1.

[BPO10152] Bronhopneumopatia obstructiva cronica în fază avansată este caracterizată prin

modificări ale ()
   A: vascularizației renale
   B: miocardului
   C: laringelui
   D: epiglotei
   E: nici o variantă de mai sus

2. [BPO10155] Hipoxia cu hipercapnie se întâlnesc în ()

   A: Insuficienţa renală
   B: Edem cerebral
   C: Criză de astm
   D: Edem cerebral
   E: Decompensarea BPOC

3. [BPO10175] Factorul cel mai important implicat în etiologia BPOC este: (pg. 2)
   A: infecţia bacilară
   B: expunerea la radiaţii
   C: fumatul
   D: infecţia respiratorie repetată
   E: predispoziţia genetică

4. [BPO10176] Principalele simptome şi semne întâlnite în BPOC sunt: (pg. 8)

   A: tuse cu expectoraţie şi febră
   B: tuse nocturna şi dispnee inspiratorie
   C: tuse cronică productivă şi dispnee de efort
   D: dispnee inspiratorie şi tuse
   E: febra, frison, tuse

5. [BPO10177] Simptomul cel mai caracteristic pentru pacienţii cu BPOC este: (pg. 8)
   A: astenia
   B: dispneea
   C: febra
   D: expectoraţia
   E: tusea

6. [BPO10178] Pentru cuantificarea somnolenţei diurne se foloseşte: ()

   A: scorul mMRC
   B: ghidul GOLD
   C: chestionarul Epworth
   D: scorul CAT
   E: VEMS

7. [BPO10179] Pentru confirmarea diagnosticului de BPOC se foloşeste: (pg. 10)

   A: determinarea CVF, după administrarea unui bronhodilatator
   B: determinarea raportului VEMS/CVF, după administrarea unui bronhodilatator
   C: calcularea scorului CAT
   D: măsurarea VEMS după administrarea unui bronhodilatator
   E: examenul clinic obiectiv

8. [BPO10180] Cel mai utilizat parametru spirometric de identificare a sindromului obstructiv bronşic
este: ()
   A: curba flux/volum
   B: VEMS/CV
   C: VEMS
   D: indicele Tiffeneau
   E: capacitatea vitala

9. [BPO10181] Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat prin: (pg. 11)

   A: valoarea normala a VEMS-ului
   B: reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect rapid prezice un răspuns mai bun
   C: disfuncţia ventilatorie obstructivă persistă şi după administrarea unui bronhodilatator
   D: disfuncţia ventilatorie obstructivă este reversibilă după administrarea unui bronhodilatator
   E: lipsa ireversibilităţii VEMS

10. [BPO10182] Pletismografia corporeală obiectivează: (pg. 12)

   A: severitatea BPOC.
   B: absenţa insuficienţei respiratorii
   C: sindromul de hiperinflaţie pulmonară
   D: sindromul obstructiv bronşic
   E: reversibilitatea VEMS-ului

11. [BPO10183] Urmărirea în timp a valorilor VEMS la un bolnav cu BPOC indică: ()

   A: necesitatea introducerii corticoterapiei
   B: instalarea emfizemului pulmonar
   C: iminenţa instalării insuficienţei respiratorii
   D: viteza de deteriorare funcţională
   E: gradul obstrucţiei bronşice

12. [BPO10184] Emfizemul pulmonar panlobular este caracterizat radiologic prin: (pg. 12)
   A: aspect omogen al parenchimului pulmonar
   B: distrucţie omogenă a parenchimului pulmonar
   C: hiluri pulmonare de aspect normal
   D: aspect neomogen de zone hiperclare, avasculare
   E: hipertransparenţă pulmonară unilaterală

13. [BPO10185] Exacerbările la un bolnav cu BPOC sunt considerate frecvente atunci când: (pg. 14)
   A: depăşesc 2 exacerbări/an.
   B: sunt mai mult de 5-6 exacerbari/lună
   C: sunt cel puţin 2 exacerbări/an
   D: sunt mai mult de 3 exacerbări/lună
   E: sunt peste 2 exacerbări/an

14. [BPO10186] Un pacient cu BPOC care prezintă VEMS 40%, corespunzător stadiului 3, care are 3
exacerbări/an, CAT <10 si MMRC 1, va fi încadrat în grupa de risc GOLD: ()
   A: niciun grad
   B: A, risc scăzut
   C: D, risc crescut
   D: C, risc crescut
   E: B, risc scăzut

15. [BPO10187] Dintre anticolinergice, avantajul de a fi necesară o singura administrare pe zi, îl are:
()
   A: tiotropiumul
   B: buscopanul
   C: fenoterolul
   D: ipratropiumul
   E: scopantilul

16. [BPO10188] Tratamentul cu corticoid inhalator la pacientul cu BPOC trebuie să respecte următorul
principiu: (pg. 18)
   A: nu se asociază cu teofilină retard
   B: nu se asociază cu BADLA
   C: se recomandă la pacienţii cu exacerbări frecvente (2/an)
   D: se recomandă la pacienţi cu obstrucţie uşoară, VEMS peste 50%
   E: se administrează doar în exacerbări

17. [BPO10189] Din punct de vedere al prognosticului, mortalitatea la 1 an de 30% apare la pacientii
cu BPOC care prezinta: ()
   A: Varsta sub 60 de ani
   B: VEMS <750 ml
   C: VEMS >50%
   D: Varsta peste 60 de ani
   E: Declin accelerat al VEMS

18. [BPO10191] BPOC nu este caracterizat de ()

   A: Fumatul este o cauză
   B: Sindromul restrictiv
   C: Factori de mediu profesionali
   D: Inflamaţie cronică
   E: Condiţionare genetică

19. [BPO10193] BPOC poate avea drept cauză externă ()

   A: O altă cauză decât cele de mai jos
   B: Poluanţi atmosferici
   C: Polimorfisme genice
   D: Hiper-reactivitate bronşică
   E: Deficitul de alfa1 antitripsină
20. [BPO10194] Radiografia toracică în cazul BPOCul prezintă ()
   A: Toate modificările de mai jos
   B: Emfizem panlobular
   C: Aspect de hiperinflaţie
   D: Hiluri pulmonare mărite
   E: Bule de emfizem

21. [BPO10195] Relaţia obstrucţie ventilatorie - VEMS poate fi ()

   A: 4 - peste 50%
   B: 2 - între 30 şi 50%
   C: 3 - între 30 şi 50%
   D: 4 - peste 30%
   E: 1 - sub 80%

22. [BPO10208] Următoarele sunt beta mimetice cu durată lungă de acţiune ()

