1.

[BPO10152] Bronhopneumopatia obstructiva cronica în fază avansată este caracterizată prin

modificări ale ()
A: vascularizației renale
B: miocardului
C: laringelui
D: epiglotei
E: nici o variantă de mai sus

2. [BPO10155] Hipoxia cu hipercapnie se întâlnesc în ()

A: Insuficienţa renală
B: Edem cerebral
C: Criză de astm
D: Edem cerebral
E: Decompensarea BPOC

3. [BPO10175] Factorul cel mai important implicat în etiologia BPOC este: (pg. 2)
A: infecţia bacilară
B: expunerea la radiaţii
C: fumatul
D: infecţia respiratorie repetată
E: predispoziţia genetică

4. [BPO10176] Principalele simptome şi semne întâlnite în BPOC sunt: (pg. 8)

A: tuse cu expectoraţie şi febră
B: tuse nocturna şi dispnee inspiratorie
C: tuse cronică productivă şi dispnee de efort
D: dispnee inspiratorie şi tuse
E: febra, frison, tuse

5. [BPO10177] Simptomul cel mai caracteristic pentru pacienţii cu BPOC este: (pg. 8)
A: astenia
B: dispneea
C: febra
D: expectoraţia
E: tusea

6. [BPO10178] Pentru cuantificarea somnolenţei diurne se foloseşte: ()

A: scorul mMRC
B: ghidul GOLD
C: chestionarul Epworth
D: scorul CAT
E: VEMS

7. [BPO10179] Pentru confirmarea diagnosticului de BPOC se foloşeste: (pg. 10)

A: determinarea CVF, după administrarea unui bronhodilatator
B: determinarea raportului VEMS/CVF, după administrarea unui bronhodilatator
 C: calcularea scorului CAT
D: măsurarea VEMS după administrarea unui bronhodilatator
E: examenul clinic obiectiv

8. [BPO10180] Cel mai utilizat parametru spirometric de identificare a sindromului obstructiv bronşic
este: ()
A: curba flux/volum
B: VEMS/CV
C: VEMS
D: indicele Tiffeneau
E: capacitatea vitala

9. [BPO10181] Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat prin: (pg. 11)

A: valoarea normala a VEMS-ului
B: reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect rapid prezice un răspuns mai bun
C: disfuncţia ventilatorie obstructivă persistă şi după administrarea unui bronhodilatator
D: disfuncţia ventilatorie obstructivă este reversibilă după administrarea unui bronhodilatator
E: lipsa ireversibilităţii VEMS

10. [BPO10182] Pletismografia corporeală obiectivează: (pg. 12)

A: severitatea BPOC.
B: absenţa insuficienţei respiratorii
C: sindromul de hiperinflaţie pulmonară
D: sindromul obstructiv bronşic
E: reversibilitatea VEMS-ului

11. [BPO10183] Urmărirea în timp a valorilor VEMS la un bolnav cu BPOC indică: ()

A: necesitatea introducerii corticoterapiei
B: instalarea emfizemului pulmonar
C: iminenţa instalării insuficienţei respiratorii
D: viteza de deteriorare funcţională
E: gradul obstrucţiei bronşice

12. [BPO10184] Emfizemul pulmonar panlobular este caracterizat radiologic prin: (pg. 12)
A: aspect omogen al parenchimului pulmonar
B: distrucţie omogenă a parenchimului pulmonar
C: hiluri pulmonare de aspect normal
D: aspect neomogen de zone hiperclare, avasculare
E: hipertransparenţă pulmonară unilaterală

13. [BPO10185] Exacerbările la un bolnav cu BPOC sunt considerate frecvente atunci când: (pg. 14)
A: depăşesc 2 exacerbări/an.
B: sunt mai mult de 5-6 exacerbari/lună
C: sunt cel puţin 2 exacerbări/an
D: sunt mai mult de 3 exacerbări/lună
E: sunt peste 2 exacerbări/an

14. [BPO10186] Un pacient cu BPOC care prezintă VEMS 40%, corespunzător stadiului 3, care are 3
exacerbări/an, CAT <10 si MMRC 1, va fi încadrat în grupa de risc GOLD: ()
A: niciun grad
B: A, risc scăzut
C: D, risc crescut
D: C, risc crescut
E: B, risc scăzut

15. [BPO10187] Dintre anticolinergice, avantajul de a fi necesară o singura administrare pe zi, îl are:
()
A: tiotropiumul
B: buscopanul
C: fenoterolul
D: ipratropiumul
E: scopantilul

16. [BPO10188] Tratamentul cu corticoid inhalator la pacientul cu BPOC trebuie să respecte următorul
principiu: (pg. 18)
A: nu se asociază cu teofilină retard
B: nu se asociază cu BADLA
C: se recomandă la pacienţii cu exacerbări frecvente (2/an)
D: se recomandă la pacienţi cu obstrucţie uşoară, VEMS peste 50%
E: se administrează doar în exacerbări

17. [BPO10189] Din punct de vedere al prognosticului, mortalitatea la 1 an de 30% apare la pacientii
cu BPOC care prezinta: ()
A: Varsta sub 60 de ani
B: VEMS <750 ml
C: VEMS >50%
D: Varsta peste 60 de ani
E: Declin accelerat al VEMS

18. [BPO10191] BPOC nu este caracterizat de ()

A: Fumatul este o cauză
B: Sindromul restrictiv
C: Factori de mediu profesionali
D: Inflamaţie cronică
E: Condiţionare genetică

19. [BPO10193] BPOC poate avea drept cauză externă ()

A: O altă cauză decât cele de mai jos
B: Poluanţi atmosferici
C: Polimorfisme genice
D: Hiper-reactivitate bronşică
E: Deficitul de alfa1 antitripsină
20. [BPO10194] Radiografia toracică în cazul BPOCul prezintă ()
A: Toate modificările de mai jos
B: Emfizem panlobular
C: Aspect de hiperinflaţie
D: Hiluri pulmonare mărite
E: Bule de emfizem

21. [BPO10195] Relaţia obstrucţie ventilatorie - VEMS poate fi ()

A: 4 - peste 50%
B: 2 - între 30 şi 50%
C: 3 - între 30 şi 50%
D: 4 - peste 30%
E: 1 - sub 80%

22. [BPO10208] Următoarele sunt beta mimetice cu durată lungă de acţiune ()

A: Tiotropium
B: Fonnoterol
C: Salmeterol
D: Fenoterol
E: Salbutaniol

23. [BPO10150] BPOC este caracterizat prin (pg. 1,2)

A: cauze de natură genetică
B: expectoraţie zilnică timp de câteva luni
C: este reversibil parţial
D: hipoxemie de repaus
E: sindrom spirometric obstructiv

24. [BPO10151] Despre emfizemul în bronhopneumopatia obstructiva cronica, următoarele sunt

adevărate (pg 6, 10)
A: hiperinflația pulmonară este o posibilă cauză
B: emfizemul centrolobular este cel mai frecvent
C: este caracterizat prin fibroză pulmonară
D: este cauzat de mărirea anormală a teritoriilor aeriene distale ale bronhiolelor terminale
E: dilatarea septurilor alveolare este o cauză

25. [BPO10153] Emfizemul centrolobular din BPOC este caracterizat prin (pg. 6)
A: Zona centrală acinară afectată de leziuni
B: Este prevalentă în special la vârstnici
C: Polimorfismul genic este un factor de risc
D: Afectează toată seria acinară
E: Mici dilataţii buloase

26. [BPO10154] Bronhopneumopatia obstructiva cronică se diagnostichează utilizând următoarele

metode-criterii (pg. 10)
A: spirometrie/pneumotahogramă
B: VEMS/CVF < 0,5 (cu bronhodilatator)
 C: VEMS/CVF < 1 (cu Ventolin)
D: VEMS/CVF < 0,7 (cu Ventolin)
E: VEMS/CVF < 1 (cu bronhodilatator)

27. [BPO10156] În caz de dispnee, următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție: ()
A: Fibroscopie bronşică
B: EKG
C: Gazometrie arterială
D: Radiografie toracică profil
E: Radiografie toracică faţă

28. [BPO10157] Despre BPOC foarte severă următoarele sunt adevărate ()

A: VEMS sub 50% din valorile prezise
B: 30% < VEMS > 50% decât cel teoretic
C: VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii
D: VEMS sub 30% din cel teoretic
E: VEMS/CV sub 0,70

29. [BPO10158] Reprezintă factori de risc pentru BPOC ()

A: Bumbac
B: Polen
C: Dioxid de sulf
D: Deficit de alfa 1 antitripsină
E: Praf de piatră

30. [BPO10159] Necesită ventilaţie mecanică ()

A: PaCO2>45mmHg
B: PaO2<45mmHg
C: Tulburări recente ale funcţiilor superioare
D: Semne de şoc
E: Confuzie

31. [BPO10160] Disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă apare in următoarele afecţiuni: (pg. 2)
A: BPOC
B: fibroza chistică
C: pneumonie bacteriană
D: sarcoidoză
E: astmul bronsic

32. [BPO10161] Bronşita cronică se defineşte prin: (pg. 1-2)

A: tabagismul reprezintă factorul de risc cel mai important
B: hipersecreţie cronică
C: sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan sau prin terapie
D: progresivitatea sindromului obstructiv (evidenţiată prin scăderea VEMS)
E: tuse şi expectoraţie prezente cel puţin trei luni pe an, doi ani consecutiv
33. [BPO10162] Un substrat inflamator asemănător BPOC au şi următoarele afecţiuni: (pg. 2)
A: neuropatia diabetică
B: hepatita acută
C: ateroscleroza
D: osteoporoza
E: diabetul zaharat de tip 1

34. [BPO10163] La un pacient cu BPOC, apariţia dispneei se asociază cu: ()

A: instalarea cordului pulmonar cronic
B: prognostic mai prost
C: disfuncţie ventilatorie obstructivă
D: tuse şi expectoraţie
E: funcţie ventilatorie restrictivă

35. [BPO10164] Conform ghidului GOLD, următoarele scoruri sunt considerate semnificative pentru
BPOC: ()
A: scorul m MRC de 0 puncte
B: scorul m MRC de 2 puncte
C: scorul mMRC peste 10 puncte
D: scorul CAT de 10 puncte
E: scorul CAT peste 40 puncte

36. [BPO10165] Simptomele sindromului de apnee in somn sunt: ()

A: tulburări de memorie
B: expectoraţie
C: somnolenţă diurnă
D: sforăit nocturn
E: episoade de apnee

37. [BPO10166] Examenul obiectiv la pacientul cu BPOC decelează: ()

A: raluri bronşice ronflante şi uneori sibilante
B: hipersonoritate pulmonară difuză
C: expir prelungit
D: inspir forţat
E: lărgirea diametrului toracic transversal

38. [BPO10167] Semnele fizice de severitate în BPOC sunt: ()

A: alura ventriculara peste 100/min
B: frecvenţa respiratorie peste 25/minut
C: somnolenţă
D: flapping tremor
E: raluri bronsice ronflante şi sibilante

39. [BPO10168] Diagnosticul diferential al BPOC se face cu următoarele afecţiuni: (pg. 10-11)
A: astmul bronşic
 B: sinuzită cronică alergică
C: sindromul posttuberculos
D: bronsiectaziile
E: fibroza chistică

40. [BPO10169] Suspiciunea de BPOC se emite pe baza: ()

A: radiografiei pulmonare
B: examenului de spută
C: spirometrie
D: contextului clinic (tabagism de minim 20 pachete/an)
E: simptomelor clinice (tuse, expectoraţie, dispnee cronică)

41. [BPO10170] Următoarele elemente clinice susţin suspiciunea unui diagnostic de BPOC: ()
A: dispneea cronică
B: tusea nocturna ce trezeşte bolnavul din somn
C: tabagismul de minim 20 pachete/an
D: dispneea acută
E: tusea cu expectoraţie

42. [BPO10171] Pletismografia corporeala măsoară: ()

A: Capacitate pulmonară totală (CPT)
B: Volum expirator maxim pe secundă (VEMS)
C: Volumul rezidual (VR)
D: capacitate reziduală (CR)
E: capacitatea vitală (CV)

43. [BPO10172] Grupa C de risc după clasificarea GOLD a BPOC include următoarele elemente: (pg.
14)
A: 0-1 exacerbări pe an
B: MMRC > 2
C: CAT < 10
D: stadiul III de obstrucţie după VEMS
E: Simptome reduse

44. [BPO10173] Efectele secundare cele mai comune ale teofilinei sunt: (pg. 17)
A: tremorul extremităţilor
B: aritmiile
C: insomnia
D: somnolenţă
E: greaţa şi vărsăturile

45. [BPO10174] Cele mai importante comorbidităţi ale BPOC sunt: (pg. 14)
A: Cancerul bronhopulmonar
B: Casexia
C: Diabetul zaharat
D: Ulcerul duodenal
E: Hipertensiunea arteriala ulcerul
46. [BPO10190] Modificarile inspiratorii la un pacient cu BPOC sunt: ()
A: Utilizarea musculaturii abdominale la expir
B: Umplerea spatiilor supraclaviculare si suprasternal
C: Tirajul costal
D: Contractia scalenilor si sternocleidomastoidienilor
E: Semnul Hoover: scadrea diametrului transversal a partii inferioare a toracelui

47. [BPO10192] Despre BPOC următoarele sunt adevărate (pg. 3)

A: 90% dintre cazurile de BPOC sunt cauzate de fumat
B: Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc
C: Valoarea VEMS la un anumit moment dat depinde de cinci factori
D: Fumatul matern conduce la reducerea CV a copiilor cu până la 10%
E: VEMS scade natural în timp

48. [BPO10196] Referitor la bronşita cronică. următoarele sunt adevărate ()

A: BPOC nu este singura boală obstructivă
B: BPOC-ul şi astmul pot coexista la unii pacienţi
C: Disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă este patognomonică pentru BPOC
D: Tusea apare întotdeauna la fumătorii cronic
E: Bronşita cronică implică existenţa sindromului obstructiv

49. [BPO10197] BPOC poate fi favorizat de anumiţi factori ()

A: Statusul socio-economic scăzut se asociază cu o scădere accelerată a VEMS
B: Lucrătorii din agricultură pot fi expuşi la dioxizi de sulf sau de azot
C: Fumatul timp de două decenii determină BPOC
D: Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc
E: Industria siderurgică reprezintă cel mai important factor de risc poluant

50. [BPO10198] BPOC poate produce următoarele modificări ()

A: Există dezechilibru între oxidanţii şi antioxidanţii produşi la nivelul peretelui bronşic
B: Proporţia de elastină faţă de colagen creşte
C: Activitatea excesivă a enzimelor proteolitice este dată de excesul de alfa 1 antitripsină
D: Enzimele proteolitice implicate în remanierea matricei sunt elastaza şi metaloproteinaza
E: Dezechilibru proteaze - antiproteaze favorizează evoluţia leziunilor de emfîzem

51. [BPO10199] Aspectul clinic al BPOC este caracterizat de ()

