
musculoscheletal identific proliferarea i caracteristici:
hipervascularizaia esutului sinovial
B.IRM-ul este singura explorare imagistic ce A.redoarea matinala are o durata de maxim 30
poate identifica edemul osos minute

C.Ecografia musculoscheletal nu poate obiectiva B.este asimetrica

dactilita C.genunchii nu sunt afectati de procesul
D.Tenosinovita poate fi diagnosticat prin inflamator
ecografie musculoscheletal D.evolueaza spre deformari, eroziuni si anchiloze
E.Tomografia computerizat poate identifica E.afecteaza preponderent articulatiile mari.
sacroiliita incipient
(pag. 115)
(pag. 145)
*47 Ce modificari anatomo-patologice nu apar
43Urmtoarele afirmaii sunt corecte: in PR:
A.Methotrexat-ul este terapia de prim intenie n A.sinovita exudativa
tratamentul artritei i a psoriazisului cutanat
B.sinovita infiltrativ-proliferativa
B.Ciclosporina influeneaz leziunile de psoriazis
C.panus sinovial
cutanat
C.Sulfasalazina se adreseaz artritei psoriazice D.angiogeneza
periferice E.hipertrofia osului subcondral
D.Sulfasalazina se adreseaz sacroiliite i (pag. 111)
leziunilor de psoriazis cutanat
*48 Urmatoarele articulatii nu sunt de regula
E.Leflunomida controleaz formele axiale de afectate in PR:
artrit psoriazic
A.articulatiile interfalangiene distale
(pag. 147,148)
Pag. 111 din 146 B.articulatiile metacarpofalangiene
C.articulatiile metatarsofalangiene B.efectul terapeutic se instaleaza dupa 4-
D.articulatiile genunchiului 6saptamani de tratament
C.este considerat standardul de aurin
E.articulatiile coloanei vertebrale cervicale
tratamentul PR
(pag. 115) D.toxicitatea hepatica impune controlul periodic al
*49 Care dintre urmatoarele afirmatii transaminazelor hepatice
referitoare la manifestarile extra-articulare in
PR este falsa: E.reactiile adverse apar mai frecvent in primele 6
luni de tratament.
A.par de obicei la pacientii cu titruri inalte ale FR
(pag. 121)
B.depind de durata si severitatea bolii Pag. 112 din 146
C.apar in cazurile severe de boala
D.pot fi reprezentate de procese vasculitice *54 Terapia biologica in PR are urmatoarele
E.concentratia complexelor imune circulante este caracteristici, cu exceptia:
de obicei scazuta. A.este contraindicata asocierea cu
(pag. 116) imunosupresoarele clasice
B.poate stopa progresia distructiilor articulare
*50 Afectarea pulmonara in PR are urmatoarele
caracteristici: C.are un risc crescut de infectii
A.fibroza pulmonara poate aparea consecutiv D.poate determina reactii alergice
tratamentului cu leflunomida E.este contraindicata pacientilor cu insuficienta
B.pleurezie cu lichid pleural de tip transudat cradiaca stadiile III si IV
C.poate aparea hemotorax (pag. 124)
D.artrita cricoaritenoidiana poate determina *55 Referitor la perturbarile imunologice din
obstructie respiratorie inalta PR, este adevarata urmatoarea afirmatie:
E.nu se manifesta prin hipertensiune arteriala A.FR sunt prezenti la 10-15% dintre pacientii cu
pulmonara PR
(pag. 116) B.titrul FR nu se coreleaza cu progresia
*51 Vasculita reumatoida are urmatoarele radiologica
caracteristici, cu exceptia: C.anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA) apar
A.apare mai frecvent la barbati precoce in evolutia PR
D.majoritatea FR sunt de tip Ig G
B.se asociaza formelor severe, erozive de boala
E.FR poate aparea in orice boala cu mecanism
C.poate determina neuropatie periferica
autoimun.
D.se poate manifesta prin purpura palpabila
(pag. 118)
E.apare in special in formele cu FR absent.
*56 Examenul lichidului sinovial in PR are
(pag. 116) urmatoarele caracteristici , cu exceptia:
*52 Care dintre urmatoarele modificari A.este sero-citrin sau usor opalescent
radiologice nu apare in PR:
B.este de tip exudat
A.osteoporoza juxta-articulara
C.intotdeauna sunt prezenti FR
B.anchiloze osoase
D.concentratia complementului este crescuta
C.ingustarea spatiilor articulare
E.concentratia glucozei poate fi foarte scazuta
D.ingrosare periostala
(pag. 118)
E.eroziuni marginale
57Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt
(pag. 118) adevarate:
*53 Care dintre urmatoarele afirmatii A.Este cea mai frecventa suferinta reumatica de
referitoare la tratamentul cu methotrexat in tip inflamator
PR este falsa:
B.Afecteaza predominant barbatii
A.administrarea se face lunar in doza de 7,5-
C.Etiologia bolii nu este cunoscuta
25mg
D.Afecteaza de obicei persoanele varstnice
E.Reprezinta aproximativ 10% din totalul bolilor
reumatice
(pag. 109)
58Sinovita granulomatoasa din PR se
caracterizeaza prin:
A.Perpetuarea reactiei inflamatorii
B.Edem interstitial
C.Proliferarea sinoviocitelor
D.Infiltrat limfoplasmocitar
E.Hemoragii perivasculare
(pag. 111)
59Mecanismele implicate in distructia
cartilajului articular in PR:
A.Panusul articular odata format incepe sa
penetreze cartilajul
B.Lichidul sinovial in PR este sarac in PMN
C.Panusul articular este unul dintre pricipalii
factori responsabili pentru distructia cartilajului
D.Lichidul sinovial din PR este bogat in limfocite
E.Mediul citokinic caracteristic din PR stimuleaza
condrocitele sa sintetizeze enzime litice cu efect
protector asupra cartilajului articular
(pag. 113)
60Sinovita exudativa din PR se caracterizeaza
prin:
A.Formare unui tesut de granulatie hipertrofiat
B.Edem interstitial
C.Vasodilatatie
D.Alterarea celulelor endoteliale
E.Proliferarea sinoviocitelor
(pag. 111)
61Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt
adevarate:
A.Boala poate debuta la orice varsta
B.Debutul brusc este cel mai frecvent intalnit
C.Simptomele articulare nu sunt asociate cu
manifestarile sistemice nespecifice
D.Debutul insidios este cel mai frecvent intalnit,
aparand la 60-65% dintre cazuri
E.Exista si alte modalitati de debut (oligoarticular,
palindromic) care sunt mai rare si mai putin
caracteristice
(pag. 114)
62Afectarea articulara in PR se caracterizeaza
prin:
A.Durerea si redoarea matinala cu o durata de
minim 10 minute este caracteristica
B.Eritemul tegumentelor supraiacente este un
element caracteristic in PR
C.Afectarea articulara este de tip inflamator
D.Prinderea unei articulatii este urmata de
afectarea articulatiei simetrice intr-un interval mai
mic de trei luni
E.Tumefactia si caldura locala nu sunt
caracteristice in PR
(pag. 114)
Pag. 113 din 146
63Referitor la afectarea mainilor in PR este
adevarat:
A.Tumefactia articulatiei IFP si lipsa afectarii celei
distale duc la aparitia degetelor fusiforme
B.Sindromul de canal carpian este determinat de
inflamatia carpului si compresia nervului ulnar la
trecerea sa prin canalul carpian
C.Pe masura ce boala avanseaza distructiile
severe cartilaginoase si osoase conduc la
deformari importante
D.Deviatia ulnara este data de slabiciunea
muschiului extensor ulnar al carpului, care duce
la rotarea oaselor carpiene , primul in sens ulnar
iar al doilea in sens radial
E.Articulatiile IFD sunt primele articulatii afectate
(pag. 115)
64Referitor la manifestari le extra-articulare in
PR sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A.Nodulii reumatoizi care apar la 20-35% la
pacientii cu PR
B.Hepatomegalie si anemie
C.Vasculita determinata de inflamatia vaselor din
diferite teritorii
D.Afectarea digestiva este cel mai frecvent
urmarea terapiei cu AINS si cortizonice
E.Afectarea oculara poate fi consecinta
tratamentului cu MTX
(pag. 116)
65Modificarile hematologice din PR cuprind:
A.Anemia prin deficit de vitamina B12
B.Anemia aplastica prin supresie medulara indusa
de terapia imunosupresoare
C.Leucocitoza poate aparea in sindromul Felty
D.Anemia cronica simpla produsa prin blocarea
fierului in macrophage
E.La pacientii aflati sub corticoterapie cronica
poate aparea o usoara leucocitoza
(pag. 117)
66Sunt modificari radiologice gasite in PR:
A.Tumefactia partilor moi *2 Precizai afirmaia neadevrat referitoare la
B.Ingustarea spatiilor articulare afectarea cardiac n lupusul eritematos
sistemic:
C.Condrocalcinoza
A.Afectare de tip pancardit
D.Osteoporoza juxta-articulara
B.Endocardita bacterian Liebman Sacks
E.Hipertransparenta osoasa intereseaz valvele mitrale
(pag. 118) C.Afectarea endocardului se coreleaz cu
67Modificarile imunologice in PR cuprind: prezena anticorpilor anticardiolipin
A.Pozitivarea FR la 75-80% dintre pacienti D.Ateroscleroza accelerat determin afectare
B.Prezenta anticorpilor anti-ADNdc coronarian
C.FR are o sensibilitate si o specificitate mai mare E.Afectarea miocardic este ai rar comparativ cu
decat ACPA cea a pericardului

D.Titrul FR nu se coreleaza cu activitatea bolii (pag. 156)

E.ACPA au o sensibilitate si o specificitate mai *3 Afectarea pulmonar n lupusul eritematos

mare decat FR sistemic nu presupune:
(pag. 118) A.Pleurezia
68Sunt articulatii afectate preferential in PR: B.Pneumonita cronic

A.Interfalangienele distal C.Pneumonita de aspiraie

B.Articulatia manubrio-sternala D.Hipertensiune arterial pulmonar

C.Interfalangienele proximale E.Infecii cu Pnumocystis carinii

D.Articulatiile disco-vertebrale (pag. 155)