   A: Tiotropium
   B: Fonnoterol
   C: Salmeterol
   D: Fenoterol
   E: Salbutaniol

23. [BPO10150] BPOC este caracterizat prin (pg. 1,2)

   A: cauze de natură genetică
   B: expectoraţie zilnică timp de câteva luni
   C: este reversibil parţial
   D: hipoxemie de repaus
   E: sindrom spirometric obstructiv

24. [BPO10151] Despre emfizemul în bronhopneumopatia obstructiva cronica, următoarele sunt

adevărate (pg 6, 10)
   A: hiperinflația pulmonară este o posibilă cauză
   B: emfizemul centrolobular este cel mai frecvent
   C: este caracterizat prin fibroză pulmonară
   D: este cauzat de mărirea anormală a teritoriilor aeriene distale ale bronhiolelor terminale
   E: dilatarea septurilor alveolare este o cauză

25. [BPO10153] Emfizemul centrolobular din BPOC este caracterizat prin (pg. 6)
   A: Zona centrală acinară afectată de leziuni
   B: Este prevalentă în special la vârstnici
   C: Polimorfismul genic este un factor de risc
   D: Afectează toată seria acinară
   E: Mici dilataţii buloase

26. [BPO10154] Bronhopneumopatia obstructiva cronică se diagnostichează utilizând următoarele

metode-criterii (pg. 10)
   A: spirometrie/pneumotahogramă
   B: VEMS/CVF < 0,5 (cu bronhodilatator)
   C: VEMS/CVF < 1 (cu Ventolin)
   D: VEMS/CVF < 0,7 (cu Ventolin)
   E: VEMS/CVF < 1 (cu bronhodilatator)

27. [BPO10156] În caz de dispnee, următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție: ()
   A: Fibroscopie bronşică
   B: EKG
   C: Gazometrie arterială
   D: Radiografie toracică profil
   E: Radiografie toracică faţă

28. [BPO10157] Despre BPOC foarte severă următoarele sunt adevărate ()

   A: VEMS sub 50% din valorile prezise
   B: 30% < VEMS > 50% decât cel teoretic
   C: VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii
   D: VEMS sub 30% din cel teoretic
   E: VEMS/CV sub 0,70

29. [BPO10158] Reprezintă factori de risc pentru BPOC ()

   A: Bumbac
   B: Polen
   C: Dioxid de sulf
   D: Deficit de alfa 1 antitripsină
   E: Praf de piatră

30. [BPO10159] Necesită ventilaţie mecanică ()

   A: PaCO2>45mmHg
   B: PaO2<45mmHg
   C: Tulburări recente ale funcţiilor superioare
   D: Semne de şoc
   E: Confuzie

31. [BPO10160] Disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă apare in următoarele afecţiuni: (pg. 2)
   A: BPOC
   B: fibroza chistică
   C: pneumonie bacteriană
   D: sarcoidoză
   E: astmul bronsic

32. [BPO10161] Bronşita cronică se defineşte prin: (pg. 1-2)

   A: tabagismul reprezintă factorul de risc cel mai important
   B: hipersecreţie cronică
   C: sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan sau prin terapie
   D: progresivitatea sindromului obstructiv (evidenţiată prin scăderea VEMS)
   E: tuse şi expectoraţie prezente cel puţin trei luni pe an, doi ani consecutiv
33. [BPO10162] Un substrat inflamator asemănător BPOC au şi următoarele afecţiuni: (pg. 2)
   A: neuropatia diabetică
   B: hepatita acută
   C: ateroscleroza
   D: osteoporoza
   E: diabetul zaharat de tip 1

34. [BPO10163] La un pacient cu BPOC, apariţia dispneei se asociază cu: ()

   A: instalarea cordului pulmonar cronic
   B: prognostic mai prost
   C: disfuncţie ventilatorie obstructivă
   D: tuse şi expectoraţie
   E: funcţie ventilatorie restrictivă

35. [BPO10164] Conform ghidului GOLD, următoarele scoruri sunt considerate semnificative pentru
BPOC: ()
   A: scorul m MRC de 0 puncte
   B: scorul m MRC de 2 puncte
   C: scorul mMRC peste 10 puncte
   D: scorul CAT de 10 puncte
   E: scorul CAT peste 40 puncte

36. [BPO10165] Simptomele sindromului de apnee in somn sunt: ()

   A: tulburări de memorie
   B: expectoraţie
   C: somnolenţă diurnă
   D: sforăit nocturn
   E: episoade de apnee

37. [BPO10166] Examenul obiectiv la pacientul cu BPOC decelează: ()

   A: raluri bronşice ronflante şi uneori sibilante
   B: hipersonoritate pulmonară difuză
   C: expir prelungit
   D: inspir forţat
   E: lărgirea diametrului toracic transversal

38. [BPO10167] Semnele fizice de severitate în BPOC sunt: ()

   A: alura ventriculara peste 100/min
   B: frecvenţa respiratorie peste 25/minut
   C: somnolenţă
   D: flapping tremor
   E: raluri bronsice ronflante şi sibilante
39. [BPO10168] Diagnosticul diferential al BPOC se face cu următoarele afecţiuni: (pg. 10-11)
   A: astmul bronşic
   B: sinuzită cronică alergică
   C: sindromul posttuberculos
   D: bronsiectaziile
   E: fibroza chistică

40. [BPO10169] Suspiciunea de BPOC se emite pe baza: ()

   A: radiografiei pulmonare
   B: examenului de spută
   C: spirometrie
   D: contextului clinic (tabagism de minim 20 pachete/an)
   E: simptomelor clinice (tuse, expectoraţie, dispnee cronică)

41. [BPO10170] Următoarele elemente clinice susţin suspiciunea unui diagnostic de BPOC: ()
   A: dispneea cronică
   B: tusea nocturna ce trezeşte bolnavul din somn
   C: tabagismul de minim 20 pachete/an
   D: dispneea acută
   E: tusea cu expectoraţie

42. [BPO10171] Pletismografia corporeala măsoară: ()

   A: Capacitate pulmonară totală (CPT)
   B: Volum expirator maxim pe secundă (VEMS)
   C: Volumul rezidual (VR)
   D: capacitate reziduală (CR)
   E: capacitatea vitală (CV)

43. [BPO10172] Grupa C de risc după clasificarea GOLD a BPOC include următoarele elemente: (pg.
14)
   A: 0-1 exacerbări pe an
   B: MMRC > 2
   C: CAT < 10
   D: stadiul III de obstrucţie după VEMS
   E: Simptome reduse