A: Sputa este mucopurulentă
B: Expectoraţia hemoptoică este comună
C: Dispneea de efort în puţine cazuri
D: Tusea afectează pacientul cel puţin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv
E: Asociere cu cancerul bronliopulmonar

52. [BPO10200] Dispneea în BPOC poate fi măsurată prin ()

A: NYHA
B: Scor 0-5
C: mMRC
 D: Borg
E: CAT: 0-10

53. [BPO10201] Diagnosticul diferenţial al pacieţilor cu BPOC şi wheezing include următoarele

elemente ()
A: Cancerul bronhopulmonar
B: Pseudowheezing fariangian
C: Cornaj laringo-traheal
D: Astm bronşic
E: Corpi străini intratraheal

54. [BPO10202] Apneea în somn include următoarele elemente ()

A: Dispnee
B: Apnee
C: Sforăit
D: Senzaţie de somn neodihnitor
E: Somnolenţă nocturnă

55. [BPO10203] BPOC se manifestă clinic prin ()

A: Hipersonoritate pulmonară difuză
B: Blue bloater
C: Pink puffer
D: Degete hipocratice
E: Aspect de torace în butoi
Vezi raspuns

56. [BPO10204] BPOC sever are următoarele semne fizice ()

A: Diminuarea excursiilor hemidiafragmelor
B: Oboseală musculară
C: Alură ventriculară
D: Comă grad I
E: Frecvenţa respiratorie peste 50/minut

57. [BPO10205] BPOC intră în diagnostic diferenţial alături de ()

A: Pneumotorax
B: Insuficienţa cardiacă
C: Mucoviscidoza
D: Bisinoza
E: Astmul bronşic

58. [BPO10206] Profilaxia secundară a BPOC include următoarele elemente ()

A: Schimbarea profesiei
B: Vaccinarea antipneumococică
 C: Renunţarea la fumat
D: Vaccinarea antigripală
E: Combaterea tabagismului

59. [BPO10207] Tratamentul farmacologic al BPOC include, cu excepţia ()

A: Oxigenoterapia
B: Antioxidanţii
C: Betablocantele
D: Anticolinergicele
E: Beta mimeticele

60. [BPO10209] Anticolinergicele sunt caracterizate de ()

A: Se administrează de urgenţă în BPOC
B: Blochează receptorii muscarinici
C: Ipratropium se administrează o dată pe zi
D: Tiotropium are efecte secundare neglijabile
E: Tiotropium se administrează de mai multe ori pe zi

61. [BPO10210] Despre corticosteroizii administraţi pentru tratarea BPOC, următoarele sunt adevărate
()
A: Se admnistrează indiferent de valoarea VEMS
B: Se recomandă la pacienţii cu exacerbări frecvente
C: Se recomandă la pacienţii cu obstrucţie mare
D: Se administrează oral
E: Se asociază frecvent cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune

62. [BPO10211] Tratamentul nemedicamentos este caracterizat de ()

A: Calitatea vieţii este ameliorată semnificativ de reabilitarea respiratorie
B: Ventilaţia noninvazivă se recomandă la pacienţii cu Sa02>88%.
C: Administrarea oxigenoterapiei se face pe mască
D: Oxigenoterapia este recomandată când p02<55mmHg
E: Reabilitarea respiratorie are ca obiectiv ameliorarea supravieţuirii

1. [PNM00017] Pneumonia comunitară se caracterizează prin: (pg. 25)

A: Este dobândită intraspitalicesc.
B: Apare la o persoană spitalizată pentru alta boală.
C: Survine la pacienţi care au fost spitalizaţi înainte de debutul pneumoniei.
D: Debuteza în primele 48 de ore după momentul spitalizării.
E: Debuteaza la mai mult de 72 de ore după momentul internării.

2. [PNM00018] Forma francă a pneumoniei comunitare se caracterizează prin: (pg. 27)

 A: Radiologic - opacitate heterogenă nesistematizată de tip interstiţial, hilio-bazal.
B: Cefalee, mialgii.
C: Etiologia presupune germeni intracelulari.
D: Evoluţie progresivă
E: Febră, frison.

3. [PNM00019] Care dintre următorii factori de risc nu influenţează agravarea unei pneumonii? (pg.
27-28)
A: Alterarea funcţiilor mentale.
B: Durerea toracică.
C: Cancer asociat.
D: Vârsta peste 65 de ani.
E: Vârsta sub 65 de ani.

4. [PNM00020] Următoarele caracterizează pneumonia tipică: (pg. 29)

A: Radiologic apare infiltrat interstiţial.
B: Debut lent, progresiv, cu un prodrom de câteva zile.
C: Condensare “lobară” clinic şi radiologic.
D: Tulburări digestive.
E: Tuse seacă, cefalee, artralgii.

5. [PNM00021] Care dintre următorii germeni produc pneumonia atipică? (pg. 30)
A: Klebsiella.
B: Mycoplasma pneumonia.
C: Haemophilus influenza.
D: Proteus.
E: Pneumococ.

6. [PNM00022] Care este antibioticul oral de elecţie pentru tratamentul ambulator al pneumoniei
pneumococice? (pg. 32)
A: Gentamicina.
B: Ampicilina.
C: Amoxicilina.
D: Ciprofloxacina.
E: Claritromicina.

7. [PNM00023] Care este durata tratamentului pentru pneumonia pneumococică? (pg. 33)
A: minimum 4 săptămâni.
B: 7 zile.
C: 21 de zile.
D: 14-21 de zile.
E: 7-10 zile

8. [PNM00024] Care este durata tratamentului pentru pneumonia cu Legionella? (pg. 33)
A: 10 zile.
B: 21 de zile.
 C: minimum 4 săptămâni.
D: 7 zile.
E: 6 săptămâni.

9. [PNM00025] Care este durata tratamentului unei pneumonii abcedate? (pg. 33)
A: 7-10 zile.
B: 10-14 zile.
C: minimum 4 săptămâni.
D: minimum 2 săptămâni.
E: 21 de zile.

10. [PNM00026] La ce interval de timp se recomandă radiografie pulmonară de control într-o

pneumonie? (pg. 35)
A: peste 6 săptămâni.
B: 6 săptămâni.
C: 10 zile.
D: 4 săptămâni.
E: 1 săptămână.

11. [PNM00027] Pneumoniile sunt caracterizate de următoarele ()

A: Pneumoniile comunitare au un prognostic mai bun decât alte forme de pneumonie
B: Sunt cauzate exclusiv de bacterii
C: Pot fi cauzate de câteva sute de germeni diferiţi
D: Pneumoniile nozocomiale apar la un pacient spitalizat pentru o altă boală
E: Pneumoniile comunitare apar în mediu spitalicesc

12. [PNM00028] Pneumonia juvenilă la peste şase ani este în general cauzată de ()
A: Chlamydia pneumonia
B: Streptoccocus pneumoniae
C: Mycoplasma pneumoniae
D: Haemophyllus influenzae
E: Staphyloccocus aureus

13. [PNM00029] Pneumonia atipică este caracterizată de ()

A: Nu se asociază cu mialgii
B: Hipertermie
C: Presupune germeni intracelulari
D: Are caracteristic aspectul lobar %
E: Progresie rapidă

14. [PNM00030] Prognostic al pneumoniilor include următoarele elemente, cu excepţia ()

A: Subponderalitate
B: Etiologie cu risc mare
C: Prezenţa unei forme de cancer
D: Alterarea funcţiilor mentale
E: Vârsta ridicată (> 65 de ani)
15. [PNM00001] Pneumoniile comunitare sunt caracterizate prin (pg. 25)
A: apariţia în timpul spitalizării pentru o boală diferită
B: debut în maximum două zile de la spitalizare
C: pot apărea cu o lună înainte de spitalizare
D: sunt contractate din comunitate
E: debut la cel puţin o săptămână de la internare

16. [PNM00002] Pneumoniilor comunitare la tineri sunt cauzate în principal de ()

A: Clamydia Pneumoniae
B: Bacili Gram negativ
C: Mycoplasma Pneumoniae
D: Streptococcus pneumoniae
E: Haemophilus influenzae

17. [PNM00003] Pneumonia atipică este caracterizată prin (pg. 27)

A: Puţine semne clinice
B: Coxiella Burnetti este o posibilă cauză
C: Radiologic are aspect de opacitate heterogenă sistematizată intestițială
D: Semne de infecție rinofaringiană
E: Debut rapid de la infectare

18. [PNM00004] Despre pneumonia acinară se pot afirma următoarele ()

A: Prezintă un aspect reticulonodular
B: Radiologic prezintă margini bine delimitate
C: Aspectul radiologic este omogen
D: Afectează un singur lob pulmonar
E: Se manifestă printr-o condensare pulmonară distribuită segmentar

19. [PNM00005] Pneumonia se manifestă clinic prin (pg. 30)

A: Tahicardie şi polipnee
B: Lipsa manifestărilor respiratorii la unii vârstnici
C: Zgomote mai puternice la persoanele în vârstă
D: Artralgii şi mialgiile frecvente
E: Debut variabil

20. [PNM00006] Pneumonia nosocomială se caracterizează prin: (pg. 25)

A: Etiologia probabilă se raportează la vârsta pacientului
B: Survine la pacienţi care nu au fost spitalizaţi cu 14 zile înainte de debut
C: Debutează la mai puţin de 72 de ore după momentul internării
D: Debutează la mai mult de 72 de ore după momentul internării
E: Apare la o persoană spitalizată pentru o alta boală

21. [PNM00007] În etiologia pneumoniei comunitare sunt incriminaţi următorii germeni: (pg. 26)
A: Piocianic
B: Proteus
 C: Chlamydia pneumonia
D: Mycoplasma pneumonia
E: Streptococul pneumoniae

22. [PNM00009] Despre pneumonia tipică se poate afirma că (pg. 29)

A: Durere pleuritică
B: Frison unic, solemn
C: Debut progresiv, cu un prodrom de câteva zile de infecţie de căi respiratorii superioare.
D: Sputa mucoasă.
E: Debut rapid (brutal).

23. [PNM00010] Examenul aparatului respirator în sindromul tipic de condensare pulmonară relevă:
(pg. 30)
A: Raluri subcrepitante.
B: Suflu tubar patologic
C: Amplificarea transmiterii vibraţiilor vocale
D: O zonă de matitate.
E: Limitarea unilaterală a amplitudinii mişcărilor respiratorii

24. [PNM00011] Care sunt criteriile clinice pe baza cărora se stabileşte spitalizarea unui pacient cu
pneumonie? (pg. 31)
A: Uree sanguină
B: Frecvenţa respiratorie
C: Vârsta peste 65 de ani
D: TA sistolică > 90 mmHg şi TA diastolică peste 60mmHg
E: TA sistolică < 90 mmHg sau TA diastolică60mmHg

25. [PNM00012] Tratamentul unei pneumonii în spital presupune: (pg. 33)

A: Se administrează iniţial oral.
B: Este de cele mai multe ori empiric
C: Recoltarea a cel puţin două hemoculturi
D: De cele mai multe ori se administrează antibiotic după efectuarea antibiogramei
E: Ca antibiotic se recomandă administrare de Amoxicilină

26. [PNM00013] Tratamentul unei pneumonii cu Pseudomonas aeroginosa presupune administrarea

unei asocieri de: (pg. 34)
A: Este contraindicată asocierea.
B: Macrolidă + betalactamină antipneumococică şi antipiocianică+aminoglicozidă
C: Ciproflocaxină + Betalactamină antipiocianică şi antipneumococică.
D: Minimum 2 antibiotice cu acţiune eficientă antipiocianică.
E: Minimum 3 antibiotice cu acţiune eficientă antipiocianică

27. [PNM00014] O evoluţie nefavorabilă a unei pneumonii ridică următoarele suspiciuni: (pg. 34)
A: Pleurezie parapneumonică sau empiem.
B: Caracterul empiric al tratamentului initial.
C: O boala subiacentă
D: Prezenţa unei alte afecţiuni (diagnostic eronat).
E: Terapie ineficientă (germen constituţional rezistent).

28. [PNM00015] In evolutia iniţiala (primele 3-5 zile) a unei pneumonii vor fi urmărite: (pg. 35)
A: Frecvenţa respiratorie.
B: Temperatura.
C: Starea de conştienţă.
 D: Tensiunea arterială, alură ventriculară.
E: Starea generală.

29. [PNM00016] Factorii de risc pentru o rezoluţie întârziată a unei pneumonii sunt: ()
A: Astm bronşic
B: Afectare unilobulară
C: Diabet zaharat
D: BPOC
E: Vârsta înaintată

30. [PNM00031] Pneumoniile sunt caracterizate de următoarele (pg. 26)

A: Apărarea umorală include IgM
B: Neutrofilele sunt incluse în mecanismul de apărare celulară
C: Steptoccocus pneumonia este adesea încriminat la peste 40 de ani
D: Mortalitatea scade la pacienţii spitalizaţi
E: Se pot împarţi în pneumonii în comunitare şi nosocomiale

31. [PNM00032] Investigaţiile imagistice în pneumonii sunt caracterizate de următoarele ()

A: Abcesul pulmonar prezintă nivel hidroaeric
B: Adenopatia hilară este rară
C: Colecţia lichidiană interesează sinusul costodiafragmatic al hemitoracelui afectat
D: Condensarea pulmonară are bronhogramă aerică
E: Gangrena pulmonară se prezintă ca opacitate unică sau multiplă

32. [PNM00033] Penumonia se manifestă clinic prin ()

A: Hemoptizii
B: Dureri abdominale difuze
C: Frisoane pe fond de febră ridicată
D: Mialgii şi artralgii
E: Febra

33. [PNM00034] Pneumoniile se pot manifesta paraclinic prin ()

A: Hipercapnie
B: Acidoză metabolică
C: Creşterea fosfatazei alcaline
D: Tulburări electrolitice
E: Alcaloză respiratorie

34. [PNM00035] Spitalizarea în caz de pneumonie implică ()

A: Penicilină + Gentamicină
B: Aminopenicilină/inhibitor de betalactamază
C: Cefalosporină asociată cu Macrolida
D: Doxiciclină
E: Fluorochinolone de primă intenţie

35. [PNM00036] Terapia intensivă în cazul pneumoniilor implică ()

A: Amoxicilina este de primă intenţie
B: Antibioticele sunt administrate în principal oral
C: Puncţia pleurală şi examinarea lichidului sunt necesare în cazul pleureziei
D: Antitusivele de tip central sunt indicate la pacienţii cu paroxisme severe de tuse
E: Pseudomonas se tratează cu minim 2 antibiotice cu efect antipiocianic

36. [PNM00037] Tratamentul pneumoniei are rezultate în funcţie de ()

 A: Hidratarea orală a pacientului
B: Ritmul de admnistrare al antibioticelor
C: Terapie ineficientă
D: Complicaţia pneumoniei
E: Boala subiacentă

37. [PNM00038] În cazul pneumoniei, următoarele semnele vitale trebuie monitorizate ()