E.Radiocubitocarpiene *4 Menionai afirmaia incorect referitor la
tipurile existente de afectare
(pag. 115)
neuropsihiatric n lupusul eritematos
69Tratamentul remisiv din PR cuprinde: sistemic:
A.AINS A.meningita septic
B.Methotrexatul B.mononevrit multiplex
C.Glucocorticoizii C.sindrom migrenos
D.Sulfasalazina D.sindrom anxios
E.Lefunomide E.plexopatie
(pag. 121, 122) (pag. 157)
*5 Care din urmtoarele mecanisme nu sunt
Tema nr. 35
implicate n patogenia neurolupusului:
Lupusul eritematos sistemic
A.Ac anticardiolipin
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 152-166 B.Ac antineuronali
C.Ac limfocitotoxici
*1 Alegei leziunea
cutanat nespecific pentru lupusul D.Ac anti-Sm
eritematos: E.Ateroscleroza
A.Rash-ul malar (pag. 157)
B.Leziunile psoriaziforme *6 Alegei corelaia incorect cu privire la
C.Leziunile discoide nefrita lupic
D.Vasculita leucocitpclastic A.Clasa V nefrit membranoas
E.Lupus profundus B.Clasa III nefrit proliferativ focal cu leziuni
(pag. 155) active i cronice
Pag. 114 din 146 C.Clasa IV nefrit proliferativ focal cu
afectare a peste 50% din glomeruli
D.Clasa II nefrit mezangial proliferativ
E.Clasa I nefrit mezangial minim cu depozite
imune mezangiale la imunofluorescen *11 Urmtorul criteriu imunologic nu face parte
(pag. 158) din criteriile de clasificare SLICC
*7 Urmtoarea anomalie hematologic este A.Ac anti-ADNdc cel puin dublu fa de valoarea
incorect n lupusul eritematos sistemic: de referin prin metod ELISA
A.Leucopenia se asociaz frecvent cu B.Ac anti-Sm pozitivi
boal activ C.Ac anti-AAN de cel puin dou ori peste
B.Anemia caracteristic pentru LES este cea valoarea de referin a laboratorului prin
feripriv metod ELISA
C.Anemia hemolitic autoimun este ntlnit la D.Ac anti-cadiolipin de tip IgA, IgM, IgG pozitivi
10% din pacieni n titru mediu sau mare
D.Trombocitopenia se asociaz cu afectarea E.Hipocomplementemie cu scderea CH50
renal i neuropsihiatric (pag. 160,161)
E.Anemia hemolitic pozitiveaz testul Coombs
*12 Complicaii ntlnite n LES pot fi cu
(pag. 158,159) excepia:
*8 Ce anomalie serologic nu se regsete n A.Corticoizii pot determina osteoporoz sau
lupusul eritematos sistemic? psihoz
A.anomalia imun caracteristic este producia de B.Infeciile pot genera un puseu de boal
autoanticorpi anti-TNF C.Profilaxia infeciei cu Pneumocystis carinii se
B.AAN pot fi pozitivi la 2% din femeile tinere poate face cu dapson
sntoase D.Exist o asociere sczut cu limfoamele non-
C.AAN sunt prezeni la aproximativ 95% din Hodgkin
pacienii cu LES E.Risc de peste 50 de ori mai mare de dezvolta
D.ac anti-protein P ribozomal nu se infarct miocardic la femeile cu LES
coreleaz cu activitatea bolii (pag. 161,162)
E.ac anti-RNP se asociaz cu hipertensiunea
*13 Precizai afirmaia neadevrat referitoare
pulmonar
la tratamentul LES:
(pag. 159, 160)
A.Hidroxiclorochina are efecte antiagregante
*9 Urmtoarea afirmaie referitoare la plachetare i hipolipemiante secundare
anticorpii descrii n LES este adevrat: B.AINS sunt adresate formelor cu afectare
A.AAN sunt nespecifici , se asociaz cu activitatea musculoscheletal uoar
bolii C.Dapsona se utilizeaz n afectare
B.Ac anti-RNP se asociaz cu prezena cutanat buloas
fenomenului Raynaud D.Azathioprina se administreaz n doze de 2,5
C.Ac anti-Ro se asociaz cu lupusul neonatal 5mg/kgcorp/zi
D.Ac anti-Sm sunt specifici E.Mycophnolat mofetil este utilizat ca inductpr n
nefrita lupic
E.Ac anti-histone perist 6 -12 luni de la
ntreruperea medicaiei incriminate (pag. 162,163)
(pag. 160,161) 14Urmtoarele elemente de etiopatogenie
sunt corecte n lupusul eritematos sistemic:
*10 Criteriile SLICC 2012 includ urmtoarele
elemente cu excepia: A.Susceptibilitatea genetic implic gene
CHM i non-CMH
A.Lupus cutanat acut cu rash maculopapular sau
fotosensibilitate B.Concordana bolii la gemenii dizigoi este de
aproximativ 25%
B.Ulceraii orale i la nivelul mucoasei genitale
C.Agenii infecioi pot activa rspunsul imun prin
C.Sinovit cu prinderea a cel puin dou articulaii
mimetism molecular
D.Proteinurie/24h peste 500mg D.Radiaiile UVB pot induce apoptoza
E.Convulsii, psihoze n afara celor metabolice E.Brbaii cu LES asociaz hipergonadism
(pag. 160,161) (pag. 152,153)
Pag. 115 din 146
15Identificai afirmaiile incorecte referitoare la
anomaliile imune n LES 20Care din urmtoarele constituie criterii
SLICC de clasificare pentru LES?
A.Hiperactivitatea limfocitului B este
consecutiv stimulrii monoclonale A.fotosensibilitatea
B.Limfocitele T circulante scad prin apariia de B.limfopenia
ac anti-limfocitari C.neuropatia periferic
C.Supraproducia de anticorpi este potenat de
D.proteinuria <0,5g/24h
supraexprimarea molecuerlor de costimulare
CD40 E.anticorpi anti-Sm
D.Autoanticorpii din LES acioneaz doar prin (pag. 160,161)
reacie de tip III cu formarea de complexe imune
21Urmtoarele leziuni cutanate pot indica
E.Clearance-ul celulelor apoptotice este eficient vasculita la un pacient cu LES?
(pag. 152,153) A.purpura vascular
16Afectarea musculoscheletal n LES B.hemoragiile subunghiale
presupune: C.leziunile urticariene
A.Suferin majoritar oligoarticular D.lichenul plan
B.Afectare poliarticular simetric E.telangiectaziile
C.Artropatie Jaccoud
(pag. 155)
D.Miopatie indus de antimalarice de sintez
22Afectarea renal n LES include urmtoarele
E.Artrit eroziv, deformant asocieri:
(pag. 154) A.nefrita mezangial clasa a II-a
17Care din urmtoarele manifestri cutaneo- B.nefrita proliferativ focal clasa a III-a
mucoase pot fi ntlnite n LES? C.nefrita membranoas - clasa a V-a
A.Noduli subcutanai D.nefrita proliferativ difuz afactare a peste
B.Ulceraii genitale 50% din glomerului
C.Paniculit E.nefrita scleroas clasa a VI-a
D.Alopecie (pag. 158)
E.Leziuni discoide generalizate 23Precizai efectele secundare terapiei cronice
(pag. 154,155) cu glucocorticoizi:

18Care din urmtoarele afirmaii privind A.osteoporoz

lupusul eritematos cutanat subacut sunt B.hiperkaliemie
adevrate? C.diabet zaharat
A.Leziunile policiclice anulare sunt nespecifice D.cataract
B.Unii pacieni prezint eritromelalgie E.sindrom Cushing
C.Apar leziuni de tip psoriaziform specifice (pag. 163)
D.Leziunile cutanate las cicatrici
24Care din urmtoarele pot fi utilizate n
E.Sclerodactilia poate fi manifestare nespecific tratamentul manifestrilor cutanate din LES?
(pag. 154,155) A.hidroxiclorochina
19Care din urmtoarele manifestri B.dapsona
neuropsihiatrice sunt ntlnite n LES? C.azathioprina
A.Neuropatia autonom D.ciclosporina
B.Meningita septic E.methotrexatul
C.Cefaleea (pag. 162,163)
D.Disfuncia cognitiv 25Precizai efectele adverse nedorite ale
E.Convulsii agenilor citotoxici imunosupresori utilizai n
tratamentul LES
(pag. 157)
Pag. 116 din 146 A.Cistit hemoragic
B.Infecii cu germeni oportuni ti (pag. 167-168)
C.Nefrit membrananoas *2 Palparea abdomenului ofera unul din
D.Supresia mduvei osoase elementele caracteristice ale apendicitei
acute, si anume:
E.Insuficien ovarian
A.Exacerbarea durerii la nivelul epigastrului
(pag. 163)
B.Diminuarea durerii la nivelul fosei iliace drepte
26Precizai care din urmtoarele opiuni
C.Exacerbarea durerii la nivelul fosei iliace drepte
terapeutice le putei folosi la pacienii cu
afectare renal din LES: D.Semnul lui Murphy pozitiv
A.antimalaricele de sintez E.Manevra Rowsing negativa
B.ciclofosfamida (pag. 168)
C.mycophenolatul mofetil *3 In cadrul apendicitei acute, peritonita acuta
D.metilprednisolonul primara apare datorita:
E.azathioprina A.Fistulizarii in cavitatea peritoneala a unui
plastron apendicular
(pag. 163)
B.Propagarea infectiei de la apendicele inflamat
27Care din urmtoarele afirmaii privind AAN
C.Virulentei mai scazute a germenilor
n LES sunt incorecte?
D.Unei reactivitati imunologice bune a
A.sunt anticorpi specifici LES
organismului
B.sunt anticorpi de screening prezeni la
E.Instituirii tratamentului medicamentos
aproximativ 95% din pacieni
(pag. 170)
C.AAN nu apar la indivizii normali
D.titruri crescute reflect activitatea bolii *4 In cazul blocului apendicular, se recomanda
efectuarea apendicectomiei dupa stingerea
E.este necesar un titru de dou ori limita
episodului acut la:
superior a laboratrului pentru diagnostic
A.3-6 saptamani
(pag. 160,161)
B.1-2 luni
28Care din urmtoarele manifestri
hematologice pot fi ntlnite n LES? C.8-10 luni
D.3-6 luni
A.anemia hemolitic autoimun
E.7-8 luni
B.prelungirea timpului parial de tromboplastin
C.limfopenia (pag. 171)

D.trombocitoza *5 Principala cauza a apendicitei acute este:

E.tulburri de coagulare A.infectia virala
(pag. 159) B.infectia microbiana
Pag. 117 din 146 C.inflamatia apendicelui
D.ischemia apendicelui
Tema nr. 36 E.alimentatie bogata in proteine animale
Apendicita acuta
(pag. 167)
Bibliografie asociata temei: 6In apendicita acuta, triada simptomatica a lui
Compendiu vol II 167-171 Dieulafoy este alcatuita din
*1 In forma acuta tipica de apendicita acuta, A.Hiperestezie cutanata
un semn foarte precoce dar nespecific este B.Febra
constituit de:
C.Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
A.Durere abdominala
D.Durere
B.Constipatie
E.Frison
C.Diaree
(pag. 168)
D.Anorexie
E.Temperatura sub 38 C
7In apendicita acuta, despre apararea A.colonizata cu bacili gram negativi
musculara sunt adevarate urmatoarele B.colonizata cu bacili anaerobi
afirmatii:
C.sterila
A.Initial este localizata in fosa iliaca dreapta, in
timp extinzandu-se la nivelul intregului abdomen D.colonizata cu bacili gram pozitivi
B.initial generalizata, in timp localizandu-se la E.colonizata cu stafilococ
nivelul fosei iliace drepte (pag. 173)
C.instalarea apararii musculare este semn de
*2 Semnul Courvoisier-Terrier este
peritonita acuta
reprezentat de:
D.la decompresiunea brusca a abdomenului,
A.Durere spontana la nivelul hipocondrului drept
dupa palpare, durerea este ameliorata
E.se insoteste de diminuare reflexelor cutanate in B.Palparea veziculei biliare destinse de volum,
fosa iliaca stanga nedureroasa
C.Durere vie la inspir profund perceputa la
(pag. 168)
intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal
8Dintre afectiunile chirurgicale cu care se D.Exacerbarea durerii la decompresia brusca a
face diagnosticul diferential al apendicitei peretelui abdominal
acute, se enumera:
E.Durere la tuse in hipocondrul drept
A.invaginatia intestinala
(pag. 174)
B.diverticulita Meckel
*3 Forma dureroasa a litiazei veziculare are ca
C.colecistita acuta
element central si definitoriu:
D.tuberculoza pulmonara
A.Paloarea tegumentelor
E.adenita inghinala
B.Febra
(pag. 169)
C.Icter
9Afectiuni ginecologice ce pot mima o D.Colica biliara
apendicita acuta sunt:
E.Frison
A.sarcina ectopica
(pag. 177)
B.ruptura chistului ovarian
*4 Hidropsul vezicular, complicatie a litiazei
C.torsiunea de ovar
veziculare are ca substrat patogenic:
D.fibromul uterin necomplicat
A.Inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului
E.boala inflamatorie pelvina
B.Migrarea unui calcul prin canalul cistic
(pag. 169)
C.Inclavarea unui calcul la nivelul sfincterului Oddi
10In cazul plastronului apendicular, conduita D.Aparitia unei fistule bilio-digestive
terapeutica este:
E.Gangrena peretelui cu abces in patul hepatic al
A.bolnavul va fi urmarit in conditii de ambulator colecistului
B.repaus la pat si regim alimentar hidric (pag. 177)
C.reechilibrare hidroelectrolitica *5 Litiaza veziculara, chiar in conditiile unei
simptomatologii minime, trebuie tratata prin:
D.antibioterapie masiva
A.Administrarea de antispastice si antibioterapie
E.aplicarea unei pungi de gheata local
B.Conservator, prin regim igieno-dietetic
(pag. 170)
Pag. 118 din 146 C.Chirurgical, prin efectuarea colecistectomiei
D.Endoscopic prin papilosfincterotomie
Tema nr. 37 E.Urmarirea periodica ecografic
Litiaza biliara (pag. 179)
Bibliografie asociata temei:
*6 Sindromul coledocian, determinat de litiaza
Compendiu vol II 172-187 CBP se manifesta prin:
*1 In mod normal, in absenta litiazei, bila din A.Frison si colica biliara
interiorul colecistului si a cailor biliare este:
B.Frison si icter
C.Colica biliara si febra D.Ciroza biliara primara
D.Colica biliara si icter E.Abcese hepatice
E.Febra si icter (pag. 184)
(pag. 182) 11Triada Charcot, sugestiva pentru o
complicatie obstructiva ce intereseaza calea
*7 Despre icterul aparut in contextul unui
biliara principala, este alcatuita din asocierea
Ampulom Vaterian, sunt adevarate
urmatoarelor simptome:
urmatoarele afirmatii:
A.Icterul este progresiv fara perioade de A.Scaun acholic
remisiune B.Febra
B.Icterul este progresiv cu perioade de remisiune C.Urina hipercroma
C.Dureri vii preced aparitia icterului D.Frison
D.Prezinta o evolutie lenta, liniara E.Icter
E.Este constant insotit de febra si frison (pag. 173)
(pag. 183) 12Despre durerea din litiaza veziculei biliare
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
*8 Colica coledociana se caracterizeaza prin:
A.Localizata mai frecvent in epigastru
A.Durere violenta localizata in hipocondrul drept
cu iradiere epigastrica sau transfixiant spre B.Localizata in hipocondrul stang
coloana lombara C.Iradiaza in hipocondrul drept, regiunea
B.Durere violenta in epigastru cu iradiere spre scapulara sau umarul drept
hipocondrul drept sau transfixiant spre coloana D.Cel mai adesea este colicativa
lombara
E.Iradiaza spre hipocondrul stang sau transfixiant
C.Durere violenta in hipocondrul drept cu iradiere
spre coloana lombara
spre fosa iliaca dreapta
(pag. 173)
D.Durere violenta cu localizare in epigastru cu
13Radiografia abominala simpla in
iradiere spre hipocondrul stang sau transfixiant
diagnosticul litiazei veziculare:
spre coloana lombara
E.Durere de mica intensitate in epigastru cu A.Poate evidentia doar prezenta calculilor
iradiere in hipocondrul drept sau transfixiant spre colesterinici
coloana lombara B.Poate evidentia doar calculii ce contin carbonat
(pag. 182) de calciu
Pag. 119 din 146 C.In incidenta postero-anterioara realizeaza
diagnosticul diferential cu litiaza renala dreapta
*9 Angiocolita, complicatie a litiazei D.Poate evidentia uneori aerobilie
coledociene reprezinta: E.Imaginea de profil realizeaza diagnosticul
A.O complicatie minora diferential cu litiaza renala dreapta