44. [BPO10173] Efectele secundare cele mai comune ale teofilinei sunt: (pg. 17)
   A: tremorul extremităţilor
   B: aritmiile
   C: insomnia
   D: somnolenţă
   E: greaţa şi vărsăturile

45. [BPO10174] Cele mai importante comorbidităţi ale BPOC sunt: (pg. 14)
   A: Cancerul bronhopulmonar
   B: Casexia
   C: Diabetul zaharat
   D: Ulcerul duodenal
   E: Hipertensiunea arteriala ulcerul
46. [BPO10190] Modificarile inspiratorii la un pacient cu BPOC sunt: ()
   A: Utilizarea musculaturii abdominale la expir
   B: Umplerea spatiilor supraclaviculare si suprasternal
   C: Tirajul costal
   D: Contractia scalenilor si sternocleidomastoidienilor
   E: Semnul Hoover: scadrea diametrului transversal a partii inferioare a toracelui

47. [BPO10192] Despre BPOC următoarele sunt adevărate (pg. 3)

   A: 90% dintre cazurile de BPOC sunt cauzate de fumat
   B: Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc 
   C: Valoarea VEMS la un anumit moment dat depinde de cinci factori
   D: Fumatul matern conduce la reducerea CV a copiilor cu până la 10%
   E: VEMS scade natural în timp

48. [BPO10196] Referitor la bronşita cronică. următoarele sunt adevărate ()

   A: BPOC nu este singura boală obstructivă
   B: BPOC-ul şi astmul pot coexista la unii pacienţi
   C: Disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă este patognomonică pentru BPOC
   D: Tusea apare întotdeauna la fumătorii cronic
   E: Bronşita cronică implică existenţa sindromului obstructiv

49. [BPO10197] BPOC poate fi favorizat de anumiţi factori ()

   A: Statusul socio-economic scăzut se asociază cu o scădere accelerată a VEMS 
   B: Lucrătorii din agricultură pot fi expuşi la dioxizi de sulf sau de azot
   C: Fumatul timp de două decenii determină BPOC
   D: Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc
   E: Industria siderurgică reprezintă cel mai important factor de risc poluant

50. [BPO10198] BPOC poate produce următoarele modificări ()

   A: Există dezechilibru între oxidanţii şi antioxidanţii produşi la nivelul peretelui bronşic
   B: Proporţia de elastină faţă de colagen creşte
   C: Activitatea excesivă a enzimelor proteolitice este dată de excesul de alfa 1 antitripsină
   D: Enzimele proteolitice implicate în remanierea matricei sunt elastaza şi metaloproteinaza
   E: Dezechilibru proteaze - antiproteaze favorizează evoluţia leziunilor de emfîzem

51. [BPO10199] Aspectul clinic al BPOC este caracterizat de ()

   A: Sputa este mucopurulentă
   B: Expectoraţia hemoptoică este comună 
   C: Dispneea de efort în puţine cazuri
   D: Tusea afectează pacientul cel puţin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv
   E: Asociere cu cancerul bronliopulmonar

52. [BPO10200] Dispneea în BPOC poate fi măsurată prin ()

   A: NYHA
   B: Scor 0-5
   C: mMRC
   D: Borg
   E: CAT: 0-10 

53. [BPO10201] Diagnosticul diferenţial al pacieţilor cu BPOC şi wheezing include următoarele

elemente ()
   A: Cancerul bronhopulmonar
   B: Pseudowheezing fariangian
   C: Cornaj laringo-traheal
   D: Astm bronşic
   E: Corpi străini intratraheal

54. [BPO10202] Apneea în somn include următoarele elemente ()

   A: Dispnee
   B: Apnee
   C: Sforăit
   D: Senzaţie de somn neodihnitor
   E: Somnolenţă nocturnă

55. [BPO10203] BPOC se manifestă clinic prin ()

   A: Hipersonoritate pulmonară difuză
   B: Blue bloater
   C: Pink puffer
   D: Degete hipocratice
   E: Aspect de torace în butoi
Vezi raspuns

56. [BPO10204] BPOC sever are următoarele semne fizice ()

   A: Diminuarea excursiilor hemidiafragmelor
   B: Oboseală musculară
   C: Alură ventriculară
   D: Comă grad I
   E: Frecvenţa respiratorie peste 50/minut

57. [BPO10205] BPOC intră în diagnostic diferenţial alături de ()

   A: Pneumotorax
   B: Insuficienţa cardiacă
   C: Mucoviscidoza
   D: Bisinoza
   E: Astmul bronşic

58. [BPO10206] Profilaxia secundară a BPOC include următoarele elemente ()

   A: Schimbarea profesiei
   B: Vaccinarea antipneumococică
   C: Renunţarea la fumat
   D: Vaccinarea antigripală
   E: Combaterea tabagismului

59. [BPO10207] Tratamentul farmacologic al BPOC include, cu excepţia ()

   A: Oxigenoterapia
   B: Antioxidanţii
   C: Betablocantele
   D: Anticolinergicele
   E: Beta mimeticele

60. [BPO10209] Anticolinergicele sunt caracterizate de ()

   A: Se administrează de urgenţă în BPOC
   B: Blochează receptorii muscarinici
   C: Ipratropium se administrează o dată pe zi
   D: Tiotropium are efecte secundare neglijabile
   E: Tiotropium se administrează de mai multe ori pe zi

61. [BPO10210] Despre corticosteroizii administraţi pentru tratarea BPOC, următoarele sunt adevărate
()
   A: Se admnistrează indiferent de valoarea VEMS
   B: Se recomandă la pacienţii cu exacerbări frecvente
   C: Se recomandă la pacienţii cu obstrucţie mare
   D: Se administrează oral
   E: Se asociază frecvent cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune

62. [BPO10211] Tratamentul nemedicamentos este caracterizat de ()

   A: Calitatea vieţii este ameliorată semnificativ de reabilitarea respiratorie
   B: Ventilaţia noninvazivă se recomandă la pacienţii cu Sa02>88%.
   C: Administrarea oxigenoterapiei se face pe mască
   D: Oxigenoterapia este recomandată când p02<55mmHg
   E: Reabilitarea respiratorie are ca obiectiv ameliorarea supravieţuirii

1. [PNM00017] Pneumonia comunitară se caracterizează prin: (pg. 25)

   A: Este dobândită intraspitalicesc.
   B: Apare la o persoană spitalizată pentru alta boală.
   C: Survine la pacienţi care au fost spitalizaţi înainte de debutul pneumoniei.
   D: Debuteza în primele 48 de ore după momentul spitalizării.
   E: Debuteaza la mai mult de 72 de ore după momentul internării.
2. [PNM00018] Forma francă a pneumoniei comunitare se caracterizează prin: (pg. 27)
   A: Radiologic - opacitate heterogenă nesistematizată de tip interstiţial, hilio-bazal.
   B: Cefalee, mialgii.
   C: Etiologia presupune germeni intracelulari.
   D: Evoluţie progresivă
   E: Febră, frison.