A: Alura ventriculară
B: Temperatura
C: Tensiunea arterială
D: Tranzitul intestinal
E: Diureza

38. [PNM00039] Pneumoniile sunt caracterizate de ()

A: Moxifloxacma este eficientă pentru majoritatea germenilor
B: Cotrimoxazolul este indicat în pneumonia comunitară
C: La pacienţii sub 25 ani se admnistrează Gentamicină
D: Tratamentul la pacienţii cu BPOC poate include Claritromicina
E: Eritromicina este activă împotriva Mycoplasma pneumonia

1. [CBP00091] Parametrul N1 in stadializarea cancerelor bronhopulmonare poate fi caracterizat de:

(pg. 58)
A: Metastaze În ganglionii hilari ipsilaterali
B: Metastaze În gangionii hilari contralaterali
C: Metastaze În ganglionii mediastinali contralaterali
D: Metastaze în ganglionii mediastinali ipsilaterali
E: Metastaze în ganglionii subcarinari

2. [CBP00092] Componentele importante, ca structura şi capacitate oncogenică, ale fumului de ţigară

sunt: (pg. 48-49)
A: Toate variantele de mai jos
B: Aldehide
C: Benzen
D: N nitros-aminele
E: Hidrocarburile aromatice policiclice

3. [CBP00093] Cel mai frecvent tip histologic de cancer bronhopulmonar întâlnit este: (pg. 50)
A: Nici una din afirmaţii nu este adevarată
B: Carcinomul cu celule mici
C: Carcinomul cu celule mari
D: Adenocarcinomul
E: Carcinomul scuamos

4. [CBP00094] Parametrul T1b în cadrul stadializării cancerului bronhopulmonar este caracterizat de:
(pg. 57)
A: Carcinom in situ
B: Tumora cu diametrul maxim între 2 şi 3 cm
C: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
D: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm, dar mai mic de 7 cm
E: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm, dar mai mic de 5 cm

5. [CBP00095] Care dintre următoarele neoplazii este tumoră epitelială malignă, conform clasificării
OMS 2004 a tumorilor pulmonare? (pg. 51)
A: Hamartomul
B: Adenomul papilar
C: Adenocarcinomul
D: Papilomul glandular
E: Condromul

6. [CBP00096] Care din următoarele neoplazii este tumoră epitelială benignă, conform clasificării OMS
2004 a tumorilor pulmonare? (pg. 51)
A: Carcinomul adenoscuamos
B: Papilomul glandular
C: Hiperplazia adenomatoasă tipică
D: Adenocarcinomul
E: Carcinomul scuamos

7. [CBP00097] Extensia loco-regională a cancerelor bronhopulmonare poate fi reprezentată de: (pg.

53)
A: Adenomegalii cervicale
B: Noduli subcutanaţi
C: Extensie cerebrală
D: Disfonie
E: Extensie hepatică

8. [CBP00098] Extensia metastatică a cancerelor bronhopulmonară poate fi reprezentată de: (pg. 53)
A: Extensia cerebrală
B: Sindromul Pancoast-Tobias
C: Disfonia
D: Disfagia
E: Sindromul de venă cavă superioară
Vezi raspuns

9. [CBP00099] Carcinomul pulmonar cu celule mici: (pg. 51)

A: Are o evoluţie lentă
B: Diseminează tardiv în alte organe
C: Se asociază rar cu sindroame paraneoplazice
D: Se localizează de obicei periferic
E: Se localizează de obicei central

10. [CBP00100] Supravietuirea medie a pacienţilor cu cancer bronhopulmonar cu celule mici în stadiu
de boală extinsă este: (pg. 59)
A: 24 de luni
B: 48 de luni
C: 18 de luni
D: 6-12 luni
E: 3 ani

11. [CBP00101] Din punct de vedere biologic, pentru bilanţul diagnostic şi de extensie al cancerului
bronhopulmonar se solicită în mod uzual următoarele: (pg. 54)
A: Bilanţ hepatic
B: Determinarea markerilor tumorali
C: Hemoglobina glicozilată
D: Tomografie computerizată
E: Biopsie ganglionară
12. [CBP00102] Endoscopia bronşică (bronhoscopia) pentru diagnosticul cancerului bronhopulmonar:
(pg. 54)
A: toate afirmaţiile de mai jos sunt adevarate
B: nu este indicată în cazul unor leziuni periferice suspecte
C: poate fi înlocuită de toracoscopia exploratorie
D: nu permite realizarea de biopsii transbronsice
E: este obligatorie la toţi pacienţii suspecţi de cancer bronhopulmonar

13. [CBP00103] Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD de evaluare funcţională a stării generale în

cancerele bronhopulmonare poate include: (pg. 54)
A: Pacienţii sunt incapabili de a munci
B: Pacientii sunt capabili de a realiza activităţi casnice usoare sau lucrul la birou
C: Paciemţii sunt incapabili de a se ingriji
D: Capacitate limitată de a se ingriji
E: Activitate normală

14. [CBP00104] Stadiul IIIB poate conţine următoarele combinaţii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar: (pg. 58)
A: T2aN3M1
B: T1aN2M0
C: T4N0M0
D: T4N2M0
E: T3N2M0

15. [CBP00105] Stadiul IIA poate conţine următoarea combinaţie de parametri în stadializarea
cancerului bronhopulmonar: (pg. 58)
A: T2bN0M1
B: T3N1M0
C: T2aN1M1
D: T1bN2M0

16. [CBP00121] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de următoarele, cu excepţia ()

A: Prevalenţa este dublă la bărbaţi faţă de femei
B: Incidenţa este în creştere
C: Pot fi primare sau secundare
D: Depistare precoce în 2/3 din cazuri
E: Sunt tumori maligne intratoracice cu punct de plecare epiteliul bronşic

17. [CBP00122] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de, cu excepţia ()

A: Efectele cancerigene se regăsesc şi la nivelul vezicii urinare, laringelui
B: Efectele cancerigene se regăsesc şi la nivelul colului uterin, pancreasului şi ficatului
C: Riscul cancerigen al fumului de ţigara este redus şi nesemnificativ pentru fumătorii pasivi
D: Compoziţia fumului de ţigară este complexă, cuprinzând hidrocarburi aromatice policiclice,
benzen, aldehide
E: Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP

18. [CBP00123] Despre factorii de risc ai cancerului bronhopulmonar ()

A: Pacienţii fumători care au şi sindrom Li-Fraumeni au risc de 2 ori mai ridicat de a dezvolta cancer
comparativ cu restul fumătorilor
B: Aportul insuficient al anumitor vitamine cu efect antioxidant ar putea fi asociat cu apariţia bolii
C: Expunerea la azbest este asociaă cu dezvoltarea mezoteliomului pericardic
D: Expunerea la azbest, crom, nichel, colbăit nu reprezintă factori de risc majori pentru dezvoltarea
cancerului
 E: Răspunsul la tratament şi complicaţiile la pacienţii care au renunţat la fumat este similară cu cea
a fumătorilor activi

19. [CBP00124] Clasificarea histologică a cancerelor bronhopulmonare este caracterizată de ()

A: Tumorile maligne de tip epitelial sunt reprezentate de 4 forme histologice majore
B: Dintre neoplaziile pulmonare, marea majoritate tumori maligne sunt de tip epitelial
C: Renunţarea la entitatea de carcinom broiihiolo-alveolar
D: Definirea unor leziuni pre-invazive (hiperplazia adenomatoasă atipică şi adenocarcinomul in situ
<3 cm)
E: Se bazează exclusiv pe aspectul morfopatologic din piesele chirurgicale

20. [CBP00125] NU sunt tumori limfoproliferaţive ()

A: Limfom cu celule clare
B: Limfom marginal cu celule B tip MALT
C: Limfom difuz cu celule mari tip B
D: Histicitoza langerhansiană
E: Granulomatoza limfomatoidă

21. [CBP00126] Nu reprezintă tumori epiteliale maligne ()

A: Tumori carcinoide
B: Carcinom adenoscuamos
C: Carcinom cu celule mari
D: Hematom
E: Carcinom cu celule mici

22. [CBP00127] Sunt cntraindicaţii ale intervenţiei chiragicale în cazul cancerului bronhopulmonar ()
A: Sechele după accident vascular- cerebral
B: Insuficienţa renală
C: Insuficienţa respiratorie
D: Hipertensiune arterială pulmonară
E: IMA recent < 3 luni

23. [CBP00128] Chimioterapia din cadrul tratamentului cancerului bronhopulmonar are următoarele
efecte adverse ()
A: Neurotoxicitatea
B: Rash-ulmalar
C: Supresia medulară
D: Insuficienţa renală acută
E: Alopecia

24. [CBP00047] Astmul poate fi cauzat de (pg. 37, 38)

A: Utilizarea de aspirină
B: Antiinflamatoarele nesteroidiene
C: Urticarie
D: Dermatită
E: Rinita alergică

25. [CBP00051] Diagnosticul cancerului bronhopulmonar include următoarele elemente: (pag 52-53)
A: Aritmiile pot apărea în cadrul extinderii loco-regionale
B: O radiografie fără modificări exclude prezenţa cancerului
C: Hipocratismul digital
D: Edemul în pelerină indică extinderea loco-regională
E: Claude-Bernard-Horner indică extinderea loco-regională
Vezi raspuns
26. [CBP00052] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat prin (pg. 52-53)
A: Pleurezie
B: Enoftalmie
C: Infecţii respiratorii
D: Hemoptizie
E: Tuse prelungită

27. [CBP00053] Cancerul bronhopulmonar se evaluează prin ()

A: Tipurile de cancer cu celule mici necesită CT cerebral
B: Biopsia percutanată ghidată pentru tumorile periferice
C: Endoscopia bronșică la tineri
D: Determinarea marcherilor tumorali
E: ECOG/OMS/ZUBROD pentru alterarea funcţională

28. [CBP00054] Cancerele pulmonare cu celule mici pot fi clasificate în: ()

A: Extinse - existenţa metastazelor la distanţă
B: Extinse - supravieţuire medie de doi ani
C: Limitate - supravieţuire mediană de doi ani
D: Limitate - localizare primară pe un singur hemotorace
E: Limtate şi extinse, fiecare formă având tratament diferit

29. [CBP00055] Cancerul bronhopulmonar se poate trata chirurgical: (pag 59-60)

A: doar în cazul formelor non-microceulare
B: în mod cert pentru stadiul I
C: doar în circa o jumătate din cazuri
D: cu completare a tratamentului prin radioterapie sau chimioterapie
E: mărind şansele de supravieţuire

30. [CBP00056] Tratamentul prin radioterapie al cancerului bronhopulmonar poate da următoarele

complicaţii / efecte secundare: (pg. 62)
A: Lipsa poftei de mâncare
B: Toxicitate cardiacă
C: Neuropatie
D: Esofagită
E: Fibroza pulmonară
Vezi raspuns
31. [CBP00076] Fumatul ca factor de risc în cancerul bronhopulmonar (CBP): (pg. 48-49)
A: Ţigaretele reprezintă principală modalitate de consum al tutunului
B: Toate tipurile de consum de tutun determină creşterea riscului de CBP
C: Numai unele subtipuri de CBP sunt asociate fumatului
D: Reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP
E: Reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP

32. [CBP00077] Următorii sunt factori de risc pentru cancerul bronhopulmonar (pg. 48-49)
A: Toate variantele de mai jos sunt corecte
B: Astmul bronşic
C: Alimentaţia
D: Factorii genetici
E: Fumatul

33. [CBP00078] Printre formele histologice majore de neoplazii bronhopulmonare se află: (pg. 50)
A: Carcinoamele cu celule mari
B: Carcinoamele cu celule intermediare
C: Carcinoamele cu celule mici
 D: Carcinoamele adenoscuamoase
E: Carcinoamele epidermoide

34. [CBP00079] Printre efectele secundare ale chimioterapicelor in tratamentul cancerului

bronhopulmonar se regăsesc: (pg. 63-64)
A: Cardiotoxicitatea
B: Supresia medulară
C: Neurotoxicitate
D: Trombocitoza
E: Greaţa, vărsăturile

35. [CBP00080] Printre tumorile limfoproliferative din clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare se
numără: (pg. 52)
A: Melanoamele
B: Histiocitoza langerhansiană
C: Granulomatoza limfomatoidă
D: Carcinoamele adenoscuamoase
E: Limfom difuz cu celule mari de tip B

36. [CBP00081] Nodulii pulmonari unici pot fi impărţiţi in mai multe categorii, printre care: (pg. 56)
A: Noduli non solizi
B: Noduli periferici
C: Noduli parţial solizi
D: Noduli centrali
E: Noduli solizi

37. [CBP00082] Sunt incluse in parametrul T2 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar: (pg.
57)
A: Tumoră cu invazia bronhiei primitive la mai puţin de 2 cm de bifurcaţia traheală
B: Tumoră cu diametrul maxim între 5 şi 7 cm
C: Tumoră cu diametrul maxim între 3 şi 5 cm
D: Tumoră cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
E: Tumoră de 3 cm sau mai mică in diametrul maxim

38. [CBP00083] Parametrul T4 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar include: (pg. 58)
A: Tumora cu invazia carenei
B: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în alt lob al aceluiaşi plămân
C: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în celălalt plămân
D: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în acelaşi lob pulmonar
E: Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase din mediastin

39. [CBP00084] Sunt incluse in param. N1 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar (pg. 58)
A: Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusiv prin extensie directă)
B: Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali
C: Metastaze in ganglionii subcarinari
D: Fără evidenţa metastazelor în ganglionii regionali
E: Metastaze în ganglionii hilari contralaterali

40. [CBP00085] Stadiul IIIB în stadializarea cancerului bronhopulmonar poate conţine următoarele
combinaţii de parametri: (pg. 58)
A: T3N2M1
B: T4N0M0
C: T4N1M0
 D: T4N2M0
E: T3N3M0

41. [CBP00086] Stadiul IV în cancerul bronhopulmonar poate conţine următoarele combinaţii de

parametri: (pg. 58)
A: T3N2M1a
B: T2bN1M1
C: T1bN2M0
D: T4N1M1a
E: T2aN3M0

42. [CBP00087] Cancerele pulmonare cu celule mici se clasifică simplificat în 2 categorii cu prognostic
şi abordare terapeutică: (pg. 59)
A: Boala terminală
B: Boala incurabilă
C: Boala extinsă (BE)
D: Boala complicată
E: Boala limitată (BL)

43. [CBP00088] Care dintre afirmaţiile în legatură cu profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt
adevărate? (pg. 59)
A: Bronhoscopia cu fluorescenţă este disponibilă pe cale largă
B: Suprimarea fumatului determină reducerea cu peste 70% a mortalităţii
C: CT-ul toracic cu iradiere scazută determină scăderea cu peste 70% a mortalităţii
D: Programele de screening la fumatori reduc semnificativ mortalitatea
E: Suprimarea fumatului este cea mai eficientă metoda de profilaxie