B.O complicatie cronica a icterului cu evolutie (pag. 174)

indelungata, oscilanta 14Odata formati, calculii veziculari pot avea ca
C.O complicatie non-infectioasa si evolutie:
D.Complicatie frecventa aparuta dupa A.Pot fi bine tolerati, asimptomatici
papilosfincterotomie endoscopica B.De fiecare data se complica cu colecistita acuta
E.Colonizarea cu germeni a bilei stazice de la C.Prin obstructia canalului cistic pot produce icter
nivelul CBP mecanic
(pag. 184) D.Prin migrarea in coledoc pot produce
*10 Evolutia finala a litiazei coledociene pancreatita acuta
multiplu recidivata asociata cu angiocolita E.Prin intermediul unei fistule bilio-digestive un
cronica, este reprezentata de: calcul mare poate migra in duoden producand
A.Fistula bilio-digestiva ileus biliar

B.Hepatita acuta (pag. 176)

C.Ciroza biliara secundara 15Despre colecistita acuta litiazica sunt

adevarate urmatoarele afirmatii:
A.Este o consecinta a obstructiei mecanice cu 19Clinic, angiocolita acuta se caracterizeaza
inflamatia acuta a peretelui vezicular si prin aparitia pentadei Reynolds, definita de
exacerbarea florei microbiene urmatoarele semne si simptome:
B.Durerile cresc in intensitate si durata, dobandind A.Durere colicativa
un caracter permanent
B.Febra si frison
C.Pe plan general, rareori sunt intalnite greata si
varsaturile bilio alimentare C.Icter

D.Febra si frisoanele sunt expresia starii septice D.Hipotensiune arteriala si oligurie

E.Ecografia deceleaza Vezicula biliara cu perete E.Prurit si sindrom hemoragipar
ingrosat cu imagini hiperecogene unice sau (pag. 184)
multiple in interior si lichid pericolecistic
20Criteriile colangiografice care certifica
(pag. 178) complexitatea unei litiaze a CBP sunt
16Sindromul post colecistectomie, poate fi urmatoarele:
explicat din punct de vedere etiopatogenic A.Calculi cu diametru mai mare de 2 cm
prin:
B.Impietruirea coledociana
A.Aparitia la distanta a unei vezicule biliare de
C.Megacoledoc aton
neoformatie
D.Colecist locuit de calculi mici
B.Existenta unei patologii non biliare care nu a fost
diagnosticata si isi continua evolutia E.Perete coledocian subtire, cu aspect venos
C.Existenta unei concomitente patologice biliare (pag. 186)
necunoscute
21In cadrul chirurgiei deschise pentru
D.Existenta unei gastrite de reflux concomitente tratamentul litiazei coledociene, dezobstructia
E.O eroare sau imperfectiune de tehnica poate fi realizata prin:
chirurgicala
A.Coledocotomie cu coledocolitotomie
(pag. 180)
B.Transcistic
Pag. 120 din 146
C.Sfincterotomie clasica

17Din punct de vedere al originii, litiaza caii D.Sfincterotomie endoscopica realizata

biliare principale prezinta mai multe tipuri: intraoperator
E.Drenaj biliar extern cu tub Kehr
A.Litiaza migrata (secundara), calculii se
formeaza la nivelul colecistului migrand ulterior in (pag. 186-187)
CBP 22Anastomoza bilio-jejunala este indicata in
B.Litiaza migrata (secundara), calculii se tratamentul
formeaza in CBP, urmand, datorita refluxului sa A.Litiaza coledociana autohtona
migreze in colecist B.Litiazei coledociene multiplu recidivate
C.Litiaza autohtona (primara), se formeaza direct
C.Panlitiazei
la nivelul CBP, in absenta rezervorului vezicular
D.Chistului coledocian
D.Litiaza restanta
E.Neoplasmului cefalo-pancreatic
E.Litiaza autohtona (primara), calculii se formeaza
intrahepatic, la nivelul capilarelor sinusoide (pag. 187)
(pag. 181)
Tema nr. 38
18Caracteristicile icterului din neoplasmul Pancreatita acuta
cefalopancreatic sunt:
Bibliografie asociata temei:
A.Progresiv Compendiu vol II 188-204
B.Durerea precede aparitia icterului
*1 Care dintre factorii etiologici metabolici nu
C.Semnul lui Courvoisier-Terrier prezent este intalnit in pancreatita acuta?
D.intens, apiretic A.Ingestia de alcool
E.mai putin intens decat un icter prin litiaza CBP B.Hipercalcemia
(pag. 184) C.Fumatul
D.Hiperlipemia
E.Medicamente diuretice
(pag. 190)
*2 Care dintre urmatoarele simptome sau
semne nu caracterizeaza Sindromul de
raspuns inflamator sistemic (SIRS) in
pancreatita acuta?
A.Hipertermie sau hipotermie (temperatura mai
mare de 38C sau mai mica de 36C)
B.Frecventa cardiaca mai mare de 90/min
C.PaCO2 peste 32 mmHg
D.Frecventa respiratorie mai mare de 20/min
E.Leucocitoza >12000/mm, <4000/mm3 sau
>10% forme tinere
(pag. 192)
*3 Care afirmatie este adevarata in pancreatita
acuta?
A.In pancreatita acuta forma usoara diagnosticul
imagistic prin computer tomografie cu contrast
intravenos (CTIV) sau imagistica prin rezonanta
magnetica (IRM) este intotdeauna necesar
B.Pacreatita acuta forma usoara se
caracterizeaza prin prezenta complicatiilor locale
C.In pancreatita acuta forma moderat severa
insuficientele de organ persista mai mult de 48
de ore
D.In pancreatita acuta forma moderat severa,
mortalitatea este similara cu cea din formele
severe
E.Prezenta si persistenta insuficientelor de organ
de la debutul bolii in pancreatita acuta, anunta o
forma severa de pancreatita
(pag. 196)
Pag. 121 din 146
*4 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
forma usoara este corecta?
A.Reprezinta mai putin de jumatate din cazurile de
pancreatita acuta
B.Evolueaza cu rezolutie completa a
simptomatologiei dupa 2-3 saptamani
C.Tratamentul chirurgical este frecvent indicat
D.La pacientii cu etiologie biliara se indica
colecistectomia laparoscopica in cursul aceleiasi
internari
E.Profilaxia trombozei venoase profunde este
contraindicata
(pag. 198-199)
*5 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
forma moderat severa sau severa este falsa?
A.Este necesara administrarea unor volume mari
de fluide 5-10 litri/zi
B.Papilosfincterotomia endoscopica (ERCP) si
extractia calculilor este indicata in primele 48 de
ore de la debut la pacientii cu impactare litiazica
in ampula Vater si cu semne de angiocolita
C.Alimentatia parenterala de durata este indicata
inca de la inceput
D.Se recomanda initierea cat mai precoce a
alimentatiei enterale
E.Tratamentul antibiotic cu imipenem realizeaza o
reducere semnificativa a infectiilor necrozelor
(pag. 199-200)
*6 Urmatoarea afirmatie cu privire la
pancreatita acuta este falsa:
A.Pancreatitele acute se clasifica in functie de
gravitate in usoare, moderat severe si severe
B.In pancreatita acuta forma usoara sunt absente
insuficientele de organ si vascularizatia
pancreatica este pastrata
C.In formele moderat severa sau severa de
pancreatite necrotice, procesul inflamator
afecteaza vascularizatia pancreasului rezultand
necroze pancreatice si ale tesuturilor
peripancreatice
D.Pancreatita acuta este o inflamatie pancreatica
initiata de inhibarea tripsinei in celulele acinare
E.Procesul inflamator in pancreatita acuta se
extinde uneori in tesuturile peripancreatice sau la
distanta
(pag. 189)
*7 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
este corecta?
A.Mai mult de jumatate din cazuri sunt forme
severe
B.In pancreatitele necrotice, formele severe,
mortalitatea este mai mare la formele infectate
C.In primele doua luni de boala, decesele sunt
datorate insuficientelor de organ
D.In formele usoare de pancreatita sunt intalnite
adesea insuficientele de organ
E.In prima saptamana de boala, decesele sunt
datorte infectiei necrozelor sau complicatiilor
necrozelor neinfectate
(pag. 189)
*8 Care dintre urmatoarele faze nu este
descrisa in patogeneza pancreatitei acute?
A.Scindarea tripsinogenului la tripsina prin
hidrolaza lizozomala cathepsin-B
B.Cresterea activitatii inhibitorului intracelular
pancreatic al tripsinei
C.Activarea macrofagelor si limfocitelor
D.Prin eliberarea unor molecule de adeziune
celulele inflamatoare adera la endoteliul capilar
E.Migrarea celulelor inflamatoare in zona de 13Examenul fizic in pancreatitele acute
inflamatie evidentiaza:
(pag. 190) A.Stare generala alterata
*9 Care afirmatie cu privire la complicatiile B.Frecvent icter sclero-tegumentar
generale in pancreatita acuta este falsa? C.Distensie abdominala mai ales in etajul
A.Disfunctia pulmonara apare precoce in abdominal superior
Sindromul de raspuns inflamator sistemic (SIRS) D.Sensibilitate in etajul abdominal superior
B.Leziunile renale se produc prin ischemie si E.Echimoza periombilicala (Semnul Cullen) si in
inflamatie flancuri (Grey Turner) sunt frecvent evidentiate
C.Leziunile gastro-intestinale includ ulceratii (pag. 195)
acute gastrice, ocluzie functionala, colecistita
alitiazica, etc 14Diagnosticul diferential al pancreatitei acute
se face cu:
D.Disfunctia metabolica si de sinteza hepatica
este tardiva si se manifesta prin cresterea A.Infarctul entero-mezenteric
bilirubinei, ureei, lactatului seric, etc B.Atelectazia pulmonara
E.Afectarea SNC se manifesta prin tulburari ale
C.Colica biliara
starii de constienta, pana la coma
D.Ocluzia intestinala
(pag. 192)
E.Infarctul miocardic inferior
*10 Care dintre urmatoarele colectii nu este
intalnita in pancreatita acuta? (pag. 195)

A.Colectiile lichidiene peripancreatice acute 15Explorarile imagistice utile in pancretaita