3. [PNM00019] Care dintre următorii factori de risc nu influenţează agravarea unei pneumonii? (pg.
27-28)
   A: Alterarea funcţiilor mentale.
   B: Durerea toracică.
   C: Cancer asociat.
   D: Vârsta peste 65 de ani.
   E: Vârsta sub 65 de ani.

4. [PNM00020] Următoarele caracterizează pneumonia tipică: (pg. 29)

   A: Radiologic apare infiltrat interstiţial.
   B: Debut lent, progresiv, cu un prodrom de câteva zile.
   C: Condensare “lobară” clinic şi radiologic.
   D: Tulburări digestive.
   E: Tuse seacă, cefalee, artralgii.

5. [PNM00021] Care dintre următorii germeni produc pneumonia atipică? (pg. 30)
   A: Klebsiella.
   B: Mycoplasma pneumonia.
   C: Haemophilus influenza.
   D: Proteus.
   E: Pneumococ.

6. [PNM00022] Care este antibioticul oral de elecţie pentru tratamentul ambulator al pneumoniei
pneumococice? (pg. 32)
   A: Gentamicina.
   B: Ampicilina.
   C: Amoxicilina.
   D: Ciprofloxacina.
   E: Claritromicina.

7. [PNM00023] Care este durata tratamentului pentru pneumonia pneumococică? (pg. 33)
   A: minimum 4 săptămâni.
   B: 7 zile.
   C: 21 de zile.
   D: 14-21 de zile.
   E: 7-10 zile

8. [PNM00024] Care este durata tratamentului pentru pneumonia cu Legionella? (pg. 33)
   A: 10 zile.
   B: 21 de zile.
   C: minimum 4 săptămâni.
   D: 7 zile.
   E: 6 săptămâni.

9. [PNM00025] Care este durata tratamentului unei pneumonii abcedate? (pg. 33)
   A: 7-10 zile.
   B: 10-14 zile.
   C: minimum 4 săptămâni.
   D: minimum 2 săptămâni.
   E: 21 de zile.

10. [PNM00026] La ce interval de timp se recomandă radiografie pulmonară de control într-o

pneumonie? (pg. 35)
   A: peste 6 săptămâni.
   B: 6 săptămâni.
   C: 10 zile.
   D: 4 săptămâni.
   E: 1 săptămână.

11. [PNM00027] Pneumoniile sunt caracterizate de următoarele ()

   A: Pneumoniile comunitare au un prognostic mai bun decât alte forme de pneumonie
   B: Sunt cauzate exclusiv de bacterii
   C: Pot fi cauzate de câteva sute de germeni diferiţi
   D: Pneumoniile nozocomiale apar la un pacient spitalizat pentru o altă boală
   E: Pneumoniile comunitare apar în mediu spitalicesc

12. [PNM00028] Pneumonia juvenilă la peste şase ani este în general cauzată de ()
   A: Chlamydia pneumonia
   B: Streptoccocus pneumoniae
   C: Mycoplasma pneumoniae
   D: Haemophyllus influenzae
   E: Staphyloccocus aureus

13. [PNM00029] Pneumonia atipică este caracterizată de ()

   A: Nu se asociază cu mialgii
   B: Hipertermie
   C: Presupune germeni intracelulari
   D: Are caracteristic aspectul lobar %
   E: Progresie rapidă

14. [PNM00030] Prognostic al pneumoniilor include următoarele elemente, cu excepţia ()

   A: Subponderalitate
   B: Etiologie cu risc mare
   C: Prezenţa unei forme de cancer
   D: Alterarea funcţiilor mentale
   E: Vârsta ridicată (> 65 de ani)

15. [PNM00001] Pneumoniile comunitare sunt caracterizate prin (pg. 25)

   A: apariţia în timpul spitalizării pentru o boală diferită
   B: debut în maximum două zile de la spitalizare
   C: pot apărea cu o lună înainte de spitalizare
   D: sunt contractate din comunitate
   E: debut la cel puţin o săptămână de la internare

16. [PNM00002] Pneumoniilor comunitare la tineri sunt cauzate în principal de ()

   A: Clamydia Pneumoniae
   B: Bacili Gram negativ
   C: Mycoplasma Pneumoniae
   D: Streptococcus pneumoniae 
   E: Haemophilus influenzae

17. [PNM00003] Pneumonia atipică este caracterizată prin (pg. 27)

   A: Puţine semne clinice
   B: Coxiella Burnetti este o posibilă cauză
   C: Radiologic are aspect de opacitate heterogenă sistematizată intestițială
   D: Semne de infecție rinofaringiană
   E: Debut rapid de la infectare

18. [PNM00004] Despre pneumonia acinară se pot afirma următoarele ()

   A: Prezintă un aspect reticulonodular
   B: Radiologic prezintă margini bine delimitate
   C: Aspectul radiologic este omogen
   D: Afectează un singur lob pulmonar
   E: Se manifestă printr-o condensare pulmonară distribuită segmentar

19. [PNM00005] Pneumonia se manifestă clinic prin (pg. 30)

   A: Tahicardie şi polipnee
   B: Lipsa manifestărilor respiratorii la unii vârstnici
   C: Zgomote mai puternice la persoanele în vârstă
   D: Artralgii şi mialgiile frecvente
   E: Debut variabil

20. [PNM00006] Pneumonia nosocomială se caracterizează prin: (pg. 25)

   A: Etiologia probabilă se raportează la vârsta pacientului
   B: Survine la pacienţi care nu au fost spitalizaţi cu 14 zile înainte de debut
   C: Debutează la mai puţin de 72 de ore după momentul internării
   D: Debutează la mai mult de 72 de ore după momentul internării
   E: Apare la o persoană spitalizată pentru o alta boală
21. [PNM00007] În etiologia pneumoniei comunitare sunt incriminaţi următorii germeni: (pg. 26)
   A: Piocianic
   B: Proteus
   C: Chlamydia pneumonia
   D: Mycoplasma pneumonia
   E: Streptococul pneumoniae

22. [PNM00009] Despre pneumonia tipică se poate afirma că (pg. 29)

   A: Durere pleuritică
   B: Frison unic, solemn
   C: Debut progresiv, cu un prodrom de câteva zile de infecţie de căi respiratorii superioare.
   D: Sputa mucoasă.
   E: Debut rapid (brutal).