44. [CBP00089] Decizia de intervenţie chirurgicală la pacienţii cu cancer bronhopulmonar ia în calcul

ţinând cont de: (pg. 59-60)
A: Evaluarea operabilităţii
B: Tipul histopatologic al tumorii
C: Extensia anatomică
D: Asigurarea medicală a pacientului
E: Intervenţiile chirurgicale anterioare

45. [CBP00090] Referitor la strategia terapeutică a pacienţilor cu cancere bronhopulmonare

nonmicrocelulare în stadiile I-II se poate spune că: (pg. 66)
A: Chimioterapia adjuvantă trebuie considerată în stadiile IIA şi IIB
B: Radioterapia poate fi necesară
C: Lobectomia este intervenţia de referinţă
D: Pneumectomia este intervenţia de referinţă
E: Chirurgia rămâne tratamentul standard

46. [CBP00120] Criteriile de spitalizare în astm sunt: ()

A: pC02<45mmHg
B: Sincopă
C: Obnubilare
D: Confuzie
E: p02<60mmHg

47. [CBP00129] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de ()

A: Există o relaţie bine stabilită între factorii genetici şi apariţia bolii
B: Expunerea la azbest este asociată cu mezoteliomul pleural
C: Fumul de ţigară are efecte cancerigene atât la nivel pulmonar cât şi la nivelul altor aparate şi
sisteme
D: Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia bolii
 E: Are depistare tardivă în 2/3 dintre cazuri

48. [CBP00130] Referitor la cancerul bronhopulmonar, următoarele sunt adevărate ()

A: carcinomul cu celule mici are localizare centrală şi hilară în marea majoritate a cazurilor
B: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală
C: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală sau periferică
D: Adenocarcinomul are incidenţă de 45 %
E: Carcinoamele scuamoase reprezintă 20-25% şi au localizare centrală

49. [CBP00131] Cancerul bronhopulmonar are următoarele semne şi simptome ()

A: Wheezing
B: Dispnee
C: Hemoptizie
D: Tusea persistentă
E: Tuse mucoasă

50. [CBP00132] Extinderea loco-regională a cancerului bronhopulmonar este caracterizată de ()

A: Sindrom cav superior
B: Infecţii respiratorii repetate
C: Dureri ale membrului superior
D: Disfagie
E: Pleurezie

51. [CBP00133] Extinderea loco-regionala a cancerului bronhopulmonar implică ()

A: Hipertensiunea craniană
B: Noduli subcutanaţi
C: Pericardită
D: Aritmii
E: Hemoptizie

52. [CBP00134] NU este semn în cadrul cancerului bronhopulmonar ()

A: Astenia fizică
B: Scăderea ponderală
C: Hipocratismul digital
D: Durerile osoase
E: Adenomegalia

53. [CBP00135] Extinderea metastatică a cancerului bronhopulmonar este caracterizată de ()

A: Pleurezie
B: Pericardită
C: Hepatomegalie
D: Manifestări osoase-dureri la nivelul vertebrelor, coastelor, bazinului
E: Manifestări neurologice- convulsii

54. [CBP00136] NU sunt sindroame paraneoplazice ()

A: Hipercalcemia
B: Encefalita limbică
C: Trombiflebite migratorii
D: Sindroame mielodisplazice
E: Boala Still

55. [CBP00137] Bilanţul diagnostic şi de extensie a CBP este caracterizat de ()

A: Nu este obligatorie efectuarea biospiei din leziunea primitivă/secundară
 B: Examenul anatomopatologic este singura modalitate care permite obţinerea diagnosticului de
certitudine
C: Determinarea markerilor tumorali este utilă pentru diagnostic
D: Gradul alterării funcţionale se notează conform scării ECOG/OMS/ ZUBROD
E: Examenul clinic nu este obligatoriu

56. [CBP00138] Bilanţul de extensie a cancerului bronhopulmonar NU include ()

A: Evaluare cardio-pulmonară
B: Biopsie hepatică
C: Examen al fundului de ochi
D: IRM cerebral
E: PET-CT scan

57. [CBP00139] Nodulii pulmonari solizi sunt caracterizaţi de ()

A: sub 5 mm este necesară o supraveghere bianuală, timp de 2 ani
B: peste 10 mm se recomandă efectuarea unui CT
C: peste 10 mm se recomandă efectuarea unui PET CT
D: de sub 5mm este necesară o supraveghere cel puţin anuală, timp de 2 ani
E: Supravegherea trebuie extinsă cel puţin 5 ani, de două ori pe an

58. [CBP00140] Tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar este caracterizat de ()

A: Decizia de intervenţie ia în calcul extensia anatomică
B: Decizia de intervenţie ia în calcul tipul histopatologic al tumorii
C: Reprezintă principalul tratament cu potenţial de vindecare
D: Rezecţiile tumorale incomplete ameliorează supravieţuirea
E: Scopul chirurgiei este de a îndepărta parţial tumora

59. [CBP00141] Intervenţia chirurgicală nu se recomandă în cazul cancerului bronhopulmonar dacă

există ()
A: Polineuropatie senzitivo-motorie
B: Insuficienţă hepatică
C: Aritmie severă
D: Poliartrită reumatoidă seropozitivă
E: Insuficienţă cardiacă avansată

60. [CBP00142] Intervenţie chirugicală în cazul cancerului bronhopulmonar este caracterizată prin ()
A: Chirurgia poate fi utilă în chirurgia metastazelor
B: Rezecţia mediastinală limitată cu limfadenectomie este obligatorie
C: Mortalitatea operatorie pentru pneurnonectomie este 5-8%
D: Mortalitatea operaţiei pentru lobectomie este 6%
E: Lobectomia este considerată intervenţia de elecţie

61. [CBP00143] Radioterapia din tratamenul cancerului bronhopulmonar este caracterizată prin ()
A: Cancerele cu celule mici nu sunt radiosensibile
B: Toxicitatea acută se manifestă cu esofagita de iradiere
C: Necesită doze mari, timp de 7 săptămâni
D: Are rol curativ şi paliativ
E: Toxicitatea acută determină pneumonita de iradiere

62. [CBP00144] Chimioterapia aplicată în cazul cancerului bronhopulmonar are următoarele efecte
secundare ()
A: Neurotoxicitate
B: Şoc anafilactic
C: Cardiotoxicitate
 D: Trombocitopenie
E: Sindrom reumatoid

63. [CBP00145] Complicaţiile cancerului bronhopulmonar constă în ()

A: Tratamentul corticoid este eficient în sindromul de venă cava superioară
B: Compresiile medulare nu beneficiază de radioterapie
C: Pentru hemoptizii sunt eficiente hemostaticele
D: Obstrucţiile traheale pot fi rezolvate prin plasare de endoptroteze
E: În cazul revărsatelor pleurale se poate efectua pleurodeză cu instilaie de talc

64. [CBP00146] Diagnosticul cancerului bronhopulmonar NU include (pg. 52)

A: Extinderea loco-regională poate fi suspicionată în cazul prezenței sdr. Claude-Bernard-Horner
B: Extinderea loco-regională poate fi suspicionată în cazul apariției unui edem în pelerină
C: Hipocratismul digital nu poate genera suspiciunea de CBP
D: O radiografie toracică în limite normale exclude CBP
E: Aritmiile pot apărea în cadrul procesului de extindere loco-regională

65. [CBP00147] Cancerul bronhopulmonar este marcat prin (pg. 52-53)

A: Tuse persistentă adesea rezistentă la tratament
B: Hemoptizie
C: Infecție respiratorie în teritorii diferite
D: Enoftalmie
E: Pleurezie

66. [CBP00148] Bilanțul diagnostic și de extensie pentru cancerul bronhopulmonar include ()

A: Gradul alterării funcționale conform scalei ECOG/OMS/ZUBROD
B: Determinarea marcherilor tumorali, pentru evaluarea prognosticului
C: Endoscopia bronșică doar pentru pacienții sub 50 ani
D: Biopsia percutanată ghidată se indică în cazul tumorilor pulmonare periferice cu diametrul minim
de 2 cm și situate la mai puțin de 10 cm de planul cutanat
E: Investigația imagistică a creierului se face sistematic la cei cu CBP cu celule mici

67. [CBP00149] Clasificarea simplificată a cancerelor pulmonare cu celule mici este caracterizată prin
(pg. 59)
A: Prognostic și abordări terapeutice diferite pentru cele două clase
B: Boala limitată include tumorile a căror localizare primară e limitată la un singur hemitorace
C: Boala limitată are o supraviețuire mediană de 16-24 luni
D: Boala extinsă are o supraviețuire mediană de 1-3 luni
E: Boala extinsă include tumorile cu metastaze la distanță

68. [CBP00150] Tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar este caracterizat prin (pg. 59-
60)
A: Rezecțiile tumorale chiar și incomplete ameliorează supraviețuirea
B: Chirurgia trebuie completată cu radio și /sau chimioterapie
C: Aproximativ jumătate dintre pacienții diagnosticați sunt candidați la intervenție
D: Se aplică doar formelor non-microceulare
E: Stadiul I are indicație chirurgicală certă

69. [CBP00151] Radioterapiei utilizate în tratamentul cancerului bronhopulmonar poate cauza

următoarele efecte pe termen lung (pg. 62)
A: Esofagita cu disfagie
B: Fibroza pulmonară
C: Neuropatie
D: Toxicitate cardiacă
 E: Inapetență

1. [ASB00067] Următoarea afirmaţie referitoare la astmul bronşic este adevarată: (pg. 37)
A: nici una din afirmaţii nu este adevarată.
B: neutrofilele sunt considerate efectorul prin inflamatia cronică persistentă din astm;
C:obstructia din astmul bronsic nu prezintă reversibilitate;
D: se caracterizează prin episoade recurente de wheezing şi dispnee;
E: este o boala heterogenă caracterizată prin inflamaţie acută a căilor aeriene;

2. [ASB00068] Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată despre simptomatologia astmului?
(pg. 37)
A: Simptomatologia apare în special la amiază.
B: Simptomatologia apare în special iarna;
C: Absenţa tusei;
D: Hemoptizie;
E: Wheezing;

3. [ASB00069] Clasificarea fenotipică a astmului bronşic cuprinde: (pg. 38)

A: Astmul asociat cu hipetensiunea arterială.
B: Astmul cu debut în copilărie;
C: Astmul de efort;
D: Astmul asociat cu obezitatea;
E: Astmul in sarcina

4. [ASB00070] Referitor la fiziopatologia astmului bronsic, următoarea afirmaţie este adevarată: (pg.
41)
A: hiperinflaţia însoţeşte obstrucţile uşoare.
B: transferul gazos prin membrana alveolocapilară este în mod caracteristic modificat în astm;
C: hiperreactivitatea bronşică nu este o caracteristică a astmului;
D: obstrucţ ia din astmul bronsic se caracterizează prin reversibilitate
spontană sau după un medicament bronhodilatator;
E: limitarea fluxului de aer în astmul bronsic are corespondent
func ional sindromul restrictiv;

5. [ASB00071] Examenul fizic în astmul bronsic pune în evidenţă: (pg. 43)

A: altă variantă decât cele de mai jos
B: torace cu diametru anteroposterior mărit, cu accentuarea murmurului vezicular în
obstruc ţiile severe
C: examenul fizic normal exclude astmul
D: expir prelungit şi întotdeauna raluri subcrepitante
E: semnele clinice de obstrucţie bronşică

6. [ASB00072] Care dintre următoarele manifestări clinice se întâlnesc la examenul obiectiv la

pacientul cu astm bronşic: (pg. 43)
A: hiperinflaţie cu accentuarea murmurului vezicular în obstrucţiile severe
B: torace cu diametre anteroposterior şi lateral diminuate
C: raluri subcrepitante
D: raluri crepitante
E: raluri sibilante şi expir prelungit

7. [ASB00073] Urmatoarea afirmaţie despre clasificarea astmului în functie de severitate este

adevarată: (pg. 45)
A: Treapta 4 presupune exacerbări scurte.
 B: Treapta 3 presupune simptome zilnice;
C: Treapta 2 presupune prezenţa simptomelor o dată pe săptămână;
D: Treapta1 presupune prezenţa simptomelor mai des de 3 ori pe săptămână;
E: Treapta1 presupune prezenţa simptomelor mai des de 2 ori pe săptămână;

8. [ASB00074] Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legatură cu tratamentul astmului
bronşic: (pg. 47)
A: Treapta 1 necesită medicaţie de control
B: Treapta 4 necesită administrarea de corticosteroizi inhalatori în doză medie in asociere cu BADLA
C: Treapta 3 presupune doar administrarea medicaţiei de salvare
D: Treapta 2 necesită corticosteroizi orali
E: Treapta 1 necesită corticosteroizi inhalatori în doză mică
Vezi raspuns

9. [ASB00075] Medicaţia de control administrată în astmul bronsic este reprezentată de: (pg. 47)
A: corticosteroizi inhalatori şi 2-agonistii cu durată lungă de acţ iune
B: aspirina
C: Beta2-agoniştii cu durată scurtă de acţ iune
D: izoniazida
E: amoxicilina

10. [ASB00106] Astmul nu este caracterizat de ()

A: Este o afecţiune cauzată de alergie
B: Hiper-reactivitatea arborelui bronşic
C: Este clasificat în intermitent sau persistent
D: Stare de rău astmatic în cazurile exacerbate
E: Episoade recurente de bronhospasm

11. [ASB00107] Astmul este caracterizat de, cu excepţia ()

A: Apare la 5-10% din populaţie
B: Căile aeriene sunt infiltrate cu eozinofile
C: Substratul fiziopatologic presupune inflamaţie
D: Forma nealergiă presupune atopie
E: Forma alergic este mediat IgE

12. [ASB00109] Astmul nealergic poate fi declanşat de ()

A: Astmul nealergic nu are trigger
B: Făină
C: Praf de casă
D: Polen
E: Infecţii virale
Vezi raspuns

13. [ASB00048] Examenul spirometric în astm este caracterizat prin: (pg. 42)
A: Hiper-reactivitatea bronşică evidenţiată prin determinarea dozei de agent bronhoconstrictor ce
determină reducerea VEMS cu 20%
B: Creșterea VEMS cu minim 300 ml înseamnă că s-a produs obstrucţia este reversibilă
C: Debitul expirator de vârf este un bun indicator pentru variabilitatea obstrucţiei
D: Indicele Tiffeneau < 70%
E: Sindrom obstructiv reversibil
Vezi raspuns

14. [ASB00049] Asmul intră în diagnostic diferenţial alături de (pg. 44)

A: Reflux gastroesofagian
B: Rinita alergică
 C: Bronhopneumopatia cronica obstructiva
D: Disfuncția corzilor vocale
E: Infecțiile respiratorii
Vezi raspuns

15. [ASB00050] Astmului bronsic poate intra în diagnostic diferenţial alături de, cu excepţia (pg. 46)
A: Bronsiectazii
B: Angina pectorală
C: Obstrucţie cauzată de corpi străini
D: Bronhopneumopatia cronică obstructivă
E: Disfuncţia de coardă vocală
Vezi raspuns