acuta sunt:
B.Pseudochistul pancreatic
A.Ecografia abdominala
C.Colectiile necrotice acute
B.Aortografia
D.Colectia necrotica neincapsulata
C.Computertomografia cu contarast intravenos
E.Colectiile necrotice acute infectate
(CTCI)
(pag. 193-194) D.Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
Pag. 122 din 146
E.Colangio-RM (C-RM)
(pag. 196)
11Factorii etiologici mecanici intalniti in
16In pancreatita acuta, computer-
pancreatita acuta sunt:
tomografia cu contrast intravenos este utila
A.Litiaza biliara deoarece:
B.Ulcerul gastric A.Evidentiaza cresterea in volum a pancreasului
C.Traumatismele pancreatice prin edem
D.Ascaridoza B.Evidentiaza colectiile lichidiene peripancreatice
E.Disfunctii ale sfincterului Oddi C.Este singura explorare prin care se poate
aprecia infectia zonelor de necroza pancreatica si
(pag. 190) peripancreatica
12Tabloul clinic in pancreatita acuta se D.Evidentiaza dilatarea ductului pancreatic
caracterizeaza prin: principal
A.Debutul boli este brusc la majoritatea pacientilor E.Pe baza acestei explorari se determina gradul
Balthazar
B.Greturile si varsaturile sunt asociate constant
C.Sistare tranzitului intestinal pentru materii fecale (pag. 196-198)
si gaze apare exceptional 17Care afirmatii sunt corecte cu privire la
D.Durerea este continua, cu iradiere in spate - "in tratamentul chirurgical in pancreatita acuta?
bara" si cu durata mai mare de 24 de ore A.Este obligatoriu in pancreatita acuta forma
E.Durerea in pancreatita acuta postoperatorie usoara
este insuportabila B.Este indicat in caz de disruptie postnecrotica a
(pag. 195) ductului pancreatic principal
C.Tratamentul chirurgical al fistulelor
pancreatico- cutanate persistente dupa drenajul
extern al colectiilor pancreatice si peripancreatice
se face la 4-6 luni de la constituire
D.In formele severe de pancreatita acuta de
etiologie biliara, colecistectomia trebuie efectuata
in primele zile de la debut
E.La pacientii cu pancreatita acuta de etiologie
biliara si cu risc operator mare, sfincterotomia
endoscopica poate fi o alternativa la
colecistectomie
(pag. 201)
18Urmatoarele afirmatii cu privire la
pancreatita acuta sunt adevarate:
A.In caz de dubii diagnostice in urgenta,
computertomografia cu contrast intravenos
(CTIV) confirma diagnosticul de pancreatita acuta
si permite excluderea altor situatii abdominale
"catastrofale"
B.Tratamentul pacientilor in centre medicale
specializate, asigura rezultate terapeutice maxime
raportat la severitatea bolii
C.Tratamentul pancreatitei acute este exclusiv
chirurgical
D.Caliatea vietii la pacientii cu pancreatite acute
necrotice care supravietuiesc este deficitara
comparabila cu a pacientilor cu pancreatita
cronica
E.Anamneza sistematica, examenul fizic complet
si cresterea nivelelor serice ale enzimelor
pancreatice >3 ori valorile normale, permit
precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita
acuta
(pag. 201-202)
Pag. 123 din 146
19Diagnosticul de pancreatita acuta se face
pe baza prezentei a cel putin doua din
urmatoarele criterii:
A.Durere abdominala cu debut acut, severa si
persistenta, cu localizare epigastrica si iradiere in
spate sau "in bara"
B.Prezenta disfunctiilor organice multiple (MODS)
C.Cresterea activitatii lipazei serice (sau a
amilazei) mai mare de trei ori decat valorile
maxime normale
D.Aspect caracteristic de pancreatita acuta la
tomografia computerizata cu contast intravenos
(CTCI)
E.Prezenta semnelor de SIRS (Sindromul de
raspuns inflamator sistemic)
(pag. 189)
20Forme anatomo-clinice de pancreatita acuta
sunt:
A.Pancreatita acuta edematoasa interstitiala
B.Pancreatita acuta forma usoara
C.Pancreatita acuta necrotica
D.Necrozele pancreatice infectate
E.Pancreatita acuta forma severa
(pag. 191)
Tema nr. 39
Peritonitele
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 205-217
*1 Cea mai mare incidenta in patologia
chirurgicala de urgenta o au:
A.peritonitele primitive
B.peritonitele secundare
C.peritonitele plastice
D.peritonitele tertiare
E.peritonitele tbc
(pag. 205)
*2 Reprezinta manifestare clinica tipica de
peritonita secundara perforatiei ulceroase:
A.durerea posterioara in bara
B.debutul lent, insidios
C.oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze
D.contractura abdominala
E.varsatura in zat de cafea
(pag. 211)
*3 Palparea abdomenului intr-o peritonita
secundara difuza evidentiaza de regula:
A.impastare epigastrica
B.fluctuenta in fosele iliace
C.matitate deplasabila in fosele iliace
D.apararea musculara
E.prezenta matitatii hepatice
(pag. 207)
*4 Radiografia abdominala simpla intr-
operitonita difuza poate evidentia:
A.opacitate cu contur net pe aria hepatica
B.pneumoperitoneu subdiafragmatic
C.aspect de plus de umplere la nivel gastric
D.intotdeauna nivele hidro-aerice pe flancuri
E.aspect de perla pe fir la nivel duodenal
(pag. 209)
*5 Urmatoarea afirmatie privind tratamentul
peritonitelor secundare este adevarata:
A.se poate trata frecvent conservator
B.fiind o urgenta majora, nu se pierde niciodata
timp cu echilibrarea biologica a pacientului
C.antibioterapia de prima intentie se
administreaza conform antibiogramei
D.suprimarea sursei de contaminare peritoneala
nu reprezinta o prioritate
E.abordul laparoscopic este util in peritonitele
apendiculare sau de cauza genitala
(pag. 216)
6Urmatoarele afirmatii privind peritonitele
primitive sunt adevarate:
A.integritatea tractului gastro-intestinal este
pastrata
B.Sunt initial monomicrobiene
C.Apar frecvent in perforatii viscerale
D.Sunt apanajul apendicitei acute gangrenoase
perforate
E.una din caile de propagare este cea genitala
ascendenta
(pag. 205)
7Urmatoarele afirmatii privind peritonitele
secundare sunt adevarate:
A.sunt de regula monomicrobiene
B.contaminarea peritoneului se face frecvent pe
cale hematogena
C.contaminarea peritoneului este realizata direct
D.pot aparea in urma unor perforatii iatrogene ale
tubului digestiv
E.pot aparea posttraumatic
(pag. 205, 206)
Pag. 124 din 146
8Tuseul rectal efectuat in cadrul unei
peritonite secundare difuze deceleaza de
regula:
A.fluctuenta
10Hemoleucograma intr-o peritonita
evidentiaza de regula:
A.trombocitopenie sub 80000/mmc
B.leucocitoza peste 12000/mmc
C.leucopenie in majoritatea cazurilor
D.cand este prezenta leucopenia, poate
reprezenta un semn de gravitate
E.eozinofilie
(pag. 208)
Tema nr. 40
Ocluziile intestinale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 218-227
*1 Urmatoarele afirmatii despre sindromul
Ogilvie sunt adevarate:
A.este o obstructie mecanica a colonului
B.apare la tineri
C.tratamentul este intotdeauna chirurgical
D.poate aparea in infectia cu Clostridium difficile
E.obstacolul este de regula extrinsec
(pag. 218)
*2 Intr-un sindrom ocluziv, radiografia
abdominala simpla poate evidentia aspectul
urmator:
A.in ocluziile pe colon, nivele hidroaerice mici in
dinti de ferastrau
B.in ocluziile pe jejun, nivele hidroaerice largi,
situate transversal si dispuse periferic
C.nivele hidroaerice cu dispozitie si aspect variat
D.pneumoperitoneu subdiafragmatic
E.imagine lacunara la nivelul colonului
(pag. 221)

B.sensibilitatea fundului de sac Douglas *3 Tabloul clinic al ocluziei prin strangulare

cuprinde:
C.formatiune tumorala pelvina
A.debut lent, insidios
D.hipertonie sfincteriana
B.varsaturi tardive, fecaloide
E.incontinenta sfincteriana
C.uneori, apararea musculara poate fi prezenta
(pag. 208)
D.in volvusul de sigmoid, meteorismul este
9Percutia abdomenului intr-o peritonita simetric
secundara poate decela:
E.in ocluzia pe brida, meteorismul este absent
A.durere (semnul Mandel)
(pag. 222, 223)
B.matitate deplasabila pe flancuri
*4 In volvusul de sigmoid, radiografia
C.disparitia matitatii hepatice abdominala simpla evidentiaza de regula:
D.silentium sepulcral A.bucla cu doua nivele hidroaerice
E.semnul Blumberg negativ B.nivele hidroarice mici si diseminate
(pag. 208) C.pneumoperitoneu subdiafragmatic
D.nivele hidroaerice in tuburi de orga A.inundatia traheo-bronsica
E.opacifiere in cioc de pasare a buclei B.peritonita prin perforatie viscerala
sigmoidiene C.insuficienta renala acuta
(pag. 223) D.socul toxico-septic
*5 Tratamentul chirurgical in ocluziile E.angiocolita acuta
intestinale ale intestinului subtire:
(pag. 225, 226)
A.este rar utilizat
10Tratamentul chirurgical in ocluzia prin
B.consta de regula in operatii seriate cancer de colon, poate consta in:
C.se finalizeaza de regula cu derivatie externa A.interventii seriate
definitiva
B.operatii cu refacerea per primam a tranzitului
D.in caz de leziuni ireversibile poate consta in
enterectomie segmentara C.derivatie externa definitiva
E.consta de regula in efectuarea unor derivatii D.derivatie interna
interne E.rezectia metastazelor hepatice sincrone, chiar si
(pag. 227) in stadiul de soc ocluziv

6Pot reprezenta cauze de ocluzie intestinala (pag. 227)

mecanica: Tema nr. 41
Hemoragiile digestive
A.bridele postoperatorii
Bibliografie asociata temei:
B.pasajul unui calcul biliar in intestin
Compendiu vol II 228-250
C.spasmul sau paralizia musculaturii intestinale
*1 Indicatie absoluta de tratament chirurgical
D.cancerul de colon
in hemoragiile digestive superioare este:
E.invaginatia intestinala
A.Un grup de sange rar
(pag. 219, 220) B.Refuzul transfuziei
Pag. 125 din 146
C.Sangerari reduse dar persistente ce necesita
mai mult de 3 unitati de sange pe zi
7Urmatoarele afirmatii despre ileusul biliar
D.Ulcer peptic cronic cunoscut ca origine a
sunt adevarate:
sangerarii
A.se intalneste mai des la femei E.Pacient in urgenta cu soc
B.presupune existena unei fistule bilio-digestive
(pag. 236)
C.tratamentul este adesea conservator
*2 Videocapsula endoscopica:
D.rezolvarea fistulei bilio-digestive este
obligatorie A.Este o metoda de investigare a hemoragiilor
digestive superioare active
E.calculul se inclaveaz la nivelul sigmoidului
B.Investigheaza mai ales hemoragiile digestive
(pag. 222) inferioare oculte
8Urmatoarele afirmatii despre invaginatia C.Eficienta in detectarea stigmatelor de
intestinala sunt adevarate: hemoragie digestiva superioara este superioara
endoscopiei digestive superioare
A.este un telescopaj al intestinului in lumenul sau
D.Eficienta in detectarea sursei hemoragice este
B.varietatea cea mai frecventa este intalnita la asemanatoare endoscopiei digestive superioare
adult
E.Este contraindicata la pacienti cu comorbiditati
C.sub efectul clismei, invaginatia se poate reduce din cauza riscurilor
D.examenul clinic poate evidentia budinul de (pag. 231)
invaginare
E.la adult este de regula secundara unei tumori *3 Despre hemoragia din varicele esofagiene
sau unui diverticul este adevarata afirmatia:

(pag. 224) A.Este o hemoragie de gravitate mica

B.Rata mortalitatii la un an de la prima internare
9Reprezinta complicatii ale ocluziilor
este redusa
mecanice:
C.Riscul de recidiva este scazut
D.Fiecare resangerare agraveaza prognosticul
E.Apare la un gradient de presiune intre vena
porta si venele hepatice de 5-10 mm Hg
(pag. 237)
*4 Hemoragia diverticulara colonica:
A.Apare de obicei la persoane tinere
B.Tratamentul endoscopic este indicat cand sursa
nu poate fi clar evidentiata
C.Este de obicei autolimitata
D.Embolizarea prin angiografie
contraindicata deoarece provoaca infarct
segmentar
E.Tratamentul chirurgical consta in excizia
diverticulului unde este localizata sursa
sangerarii
(pag. 244)
Pag. 126 din 146
*5 In hemoragiile digestive inferioare oculte
fara sursa depistata tratamentul consta in:
A.Rezectie chirurgicala
B.Hemostaza chirurgicala prin sutura leziunii
C.Hemostaza endoscopica
D.Embolizare angiografica
E.Tratarea anemiei feriprive
(pag. 245)
*6 Care dintre urmatoarele este cauza
traumatica sau postoperatorie de hemoragie
digestive superioara?
A.Sindromul Osler-Rendu-Weber
B.Sindromul Mallory-Weiss
C.Leziunea Dieulafoy
D.Sarcomul Kaposi
E.Ectaziile vasculare antrale
(pag. 228)
*7 Care afirmatie despre hemosuccus
pancreaticus este adevarata?
A.Cel mai frecvent este produs de
pseudoanevrisme ale arterei gastrice stangi
B.Apare ca urmare a existentei unei comunicari
intre un vas de sange si canalul coledoc
C.Ecografia este investigatia de electie care
clarifica diagnosticul
D.CT si IRM evidentiaza de obicei aspectul unui
pseudochist pancreatic
E.Tratamentul de electie este endoscopic
(pag. 243)
*8 Principala tehnica de diagnostic in
hemoragiile digestive superioare este:
A.Ecografia abdominala
B.Radiografia cu substanta baritata
C.Endoscopia digestiva superioara
D.Tomografia computerizata
E.Radiografia abdominala simpla
(pag. 228)
*9 Etiologia cea mai frecventa a hemoragiei
este digestive superioare este reprezentata de:
A.Patologia acido-peptica
B.Sindromul Mallory-Weiss
C.Patologia tumorala
D.Varicele esofagiene
E.Telangiectaziile induse de radiatii
(pag. 228)
*10 Sindromul Mallory-Weiss:
A.Reprezinta laceratii ale mucoasei in portiunea
inferioara a esofagului
B.Este provocat de o artera submucoasa larga,
aberanta, ce se rupe in lumenul gastric
C.Consta in prezenta de vase submucoase
gastrice largite cu forma de paianjen
D.Este definit prin prezenta ectaziilor vasculare
antrale, liniare, rosii
E.Necesita totdeauna interventie chirurgicala in
urgenta maxima
(pag. 242)
11Angiodisplazia gastrointestinala
superioara:
A.Este o leziune cu cauza necunoscuta
B.Se asociaza cu insuficienta renala cronica,
ciroza
C.Diagnosticul este stabilit prin push-
endoscopie si videocapsula endoscopica
D.Localizarea cea mai frecventa este ileonul
E.Majoritatea pacientilor prezinta o singura
localizare a leziunii
(pag. 242)
12Despre tratamentul hemoragiei de stres
sunt adevarate urmatoarele:
A.Majoritatea pacientilor sufera o interventie
chirurgicala pentru controlul sangerarii
B.Lavajul gastric este contraindicat
C.Tratamentul profilactic al acestei hemoragii este
cel mai important
D.Mentinerea pH-ului gastric peste 7 este
necesara
E.Controlul endoscopic al sangerarii este rareori B.Chirurgia nazala recenta
posibil C.Coagulopatii
(pag. 241) D.Varice esofagiene
13Cauzele cele mai frecvente de hemoragie E.Stricturi esofagiene
digestiva inferioara care necesita internarea
(pag. 234)
sunt:
A.Diverticuloza colonica 18Despre lavajul gastric in hemoragiile
digestive superioare sunt adevarate
B.Cancerele colorectale afirmatiile:
C.Bolile inflamatorii intestinale A.De prima intentie se foloseste lichid de spalatura
D.Fisurile anale refrigerat
E.Angiodisplaziile B.Cele mai utilizate lichide sunt apa de robinet si
serul fiziologic
(pag. 243)
C.Lichidul de spalatura refrigerat scade timpul de
14Manifestarile clinice ale unei hemoragii sangerare
depind de:
D.Utilizarea lichidului de spalatura refrigerat
A.Cantitatea de sange pierdut scade de moment secretia acido-peptica si fluxul
B.Ritmul sangerarii sangvin gastric
C.Nivelul actual al hemoglobinei E.Adaugarea de vasoconstrictoare si
alcalinizante la lichidul de spalatura gastrica
D.Starea aparatului cardiovascular aduce beneficii superioare
E.Bolile asociate (pag. 235)
(pag. 229) 19Factori de prognostic nefavorabil pentru
Pag. 127 din 146 hemoragiile cu sursa ulcer gsto-
duodenalsunt:

15Despre endoscopia digestiva superioara A.Varsta sub 40 de ani

sunt adevarate afirmatiile: B.Coagulopatia
A.Este metoda de diagnostic cea mai sigura in C.Ulcer gastric inalt situat pe mica curbura
hemoragiile digestive superioare D.Ulcer gastric situat pe marea curbura, prepiloric
B.Este o metoda neinvaziva de diagnostic E.Boli medicale coexistente
C.Poate preciza sediul sangerarii
(pag. 235)
D.Poate preleva biopsii
20Managementul hemoragiilor digestive
E.Este grevata de riscuri severe presupune:
(pag. 230) A.Aprecierea debutului si severitatii sangerarii
16Care dintre urmatoarele afirmatii despre B.Asigurarea unei ventilatii si oxigenari adecvate
testele de laborator in hemoragiile digestive
C.Abord venos periferic cu o singura canula de
sunt adevarate?
diametru mare
A.Un hematocrit<30% indica o anemie severa D.Asigurarea unei stari de hipotermie pentru
B.Determinarea hematocritului dupa o pierdere diminuarea sangerarii
sangvina rapida este un indiciu sigur E.Refacerea volumului circulant
C.Nivelul hemoglobinei trebuie monitorizat in
(pag. 233-234)
evolutie
D.Testarea functiei hepatice este necesara Tema nr. 42
E.Un raport uree/creatinina < 30 la un pacient Cancerul colorectal
fara insuficienta renala este sugestiv pentru o Bibliografie asociata temei:
hemoragie digestiva superioara
Compendiu vol II 251-261
(pag. 230)
1Factorii de mediu si stilul de viata implicate
17Contraindicatii absolute ale intubatiei in aparitia cancerului colorectal sunt
nazogastrice sunt: reprezentati de :
A.Traumatisme severe ale fetei A.dieta bogata in grasimi si saraca in fibre, fructe
si legume.
B.consumul de preparate hormonale (estrogeni,
tamoxifen, contraceptive orale).
C.infectii repetate cu bacili Gram pozitivi.
D.consumul de alcool si fumatul.
E.dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, fructe
si legume
(pag. 252)
2Care sunt cele mai caracteristice simptome
intalnite in tabloul clinic al cancerului
colorectal ?
A.sangerari rectale,
B.modificari ale tranzitului intestinal,
C.peritonita purulenta,
D.dureri abdominale si tenesme,
E.tromboflebite superficiale migratorii.
(pag. 252)
Pag. 128 din 146
3Complicatiile acute in cancerul colorectal
sunt reprezentate de:
A.obstructie
B.perforatie
C.metastazare
D.hemoragie
E.astenie fizica
(pag. 257)
4Ocluzia intestinala, aparuta ca si complicatie
a unui cancer de colon, prezinta urmatoarele
caracteristici:
A.apare mai frecvent in cazul tumorilor localizate
pe colonul stang, unghiul splenic si jonctiunea
rectosigmoidiana
B.se instaleaza lent si determina distensie
marcata a cadrului colic si a cecului
C.apare mai frevent in cazul tumorilor localizate la
nivelul cecului si a colonului ascendent
D.radiografia abdominala este examinarea
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
nivele hidro-aerice
E.radiografia abdominala este examinarea
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
pneumoperitoneu
(pag. 257)
5Colonoscopia, explorarea cea mai fidela in
diagnosticarea cancerului colorectal, permite:
A.localizarea tumorii
B.injectarea tumorii cu citostatice
C.aprecierea caracterelor tumorii
D.extirparea totala sau partiala a tumorii
E.recoltarea de biopsii de la nivelul tumorii
(pag. 253)
*6 Evaluarea loco-regionala a tumorii rectale
incepe cu:
A.Tomografia computerizata abdominala
B.Ecografia endorectala
C.Tuseul rectal
D.Radiografia pulmonara
E.Hemoleucograma
(pag. 253)
*7 Care din urmatoarele explorari paraclinice,
este considerata "gold standard" in
aprecierea stadializarii tumorilor rectale ?
A.Ecografia abdominala
B.Rezonanta magnetica nucleara
C.Radiografia abdominala
D.Tuseul rectal
E.Antigenul carcino-embrionar
(pag. 254)
*8 Hemoragia aparuta in cancerul de rect, se
poate manifesta sub forma de:
A.melena
B.hematochezie
C.hematemeza
D.scaune diareice multiple ce contin de glere si
mucus
E.eliminare de sange rosu, proaspat, amestecat
cu scaunul sau spre sfarsitul scaunului
(pag. 257)
*9 Interventia chirurgicala folosita in
tratamentul tumorilor de colon drept este :
A.Hemicolectomie stanga cu anastomoza colo-
rectala
B.Rezectia tumorii
C.Colectomie segmentara
D.Hemicolectomie dreapta cu anastomoza ileo-
colonica
E.Colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala
(pag. 258)
*10 Tratamentul chirurgical in stadiul incipient
al tumorilor de colon descendent presupune
efectuarea urmatoarei interventii :
A.Hemicolectomie stanga cu ligatura arterei
mezenterice inferioare la originea sa din aorta si
realizarea unei anastomoze colo-rectale
B.Hemicolectomie drepta largita cu ligatura arterei
colice drepre si medii si anastomoza colo-colica
C.Colectomie segmentara cu anastomoza colo- 5Factorii de risc medical in aparitia cancerului
rectala gastric sunt reprezentati de :
D.Rezectia tumorii A.Infectia cu Helicobacter Pylori
E.Derivatie paleativa ileo-rectala B.Colecistectomia in antecedente
(pag. 258) C.Efortul fizic intens
D.Tratamentul prelungit cu inhibitori ai secretiei
Tema nr. 43
gastrice
Cancerul gastric
E.Alimentatia bogata in fibre alimentare
Bibliografie asociata temei:
(pag. 263)
Compendiu vol II 262-272
6Care din urmatoarele semne clinice
1In aparitia cancerului gastric, urmatoarele
sugereaza existenta unui cancer gastric in
afectiuni sunt considerate stari
faza avansata ?
precanceroase:
A.Palparea tumorii epigastrice
A.ulcerul gastric
B.Semnul Mandel
B.stomacul rezecat
C.Palparea ganglionului Virchoff-Troisier
C.gastrita cronica atrofica
D.Tipatul Douglasului
D.hernia hiatala de alunecare
E.Palparea unei formatiuni tumorale in fundul de
E.polipii gastrici
sac Douglas (semnul Blumer)
(pag. 263)
(pag. 264)
Pag. 129 din 146
7Tratamentul chirurgical de urgenta in
cancerul gastric, se impune in urmatoarele
*2 Imaginea radiologica sugestiva pentru situatii:
neoplasmul gastric infiltrativ incipient este: A.perforatie
A.nisa maligna B.stare generala alterata asociata cu casexie
B.imaginea de lacuna severa
C.pneumoperitoneul C.metastaze evidente
D.zona rigida ce realizeaza aspectul de "scandura D.ascita si ganglioni palpabili supraclaviculari
pe valuri" stangi
E.nivele hidro-aerice E.hemoragie de la nivelul tumorii
(pag. 264) (pag. 268)

*3 Singura investigatie care permite *8 Gastrectomia totala radicala presupune:

diagnosticarea cancerului gastric precoce A.Indepartarea polului superior gastric, o mare
este: parte din marele epiploon, ligamentul gastrocolic
A.Tranzitul baritat si gastrosplenic.
B.Rezonanta magnetica nucleara B.Scurtcircuitarea stomacului printr-un by-
passeso-jejunal
C.Antigenul carcinoembrionar (ACE)
C.Indepartarea stomacului in totalitate impreuna
D.Gastroscopia cu marele si micul epiploon, splina si toate cele
E.Ecografia abdominala 16 grupe ganglionare limfatice
(pag. 265) D.O anastomoza intre stomac si prima ansa
jejunala
4Cancerul gastric poate prezenta urmatoarele
E.Indepartarea antrului si corpului gastric
forme morfopatologice:
impreuna cu splina si ganglionii aferenti
A.Forma proliferativa (vegetanta)
(pag. 269)
B.Forma ulcerata
*9 Pentru cancerele gastrice foarte extinse,
C.Forma mucoida nerezecabile, stenozante, situate antro- piloric
D.Forma perforata se efectueaza:
E.Forma infiltrativa A.Gastrectomie totala radicala
(pag. 266) B.Gastrostoma de alimentatie
C.Gastrectomie radicala proximala ( polara D.o rezectie mamara suficient din punct de
superioara) vedere oncologic fara disectie limfatica axilara
D.Gastro-entero-anastomoza E.o rezectie mamara suficienta din punct de
E.Sutura cu epiploonoplastie vedere oncologic, fara disectie limfatica axilara,
dar asociata cu radioterapie
(pag. 268)
(pag. 279)
*10 Expresia radiologica pentru neoplasmul * 4 In boala Paget a sanului este valabila
gastric ulcerat este: afirmatia:
A."scandura pe valuri" A.este o afectiune benigna
B.imaginea lacunara B.este o forma de carcinom intraductal care
asociaza ulceratie la nivelul mamelonului si
C."pantalon de golf" sau " cotor de mar"
areolei
D.nisa maligna
C.examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o
E.pneumoperitoneul tumora in cadranul central sub mamelon
(pag. 265) D.examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o
Pag. 130 din 146 tumora la nivelul sanului in oricare cadran
E.examenul citologic nu este util pentru diagnostic
Tema nr. 44 fiind necesara excizia leziunii
Cancerul mamar (pag. 283)
Bibliografie asociata temei: *5 Tratamentul conservator al cancerului
Compendiu vol II 273-285 mamar este indicat n:
*1 Referitor la cancerul mamar sunt adevarate A.trimestrele I i II de sarcina
urmatoarele aspecte epidemiologice: B.cancerul recidivat cu antecedente de
A.are incidenta mai mare in tarile slab dezvoltate radioterapie a snului
B.incidenta creste peste 70 ani C.stadiile I i II de boal