23. [PNM00010] Examenul aparatului respirator în sindromul tipic de condensare pulmonară relevă:
(pg. 30)
   A: Raluri subcrepitante.
   B: Suflu tubar patologic
   C: Amplificarea transmiterii vibraţiilor vocale
   D: O zonă de matitate.
   E: Limitarea unilaterală a amplitudinii mişcărilor respiratorii

24. [PNM00011] Care sunt criteriile clinice pe baza cărora se stabileşte spitalizarea unui pacient cu
pneumonie? (pg. 31)
   A: Uree sanguină
   B: Frecvenţa respiratorie
   C: Vârsta peste 65 de ani
   D: TA sistolică > 90 mmHg şi TA diastolică peste 60mmHg
   E: TA sistolică < 90 mmHg sau TA diastolică60mmHg

25. [PNM00012] Tratamentul unei pneumonii în spital presupune: (pg. 33)

   A: Se administrează iniţial oral.
   B: Este de cele mai multe ori empiric
   C: Recoltarea a cel puţin două hemoculturi
   D: De cele mai multe ori se administrează antibiotic după efectuarea antibiogramei
   E: Ca antibiotic se recomandă administrare de Amoxicilină

26. [PNM00013] Tratamentul unei pneumonii cu Pseudomonas aeroginosa presupune administrarea

unei asocieri de: (pg. 34)
   A: Este contraindicată asocierea.
   B: Macrolidă + betalactamină antipneumococică şi antipiocianică+aminoglicozidă
   C: Ciproflocaxină + Betalactamină antipiocianică şi antipneumococică.
   D: Minimum 2 antibiotice cu acţiune eficientă antipiocianică.
   E: Minimum 3 antibiotice cu acţiune eficientă antipiocianică

27. [PNM00014] O evoluţie nefavorabilă a unei pneumonii ridică următoarele suspiciuni: (pg. 34)
   A: Pleurezie parapneumonică sau empiem.
   B: Caracterul empiric al tratamentului initial.
   C: O boala subiacentă
   D: Prezenţa unei alte afecţiuni (diagnostic eronat).
   E: Terapie ineficientă (germen constituţional rezistent).

28. [PNM00015] In evolutia iniţiala (primele 3-5 zile) a unei pneumonii vor fi urmărite: (pg. 35)
   A: Frecvenţa respiratorie.
   B: Temperatura.
   C: Starea de conştienţă.
   D: Tensiunea arterială, alură ventriculară.
   E: Starea generală.

29. [PNM00016] Factorii de risc pentru o rezoluţie întârziată a unei pneumonii sunt: ()
   A: Astm bronşic
   B: Afectare unilobulară
   C: Diabet zaharat
   D: BPOC
   E: Vârsta înaintată

30. [PNM00031] Pneumoniile sunt caracterizate de următoarele (pg. 26)

   A: Apărarea umorală include IgM
   B: Neutrofilele sunt incluse în mecanismul de apărare celulară
   C: Steptoccocus pneumonia este adesea încriminat la peste 40 de ani
   D: Mortalitatea scade la pacienţii spitalizaţi
   E: Se pot împarţi în pneumonii în comunitare şi nosocomiale

31. [PNM00032] Investigaţiile imagistice în pneumonii sunt caracterizate de următoarele ()

   A: Abcesul pulmonar prezintă nivel hidroaeric
   B: Adenopatia hilară este rară
   C: Colecţia lichidiană interesează sinusul costodiafragmatic al hemitoracelui afectat
   D: Condensarea pulmonară are bronhogramă aerică
   E: Gangrena pulmonară se prezintă ca opacitate unică sau multiplă

32. [PNM00033] Penumonia se manifestă clinic prin ()

   A: Hemoptizii
   B: Dureri abdominale difuze
   C: Frisoane pe fond de febră ridicată
   D: Mialgii şi artralgii
   E: Febra

33. [PNM00034] Pneumoniile se pot manifesta paraclinic prin ()

   A: Hipercapnie
   B: Acidoză metabolică
   C: Creşterea fosfatazei alcaline
   D: Tulburări electrolitice
   E: Alcaloză respiratorie

34. [PNM00035] Spitalizarea în caz de pneumonie implică ()

   A: Penicilină + Gentamicină
   B: Aminopenicilină/inhibitor de betalactamază
   C: Cefalosporină asociată cu Macrolida
   D: Doxiciclină
   E: Fluorochinolone de primă intenţie

35. [PNM00036] Terapia intensivă în cazul pneumoniilor implică ()

   A: Amoxicilina este de primă intenţie
   B: Antibioticele sunt administrate în principal oral
   C: Puncţia pleurală şi examinarea lichidului sunt necesare în cazul pleureziei
   D: Antitusivele de tip central sunt indicate la pacienţii cu paroxisme severe de tuse
   E: Pseudomonas se tratează cu minim 2 antibiotice cu efect antipiocianic
36. [PNM00037] Tratamentul pneumoniei are rezultate în funcţie de ()
   A: Hidratarea orală a pacientului
   B: Ritmul de admnistrare al antibioticelor
   C: Terapie ineficientă
   D: Complicaţia pneumoniei
   E: Boala subiacentă

37. [PNM00038] În cazul pneumoniei, următoarele semnele vitale trebuie monitorizate ()

   A: Alura ventriculară
   B: Temperatura
   C: Tensiunea arterială
   D: Tranzitul intestinal
   E: Diureza

38. [PNM00039] Pneumoniile sunt caracterizate de ()

   A: Moxifloxacma este eficientă pentru majoritatea germenilor
   B: Cotrimoxazolul este indicat în pneumonia comunitară
   C: La pacienţii sub 25 ani se admnistrează Gentamicină
   D: Tratamentul la pacienţii cu BPOC poate include Claritromicina
   E: Eritromicina este activă împotriva Mycoplasma pneumonia

1. [CBP00091] Parametrul N1 in stadializarea cancerelor bronhopulmonare poate fi caracterizat de:

(pg. 58)
   A: Metastaze În ganglionii hilari ipsilaterali
   B: Metastaze În gangionii hilari contralaterali
   C: Metastaze În ganglionii mediastinali contralaterali
   D: Metastaze în ganglionii mediastinali ipsilaterali
   E: Metastaze în ganglionii subcarinari

2. [CBP00092] Componentele importante, ca structura şi capacitate oncogenică, ale fumului de ţigară

sunt: (pg. 48-49)
   A: Toate variantele de mai jos
   B: Aldehide
   C: Benzen
   D: N nitros-aminele
   E: Hidrocarburile aromatice policiclice