16. [ASB00057] Diagnosticul diferenţial al astmului bronsic poate include ()

A: bronsiectaziile
B: Angina pectorală
C: Obstruc ţia de căi aeriene mari prin corpi străini
D: BPOC
E: disfuncţ ia de coardă vocală
Vezi raspuns

17. [ASB00058] Diagnosticul de astm bronsic se stabileşte prin: (pg. 42)

A: absenţa simptomelor în momentul examenului exclude diagnosticul de astm
B: agravarea simptomelor în prezenţa unor alergeni
C: prezen ţa sindromului obstructiv reversibil în contextul suspiciunii
clinice de astm
D: istoric de atopie personală sau familială
E: prin anamneză: episoade recidivante de wheezing, tuse, dispnee
Vezi raspuns

18. [ASB00059] Alegeti afirmaâţiile adevărate despre astmul bronşic: (pg. 42)
A: Este o boală heterogenă caracterizată prin inflamaţie cronică a căilor aeriene în care participă
numeroase tipuri de celule
B: Astmul cu debut tardiv este mai frecvent la bărbat, în jurul vârstei de 25 de ani
C: În obstructiile moderate sau severe se asociază hiperinflaţia
D: Modificarea func ţională caracteristică astmului este sindromul
obstructiv reversibil
E: Hiperreactivitatea bronşică este specifică astmului

19. [ASB00060] Diagnosticul de astm se stabileşte cel mai uzual prin intermediul (pg. 43)
A: pletismografie
B: gazometrie
C: testarea spirometrică a funcţiei pulmonare
D: bronhoscopie
E: examen clinic

20. [ASB00061] Referitor la Beta2-agoniştii de lungă durată (BADLA) următoarele afirmaţii sunt
adevărate (pg. 44, 47)
A: acţiunea se instalează lent (15-30 min)
B: efectele lor secundare nedorite sunt: gust „metalic”, retenţie urinară, constipatie
C: efectul bronhodilatator durează 4-6 ore
D: nu se utilizează în criza de bronchospasm
E: acţiunea se instalează rapid (5-15 min)
 21. [ASB00062] Astmul bronsic controlat la adult se caracterizează prin: (pg. 45)
A: Exacerbări absente
B: VEMS < 80% din valoarea predictivă
C: Simptome nocturne absente
D: Simptome diurne >= 2 ocazii/săptămână
E: Simptome diurne <= 2 ocazii/săptămână
Vezi raspuns

22. [ASB00063] Tratamentul astmului bronsic moderat presupune: (pg. 45)

A: Anti-IgE
B: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi orali
C: Medicaţie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de lungă durată (BADLA)
D: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi inhalatori în doză mică plus antileukotriene
E: Medicatie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de scurtă durată (BADSA)
Vezi raspuns

23. [ASB00064] Referitor la patogenia şi fiziopatologia astmului bronsic următoarele afirmaţii sunt
adevărate (pg. 40)
A: reacţia alergică de tip imediat apare în cateva minute de la contactul cu alergenul şi durează
aproximativ 30 minute.
B: IgE specific secretate sunt citofile şi se leagă de receptorii care se găsesc, în special, pe suprafaţa
mastocitelor şi a bazofilelor;
C: marca imunologică a astmului alergic este producţia deficitară de citokine tip Th2;
D: inflamaţia acută a căilor aeriene este un element esenţial al patogeniei;
E: elementul central în astm este limitarea fluxului de aer în caile aeriene;
Vezi raspuns

24. [ASB00065] Despre astmul bronşic se pot afirma următoarele: (pg. 41)
A: obstrucţia din astmul bronsic se caracterizează prin reversibilitate
B: transferul gazos prin membrana alveolocapilară este în mod caracteristic modificat în astm
C: reacţia alergică tardivă se produce la 6-9 ore de la provocarea alergenică
D: se caracterizează prin episoade recurente de: wheezing, dispnee, constricţie toracică şi tuse
E: alergenii de interior, cel mai frecvent implicaţi, sunt polenurile şi fungii
Vezi raspuns

25. [ASB00066] Alegeti afirmaţiile adevărate despre clasificarea astmului în funcţie de severitate: (pg.
45)
A: Treapta 4 prezintă simptome nocturne frecvente
B: Treapta 3 prezintă simptome nocturne mai mult de 2 ori pe săptămână
C: Treapta 1 se caracterizează prin variabilitatea PEF <20%
D: Treapta 2 se caracterizează prin VEMS 80% din prezis
E: Treapta 4 prezintă simptome nocturne de 2 ori pe lună
Vezi raspuns

26. [ASB00108] Despre obstrucţia din astmul bronşic se pot afirma (pg. 40, 42)
A: Reversibilitate spontană şi după bronhodilatator
B: Hiperinflaţia caracterizează obstrucţiile severe
C: Nu variază în timp
D: Ireversibilitate
E: Scăderea CV
Vezi raspuns

27. [ASB00110] Astmul alergic este caracterizat de următoarele ()

A: Apare mai des la copii
B: Nivelul seric IgE este crescut
C: Pacienţii asociază afecţiuni alergice
D: Apare după infecţii virale
E: Debutează cu o suferinţă a căilor respiratorii superioare
Vezi raspuns
28. [ASB00112] Mecanismul îngustării calibrului bronşic poate fi (pg. 39)
A: Secreţia de IgE
B: Vasoconstricţia
C: Edemul peretelui bronşic
D: Hipersecreţia de mucus
E: Bronhoconstricţia

29. [ASB00113] Astmul este indicat de ()

A: Tahicardicardie
B: Matitate toracică
C: Murmur vezicular întărit
D: Istoric de atopie
E: Dispnee, tuse, wheezing

30. [ASB00114] Astmul este indicat de probele ventilatorii prin ()

A: PEF poate scădea cu 15% după efort fizic
B: Volum rezidual crescut
C: Valori scăzute ale PEF cu reversibilitate spontană
D: MEF50 crescut
E: CV crescută

31. [ASB00115] Astmul se diagnostichează diferenţial alături de (pg. 44)

A: Sindrom de apnee în somn
B: Insuficienţă cardiacă
C: Bronşiectazii
D: Corpi străini traheobronşici
E: BPOC

32. [ASB00116] Astmui persistent sever este caracterizat de (pg. 43)

A: Limitarea activităţii fizice
B: PEF <60% din valoarea teoretică
C: Simptome nocturne mai frecvente de o dată pe săptămână
D: Exacerbările pot afecta activitatea şi somnul
E: Simptome continue

33. [ASB00117] Principiile de tratament din astm includ: (pg. 45)

A: Metilxantinele pot cauza moarte subită
B: Anticolinergicele au rol central în tratamentul astmului
C: Glucocorticoizii se admnistrează doar ca medicaţie de lungă durată
D: Medicaţie cu acţiune de lungă durată
E: Medicaţie cu acţiune rapidă

34. [ASB00118] Agoniştii beta adrenergici în tratamentul astmului ()

A: Salmeterolul are cea mai lungă durată de acţiune
B: Acţiunează după 12 ore
C: Au efect antiinflamator
D: Au efect bronliodilatator
E: Se pot administra inhalator
Vezi raspuns

35. [ASB00119] Tratamentul cu glucocorticoizi în cazul astmului este caracterizat de ()

A: Dexametazona se administrează oral
B: Dozele se întrerup după 2 săptămâni
 C: Forma parenterală este rezervată stării de rău astmatic
D: Se pot administra inhalator
E: Au un important efect bronhodilatator

1. [TBC10057] Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este falsa? ()

A: Agentul patogen este bacilul Koch
B: Calea de transmitere este aeriana
C: Forma pulmonara este rara
D: Tratamentul consta in asociere de antibiotice timp de 6 luni sau mai mult
E: Este o boala contagioasa

2. [TBC10058] Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara comuna este falsa? ()
A: Transpiratii nocturne
B: Hemoptizii
C: Rafiografia toracica evidentiaza infiltrate,noduli,caverne ale lobilor superiori
D: Explorare bacteriologica- examenul direct al BAAR
E: Confirmare prin cultura in mediul solid (Bactec)

3. [TBC10059] Referitor la tuberculoza miliara, este falsa una din urmatoarele afirmatii: ()
A: Reprezinta diseminare hematogena a BK
B: In caz de radiografie toracica cu imagine sugestiva nu mai este necesara realizarea biopsiilor
C: Pe radiografia toracica: sindrom interstitial micronodular difuz si intens
D: Clinic: febra,alterarea rapida a starii generale,dispnee
E: Se impune necesitatea unui bilant de extensie

4. [TBC10060] TBC este caracterizată prin (pg. 76)

A: afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită şi adenopatie hilo-mediastinală;
B: tuse cu expectoraţie hemoptoică
C: este mai frecventă la tineri decât la copii sau bătrâni
D: leziunea se poate vindeca doar prin tratament
E: adesea urmare a reactivării unei infecţii latente

5. [TBC10061] TBC se tratează în principal, cu excepţia (pg. 84)

A: Levofloxacină
B: Etambutol
C: Rifampicină
D: Vancomicină
E: Amoxicilină
Vezi raspuns

6. [TBC10062] TBC este caracterizată prin următoarele (pg. 74-75)

A: Devine activă doar într-un sfert din cazuri
B: dublă terapie cu antibiotice
C: prevalenţa pulmonară este puţin frecventă
D: transmitere aeriană
E: infecţia produce aproape întotdeauna îmbolnăvirea
Vezi raspuns

7. [TBC10064] Care dintre următoarele afirmaţii privind micobacteriile tuberculoase este adevarată?
(pg. 73-74)
A: Micobacteriile nu au proprietatea de acidoalcoolo- rezisten ţă.
B: Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;
C: Sunt bacilli nesporulaţ i şi fără capsulă, aerobi, cu multiplicare
lentă la 24h;
D: Sunt bacilli Gram negativi, uşor încurba ţi,
ramifica ţi;
 E: Mycobacterium tuberculosis este principalul agent etiologic al tuberculozei la bovine;
Vezi raspuns

8. [TBC10065] Care dintre următoarele afirmaţii privind tuberculoza la om este adevarată? (pg. 74-75)
A: În 25% din cazuri infecţ ia primară progresează spre TB activă.
B: Tratamentul constă în asociere de antibiotice timp de 2 luni;
C: Calea de transmitere este aeriană;
D: Forma pulmonară este rară
E: Infecâ ia este însoţ ită întotdeauna
de îmbolnavirea TB;
Vezi raspuns

9. [TBC10066] Tuberculoza secundară are următoarele caracteristici: (pg. 77)

A: Taboul clinic al TB secundare pulmonare cuprinde semnele generale ale impregnării bacilare.
B: Se asociază frecvent cu prezenţa adenopatiilor satelite;
C: Ftiziogeneza este numai endogenă
D: TB secundară se vindecă de regulă spontan cu excep ţia unor
forme complicate;
E: Apare pe un organism nesensibilizat în prealabil de către infec ţia
primară;
Vezi raspuns

10. [TBC10067] Tabloul clinic în tuberculoza pulmonară secundară: (pg. 76-77)

A: prezintă întotdeauna tuse cu expectoraţie hemoptoică.
B: asociază keratoconjunctivită flictenulară, nefrite şi purpure hemoragice;
C: prezintă sindrom de impregnare bacilară accentuată, tuse trenantă, hemoptizie, simptomele
complica ţiilor;
D: prezintă semne şi simptome specifice: febră, frisoane şi junghi toracic;
E: asociază şi unele fenomene asociate hipersensibilita ii imune
exacerbate: eritemul nodos, eritemul polimorf;
Vezi raspuns
11. [TBC10068] În diagnosticul tuberculozei pulmonare următoarea afirmaţie legată de examenul
bacteriologic este corectă: (pg. 79)
A: Examenul bacteriologic pentru micobacteriile TB cuprinde microscopia în
colora ia May- Grünwald Giemsa.
B: produsele destinate examenului bacteriologic sunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urina şi
lichidul peritoneal;
C: recoltarea sputei trebuie făcuta preferabil seara;
D: este necesară o singură probă de spută
E: examenul bacteriologic este principala metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB
Vezi raspuns

12. [TBC10069] Prezenței bacilului Koch se poate efectua pe culturi în mediul: (pg. 77)
A: Chapman
B: Leifson
C: Sabouraud
D: Mediul solid Löwenstein Jensen
E: Geloza simpla
Vezi raspuns

13. [TBC10070] Regimul terapeutic recomandat in tratamentul tuberculozei pulmonare in situatia unui
caz nou cu frotiu sau cultură pozivă este: (pg. 85)
A: 2 luni HRZE, urmat de 6 luni HR;
B: 2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
C: 3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
D: 3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
E: 2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;
Vezi raspuns
14. [TBC10071] Tuberculoza pulmonară primară este caracterizată prin (pg. 76)
A: dezvoltă aspecte tipice de „complex primar TB”: afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită
şi adenopatie hilo-mediastinală.
B: simptomele respiratorii sunt întotdeauna prezente şi se manifestă prin tuse cu expectoraţie
hemoptoică.
C: se întâlneşte frecvent la adulţi;
D: în majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindecă spontan;
E: rezultă din reactivarea unei infecţii latente;

15. [TBC10072] Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă unul dintre principiile tratamentului corect
cu antibiotice în tuberculoză? (pg. 84)
A: nici o variantă enunţată
B: toate variantele de mai jos
C: reevaluare periodică a funcţ iei hepatice, renale, audiogramă;
D: tratament sub directa observa ţie pe toata durata tratamentului,
doza unică matinală, dozare pe kg/corp;
E: tratament regulat pe toata perioada de 6 – 9 – 12 luni (în funcţ ie
de forma de boală) fără omisiuni de prize;

16. [TBC10073] Medicamentele antituberculoase de linia întâi sunt: (pg. 83-84)

A: Ofloxacin
B: Levofloxacin
C: Cicloserina
D: Amikacina
E: Pirazinamida

17. [TBC10084] Referitor la tuberculoză, care afirmaţie este corectă ()

A: Micobacteriile sunt bacili Gram negativ
B: Micobacteriile atipice determină forme clinice pulmonare şi extrapulmonare cu evoluţie lentă
C: Micobacteriile atipice au patogenitate redusă
D: Micobacteriile atipice, netuberculoase se transmit de la om la om
E: Agenţii patogeni ai tuberculozei sunt reprezentaţi de Mycobacterium tuberculosis şi
Mycobacterium bovis

18. [TBC10085] Sunt factori de risc ai TBC, cu excepţia ()

A: externi (carenţe alimentare, alcoolism)
B: interni, de teren (HIV/SIDA, diabet, insuficienţă renală)
C: externi (surmenaj, consum de droguri, tabagism)
D: risc interni (boli respiratorii cronice, hemopatii, colagenoze, tratament, anti TNF alfa)
E: genetici
Vezi raspuns

19. [TBC10086] TBC se manifestă clinic prin următoarele, cu excepţia ()