C.mortalitatea prin cancer mamar a crescut
semnificativ in ultimele 2 decenii
D.in randul populatiei feminine reprezinta a doua
cauza de deces prin cancer dupa cancerul
pulmonar
E.peste 10% din cazuri se inregistreaza la barbati
(pag. 273, 284)
*2 Screening-ul cancerului mamar implica:
A.RMN mamar la 1-2 ani la toate femeile
B.Ecografie mamara bilaterala la 1-2 ani la toate
femeile
C.Mamografie bilaterala la femeile cu varsta intre
40 si 70 ani
D.Mamografie a sanului suspect la femeile cu
varsta intre 40 si 70 ani
E.RMN mamar la 1-2 ani la femeile cu varsta intre
40 si 70 ani
(pag. 274)
*3 Tratamentul conservator al cancerului
glandei mamare implica:
A.numai tratament oncologic
B.mastectomie totala
C.o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic asociata cu disectie limfatica
axilara
D.tumorile mari dezvoltate pe sn mic, leziunea
fiind u or identificabil att preoperator ct i
intraoperator
E.cancerul mamar cu microcalcificri difuze,
radioterapia fiind superioar chirurgiei n astfel de
situaii
(pag. 279)
6Intre factorii de risc endogeni pentru cancerul
mamar recunoastem:
A.antecedentele de cancer mamar la o ruda de
gradul I
B.mutatii ale genelor BRCA 1 i 2
C.estrogenul administrat in doza mare pe o
perioada prelungita de timp
D.menopauza precoce
E.prima nastere inainte de 18 ani
(pag. 273, 274)
7Referitor la explorarile imagistice in cancerul
mamar sunt adevarate:
A.Mamografia conventionala nu mai este utila fiind
depasita
B.Mamografia digitala prezinta mai multe avantaje
potentiale fata de mamografia conventionala
C.Rezolutia imaginilor tomografice este
superioara celei obtinute prin mamografie
D.IRM este tehnica cu cea mai mare sensibilitate
folosita in diagnostic
E.Tomografia cu emisie de pozitroni permite o
caracterizare metabolica a leziunii
(pag. 275, 276)
Pag. 131 din 146
8Despre tumora Phyllodes putem afirma:
A.Clinic tumora are caractere benigne
B.Are potential de a se transforma sarcomatos
C.Transformarea sarcomatoasa se nsoteste de
adenopatii axilare
D.Riscul de transformare sarcomatoasa este
direct proportional cu dimensiunea tumorii
E.Diagnosticul se stabileste prin examen
histopatologic
(pag. 284)
9La pacientele insarcinate diagnosticate cu
cancer mamar:
A.Intreruperea sarcinii este justificata
B.Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indic radioterapia
C.Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
mastectomia este contraindicat datorit riscului
anestezic
D.Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica mastectomie cu limfadenectomie
axilara
E.Dac pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica chinioterapie si hormonoterapie pe
toata perioada sarcinii si mastectomie asociata
cu radioterapie postpartum
(pag. 284)
10n cancerul mamar terapia moleculara tintita
cu anticorpi monoclonali se poate face cu:
A.Tamoxifen
B.Inhibitori de aromataza
C.agenti antiHER1 i antiHER2
D.agenti antiangiogenetici
E.antagonisti de LH-RH
(pag. 283)
Tema nr. 45
Traumatismele toracice si abdominale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 286-314
1In traumatismele toracice, toracostomia cu
tub:
A.poate fi diagnostica
B.poate fi terapeutica
C.este exclusiv o manevra terapeutica,
diagnosticul stabilindu-se prin radiografie
pulmonara
D.amelioreaza spectaculos starea pacientului cu
pneumotorace masiv
E.fiind o manevra complexa, cu risc de sangerare
si alte complicatii importante, se va realiza numai
de catre chirurgul toracic in sala de operatii
(pag. 287)
2Pneumotoracele:
A.Reprezinta acumularea de sange in cavitatea
pleurala
B.Reprezinta acumularea de aer in cavitatea
pleurala
C.Se poate produce prin plagi ale peretelui toracic
D.Se poate produce prin plagi ale plamanului sau
ale cailor respiratorii
E.Se poate produce prin plagi esofagiene
(pag. 291)
3Referitor la sindromul de compartiment
abdominal (SCA) sunt adevarate urmatoarele:
A.Este definit ca o crestere a presiunii abdominale
peste 25 mmHg asociata cu disfuncie de organ:
cord, plaman sau rinichi
B.Este definit ca o scadere a presiunii
abdominale sub 25 mmHg asociat cu disfunctie
de organ: cord, plaman sau rinichi
C.Pesiunea intraabdominala se masoar indirect
pe sonda vezicala
D.In prezenta diagnosticului de SCA, interventia
chirugicala este contraindicata deoarece
agraveaza afectiunea
E.Diagnosticul de SCA face necesara
decomprimarea imediata a abdomenului
(pag. 302)
4In traumatismele abdominale cu leziuni
splenice:
A.Splenectomia este tratamentul de prima intentie
B.Se incearca conservarea totala sau partiala a
organului, in special la copii
C.Hemostaza se poate obtine prin
electrocoagulare, hemostatice locale,
impachetarea splinei cu plase resorbabile
D.In situatia splenectomiei este indicat
autotransplantul unor fragmente mici de splina in
marele epiploon
E.Autotransplantul de fragmente de splina s-
adovedit inutil
(pag. 303)
5In traumatismele abdominale cu leziuni
duodenopancreatice:
A.Semnele clinice sunt de obicei subtile sau D.Manevra Pringle pensarea digitala temporara
necaracteristice a pedicului hepatic
B.Diagnosticul se realizeaza de obicei prin CT cu E.Identificarea, ligaturarea si ntreruperea venei
contast digestiv porte
C.Colangiopancreatografia (pag. 302, 303)
endoscopic retrograda este contraindicata *9 In cadrul traumatismelor abdominale cu
deoarece agraveaza leziunile leziuni de organe cavitare este adevarata
D.Explorarea chirurgicala este obligatorie afirmatia:
E.In leziunile grave ale capului pancreatic se A.Leziunile de organe cavitare abominale sunt cel
poate recurge la duodenopancreatectomie mai adesea rezultatul unor traumatisme inchise
cefalica B.Plagile gastrice nu se sutureaza ci se dreneaza
(pag. 304, 305) prin gastrostomie temporar
Pag. 132 din 146 C.Profilaxia antibiotica pentru 24 de ore este
ineficienta
*6 In traumatismele toracice, toracotomia este D.Leziunile colonului necesita rezectie si
indicata: anastomoza indiferent de extensie datorita
contaminarii cu materii fecale
A.Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
E.Leziunile intestinale care intereseaza mai putin
initial o cantitate mare de aer
de din circumferinta intestinala se pot sutura de
B.Daca la 2 ore de la plasarea tubului de cele mai multe ori.
toracostomie inca se mai elimina aer pe acesta
(pag. 303, 304)
C.Daca pe tubul de toracostomie se
exteriorizeaza initial o cantitate cuprinsa intre 300 *10 Cel mai frecvent simptom in
si 500 ml de sange traumatismelereno-ureterale este:
D.Daca pe tubul de toracostomie se A.Colica reno-ureterala
exteriorizeaza initial o cantitate de peste 1500 ml
B.Hematuria
sange sau hemoragia continua cu un debit de
peste 300ml/ora C.Disuria
E.S-a produs o fractura costala simpla, pentru a D.Spasmul muschilor lombari
stabiliza focarul de fractura si a preveni E.Polachiuria
agravarea leziunilor
(pag. 307)
(pag. 288)
*7 Contuziile pulmonare: Tema nr. 46
Litiaza urinara
A.Sunt produse exclusiv prin traumatisme inchise
Bibliografie asociata temei:
B.Sunt intotdeauna leziuni minore si superficiale
care necesita doar tratament antialgic Compendiu vol II 315-326
C.Pot imbraca forme grave pana la dezvoltarea *1 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
plamanului de soc (ARDS post-traumatic) infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
D.Necesita cel mai adesea toracotomie compozitii chimice:
exploratorie A.Fosfat de calciu monohidrat
E.Gravitatea contuziei se evalueaza prin B.Fosfat de magneziu
radiografie pulmonara, examenul CT fiind inutil in
C.Fosfat amoniaco-magnezian
aceste cazuri
D.Fosfat de calciu dihidrat
(pag. 292,293)
E.Fosfat de calciu si magneziu
*8 Pentru controlul temporar al hemoragiilor
din rupturile hepatice posttraumatice poate fi (pag. 315)
utila: *2 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se
A.Introducerea unei sonde Foley si umflarea intalneste la:
balonasului acesteia in vena cava superioara A.Pubertate si adolescenta
B.Introducerea unei sonde Foley si umflarea B.Grupa de varsta 20 30 ani
balonasului acesteia in vena cava inferioara
C.Grupa de varsta 20 50 ani
C.Clamparea temporara a aortei abdominale
D.Grupa de varsta 50 - 70 ani
E.Grupa de varsta peste 60 ani *8 Durata supravegherii unui calcul ureteral nu
trebuie sa depaseasca :
(pag. 315)
Pag. 133 din 146 A.7 zile
B.14 zile
*3 Tipic, hematuria determinata de litiaza reno- C.21 zile
ureterala este:
D.28 zile
A.Microscopica terminala E.30 zile
B.Macroscopica totala
(pag. 321)
C.Macroscopica initiala
*9 Calculii care beneficiaza de tratament
D.Macroscopica terminala chemolitic per os sunt cei de:
E.Insotita de anemie usoara A.Fosfat amoniaco-magnezian
(pag. 317) B.Acid uric
*4 Durerea din colica renala este: C.Acid oxalic
A.De intensitate suportabila D.Carbonat de calciu
B.Unilaterala E.Carbonat de magneziu
C.Izolata (pag. 322)
D.Bilaterala, uneori 10In litiaza reno-ureterala, calculii radio-
E.Totdeauna insotita de febra opacisunt formati din:
(pag. 318) A.Oxalat de calciu monohidrat
*5 In litiaza reno-ureterala, radiografia reno- B.Oxalat de calciu dihidrat
vezicala pune in evidenta calculii: C.Fosfat de calciu
A.Radiotransparenti D.Fosfat de magneziu
B.Radioopaci E.Fosfat de calciu si magneziu
C.Coraliformi (pag. 316)
D.Pielici 11In litiaza reno-ureterala calculii radio-
E.Ureterali transparenti sunt formati din:
(pag. 319) A.Acid uric
*6 In litiaza reno-ureterala, ecografia B.Urat de amoniu
rinichiului furnizeaza informatii: C.Xantina
A.Functionale D.2,8 dihidroxiadenina
B.Morfologice E.Xantinol nicotinat
C.Despre compozitia chimica a calculilor (pag. 316)
D.Despre prezenta/absenta ITU 12Conform teoriei suprasaturarii urinare,
E.Despre aspectul radiotransparent/radioopac al litiazareno-ureterala apare ca o consecinta a
calculului urmatoarelor modificari care apar in urina:
(pag. 319) A.Scaderea pH-ului urinar
*7 Analiza compozitiei calculului se realizeaza B.Cresterea pH-ului urinar
prin: C.Scaderea volumului solventului
A.Tomografie computerizata D.Cresterea cantitatii de solvit
B.Ultrasonografie E.Scaderea densitatii urinare
C.Rezonanta magnetica nucleara (pag. 316)
D.Spectrofotometrie Pag. 134 din 146
E.Scintigrafie
13Care dintre urmatoarele elemente/substante
(pag. 321)
sunt factori implicati in etiopatogenia
litiazeireno-ureterale ce inhiba cristalizarea?
A.Globina C.Dilatatie suprajacenta
B.Potasiul (K) D.Reflux pielo-tubular
C.Nitratii E.Reflux peripielic
D.Citratii (pag. 318)
E.Nitritii 19In litiaza renoureterala, urografia
(pag. 316) intravenoasa furnizeaza informatii:

14Care dintre urmatoarele elemente/substante A.Despre prezenta/absenta ITU

sunt factori implicati in etiopatogenia B.Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
litiazeireno-ureterale ce favorizeaza C.Morfologice
cristalizarea ?
D.Functionale
A.Calciu (Ca)
E.Echivalente celor furnizate de tomografia
B.Potasiul (K) computerizata cu substanta de contrast
C.Acid uric (pag. 320)
D.Glucozaminoglicanii
20Obiectivele tratamentului medical in colica
E.Cistina renala sunt reprezentate de:
(pag. 316) A.Combaterea durerii
15Care dintre urmatorii factori sunt citati ca B.Profilaxia ITU
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno- C.Profilaxia metaplaziei uroteliale
ureterale?
D.Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul
A.Factori geografici calculului
B.Factori demografici E.Profilaxia hematuriei
C.Anomalii anatomice ale aparatului urinar (pag. 321)
D.Infectii urinare acute
21Tratamentul medical al colicii renale
E.Factori genetici asociaza:
(pag. 316) A.Diuretic
16Anomaliile anatomice asociate cu aparitia B.Antiinflamator nesteroidian (AINS)
litiazei reno-ureterale sunt: C.Antispastic
A.Sindromul de jonctiune pielo-ureterala D.Antialgic
B.Sindromul de jonctiune uretero-vezicala E.Betablocant
C.Rinichiul in potcoava (pag. 321)
D.Strictura ureterala
22Calculii care pot beneficia de tratament
E.Strictura uretrala chemolitic percutanat sunt cei de:
(pag. 317) A.Acid uric
17Consecintele prezentei calculilor in arborele B.Cistina
urinar sunt reprezentate de : C.Fosfat amoniaco-magnezian
A.Displazia uroteliului D.Oxalat de calciu mono- si dihidrat
B.Obstructie E.Carbonat de calciu
C.Metaplazia uroteliului (pag. 322)
D.Anaplazia uroteliului Pag. 135 din 146
E.Infectia tractului urinar (ITU)
(pag. 318) 23Aparatul cu care se practica ESWL trebuie
18Obstructia produsa de prezenta unui calcul sa includa:
in arborele urinar determina: A.Generatorul de unde de soc
A.Durere B.Sistem de cuplare
B.Modificari functionale pana la rinichi C.Sistem de localizare ecografic sau
afunctional fluoroscopic sau ambele
D.Generatorul LASER 29Conditiile patologice cel mai frecvent
E.Sursa de lumina intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:

(pag. 322) A.Tumorile de vezicula seminala

B.Tumorile vezicale
24Complicatiile ce pot apare dupa ESWL
utilizata in tratamentul litiazei reno- C.Tumorile prostatice
ureteralesunt reprezentate de : D.Stricturile uretrale
A.Hematom splenic pentru litiaza renala stanga E.Tumorile colului uterin
B.Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta (pag. 324)
C.Hematom renal intraparenchimatos 30Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi
D.Impietruirea ureterului reprezentate de :
E.Colecistita acuta (complicatie foarte rara) A.durere hipogastrica
(pag. 322) B.hematurie
25Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno- C.polakiurie
ureterale sunt reprezentate de: D.disurie
A.Calcul caliceal E.piurie
B.Calcul pielic indiferent de dimensiuni (pag. 324)
C.Calcul coraliform complet *31 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
D.Calcul ureteral lombar infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
E.Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa compozitii chimice:
A.Fosfat de calciu monohidrat
(pag. 322)
B.Fosfat de magneziu
26Contraindicatiile ESWL in tratamentul
litiazeireno-ureterale sunt reprezentate de: C.Fosfat amoniaco-magnezian

A.Sarcina D.Fosfat de calciu dihidrat

B.Coagulopatii necorectabile E.Fosfat de calciu si magneziu

C.ITU necontrolate (pag. 315)

D.Obstructie anatomica distal de calcul
E.Anevrism arterial in vecinatatea calculului
(pag. 322)
27Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno-
ureterale sunt reprezentate de:
A.Calcul renal voluminos
B.Calcul secundar obstructiei
*32 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se
intalneste la:
A.Pubertate si adolescenta
B.Grupa de varsta 20 30 ani
C.Grupa de varsta 20 50 ani
D.Grupa de varsta 50 - 70 ani
E.Grupa de varsta peste 60 ani

C.Calcul pe rinichi transplantat (pag. 315)