3. [CBP00093] Cel mai frecvent tip histologic de cancer bronhopulmonar întâlnit este: (pg. 50)
   A: Nici una din afirmaţii nu este adevarată
   B: Carcinomul cu celule mici
   C: Carcinomul cu celule mari
   D: Adenocarcinomul
   E: Carcinomul scuamos

4. [CBP00094] Parametrul T1b în cadrul stadializării cancerului bronhopulmonar este caracterizat de:
(pg. 57)
   A: Carcinom in situ
   B: Tumora cu diametrul maxim între 2 şi 3 cm
   C: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
   D: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm, dar mai mic de 7 cm
   E: Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm, dar mai mic de 5 cm

5. [CBP00095] Care dintre următoarele neoplazii este tumoră epitelială malignă, conform clasificării
OMS 2004 a tumorilor pulmonare? (pg. 51)
   A: Hamartomul
   B: Adenomul papilar
   C: Adenocarcinomul
   D: Papilomul glandular
   E: Condromul

6. [CBP00096] Care din următoarele neoplazii este tumoră epitelială benignă, conform clasificării OMS
2004 a tumorilor pulmonare? (pg. 51)
   A: Carcinomul adenoscuamos
   B: Papilomul glandular
   C: Hiperplazia adenomatoasă tipică
   D: Adenocarcinomul
   E: Carcinomul scuamos

7. [CBP00097] Extensia loco-regională a cancerelor bronhopulmonare poate fi reprezentată de: (pg.

53)
   A: Adenomegalii cervicale
   B: Noduli subcutanaţi
   C: Extensie cerebrală
   D: Disfonie
   E: Extensie hepatică

8. [CBP00098] Extensia metastatică a cancerelor bronhopulmonară poate fi reprezentată de: (pg. 53)
   A: Extensia cerebrală
   B: Sindromul Pancoast-Tobias
   C: Disfonia
   D: Disfagia
   E: Sindromul de venă cavă superioară
Vezi raspuns

9. [CBP00099] Carcinomul pulmonar cu celule mici: (pg. 51)

   A: Are o evoluţie lentă
   B: Diseminează tardiv în alte organe
   C: Se asociază rar cu sindroame paraneoplazice
   D: Se localizează de obicei periferic
   E: Se localizează de obicei central

10. [CBP00100] Supravietuirea medie a pacienţilor cu cancer bronhopulmonar cu celule mici în stadiu
de boală extinsă este: (pg. 59)
   A: 24 de luni
   B: 48 de luni
   C: 18 de luni
   D: 6-12 luni
   E: 3 ani

11. [CBP00101] Din punct de vedere biologic, pentru bilanţul diagnostic şi de extensie al cancerului
bronhopulmonar se solicită în mod uzual următoarele: (pg. 54)
   A: Bilanţ hepatic
   B: Determinarea markerilor tumorali
   C: Hemoglobina glicozilată
   D: Tomografie computerizată
   E: Biopsie ganglionară

12. [CBP00102] Endoscopia bronşică (bronhoscopia) pentru diagnosticul cancerului bronhopulmonar:

(pg. 54)
   A: toate afirmaţiile de mai jos sunt adevarate
   B: nu este indicată în cazul unor leziuni periferice suspecte
   C: poate fi înlocuită de toracoscopia exploratorie
   D: nu permite realizarea de biopsii transbronsice
   E: este obligatorie la toţi pacienţii suspecţi de cancer bronhopulmonar

13. [CBP00103] Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD de evaluare funcţională a stării generale în

cancerele bronhopulmonare poate include: (pg. 54)
   A: Pacienţii sunt incapabili de a munci
   B: Pacientii sunt capabili de a realiza activităţi casnice usoare sau lucrul la birou
   C: Paciemţii sunt incapabili de a se ingriji
   D: Capacitate limitată de a se ingriji
   E: Activitate normală

14. [CBP00104] Stadiul IIIB poate conţine următoarele combinaţii de parametri in stadializarea
cancerului bronhopulmonar: (pg. 58)
   A: T2aN3M1
   B: T1aN2M0
   C: T4N0M0
   D: T4N2M0
   E: T3N2M0

15. [CBP00105] Stadiul IIA poate conţine următoarea combinaţie de parametri în stadializarea
cancerului bronhopulmonar: (pg. 58)
   A: T2bN0M1
   B: T3N1M0
   C: T2aN1M1
   D: T1bN2M0

16. [CBP00121] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de următoarele, cu excepţia ()

   A: Prevalenţa este dublă la bărbaţi faţă de femei
   B: Incidenţa este în creştere
   C: Pot fi primare sau secundare
   D: Depistare precoce în 2/3 din cazuri
   E: Sunt tumori maligne intratoracice cu punct de plecare epiteliul bronşic

17. [CBP00122] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de, cu excepţia ()

   A: Efectele cancerigene se regăsesc şi la nivelul vezicii urinare, laringelui
   B: Efectele cancerigene se regăsesc şi la nivelul colului uterin, pancreasului şi ficatului
   C: Riscul cancerigen al fumului de ţigara este redus şi nesemnificativ pentru fumătorii pasivi
   D: Compoziţia fumului de ţigară este complexă, cuprinzând hidrocarburi aromatice policiclice,
benzen, aldehide
   E: Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP

18. [CBP00123] Despre factorii de risc ai cancerului bronhopulmonar ()

   A: Pacienţii fumători care au şi sindrom Li-Fraumeni au risc de 2 ori mai ridicat de a dezvolta cancer
comparativ cu restul fumătorilor
   B: Aportul insuficient al anumitor vitamine cu efect antioxidant ar putea fi asociat cu apariţia bolii
   C: Expunerea la azbest este asociaă cu dezvoltarea mezoteliomului pericardic
   D: Expunerea la azbest, crom, nichel, colbăit nu reprezintă factori de risc majori pentru dezvoltarea
cancerului
   E: Răspunsul la tratament şi complicaţiile la pacienţii care au renunţat la fumat este similară cu cea
a fumătorilor activi

19. [CBP00124] Clasificarea histologică a cancerelor bronhopulmonare este caracterizată de ()

   A: Tumorile maligne de tip epitelial sunt reprezentate de 4 forme histologice majore
   B: Dintre neoplaziile pulmonare, marea majoritate tumori maligne sunt de tip epitelial
   C: Renunţarea la entitatea de carcinom broiihiolo-alveolar
   D: Definirea unor leziuni pre-invazive (hiperplazia adenomatoasă atipică şi adenocarcinomul in situ
<3 cm)
   E: Se bazează exclusiv pe aspectul morfopatologic din piesele chirurgicale

20. [CBP00125] NU sunt tumori limfoproliferaţive ()