A: Frison solemn
B: Tuse seacă
C: Transpiraţii
D: Scădere ponderală
E: Astenie fizică
Vezi raspuns

20. [TBC10087] Tuberculoza se poate asocia cu următoarele, în afară de ()

A: Nefrită
B: Eczemă
C: Keratoconjunctivita flictenulara
D: Purpură hemoragică
 E: Eritemnodos
Vezi raspuns

21. [TBC10088] NU este adevărat despre tuberculoza secundară ()

A: Determină apariţia anemiei
B: Apare amenoree
C: Se manifestă ca tuse mucopurulentă
D: Vindecarea se poate produce spontan
E: Poate apărea în primii 1-3 ani de la prima infecţie

22. [TBC10089] NU reprezintă complicaţie a tuberculozei ()

A: Insuficienţa respiratorie
B: Aritmiile
C: Tulburările endocrine
D: Empiemul tuberculos
E: Hemoptizia

23. [TBC10105] Tuberculoza pulmonară primară se poate caracteriza prin (pg. 76)
A: Efect al unei reactivări ale unei infecţii latente
B: Leziunea nu se vindecă spontan, de obicei
C: Frecventă la adulţi
D: Simptomele respiratorii sunt întotdeauna prezente si se manifestă prin tuse cu expectoraţie
hemoptoică
E: Afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită şi adenopatie hilo-mediastinală

24. [TBC10106] Tratamentul de primă linie al tuberculozei NU include (pg. 84)

A: Amoxicilina
B: Vancomicina
C: Rifampicina
D: Etambutol
E: Levofloxacina

25. [TBC10107] TBCul este caracterizat de următoarea afirmaţie (pg. 74-75)

A: Infecţia determină întotdeauna îmbolnăvirea
B: Forma pulmonară este rară
C: Calea de transmitere este aeriană
D: Tratament prin asociere de antibiotice timp de 2 luni
E: Infecţia primară progresează spre TB activă într-un sfert din cazuri

26. [TBC10111] Micobacteriile netuberculoase sunt caracterizate de , cu Exceptia ()

A: larg raspandite
B: au o patogenie redusa
C: au sensibilitate nativa la drogurile antiTB clasice
D: se asociaza cu conditii de scadere a imunitatii generale (HIV/SIDA) sau a apararii locale
E: pot complica chirurgia deschisa a cordului ochiului, chir. estetica sau a transplantelor
Vezi raspuns

27. [TBC10115] sunt adevarate urmatoarele enunturi despre patogeneza TB, cu exceptia ()
A: limfocite T CD4+ sunt implicate in raspunsul imun specific
B: Ly T CD 8+ sunt responsabile de necroza cazeoasa
C: macrofagele activate elibereaza tromboxani implicati in edificarea granuloamelor TB
D: reactia inflamatorie specifica anti TB are la baza hipersensibilitatea de tip intaziat IV
E: imunitatea cellara asigura rezistenta fata de suprainfectia cu BK
Vezi raspuns
28. [TBC10120] Simptomatologia TB primare nu include ()
A: tuse uscate > 3 saptamani rezistenta la tratament clasic
B: stare subfebrila prelungita
C: asteie, inapetenta
D: transpiratii profuze
E: frecvent la sugar tiraj, cornaj dipnee
Vezi raspuns

29. [TBC10122] Diseminarea limfohematogena generalizata estecaracterizata de, cu exceptia ()

A: ascita
B: stare septica cu febra inalta
C: poliserozita
D: tuse seaca/mucopurulenta rozata
E: hemoptizii recurente
Vezi raspuns

30. [TBC10124] Despre tuberculoza secundara putem afirma, cu exceptia ()

A: apare pe un organism naiv la TB
B: poate sa apara imediat sau dupa mai multi ani
C: nu se insoteste de adenopatii satelite
D: vindecarea nu se produce spontan
E: evolutia este cronica cu pusee si remisiuni
Vezi raspuns

31. [TBC10125] exista mai multe forme de TB secundara , cu exceptia ()

A: nodulare
B: infiltrative
C: tuberculom
D: endobronsica
E: focarul Ghon
Vezi raspuns

32. [TBC10129] avantajul testului quantiferon este reprezentata de ()

A: cerifica boala, neavand rezultate fals negative
B: nu da rezultate fas pozitive la cei cu BCG recent sau cu infectii cu MNT
C: nu mai necesita radiografie toracica sau examen microscopic
D: ghideaza tratamentul
E: face diferenta intre boala activa si cea latenta
Vezi raspuns

33. [TBC10132] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre diagnosticul TB, cu exceptia ()
A: toti pacientii cu HIV/SIDA vor fi valuati pt TB
B: toate cazurile de TB pulmonara si extrapulmonara vor fi testate HIV
C: toti pacientii HIV vor fi testati bacteriologic pt BK si radiologic
D: se recomanda quantiferonul in cazul pacientilor cu HIV
E: pacientii HIV/SIDA au un risc de 20-30 ori mai mare de a dezvolta TB
Vezi raspuns

34. [TBC10133] Despre hemoptizia din TB putem afirma, cu exceptia ()

A: apare mai ales in forma secundara infiltrativa si cavitara
B: debut insidios
C: debut brusc , fara prodrom
D: tratamentul necesita internare
E: in hemoptiiile mari tratamentul va fi chirurgical sau endobronsic
Vezi raspuns

35. [TBC10134] bifati afirmatiile adevarate referitoare la hemoptizia din TB ()

A: una dintre complicatiile cele mai rare
B: apare mai ales in forma primara
 C: hemotizia se repeta si se incheie lent cu spute cu sange brun
D: tratamentul presupune recomandarea lichidelor fierbinti
E: nu se recomanda antihemoragicele
Vezi raspuns

36. [TBC10138] Referitor la lichidul pleural din pleurezia TB sunt adevarate urmatoarele , cu exceptia
()
A: este un transudat
B: lichid clar bogat
C: glicopleurie<80
D: ADA>70
E: lizozim pleural/lizozim plasmatic >2

37. [TBC10139] despre TB ganglionara putem afirma ()

A: adenopatii de mici dimensiuni, moi sidifuze
B: de obicei tin de un grup galnglionar
C: initial oi, ulterior cu aspect pseudotumoral cu fistulizare
D: IDR2PPDeste pozitiv
E: examenul histologic face dg diferential

38. [TBC10140] Cel mai afectat grup ganglionar in TB ganglionara este ()

A: inghinal
B: peribronsic
C: laterocervical
D: axilar
E: laterocervical bilateral

39. [TBC10141] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre TB neurologica ()

A: se asociaza cu formele infiltrative
B: diseminarea este limfatica
C: debut rapis
D: LCR este clar, cu cultura pozitiva
E: Quantiferon +
Vezi raspuns

40. [TBC10144] Clinic in TB osteoarticulara putem intalni, cu exceptia ()

A: tumefactie articulara
B: hipertrofie musculara
C: pozitii antalgice
D: durere maxima in pct fix
E: durere predominant nocturna
Vezi raspuns
41. [TBC10145] localizarea cea mai frecventa a TB intestinale este ()
A: rect
B: colon descendent
C: jonctiunea ileo cecala
D: sigmoid
E: unghiul splenic al colonului

42. [TBC10146] In diagnosticul TB digestive de electie este urmatoarea ()

A: PCR
B: Quantiferonul
C: cultura din materii fecale
D: rectocolonoscopia cu examen histopatologic
E: IRM
43. [TBC10151] IN faza de atac al tratamentului TB se pot utiliza urmatoarele scheme de tratament,
cu exceptia ()
A: 2 luni HRZE caz nou
B: 2 luni HRZS caz nou
C: 2 luni HRZES caz nou
D: 2 luni HRZES recidiva
E: 2luni HRZES si 2 luni HRZE - recidiva

44. [TBC10063] În cazul femeilor însărcinate ce au TBC, tratamentul se ajustează astfel: (pg. 84)
A: se poate continua în timpul alăptării
B: se poate continua în timpul sarcinii
C: Streptomicina este permisă
D: Rifampicina este permisă
E: nu se poate continua în timpul alăptării
Vezi raspuns

45. [TBC10074] Mediile de cultură utilizate pentru izolarea micobacteriilor în diagnosticul TBC sunt:
(pg. 77)
A: medii rapide lichide Bactec
B: mediul Sabouraud
C: mediul solid Löwenstein Jensen
D: mediul Pike
E: mediul geloza - sânge

46. [TBC10075] Următoarele afirmaţii despre intradermoreacţia la tuberculină sunt adevarate: (pg.
78)
A: pot apărea reacţii pozitive şi după infecţii cu micobacterii netuberculoase sau după vaccinarea
BCG
B: testul pozitiv confirmă diagnosticul de boală activă
C: reac ţia pozitivă este reac ţia
inflamatorie/ indura ţia >= 10mm ce apare la 24h de la injectare
D: la persoanele imunocompetenţe reac ţia inflamatorie/
indura ţia de 10-17mm sugerează
infecţ ia cu BK
E: testul este un marker al infec ţiei naturale sau vaccinale, dar nu
certifică boala
Vezi raspuns

47. [TBC10076] Agenţii de prima linie in tratamentul TBC sunt: (pg. 84)
A: Levofloxacina;
B: Etambutol;
C: Rifampicina;
D: Vancomicina;
E: Amoxicilina;

48. [TBC10077] Examenul radiologic pulmonar în tuberculoza pulmonară: (pg. 79)

A: poate evidenţia semnele unor complica ţii.
B: dinamica radiologică este rapidă atât spontan cât şi sub tratament;
C: poate releva cavităţ i în diferite stadii de
evolu ţie;
D: poate releva infiltrate pulmonare apicale;
E: radiografia oferă criterii solide în TB pulmonara neconfirmată bacteriologic, dar nu este utilă în
screening-ul persoanelor cu risc crescut sau a contac ţilor;
Vezi raspuns
49. [TBC10078] Hemoptizia poate fi o complicaţie a tuberculozei pulmonare. Tratamentul acesteia
cuprinde: (pg. 79-80)
A: pungă cu ghea ţă pe torace.
B: o alimenta ie uşoară semilichidă, fierbinte, va fi permisă după
câteva ore;
C: repausul fizic şi vocal nu sunt necesare;
D: antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat, Adrenostazin, Vitamina C;
E: interzicerea alimentelor fierbin i;
Vezi raspuns

50. [TBC10079] Printre criteriile de certitudine ale diagnosticului pozitiv al pleureziei serofibrinoase TB
se numară: (pg. 81)
A: antecedente personale de TB pulmonară.
B: evidenţierea granuloamelor TB la examenul histopatologic;
C: prezenţ a BK la microscopie/ cultura în lichidul pleural sau în
biopsia pleurală percutană;
D: IDR2PPD pozitiv;
E: vârsta tânără <40 de ani;
Vezi raspuns
51. [TBC10080] Ce afirmatii sunt adevărate despre tuberculoza extrarespiratorie? (pg. 81-83)
A: Tuberculoza osteoarticulară se manifestă mai frecvent sub forme mixte osteo – articulare, la
nivelul articula iilor mari.
B: În tuberculoza peritoneală, lichidul peritoneal ob ţinut prin
paracenteză este un transudat;
C: Tuberculoza digestivă se localizează predominant în regiunea ileo-cecala, dar poate afectata orice
segment digestiv;
D: TB genitală la barba ţi determină frecvent orhiepididimită;
E: Tuberculoza ganglionară secundară afectează predominant ganglionii occipitali şi submandibulari;
Vezi raspuns

52. [TBC10081] Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tuberculozei sunt adevărate: (pg. 83-
84)
A: terapia cu antibiotice este etapizata sub forma regimurilor bifazice: faza de atac, zilnică regim 7/7
(intensiva cu 4 - 5 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3
droguri);
B: gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este indicată pentru
to ţi bolnavii de TBC;
C: administrarea antibioticelor este posibilă după stabilirea unui diagnostic precis şi înregistrarea TB
în eviden ţa activă
D: terapia antibiotică este etapizată (regimuri bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7 (intensivă cu
2 - 3 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3 medicamente);
E: scopul tratamentului în TB este vindecarea pacien ilor şi reducerea
riscului de recidive;
Vezi raspuns

53. [TBC10082] Pentru medicamentele antituberculoase, administrate în regimurile zilnice, este

recomandată următoarea posologie: (pg. 84)
A: Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.
B: Rifampicina ® - 10 (8-12) mg/kg;
C: Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;
D: Etambutol € - 25 (20-30) mg/kg;
E: Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;
Vezi raspuns

54. [TBC10083] Referitor la tratamentul tuberculozei, schema 2 HRZSE + 1 HRZE in administrare 7/7,
asociată cu 5 HRE, in administrare 3/7 este indicată în următoarele situaţii: (pg. 85)
A: Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat o chimiorezisten ţă.
B: Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR
 C: Eşec al tratamentului initial;
D: Tuberculoza extrapulmonară, caz nou;
E: Tuberculoza pulmonară M + la prim retratament;

55. [TBC10090] Tuberculoza primară se diagnostichează diferenţial cu ()

A: Colagenozele
B: Parazitozele intestinale
C: Hipotiroidismul
D: Hipertiroidismul
E: Reumatismul articular acut

56. [TBC10091] Tuberculoza primară este caracterizată de ()

A: Debutul şi evoluţia bolii sunt lente
B: La sugar pot apărea adenopatii voluminoase
C: Simptomele sunt specifice
D: Asociază fenomene ale hipersensibilităţii imune exacerbate
E: Se vindecă de regulă spontan

57. [TBC10092] TBCul secundar este caracterizat prin ()

A: Tuberculomul are o formă circumscrisă, încapsulată
B: Casexie
C: Posibilă reactivare tardivă
D: Varietate anatomo-clinico-radiologice
E: Vindecarea se produce spontan

58. [TBC10093] Tuberculoza se poate diagnostica paraclinic prin, cu excepţia ()

A: Procalcitonina
B: Examenul histopatologic
C: Examenul bacteriologic
D: DLCO
E: Ecografia pulmonară
Vezi raspuns

59. [TBC10094] Tuberculoza primară este diagnosticată primar prin ()

A: Anemie
B: Radiografia toracică
C: Examen bacteriologic din spută indusă
D: IDR2PPD pozitiv
E: Examenul clinic normal
Vezi raspuns

60. [TBC10095] Tuberculoza secundară este diagnosticată prin ()

A: Cavităţi în diferite stadii de evoluţie (radiologic)
B: Dinamică radiologică este rapid ameliorată
C: Pleurezie relevată radiologic
D: Examen clinic modificat
E: Examenul bacteriologic pozitiv

61. [TBC10096] Tuberculoza poate următoarele complicaţii pulmonare ()

A: Empiem
B: Disfuncţiae tiroidiană
C: Disfuncţie gonadică
D: Pleurezie serofrinoasă
E: Pneumotorace spontan
62. [TBC10097] Tuberculoza poate da următoarele complicaţii extra pulmonare ()
A: Supuraţii
B: Bronşiectazii
C: Tulburări hepatice
D: Hipofuncţia gonadică
E: Aspergiloame intracavitare