Pag. 136 din 146
D.Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului
E.Calcul restant dupa chirurgia deschisa
*33 Tipic, hematuria determinata de litiaza
(pag. 323) reno- ureterala este:
28Indicatiile ureteroscopiei retrograde in
tratamentul litiazei reno-ureterale sunt A.Microscopica terminala
reprezentate de: B.Macroscopica totala
A.Calculi ureterali pelvini C.Macroscopica initiala
B.Calculi ureterali iliaci D.Macroscopica terminala
C.Calculi ureterali lombari E.Insotita de anemie usoara
D.Calculi pielici de mici dimensiuni (pag. 317)
E.Calculi in ureterocel *34 Durerea din colica renala este:
(pag. 323) A.De intensitate suportabila
B.Unilaterala (pag. 322)
C.Izolata 40In litiaza reno-ureterala, calculii radio-
D.Bilaterala, uneori opacisunt formati din:
E.Totdeauna insotita de febra A.Oxalat de calciu monohidrat
(pag. 318) B.Oxalat de calciu dihidrat

*35 In litiaza reno-ureterala, radiografia reno- C.Fosfat de calciu

vezicala pune in evidenta calculii: D.Fosfat de magneziu
A.Radiotransparenti E.Fosfat de calciu si magneziu
B.Radioopaci (pag. 316)
C.Coraliformi 41In litiaza reno-ureterala calculii radio-
D.Pielici transparenti sunt formati din:
E.Ureterali A.Acid uric
(pag. 319) B.Urat de amoniu

*36 In litiaza reno-ureterala, ecografia C.Xantina

rinichiului furnizeaza informatii: D.2,8 dihidroxiadenina
A.Functionale E.Xantinol nicotinat
B.Morfologice (pag. 316)
C.Despre compozitia chimica a calculilor 42Conform teoriei suprasaturarii urinare,
D.Despre prezenta/absenta ITU litiazareno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:
E.Despre aspectul radiotransparent/radioopac al
calculului A.Scaderea pH-ului urinar
(pag. 319) B.Cresterea pH-ului urinar

*37 Analiza compozitiei calculului se C.Scaderea volumului solventului

realizeaza prin: D.Cresterea cantitatii de solvit
A.Tomografie computerizata E.Scaderea densitatii urinare
B.Ultrasonografie (pag. 316)
C.Rezonanta magnetica nucleara Pag. 137 din 146

D.Spectrofotometrie
43Care dintre urmatoarele elemente/substante
E.Scintigrafie
sunt factori implicati in etiopatogenia
(pag. 321) litiazeireno-ureterale ce inhiba cristalizarea?
*38 Durata supravegherii unui calcul ureteral
A.Globina
nu trebuie sa depaseasca :
B.Potasiul (K)
A.7 zile
C.Nitratii
B.14 zile
D.Citratii
C.21 zile
E.Nitritii
D.28 zile
(pag. 316)
E.30 zile
(pag. 321) 44Care dintre urmatoarele elemente/substante
sunt factori implicati in etiopatogenia
*39 Calculii care beneficiaza de tratament litiazeireno-ureterale ce favorizeaza
chemolitic per os sunt cei de: cristalizarea ?
A.Fosfat amoniaco-magnezian A.Calciu (Ca)
B.Acid uric B.Potasiul (K)
C.Acid oxalic C.Acid uric
D.Carbonat de calciu D.Glucozaminoglicanii
E.Carbonat de magneziu E.Cistina
(pag. 316) A.Combaterea durerii
45Care dintre urmatorii factori sunt citati ca B.Profilaxia ITU
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno- C.Profilaxia metaplaziei uroteliale
ureterale?
D.Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul
A.Factori geografici calculului
B.Factori demografici E.Profilaxia hematuriei
C.Anomalii anatomice ale aparatului urinar (pag. 321)
D.Infectii urinare acute 51Tratamentul medical al colicii renale
E.Factori genetici asociaza:
(pag. 316) A.Diuretic
46Anomaliile anatomice asociate cu aparitia B.Antiinflamator nesteroidian (AINS)
litiazei reno-ureterale sunt: C.Antispastic
A.Sindromul de jonctiune pielo-ureterala D.Antialgic
B.Sindromul de jonctiune uretero-vezicala E.Betablocant
C.Rinichiul in potcoava (pag. 321)
D.Strictura ureterala 52Calculii care pot beneficia de tratament
E.Strictura uretrala chemolitic percutanat sunt cei de:
(pag. 317) A.Acid uric
47Consecintele prezentei calculilor in arborele B.Cistina
urinar sunt reprezentate de : C.Fosfat amoniaco-magnezian
A.Displazia uroteliului D.Oxalat de calciu mono- si dihidrat
B.Obstructie E.Carbonat de calciu
C.Metaplazia uroteliului (pag. 322)
D.Anaplazia uroteliului Pag. 138 din 146
E.Infectia tractului urinar (ITU)
(pag. 318) 53Aparatul cu care se practica ESWL trebuie
sa includa:
48Obstructia produsa de prezenta unui calcul
in arborele urinar determina: A.Generatorul de unde de soc
A.Durere B.Sistem de cuplare
B.Modificari functionale pana la rinichi C.Sistem de localizare ecografic sau
afunctional fluoroscopic sau ambele
C.Dilatatie suprajacenta D.Generatorul LASER
D.Reflux pielo-tubular E.Sursa de lumina
E.Reflux peripielic (pag. 322)
(pag. 318) 54Complicatiile ce pot apare dupa ESWL
utilizata in tratamentul litiazei reno-
49In litiaza renoureterala, urografia
ureteralesunt reprezentate de :
intravenoasa furnizeaza informatii:
A.Hematom splenic pentru litiaza renala stanga
A.Despre prezenta/absenta ITU
B.Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
B.Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
C.Hematom renal intraparenchimatos
C.Morfologice
D.Impietruirea ureterului
D.Functionale
E.Colecistita acuta (complicatie foarte rara)
E.Echivalente celor furnizate de tomografia
computerizata cu substanta de contrast (pag. 322)
(pag. 320) 55Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno-
ureterale sunt reprezentate de:
50Obiectivele tratamentului medical in colica
renala sunt reprezentate de: A.Calcul caliceal
B.Calcul pielic indiferent de dimensiuni (pag. 324)
C.Calcul coraliform complet
Tema nr. 47
D.Calcul ureteral lombar Fracturile oaselor lungi-generalitati
E.Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa Bibliografie asociata temei:
(pag. 322) Compendiu vol II 327-348
56Contraindicatiile ESWL in tratamentul *1 1.In Statele Unite, principala cauza de
litiazeireno-ureterale sunt reprezentate de: deces sub varsta de 35 de ani o reprezinta:
A.Sarcina A.Infarctul miocardic
B.Coagulopatii necorectabile B.Accidentul vascular cerebral
C.ITU necontrolate C.Pneumopatiile
D.Obstructie anatomica distal de calcul D.Bolile infecto-contagioase
E.Anevrism arterial in vecinatatea calculului E.Traumatismele
(pag. 322) (pag. 327)
57Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno- *2 Fractura de stres apare mai ales la nivelul
ureterale sunt reprezentate de:
A.Colului femural
A.Calcul renal voluminos
B.Epifizei distale a radiusului
B.Calcul secundar obstructiei
C.Colului metatarsianului II sau III
C.Calcul pe rinichi transplantat
D.Calcaneului
D.Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului
E.Corpilor vertebrali
E.Calcul restant dupa chirurgia deschisa
(pag. 329)
(pag. 323) Pag. 139 din 146
58Indicatiile ureteroscopiei retrograde in
tratamentul litiazei reno-ureterale sunt
reprezentate de: *3 Fractura deschisa tip 3 dup clasificarea AO
este fractura cu:
A.Calculi ureterali pelvini
A.Deschidere cutanata punctiforma dinspre
B.Calculi ureterali iliaci interior spre exterior
C.Calculi ureterali lombari B.Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
D.Calculi pielici de mici dimensiuni spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm i
margini contuze
E.Calculi in ureterocel
C.Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
(pag. 323) spre interior, cu diametru mai mic de 5 cm
59Conditiile patologice cel mai frecvent D.Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt: spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm,
A.Tumorile de vezicula seminala contuzie importanta a partilor moi adiacente si
margini devitalizate
B.Tumorile vezicale
E.Contuzie in toata grosimea tegumentului, cu
C.Tumorile prostatice decolare deschisa extensiva si pierdere de
D.Stricturile uretrale substanta cutanata
E.Tumorile colului uterin (pag. 331)

(pag. 324) *4 Vindecarea osoasa primara se face prin:

60Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi A.Formarea calusului osos moale
reprezentate de : B.Formarea calusului osos dur, primitiv
A.durere hipogastrica C.Formarea calusului osos definitiv
B.hematurie D.Formarea de calus fibro-condroid
C.polakiurie E.Depunerea de tesut osos nou format de
D.disurie osteoblaste

E.piurie (pag. 333)

*5 Echimoza brahio-toracica Hennequin apare *10 Cea mai grava complicatie imediata a unei
n: fracturi este:
A.Fracturile de radius A.Embolia pulmonara grasoasa
B.Fracturile de cubitus B.Coagularea intravasculara diseminata
C.Fracturile de humerus proximal C.Bronhopneumonia
D.Fracturile de humerus distal D.Pseudartroza
E.Fracturile de scapula E.Fractura deschisa
(pag. 334) (pag. 336-340)
*6 Consolidarea vicioasa a unei fracturi este: 11Factorii intrinseci care pot determina
producerea unei fracturi sunt:
A.Lipsa de consolidare a fracturii cu pseudartroza
B.Depasirea intervalului de timp estimat pentru A.Densitatea osului
vindecarea osului respectiv B.Varsta
C.Consolidarea fragmentelor osoase fracturate C.Anumite regiuni anatomice expuse
intr- o poziie anormala D.Rigiditatea i elasticitatea osului
D.Cauzata de medicatia antiinflamatorie
E.Rezistenta la oboseala sau stres
administrata excesiv
E.Cauzata de ischemia osoasa cu alterarea (pag. 328)
Pag. 140 din 146
vascularizatiei adiacenta focarului de fractura
(pag. 339-340)
*7 Osteosinteza cu tija Kuntscher este indicata 12Mecansimele indirecte de producere a unei
n: fracturi sunt:

A.Fracturile diafizare ale oaselor antebratului A.Flexia

B.Fracturile oaselor metacarpiene i metatarsiene B.Extensia
C.Fracturile de astragal si calcaneu C.Tractiunea
D.Fracturile diafizare ale femurului si tibiei D.Compresia
E.Fracturile de bazin E.Torsiunea
(pag. 346) (pag. 329)

*8 Utilizarea fixatorului extern n fracturi are 13Tipuri de fracturi complete dup traiectul de
urmatoarea indicatie: fractur sunt fracturi:

A.Fracturi stabile A.Transversale

B.Fracturi deschise tip I dupa clasificarea Gustilo- B.Oblice
Andersen C.Cominutive
C.Fracturi deschise tip II si III dupa D.Far deplasare
clasificareaGustilo-Andersen
E.Cu deplasare
D.Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor
lungi (pag. 330)

E.Fracturi fara pierdere de tesut osos 14Sindromul de compartiment in fracturi:

(pag. 347) A.Este un sindrom ischemic produs prin
comprimarea arteriolelor
*9 Osteosinteza prin hobanaj are urmatoarea
indicatie: B.Apare in special la nivelul bratului si coapsei
C.Determina afectarea nervilor si paralizia
A.Fractura de femur
grupelor musculare inervate de nervii ischemiati
B.Fractura de calcaneu
D.Poate produce necroza musculara
C.Fractura de radius
E.Se produce cand presiunea
D.Fractura de rotula intracompartimentala este mai mica decat cea
E.Fractura deschisa arteriolara
(pag. 344) (pag. 332)
15Etapa de remodelare a calusului osos:
A.Se mai numeste etapa calusului osos definitiv A.Fracturile stabile
B.Apare dupa 2-3 saptamani de la producerea B.Fracturile cu consolidare lenta
fracturii C.Fracturile ireductibile pe cale ortopedica
C.Osteoblastele i condroblastele sintetizeaza o D.Fracturile pe os patologic
matrice bogata in fibre de colagen
E.Fracturile la politraumatizati
D.Trabeculele osoase anarhice sunt inlocuite cu
structuri lamelare haversiene (pag. 343-344)
Pag. 141 din 146
E.Se dezvolta un calus periferic si un calus
medular endosteal
(pag. 333) Tema nr. 48
Consultatia prenatala, sfatul genetic, diagnosticul
16Semnele clinice de certitudine ale unei de sarcina
fracturi sunt:
Bibliografie asociata temei:
A.Durere vie, intensa, in punct fix
Compendiu vol II 349-363
B.Mobilitatea anormala
*1 In calcularea scorului de risc Coopland, un
C.Netransmisibilitatea miscarii coeficient de 3 este atribuit urmatoarei situatii
D.Intreruperea continuitatii osoase clinice:
E.Crepitatiile osoase A.Varsta sub 16 ani
(pag. 335) B.Paritate peste 5 nasteri
17Dintre semnele clinice de probablitate ale C.Boala renala cronica
unei fracturi fac parte:
D.Izoimunizare Rh
A.Crepitatiile osoase
E.Anemie sub 10g/dl
B.Durere vie, intensa, in punct fix
(pag. 352)
C.Echimoza tardiva
*2 Conform scorurilor Coopland si Papiernik,
D.Mobilitatea anormala
riscul sigur al nasterii premature este
E.Impotenta functionala exprimat de un coeficient cu valoarea:
(pag. 335) A.<5
18Dintre complicatiile locale tardive ale unei B.5-10
fracturi fac parte: C.>10
A.Consolidarea vicioasa D.>50
B.Sindromul de compartiment E.>100
C.Necroza osoasa (pag. 351-353)
D.Infectia
*3 Profilul biofizic al fatului (scorul Manning)
E.Redoarea articulara este realizat prin asocierea dintre:
(pag. 337-340) A.Scorul Coopland si examenul ecografic
19Tratamentul chirurgical al unei fracturi se B.Examenul clinic si examenul ultrasonografic
poate face: C.Cardiotocografie si examenul ultrasonografic
A.Prin reducerea deschisa a focarului de fractura D.Scorul Coopland si scorul Papiernik
si osteosinteza
E.Cantitatea de lichid amniotic, aspectul placentei
B.Prin reducerea inchisa a focarului de fractura si si bunastarea fetala, evaluate ecografic
osteosinteza
(pag. 352-353)
C.In caz de esec al tratamentului ortopedic
*4 In cadrul testelor efectuate din sangele
D.Prin mijloace nesangerande de reducere si
matern cu rolul de a incadra sarcina intr-
imobilizare
o anumita grupa de risc genetic, dublul test
E.Prin tractiune (extensie) continua se efectueaza
(pag. 341-344) A.Preconceptional
20Cateva din indicatiile majore ale B.La 10-14 saptamani gestationale
osteosintezei sunt: C.La 15-18 saptamani gestationale
D.La aceeasi varsta de sarcina precum triplul si B.HIV
cvadruplul test C.Complexul TORCH
E.Odata cu amniocenteza, la o varsta materna de D.Hepatita A
peste 35 de ani
E.Hepatita C
(pag. 354-355)
*5 Riscurile amniocentezei standard sunt (pag. 351)
urmatoarele: Pag. 142 din 146