   A: Limfom cu celule clare
   B: Limfom marginal cu celule B tip MALT
   C: Limfom difuz cu celule mari tip B
   D: Histicitoza langerhansiană
   E: Granulomatoza limfomatoidă

21. [CBP00126] Nu reprezintă tumori epiteliale maligne ()

   A: Tumori carcinoide
   B: Carcinom adenoscuamos
   C: Carcinom cu celule mari
   D: Hematom
   E: Carcinom cu celule mici

22. [CBP00127] Sunt cntraindicaţii ale intervenţiei chiragicale în cazul cancerului bronhopulmonar ()
   A: Sechele după accident vascular- cerebral
   B: Insuficienţa renală
   C: Insuficienţa respiratorie
   D: Hipertensiune arterială pulmonară
   E: IMA recent < 3 luni

23. [CBP00128] Chimioterapia din cadrul tratamentului cancerului bronhopulmonar are următoarele
efecte adverse ()
   A: Neurotoxicitatea
   B: Rash-ulmalar
   C: Supresia medulară
   D: Insuficienţa renală acută
   E: Alopecia

24. [CBP00047] Astmul poate fi cauzat de (pg. 37, 38)

   A: Utilizarea de aspirină
   B: Antiinflamatoarele nesteroidiene
   C: Urticarie
   D: Dermatită
   E: Rinita alergică

25. [CBP00051] Diagnosticul cancerului bronhopulmonar include următoarele elemente: (pag 52-53)
   A: Aritmiile pot apărea în cadrul extinderii loco-regionale
   B: O radiografie fără modificări exclude prezenţa cancerului
   C: Hipocratismul digital
   D: Edemul în pelerină indică extinderea loco-regională
   E: Claude-Bernard-Horner indică extinderea loco-regională
Vezi raspuns

26. [CBP00052] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat prin (pg. 52-53)

   A: Pleurezie
   B: Enoftalmie
   C: Infecţii respiratorii
   D: Hemoptizie
   E: Tuse prelungită

27. [CBP00053] Cancerul bronhopulmonar se evaluează prin ()

   A: Tipurile de cancer cu celule mici necesită CT cerebral
   B: Biopsia percutanată ghidată pentru tumorile periferice
   C: Endoscopia bronșică la tineri
   D: Determinarea marcherilor tumorali
   E: ECOG/OMS/ZUBROD pentru alterarea funcţională

28. [CBP00054] Cancerele pulmonare cu celule mici pot fi clasificate în: ()

   A: Extinse - existenţa metastazelor la distanţă
   B: Extinse - supravieţuire medie de doi ani
   C: Limitate - supravieţuire mediană de doi ani
   D: Limitate - localizare primară pe un singur hemotorace
   E: Limtate şi extinse, fiecare formă având tratament diferit

29. [CBP00055] Cancerul bronhopulmonar se poate trata chirurgical: (pag 59-60)

   A: doar în cazul formelor non-microceulare
   B: în mod cert pentru stadiul I 
   C: doar în circa o jumătate din cazuri
   D: cu completare a tratamentului prin radioterapie sau chimioterapie
   E: mărind şansele de supravieţuire

30. [CBP00056] Tratamentul prin radioterapie al cancerului bronhopulmonar poate da următoarele

complicaţii / efecte secundare: (pg. 62)
   A: Lipsa poftei de mâncare
   B: Toxicitate cardiacă
   C: Neuropatie
   D: Esofagită 
   E: Fibroza pulmonară
Vezi raspuns
31. [CBP00076] Fumatul ca factor de risc în cancerul bronhopulmonar (CBP): (pg. 48-49)
   A: Ţigaretele reprezintă principală modalitate de consum al tutunului
   B: Toate tipurile de consum de tutun determină creşterea riscului de CBP
   C: Numai unele subtipuri de CBP sunt asociate fumatului
   D: Reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP
   E: Reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia CBP

32. [CBP00077] Următorii sunt factori de risc pentru cancerul bronhopulmonar (pg. 48-49)
   A: Toate variantele de mai jos sunt corecte
   B: Astmul bronşic
   C: Alimentaţia
   D: Factorii genetici
   E: Fumatul
33. [CBP00078] Printre formele histologice majore de neoplazii bronhopulmonare se află: (pg. 50)
   A: Carcinoamele cu celule mari
   B: Carcinoamele cu celule intermediare
   C: Carcinoamele cu celule mici
   D: Carcinoamele adenoscuamoase
   E: Carcinoamele epidermoide

34. [CBP00079] Printre efectele secundare ale chimioterapicelor in tratamentul cancerului

bronhopulmonar se regăsesc: (pg. 63-64)
   A: Cardiotoxicitatea
   B: Supresia medulară
   C: Neurotoxicitate
   D: Trombocitoza
   E: Greaţa, vărsăturile

35. [CBP00080] Printre tumorile limfoproliferative din clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare se
numără: (pg. 52)
   A: Melanoamele
   B: Histiocitoza langerhansiană
   C: Granulomatoza limfomatoidă
   D: Carcinoamele adenoscuamoase
   E: Limfom difuz cu celule mari de tip B

36. [CBP00081] Nodulii pulmonari unici pot fi impărţiţi in mai multe categorii, printre care: (pg. 56)
   A: Noduli non solizi
   B: Noduli periferici
   C: Noduli parţial solizi
   D: Noduli centrali
   E: Noduli solizi

37. [CBP00082] Sunt incluse in parametrul T2 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar: (pg.
57)
   A: Tumoră cu invazia bronhiei primitive la mai puţin de 2 cm de bifurcaţia traheală
   B: Tumoră cu diametrul maxim între 5 şi 7 cm
   C: Tumoră cu diametrul maxim între 3 şi 5 cm
   D: Tumoră cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
   E: Tumoră de 3 cm sau mai mică in diametrul maxim

38. [CBP00083] Parametrul T4 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar include: (pg. 58)
   A: Tumora cu invazia carenei
   B: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în alt lob al aceluiaşi plămân
   C: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în celălalt plămân
   D: Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliţi în acelaşi lob pulmonar
   E: Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase din mediastin

39. [CBP00084] Sunt incluse in param. N1 pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar (pg. 58)
   A: Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusiv prin extensie directă)
   B: Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali
   C: Metastaze in ganglionii subcarinari
   D: Fără evidenţa metastazelor în ganglionii regionali
   E: Metastaze în ganglionii hilari contralaterali

40. [CBP00085] Stadiul IIIB în stadializarea cancerului bronhopulmonar poate conţine următoarele
combinaţii de parametri: (pg. 58)
   A: T3N2M1
   B: T4N0M0
   C: T4N1M0
   D: T4N2M0
   E: T3N3M0