63. [TBC10098] Hemoptizia din cadrul TBC este caracterizată de ()

A: Cea masivă necesită tratament chirugical
B: Se administrează antihemoragice
C: Se interzice consumul alimentelor fierbinţi
D: Episod unic
E: Apare doar în forma primară de TBC

64. [TBC10099] Pneumotoracele este caracterizat prin ()

A: Varianta masivă necesită tratament chirugical
B: Imagini de hipertransparenţă (Rx)
C: Murmurul vezicular este diminuat
D: Apare durere retrosternală
E: Poate fi închis cu supapă

65. [TBC10100] Tuberculoza ganglionară este caracterizată prin ()

A: IDR2PPD incert
B: Examenul histopatologic nu permite diferenţierea de alte tipuri de adenite
C: Tratament exclusiv chirugical
D: Tardiv, ganglionii pot fistuliza la piele
E: Grupul ganglionar laterocervical unilateral este adesea afectat

66. [TBC10101] Tuberculoza sistemului nervos central este caracterizată prin ()

A: Test QFT-G pozitiv
B: Semne neurologice
C: Hipertensiune intracraniană
D: Debut lent
E: Extensie directă

67. [TBC10102] Tuberculoza osteo articulară este caracterizată prin ()

A: Afectează articulaţiile mici
B: BK pozitiv
C: Durerea cedează la repaus
D: Redoare matinală
E: Afectează articulaţiile mari
Vezi raspuns

68. [TBC10103] Tuberculoza urogenitală este caracterizată prin ()

A: BK pozitiv
B: Cistoscopia nu permite recoltarea de biopsii
C: Rinichi mărit
D: Tenesme vezicale
E: Prezintă hematurie
Vezi raspuns

69. [TBC10104] Tuberculoza digestivă este caracterizată de ()

A: Febră înaltă
B: Tulburări de transit
 C: Diagnostic diferenţial cu boala Crohn
D: Investigaţia de elecţie este rectocolonoscopia cu examen histopatologic din biopsie
E: Nu poate afecta orice segment digestiv
Vezi raspuns

70. [TBC10108] Tratamentul TBCului asociat cu sarcina este caracterizat prin (pg. 84)
A: Nu se poate efectua în timpul alăptării
B: Include Rifampicina
C: Include Streptomicina
D: Este permis în timpul sarcinii
E: Este permis în timpul alăptării

71. [TBC10109] dintre micobacteriile tuberculoase fac parte ()

A: Mycobacterium tuberculosis
B: Mycobacterium bocis
C: Mycobacterium canis
D: Bacilul vaccinal Calmette Guerin derivat din M. canis
E: Bacilul vaccinal Calmette Guerin derivat din M. bovis

72. [TBC10110] Micobacteriile atipice, netuberculoase sunt caracterizate de : ()

A: rare
B: se transmit de la om la om
C: patogenitate crescuta comparativ cu cea a BK
D: determina forme clinice pulmonare si extrapulmonare cu evolutie lenta
E: se asociaza cu scaderea imunitatii generale

73. [TBC10112] Legat de patogeneza TB se poate afirma ()

A: la om infectia este intotdeauna insotita de imbolnavirea TB
B: factorii re risc sunt interni, de teren si externi de mediu
C: germenii ajunsi in alveole determina un raspuns nespecific
D: germenii ajunsi in alveole sunt fagocitati de catre bazofile
E: in 5% din cazuri evolutia va fi spre TB activa

74. [TBC10113] Factorii re risc interni pentru TB sunt reprezentati de ()

A: diabet
B: insuficienta renala
C: colagenoze
D: tratament anti TNF alfa
E: consum de droguri

75. [TBC10114] Factorii de risc pentru TB externi de mediu sunt reprezentati de , cu exceptia ()
A: BPOC
B: hemopatiile maligne
C: surmenaj
D: tabagism
E: alcoolism

76. [TBC10116] Inflamatia TBcuprinde urmatoarele componente ()

A: exudatie
B: hipertrofie
C: crescens
D: necroza
E: proliferare si fibrozare
77. [TBC10117] Granulomul TB este caracterizat prin ()
A: bogat in oxigen
B: alcalin
C: anoxie
D: mediu acid
E: avascular

78. [TBC10118] Granulomul TB este caracterizat prin urmatoarele ()

A: prezenta macrofagelor la periferie
B: prezenta fibroblastilor la periferie
C: numeroase celule Langhns
D: rare limfocite inactivate
E: este structura specifica TB

79. [TBC10119] Complexul primar TB cuprinde ()

A: afect primar pulmonar
B: limfangita
C: adenopatie hilio-mediastinala
D: pleurezie
E: toate de mai sus

80. [TBC10121] Diseminarea limfohematogena se caracterizeaza prin (din TB) ()

A: disemonarile sunt de regula voluminoase
B: diseminarile sunt macronodulare
C: poate fi pulmonara cat si extrapulmonara
D: apare doar in perioda primara
E: exista si forma generalizate

81. [TBC10123] Diseminarea din TB miliare este caracterizata prin ()

A: se poate intalni in aproape orice organ
B: tablou clinic zgomotos
C: diseminarile sunt pe cale limfatica
D: diseminari discrete
E: leziunile se fibrozeaza cu persistenta BK dormanti

82. [TBC10126] Intradermoreactia la tuberculina este caracterizata de urmatarele afirmatii ()

A: certifica boala
B: este utilizata cu scop diagnostic la copii din focarele TB sau la cei simptomatici
C: reactia pozitiva >20
D: o reactie <9mm semnifica alergie post vaccinala BCG
E: reactia > 18 mm semnifica probabilitate de infectie cu risc crescut de evolutivitate
Vezi raspuns

83. [TBC10127] Reactie negativa a IDR2PPD poate fi intalnita la ()

A: organism testat neinfectat
B: organism infectat dar in faza antealergica
C: organismul nu poate fi infectat
D: organism infectat dar sub conditia unor situatii anergizante
E: pacienti diabetici sau cu interventii chirurgicale recente

84. [TBC10128] un test negativ IDR2PPD poate fi intalnit in urmatoarele situatii ()

A: lauzie
B: varste inaintate
 C: tineri
D: sarcoidoza

85. [TBC10130] Dezavantajul QFT este reprezentat de ()

A: scump
B: numeroase rezultate fals negative la imunodeprimati
C: necesita numeroase repetari
D: nu poate fi efectuat la orice pacient
E: date limitate la copii<17 ani

86. [TBC10131] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre diagnosticul TB ()

A: un test QFT pozitiv, in absenta bolii, presupune efectuarea chimioprofilaxiei la cei cu risc crescut
B: un test QFT negativ la pacientii cu contact recent nu necesita repetarea testului
C: pacientii <5 ani sau imunodeprimatii, cu QFT negativ dar contact , in fereastra de anergie nu
necesita tratament
D: in fereastra de anergie la pacientii imunodeprimati, cu contact BK dar cu QFT negativ se va
exclude boala
E: In cazul QFT negativ dar cu contact BK recent se va repeta testul dupa >8-10 sapt

87. [TBC10135] Tipuri de tratament aplibaile in pneumotoraxul asociat TB ()

A: pleurotomia a minima cu drenaj discontinuu
B: pleurotomia a minima cu drenaj continuu
C: toracotomie cu fistulectomie
D: decorticare si drenaj
E: chiar rezectii pulmonarw

88. [TBC10136] Plurezia TB poate fi ()

A: doar seroasa
B: doar fibrinoasa
C: empiem
D: serofibrinoasa
E: intotdeauna cu debut brusc prin dispnee

89. [TBC10137] Criterii de probavarsta<40 de anibilitate in diagnosticul pleureziei TB sunt urmatoarele

()
A: varsta sub 40 de ani
B: context clinico-radiologic pt TB activa
C: IDR2PP@ pozitiv sau pozitivat dupa tratament
D: exudat pleural
E: Quantiferon pozitiv

90. [TBC10142] Managementul in TB neurologica presupune la pacientii cu HIV sau imunodeprimati

urmatoarele teste din LCR ()
A: teste pentru micoplasme
B: teste pentru criptococ
C: teste micologice
D: testate toxoplasma
E: reactia la triptofan este suficienta

91. [TBC10143] Examenul fund de ochi la un pacient cu afectare tb neurologica poate releva ()
A: tuberculi optici
B: tuberculi coroidieni
C: nevrita optica
 D: edem papilar
E: hemoragii vitreen

92. [TBC10147] Peritoneul in TB peritoneala preznta urmatoarele modifica ()

A: este un peritoneu ingrosat
B: noduli mici epiplonici
C: este un peritoneu subtire, fragil
D: prezinta noduli de mari dimensiuni
E: prezinta vascularizatie intensa cu numeroase hemoragiile

93. [TBC10148] tratamentul tuberculozei va fi prelungit la 9-12 luni in urmatoarele forme ()

A: meningita TB
B: osteoarticulara
C: pericardita TB
D: TB ganglionara
E: Silicotuberculoza

94. [TBC10149] se poate administra corticoterapie in urmatoarele forme de TB ()

A: Silicotuberuloza 1 luna
B: meningita TB 1mg/kgc 2 luni
C: pericardita TB 1 mg/kgc/zi 2 luni
D: pericardita TB 0,5 mg/kgc/zi 2 luni
E: nu exista dovezi in acest sens

95. [TBC10150] faza de atac al tratamentului TB se poate face i urmatoarele regimuri ()

A: 2 luni in cazurile noi
B: 3 luni la cazurile noi
C: 3 luni la cazurile de recadere sau esec
D: 2 luni la recidive
E: 3 lunni in caz de recidiva fara chimiorezistenta

96. [TBC10152] despre faza de tratament de continuare in TB putem afirma urmatoarele ()

A: este de 6 luni in cazul cazurilor noi si 10 in recidive, cu schema de tratament identica in ambele
B: 4 luni in cazurile noi si 5 in cele recidivante
C: 4 luni cu HR in cazurile noi
D: 5 luni in esec cu HRE
E: se poate prelungi pana la 12 luni in cazurile severe de esec sau recidiva

97. [TBC10153] oprirea tratamentului anti TB este indicat in urmatoarele cazuri, cu exceptia ()
A: cresterea transaminazelor >5 ori la asimptomatic si 3 > simptomatic la cei cu schema HRZ
B: in perioada alaptarii
C: in sarcina se va sista Sm
D: indiferent de nivelul transaminazelor
E: toate anti TB au hepatotoxicitate

1. [TEP10108] Triada Virchow include următoarele elemente, cu excepţia ()

A: Coagulabilitate crescută
B: Injurie endotelială
C: Flux sangvin turbulent
D: Stază sangvină
E: Coagulabilitate scăzută
Vezi raspuns
2. [TEP10109] Alterarea schimburilor gazoase din trombembolismul pulmonar include, cu excepţia:
(pg. 90)
A: Hiperventilație
B: Hipoxemie
C: Şunt intrapulmonar
D: Mai multe zone ventilate şi neperfuzate
E: Spațiul alveolar nu este afectat

3. [TEP10110] Analizele de sânge în cazul în cazul trombembolismului pulmonar sunt caracterizate de,
cu excepţia: (pg. 92)
A: D-dimerii au o valoare predictivă
B: Troponina are valoare prognostică
C: Creatinina serică crescută este un indicator de moarte în maximum o lună
D: Reprezintă o bună metodă de diagnosticare
E: Nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului

4. [TEP10122] Riscul de trombembolism pulmonar în neoplazii, se asociază cel mai frecvent cu: (pg.
89)
A: perioada postpartum
B: cateterele venoase centrale
C: hemopatiile maligne
D: chimioterapia
E: vârsta înaintată

5. [TEP10123] Trombofiliile se încadrează în următoarea grupă de risc pentru trombembolismul

pulmonar: (pg. 89)
A: factori de risc foarte puternici
B: factori de risc puternici
C: factori de risc moderaţi
D: factori de risc slabi
E: factori de risc foarte slabi

6. [TEP10124] Cea mai frecventă cauză genetică de trombembolism pulmonar este: (pg. 90)
A: factorul V Leiden
B: hemofilia
C: deficitul de proteina S
D: deficitul de factor VIII
E: deficitul de antitrombina III
Vezi raspuns

7. [TEP10125] Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru afectarea hemodinamica semnificativa din
trombembolism pulmonar, este: (pg. 90)
A: galopul ventricular drept
B: hipertensiunea arterială
C: hipotensiunea arterială şi socul
D: cianoză
E: turgescenta jugularelor

8. [TEP10126] Simptomul cel mai frecvent întâlnit la pacienţii cu trombembolism pulmonar central
este: (pg. 91)
A: ameţeală
B: hemoptizia
C: tusea
D: durerea toracică cu caracter pleuretic
 E: durerea retrosternală

9. [TEP10127] Care din următoarele explorari paraclinice are valoare predictivă negativă înaltă pentru
trombembolismul pulmonar? (pg. 92)
A: creatinina serică
B: determinarea D-dimerilor
C: BNP sau NT-pro-BNP
D: determinarea troponinei serice
E: gazometria arterială

10. [TEP10128] Semnul radiologic, cel mai frecvent întâlnit în trombembolismul pulmonar este: (pg.
93)
A: oligoemia focală
B: opacitatea în periferia parenchimului
C: opacitatea triunghiulară
D: oligoemia difuză
E: atelectazia

11. [TEP10129] În trecut, “standardul de aur” în diagnosticul trombembolismului pulmonar a fost

considerat: (pg. 94)
A: electrocardiograma
B: ecocardiografia
C: angiografía pulmonară
D: scintigrafia pulmonară
E: radiografia pulmonară

12. [TEP10130] În prezent, “standardul de aur” în diagnosticul trombembolismului pulmonar este

considerat: (pg. 94)
A: BNP (brain natriuretic peptide)
B: angiografía prin computer tomografie
C: radiografia pulmonară
D: ecocardiografia
E: scintigrafia pulmonară

13. [TEP10131] Suspiciunea clinică de trombembolism pulmonar trebuie confirmată imagistic prin: (pg.
95)
A: Angiografie pulmonară prin computer tomografie
B: Scintigrafie pulmonara de ventilaţie
C: Ecografie prin compresie venoasă
D: Ecocardiografie
E: Radiografie pulmonară
Vezi raspuns

14. [TEP10132] Decesul pacienţilor cu trombembolism pulmonar se produce prin: (pg. 97)
A: Insuficienţă ventriculară stângă acută
B: Insuficienţă ventriculară dreaptă acută
C: Hipotensiune arterială pulmonară
D: Insuficienţă respiratorie acută
E: Şoc hipovolemic
Vezi raspuns

15. [TEP10133] Anticoagularea orală în tratamentul trombembolismului pulmonar se realizează cu:

(pg. 99)
A: Aspirină
B: Nadroparina
 C: Clopidogrel
D: Fondaparina
E: Acenocumarol