A.Aspirarea de lichid amniotic

B.Extractie de tesut trofoblastic prin punctii 10Examinarea genotipului sau cariotipului
multiple fetal se efectueaza dupa:

C.Malformatii ale membrelor A.Biopsia de vilozitati coriale

D.Avort B.Echografie obstetricala

E.Hipogenezie oro-mandibulara C.Amniocenteza

(pag. 355-356) D.Cordocenteza

E.Paracenteza
*6 Care dintre urmatoarele variante de
raspuns se incadreaza in semnele pozitive de (pag. 354)
sarcina? 11Depistarea anomaliilor cromozomiale prin
A.Marirea abdomenului amniocenteza se indica la gravidele cu:
B.Amenoreea A.Antecedente familiale sau personale de boli
C.Tulburari digestive genetice

D.Modificari ale sanilor si congestia vaginului B.Antecedente de nastere prematura

C.Varsta peste 35 de ani
E.Prezenta miscarilor active fetale
D.Varsta sub 34 de ani
(pag. 359)
E.Copii cu retardare mintala
7In sarcina cu evolutie normala, frecventa
consultatiilor prenatale este recomandata (pag. 355)
dupa cum urmeaza:
Tema nr. 49
A.Bilunar pana la 28 de saptamani de gestatie
Cancerul de col uterin si tumorile benigne
B.Lunar pana la 28 de saptamani de gestatie genitale Bibliografie asociata temei:
C.Lunar intre a 28-a si a 40-a sapamana de Compendiu vol II 364-382
gestatie
*1 Incidenta cancerului de col invaziv prezinta
D.Doua consultatii lunar intre a 28-a si a 40-
incidenta maxima la grupa de varsta:
asapamana de gestatie
E.Saptamanal intre a 28-a si a 40-a sapamana de A.20-30 de ani
gestatie B.25-35 de ani
(pag. 350) C.40-50 de ani
8Urmatoarele investigatii sunt obligatorii la D.Peste 50 de ani
luarea in evidenta a gravidei: E.Dupa menopauza
A.Determinarea grupului si a Rh-ului (pag. 365)
B.Evaluarea functiei tiroidine *2 Timpul necesar ca infectia cu HPV sa
C.Evaluarea functiei ovariene genereze aparitia CIN3 este in medie:
D.Examenul sumar de urina si urocultura A.Sub 1 an
E.Teste serologice inflamatorii B.1-2 ani
(pag. 351) C.7-15 ani
9La luarea in evidenta a gravidei, explorarile D.10-20 ani
serologice obligatorii pentru boli infectioase E.25-30 de ani
include:
(pag. 366)
A.HPV
*3 Cea mai frecventa tulpina de HPV implicata (pag. 366)
in leziunile colului uterin de grad inalt sau
8Leziunea epiteliala cervicala de grd inalt (
cancer invaziv, este:
HSIL) cuprinde:
A.6
A.CIN 1
B.16
B.CIN 2
C.18
C.CIN 3
D.47
D.HPV
E.33
E.CIS
(pag. 366)
(pag. 369)
*4 Pentru evaluarea extensiei cancerului de col
Pag. 143 din 146
uterin la nivelul parametrelor este necesara
urmatoarea investigatie:
A.Tuseul rectal 9Care dintre urmatoarele metode de tratament
al leziunilor preinvazive ale colului uterin sunt
B.Examenul vaginal cu valve distructive?
C.Ecografia A.Electrocauterizarea
D.Biopsia de col uterin B.Excizia cu bisturiul clasic
E.Radiografia
C.Criocoagularea
(pag. 368) D.Excizia cu acul diatermic
*5 Diagnosticul de certitudine al cancerului de E.Vaporizarea laser
col uterin se pune pe baza:
(pag. 369)
A.Examenului vaginal cu valve
10Stadiul III al cancerului de col invaziv,
B.Examenului vaginal cu valve combinat cu tuseul conform FIGO, 2009, reprezinta:
vaginal bimanual
A.Invazia organelor vecine colului uterin vezica
C.Tuseului vaginal combinat cu cel rectal
urinara, rect
D.Ecografiei transvaginale B.Leziune clinic vizibila, cu diametrul maxim peste
E.Biopsiei de col uterin 4 cm, limitata la colul uterin
(pag. 368) C.Invazia a doua treimi vaginale superioare, fara
invazie parametriala, sub 4 cm in diametrul
6Referitor la screeningul patologiei maxim
preneoplazice a colului uterin, pentru grupa
de varsta 30-64 de ani se recomanda: D.Invazie pana la peretele pelvin sau hidronefroza
/ rinichi nefunctional
A.Interval de screening la 1 an, prin examen
E.Extensie in treimea inferioara a vaginului, fara
citologic concomitent cu testare HPV
invazie parametriala pana la peretele pelvin
B.Interval de screening la 1 an, prin examen
(pag. 369)
citologic si ecografic
C.Interval de screening la 1 an, prin examen 11Controlul periodic dupa tratamentul
ecografic si testare HPV cancerului de col uterin cuprinde:
D.Interval de screening la 3 ani, prin examen A.Examenul clinic al ariilor ganglionare
citologic superficiale
E.Interval de screening la 5 ani, prin examen B.Examen ecografic
citologic concomitent cu testare HPV C.Examen ginecologic bimanual
(pag. 367) D.Examen Babes-Papanicolaou
7Care dintre urmatoarele tulpini HPV sunt inalt E.Depistarea HPV
oncogene?
(pag. 366-368-372)
A.11
*12 In epidemiologia leiomiomatozei uterine,
B.6 urmatorii factori sunt asociati cu un risc
C.16 crescut:
D.18 A.Antecedente de sarcini care depasesc 20 de
E.31 saptamani gestationale
B.Depot medroxiprogesteron-acetatul C.Conizatia
C.Menarha precoce D.Testarea HPV
D.Fumatul E.Rezonanta magnetica (IRM)
E.Alimentatia bogata in vegetale (pag. 366-368-374)
(pag. 373) Pag. 144 din 146
*13 Sangerarea uterina anormala apare ca
simptom comun in urmatoarea localizare a 18Complicatiile care pot aparea in evolutia
fibroamelor uterine: unui fibrom sunt:
A.Intramurala A.Necroza aseptica
B.Submucoasa B.Ruptura
C.Subseroasa, sesila C.Degenerescenta calcara
D.Subseroasa, pediculata D.Torsiunea
E.Cevicala E.Prolabarea transcervicala
(pag. 372-373) (pag. 374-375-379)
*14 Cea mai eficienta forma de terapie 19Care dintre urmatoarele conditii reprezinta
medicala a leiomiomatozei uterine este factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei
reprezentata de: endometriale?
A.Dispozitivul intrauterin cu eliberare de A.Menopauza precoce
levonorgestrel
B.Menarha tardiva
B.Antiinflamatoriile non-steroidale
C.Multiparitatea
C.Progestativele
D.Sindromul ovarelor polichistice
D.Agonistii de GnRh gonadotropin releasing
hormone) E.Istoric familial de cancer de ovar
E.Radioterapia (pag. 377)
(pag. 375) 20Explorarea paraclinica a hiperplaziei
endometriale cuprinde:
*15 Care dintre urmatoarele tipuri de tumori
ovariene sunt cu celule germinative? A.Histeroscopia
A.Fibroadenom B.Colposcopia
B.Chist mucinos C.Ecografia
C.Tumora Brenner D.Laparoscopia
D.Teratom E.Sonohisterosalpingografia
E.Tecom (pag. 368-377-379)
(pag. 378) 21Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
valide, cu privire la chisturile ovariene
*16 Tratamentul patologiei tumorale ovariene dermoide?
benigne poate presupune:
A.Sunt cele mai frecvente chisturi ovariene
A.Miomectomie benigne nonfunctionale
B.Antagonisti de GnRh B.In general se rezolva spontan in 4-8 saptamani
C.Mioliza C.Sunt in general bilaterale
D.Embolizarea arterei uterine D.Principalul risc il reprezinta torsiunea
E.Contraceptive orale combinate E.Sunt in general asociate stimularii ovariene si
(pag. 375-380) sarcinii multiple, molare, sau coriocarcinomului

17Care dintre urmatoarele explorari (pag. 378)

paraclinice pot fi utile in investigarea Tema nr. 50
leiomiomatozei uterine? Infectiile genitale
A.Ecografia Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II 383-400
B.Histeroscopia
*1 Vaginoza bacteriana se caracterizeaza clinic C.Metronidazol oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
prin: zile
A.Leucoree verzuie spumoasa D.Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
B.Leucoree alb-cenusie apoasa E.Cefalosporina de generatia a treia, in doza
unica, urmata de doxiciclina 100 mg si
C.Leucoree albicioasa branzoasa densa, cu
metronidazol 500 mg, de doua ori pe zi, oral, timp
depozite
de 14 zile
D.Arsuri si prurit vulvo-vaginal
(pag. 383-386)
E.Cervix zmeuriu
6Proliferarea fungica din cadrul vulvo-
(pag. 383-384) vaginitei este favorizata de urmatoarele
*2 Testul olfactiv cu KOH 10% al secretiei tratamente:
vaginale, soldat cu aparitia unui miros A.Antiinflamatorii nesteroidiene
intepator de peste, este pozitiv in infectia
B.Corticoizi
cu:
C.Antibiotice
A.Candida albicans
D.Citostatice
B.Trichomonas vaginalis
E.Antidiabetice orale
C.Gardnerella vaginalis
(pag. 383)
D.Treponema pallidum
E.Chlamydia trachomatis 7Cei mai importanti agenti patogeni implicati
in etiologia BIP sunt:
(pag. 383-385)
A.Candida albicans
*3 Tratamentul topic pe baza de imidazol
B.Trichomonas vaginalis
(clotrimazol, miconazol, econazol,
ketoconazol) este folosit in urmatoarea C.Neisseria gonorrhoeae
infectie: D.Treponema pallidum
A.Fungica E.Chlamydia trachomatis
B.Trichomoniazica (pag. 383-385)
C.Chlamidiana
8Care dintre urmatoarele regimuri
D.Vaginoza medicamentoase sunt de electie in
E.Gonococica tratamentul vaginozei bacteriene?

(pag. 383-385) A.Clotrimazol, topic vaginal, seara la culcare, 7-

14zile
*4 Tratamentul cu penicilina, forma retard,
B.Fluconazol, doza orala unica, 150mg
este de electie pentru urmatoarea infectie
genitala: C.Metronidazol, oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
zile
A.Fungica
D.Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
B.Trichomoniazica
E.Cefalosporina de generatia a treia, in doza
C.Chlamidiana unica, urmata de doxiciclina 100 mg si
D.Sifilitica metronidazol 500 mg, oral, de doua ori pe zi, timp
E.Vaginoza de 14 zile
(pag. 383-386)
(pag. 383-386)
9Care dintre urmatoarele variante de raspuns
Pag. 145 din 146
reprezinta complicatii ale bolii inflamatorii
pelvine (BIP)?
*5 Care dintre urmatoarele regimuri A.Infertilitate
terapeutice antimicrobiene este recomandat
in tratamentul ambulator al bolii inflamatorii B.Sarcina extrauterina
pelvine (BIP)? C.Colpita cu cervix zmeuriu
A.Penicilina, mai ales forma retard, in functie de D.Durere pelvina cronica
stadiul si manifestarile clinice ale bolii E.Sancrul extragenital
B.Fluconazol, doza orala unica, 150mg
(pag. 384-386)
10Bifati caracterele clinice specifice sancrului
dur, leziunea primara a sifilisului:
A.Localizare posibila la nivelul vulvei, vaginului,
cervixului
B.Localizare posibila la nivel anal, orofaringian,
pleoape, mameloane, degete
C.Ulceratie ovalara, nedureroasa, bine delimitata,
margini netede
D.Ulceratie neregulata, dureroasa, imprecis
delimitata
E.Leucoree abundenta, spumoasa, cenusie
(pag. 384-385)
Pag. 146 din 146