16. [TEP10134] Anticoagularea parenterală în tratamentul trombembolismului pulmonar se realizează

cu: (pg. 99)
A: Nadroparina
B: Rivaroxaban
C: Dabigatran
D: Aspirina
E: Acenocumarol

17. [TEP10135] Embolie pulmonară nontrombotică are următoarele cauze, cu excepţia ()

A: Nicio variantă de mai jos
B: Corpi străini
C: Tumoral
D: Lichid amniotic
E: Grăsoasă

18. [TEP10136] Embolia pulmonară este caracterizată de următoarele ()

A: Embolia grăsoasă este cea mai frecventă
B: Embolii pornesc, de obicei, din venele membrelor superioare
C: În embolia masivă pacientul este stabil hemodinamic
D: Embolul care tapetează peretele caracterizează trombembolismul acut
E: Embolul excentric caracterizează trombembolismul cronic
Vezi raspuns

19. [TEP10137] Trombembolismul pulmonar este caracterizat de, cu excepţia ()

A: Trombofiliile erediatre se asociază cu risc de trombembolismul pulmonar
B: Pacienţii cu trombembolismul pulmonar şi neoplazii au risc crescut de mortalitate
C: Trombembolismul pulmonar neprovocat apare în prezenţa unor factori predispozanţi
D: Cancerul pulmonar poate fi cauza de TEP
E: Triada Virchow include hipercoagulabilitatea
Vezi raspuns

20. [TEP10138] Trombembolismul pulmonar este favorizat de ()

A: Terapie hormonală de substituţie
B: Spitalizare pentru FiA
C: Diabet zaharat
D: Repaus la pat >3 zile
E: Artroscopie genunchi

21. [TEP10139] Trombembolismul pulmonar are drept factori secundari de risc ()

A: Varice hidrostatice
B: Fertilizare in vitro
C: Fracturi ale membrelor inferioare
D: Chimioterapie
E: Transfuzii sanguine

22. [TEP10140] Trombembolismul pulmonar are următorii factori de risc moderaţi ()

A: Hipertensiune arterial
B: Chirurgie laparoscopică
C: Infarct miocardic
D: Vârstă înaintată
E: Boli autoimune
23. [TEP10141] Fiziopatologia trombembolismului pulmonar NU este caracterizată ()
A: BRD-ul accentuează asincronismul de contracţie
B: Obstrucţia umplerii VS determină scăderea debitului cardiac
C: Obstrucţia anatomică determină creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
D: Presiunea în artera pulmonară creşte când embolii ocupă peste 50% din lumen
E: Limita de adaptabilitate imediată a VD este de 40 mmHg

24. [TEP10142] Simptomatologia clasică a trombembolismului pulmonar NU include ()

A: Moarte subită
B: Durere pleuritică
C: Hemoptizie
D: Tuse
E: Dispnee

25. [TEP10143] Semnele clinice frecvente în cazul trombembolismul pulmonar, cu exceptia ()

A: Galop VD
B: Tahicardia
C: Cianoza
D: Hipertensiunea arterială
E: Tahipneea

26. [TEP10164] Triada Virchow include următoarele, cu excepţia (pg. 89)

A: Hipocoagulabilitate
B: Stază sangvină
C: Flux sangvin turbulent
D: Injurie endotelială
E: Hipercoagulabilitate

27. [TEP10165] Alterarea schimburilor gazoase din trombembolismul pulmonar include următoarele
elemente, cu excepţia (pg. 90)
A: Scăderea spațiului mort alveolar
B: Creșterea ca proporție a zonelor ventilate dar neperfuzate
C: Șunt intrapulmonar
D: Hipoxemie
E: Hiperventilație
Vezi raspuns

28. [TEP10166] Testele de laborator din trombembolismul pulmonar NU sunt caracterizate de (pg. 92)
A: Sunt nespecifice
B: Valoare diagnostică ridicată
C: Creatinina serică crescută se corelează cu mortalitatea la 30 zile în TEP acut
D: Troponina are valoare prognostică
E: D-dimerii au o valoare predictivă negativă înaltă
Vezi raspuns

29. [TEP10107] Trombembolismul pulmonar este caracterizat prin (pg. 88)

A: Artere lobare afectate
B: Diametrul efectiv al arterei implicate sub 25% din valoarea iniţială
C: Instabilitate hemodinamică
D: Ambele artere pulmonare pot fi afectate
E: De regulă, doar una dintre arterele pulmonare este afectată
Vezi raspuns

30. [TEP10111] Semnul Westermark este caracterizat prin (pg. 93)

 A: Radiologic prin opacitate la periferie cu vârful rotunjit și baza la pleură
B: Întreruperea bruscă a vascularizației pulmonare cu hipoperfuzie distală
C: Oligoemie focală
D: Este un bun indicator de trombembolismul pulmonar
E: Este adesea pozitiv

31. [TEP10112] Criteriile Wells din cadrul trombembolismul pulmonar include (pg. 96)
A: Neoplazii active
B: Hemoptizie
C: Intervenție chirurgicală recentă
D: Puls foarte mare (peste 120 pe minut)
E: Tromboză venoasă profundă

32. [TEP10113] Elementele componente ale triadei Virchow, care favorizează formarea trombului
venos sunt: (pg. 89)
A: Injuria endotelială
B: Staza sau turbulenţa fluxului sangvin
C: Chimioterapia
D: Hipercoagulabilitatea
E: Neoplazia

33. [TEP10114] Factorii de risc mare (odd ratio > 10) pentru trombembolismul pulmonar sunt: (pg.
89)
A: Chimioterapia
B: Leziuni ale măduvei spinării
C: Sarcina
D: Fracturi ale membrelor inferioare
E: Repausul la pat

34. [TEP10115] Trombofiliile ereditare asociate cu trombemebolismul pulmonar sunt: (pg. 90)
A: deficitul de factor VIII
B: deficitul de protrombină
C: trombocitoza esenţială
D: Deficitul de proteină C
E: factorul V Leiden

35. [TEP10116] Simptomele cele mai frecvente care apar la un pacient cu trombembolism pulmonar
sunt: (pg. 91)
A: Frisonul
B: Creşterea TA
C: Dispneea
D: Wheezing-ul
E: Durerea toracică cu caracter pleuretic

36. [TEP10117] Durerea toracică ce apare la pacientul cu trombembolism pulmonar are următoarele
caracteristici: (pg. 91)
A: iradiaza interscapulovertebral
B: are caracter anginos în TEP central
C: apare tipic în emboliile mari
D: are caracter pleuretic
E: este intensă
37. [TEP10118] Dispneea întâlnită la pacientii cu trombembolism pulmonar are următoarele caractere:
(pg. 91)
A: Este simptomul cel mai frecvent intâlnit
B: Se asociază obligatoriu cu hemoptizia
C: Poate fi unicul simptom
D: Este concordantă cu examenul obiectiv

38. [TEP10119] Determinarea troponinei la pacientul suspectat de trombembolism pulmonar este utilă
pentru: (pg. 92)
A: aprecierea prognosticului bolii
B: reducerea investigaţiilor imagistice inutile şi iradiante
C: aprecierea funcţiei VD
D: stratificarea TEP submasiv
E: diagnosticul de certitudine
Vezi raspuns

39. [TEP10120] Următoarele constante se corelează cu mortalitatea la 30 de zile în trombembolismul

pulmonar acut: (pg. 92)
A: scăderea ratei de filtrare glomerulare
B: creşsterea troponinei serice
C: creşterea creatininei serice
D: leucocitoza
E: creşterea VSH

40. [TEP10121] Modificarile electrocardiografice cel mai frecvent întâlnite in trombembolismul

pulmonar sunt: (pg. 92)
A: tahicardia sinusală
B: aspectul S1Q1T1
C: modificarile de segment ST - T
D: bradicardia sinusală
E: blocul major de ramură stângă recent apărut

41. [TEP10144] Despre trombembolismul pulmonar, următoarele afirmaţii sunt adevărate ()

A: Embolia poate fi cu lichid amniotic
B: Embolii pulmonari provin în special din venele membrelor superioare
C: În TEP masiv pacientul este instabil hemodinamic
D: Majoritatea emboliilor pulmonare sunt multiple
E: Trombembolismul pulmonar este central dacă afectează trunchiul arterei pulmonare

42. [TEP10145] Trombembolismul pulmonar este puternic influenţat de ()

A: Spitalizare pentru insuficienţă cardiacă
B: Protezare de şold
C: Transfuzii de sânge
D: Hipertensiunea arterială
E: Diabet zaharat

43. [TEP10146] Fiziologia trombembolismul pulmonar este caracterizată prin ()

A: Ischemia VD contribuie la scăderea contractilităţii acestuia
B: Obstrucţionarea umplerii VS determină instabilitate hemodinamică
C: Prelungirea timpului de contracţie VD duce la bombarea la dreapta a septului interventricular
D: Permeabilizarea foramen ovale
E: Dezechilibrul ventilaţie-perfuzie

44. [TEP10147] Trombembolismul pulmonar are următoarele simptome clasice, cu excepţia ()

A: Durerea epigastrică
B: Sincopă
 C: Durerea retrostemală
D: Durere pleuritică
E: Dispnee

45. [TEP10148] Dispneea din trombembolismul pulmonar este caracterizată ()

A: Este frecventă în trombembolismul pulmonar periferic
B: Este frecventă în trombembolismul pulmonar central
C: Intensitate concordantă cu examenul obiectiv
D: Debutul este insidios
E: Este un simptom frecvent

46. [TEP10149] Semnele clinice ale trombembolismul pulmonar ()

A: Se asociază cu semne TVP
B: Infarctele pulmonare sunt asimptomatice
C: Apare galopul VS
D: Poate apărea şoc
E: Hipotensiunea şi şocul sunt semne clinice rare

47. [TEP10150] Gazometria efectuată la pacienţii cu trombembolismul pulmonar relevă, cu exceptia ()

A: Hipercapnie
B: Hipocapnie
C: Alcaloza respiratorie
D: Acidoza respiratorie
E: Acidoza metabolică

48. [TEP10151] Trombembolismul pulmonar produce următoarele modificări pe ECG ()

A: Fibrilaţie aterială
B: Tahicardie sinusală
C: Bloc de ramură stângă
D: QR în V2
E: S1Q3T3

49. [TEP10152] Despre radiografia pulmonară în cadrul trombembolismului pulmonar se pot afirma ()
A: Oligoemia focală
B: Cocoaşa Hampton
C: Scintigrafia ventilaţie/perfuzie face inutilă această investigaţie
D: angioCT toracic face inutilă această investigaţie
E: Nu sunt modificări specifice

50. [TEP10153] Angiografia pulmonară realizată în cazul suspiciunii de trombembolismul pulmonar

este caracterizată (pg. 93)
A: Poate fi procedura terapeutică
B: Evidenţiază trombul ca defect de umplere
C: Este indicată când scinligrama V/Q nu confirmă diagnosticul
D: Este de primă intenţie
E: Este ........

51. [TEP10154] Ecocardiografia din trombembolismul pulmonar este caracterizată de ()

A: Semnul McConnel: deprimarea contractilităţii peretelui liber VD comparativ cu apexul
B: Frecvent poate evidenţia trombi în artera pulmonară
C: Poate formula diagnosticul prezumptiv de TEP la pacienţii instabili
D: Este indicată de rutina la toţi pacienţii
E: Poate exclude TEP
52. [TEP10155] În TEP criteriile Wells conţin, cu excepţia ()
A: Diagnostic alternativ mai puţin probabil ca trombembolismul pulmonar
B: Antecedente de malignitate
C: Tahipnee peste 30/min
D: Intervenţie chirurgicala în ultimele 4 săptămâni
E: Tahicardie peste 100/minut

53. [TEP10156] Diagnosticul diferenţial al trombembolismul pulmonar include, cu excepţia ()

A: Insuficienţa cardiacă
B: Infarctul miocardic
C: Boli neuromusculare
D: Pneumonii
E: Vasculitele

54. [TEP10157] Trombembolismul pulmonar poate da următoarele complicaţii (pg. 96)

A: Infarct pulmonar
B: Pneumonie
C: Deces
D: Recurenţa tardivă
E: Recurenţa precoce

55. [TEP10158] Versiunea simplă a testului PESI include următoarele elemente, cu excepţia ()
A: Vârsta >80 ani
B: Frecvenţa cardiacă <90/minut
C: TA >100 mmHg
D: Neoplazie
E: Insuficienă cardiacă cronică

56. [TEP10159] Tratamentul trombembolismul pulmonar este caracterizat de (pg. 99)

A: Fondaparinux are un risc hemoragie mai mare
B: Enoxaparina poate fi utilizată în tratament
C: Anticoagularea se inţiază numai cu heparina nefracţionată
D: Suportul hemodinamic trebuie iniţiat la toţi pacienţii
E: Anticoagularea parenterală se administrează la pacienţi selectaţi

57. [TEP10160] Tratamentul trombembolismului pulmonar cu antagonişti ai vitaminei K este

caracterizat prin ()
A: Nu necesită monitorizarea activităţii anticoagulante
B: În supradozaj se administrează protamină
C: Nu se utilizează de rutină
D: Se suprapune cu anticoagularea parenterală
E: Se administrează în funcţie de valoarea INR

58. [TEP10161] Trombembolismul pulmonar tratat cu anticoagulantele orale ()

A: Se administrează în doze fixe
B: Rivaroxabanul este recomandat la pacienţii cu afectare renală severă
C: Dabigatranul este recomandat la pacienţii cu afectare renală severă
D: Necesită monitorizarea INR
E: Reprezintă o alternativă la tratamentul standard

59. [TEP10162] Tratamentul anticoagulant în trombembolismul pulmonar are o durată în funcţie de

următorii factori ()
A: Trombembolism secundar unui factor tranzitor - 4 luni
 B: Cancer activ - anticoagulante orale de generaţie superioară
C: Trombembolism secundar unui factor tranzitor - 3 luni
D: Cancer activ - HGMM primele 3-6 luni
E: Trombembolism neprovocat în primul episod - anticoagulare indefinită

60. [TEP10163] Trombembolismul pulmonar masiv este definit prin (pg. 88)
A: Implicarea arterei pulmonare principale dreaptă sau stângă
B: Implicarea ambelor artere pulmonare
C: Instabilitate hemodinamică
D: Reducerea diametrului arterei implicate peste 75%
E: Afectarea concomitentă a multiple artere lobare

61. [TEP10167] Despre semnul Westermark se pot afirma următorele (pg. 93)
A: Este frecvent
B: Este specific pentru TEP
C: Sinonim cu oligoemie focală
D: Este întreruperea bruscă a vascularizației pulmonare cu hipoperfuzie distală
E: Opacitate la periferie cu vârful rotunjit și baza la pleură

62. [TEP10168] Probabilitatea de producere a trombembolismului pulmonar este estimată conform

Wells, utilizând următoarele criterii (pg. 96)
A: Semne clinice de TVP
B: Frecvența cardiacă peste 120
C: Intervenție chirurgicală în ultimele 8 săptămâni
D: Hemoptizii
E: Neoplazii în antecedente