41. [CBP00086] Stadiul IV în cancerul bronhopulmonar poate conţine următoarele combinaţii de

parametri: (pg. 58)
   A: T3N2M1a
   B: T2bN1M1
   C: T1bN2M0
   D: T4N1M1a
   E: T2aN3M0

42. [CBP00087] Cancerele pulmonare cu celule mici se clasifică simplificat în 2 categorii cu prognostic
şi abordare terapeutică: (pg. 59)
   A: Boala terminală
   B: Boala incurabilă
   C: Boala extinsă (BE)
   D: Boala complicată
   E: Boala limitată (BL)

43. [CBP00088] Care dintre afirmaţiile în legatură cu profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt
adevărate? (pg. 59)
   A: Bronhoscopia cu fluorescenţă este disponibilă pe cale largă
   B: Suprimarea fumatului determină reducerea cu peste 70% a mortalităţii
   C: CT-ul toracic cu iradiere scazută determină scăderea cu peste 70% a mortalităţii
   D: Programele de screening la fumatori reduc semnificativ mortalitatea
   E: Suprimarea fumatului este cea mai eficientă metoda de profilaxie

44. [CBP00089] Decizia de intervenţie chirurgicală la pacienţii cu cancer bronhopulmonar ia în calcul

ţinând cont de: (pg. 59-60)
   A: Evaluarea operabilităţii
   B: Tipul histopatologic al tumorii
   C: Extensia anatomică
   D: Asigurarea medicală a pacientului
   E: Intervenţiile chirurgicale anterioare

45. [CBP00090] Referitor la strategia terapeutică a pacienţilor cu cancere bronhopulmonare

nonmicrocelulare în stadiile I-II se poate spune că: (pg. 66)
   A: Chimioterapia adjuvantă trebuie considerată în stadiile IIA şi IIB
   B: Radioterapia poate fi necesară
   C: Lobectomia este intervenţia de referinţă
   D: Pneumectomia este intervenţia de referinţă
   E: Chirurgia rămâne tratamentul standard

46. [CBP00120] Criteriile de spitalizare în astm sunt: ()

   A: pC02<45mmHg
   B: Sincopă
   C: Obnubilare
   D: Confuzie
   E: p02<60mmHg

47. [CBP00129] Cancerul bronhopulmonar este caracterizat de ()

   A: Există o relaţie bine stabilită între factorii genetici şi apariţia bolii
   B: Expunerea la azbest este asociată cu mezoteliomul pleural
   C: Fumul de ţigară are efecte cancerigene atât la nivel pulmonar cât şi la nivelul altor aparate şi
sisteme
   D: Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia bolii
   E: Are depistare tardivă în 2/3 dintre cazuri

48. [CBP00130] Referitor la cancerul bronhopulmonar, următoarele sunt adevărate ()

   A: carcinomul cu celule mici are localizare centrală şi hilară în marea majoritate a cazurilor
   B: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală
   C: Carcinomul cu celule mari are localizare centrală sau periferică
   D: Adenocarcinomul are incidenţă de 45 %
   E: Carcinoamele scuamoase reprezintă 20-25% şi au localizare centrală

49. [CBP00131] Cancerul bronhopulmonar are următoarele semne şi simptome ()

   A: Wheezing
   B: Dispnee
   C: Hemoptizie
   D: Tusea persistentă
   E: Tuse mucoasă

50. [CBP00132] Extinderea loco-regională a cancerului bronhopulmonar este caracterizată de ()

   A: Sindrom cav superior
   B: Infecţii respiratorii repetate
   C: Dureri ale membrului superior
   D: Disfagie
   E: Pleurezie

51. [CBP00133] Extinderea loco-regionala a cancerului bronhopulmonar implică ()

   A: Hipertensiunea craniană
   B: Noduli subcutanaţi
   C: Pericardită
   D: Aritmii
   E: Hemoptizie

52. [CBP00134] NU este semn în cadrul cancerului bronhopulmonar ()

   A: Astenia fizică
   B: Scăderea ponderală
   C: Hipocratismul digital
   D: Durerile osoase
   E: Adenomegalia

53. [CBP00135] Extinderea metastatică a cancerului bronhopulmonar este caracterizată de ()

   A: Pleurezie
   B: Pericardită
   C: Hepatomegalie
   D: Manifestări osoase-dureri la nivelul vertebrelor, coastelor, bazinului
   E: Manifestări neurologice- convulsii

54. [CBP00136] NU sunt sindroame paraneoplazice ()

   A: Hipercalcemia
   B: Encefalita limbică
   C: Trombiflebite migratorii
   D: Sindroame mielodisplazice
   E: Boala Still
55. [CBP00137] Bilanţul diagnostic şi de extensie a CBP este caracterizat de ()
   A: Nu este obligatorie efectuarea biospiei din leziunea primitivă/secundară
   B: Examenul anatomopatologic este singura modalitate care permite obţinerea diagnosticului de
certitudine
   C: Determinarea markerilor tumorali este utilă pentru diagnostic
   D: Gradul alterării funcţionale se notează conform scării ECOG/OMS/ ZUBROD
   E: Examenul clinic nu este obligatoriu

56. [CBP00138] Bilanţul de extensie a cancerului bronhopulmonar NU include ()

   A: Evaluare cardio-pulmonară
   B: Biopsie hepatică
   C: Examen al fundului de ochi
   D: IRM cerebral
   E: PET-CT scan

57. [CBP00139] Nodulii pulmonari solizi sunt caracterizaţi de ()

   A: sub 5 mm este necesară o supraveghere bianuală, timp de 2 ani
   B: peste 10 mm se recomandă efectuarea unui CT
   C: peste 10 mm se recomandă efectuarea unui PET CT
   D: de sub 5mm este necesară o supraveghere cel puţin anuală, timp de 2 ani
   E: Supravegherea trebuie extinsă cel puţin 5 ani, de două ori pe an

58. [CBP00140] Tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar este caracterizat de ()

   A: Decizia de intervenţie ia în calcul extensia anatomică 
   B: Decizia de intervenţie ia în calcul tipul histopatologic al tumorii
   C: Reprezintă principalul tratament cu potenţial de vindecare
   D: Rezecţiile tumorale incomplete ameliorează supravieţuirea
   E: Scopul chirurgiei este de a îndepărta parţial tumora

59. [CBP00141] Intervenţia chirurgicală nu se recomandă în cazul cancerului bronhopulmonar dacă

există ()
   A: Polineuropatie senzitivo-motorie
   B: Insuficienţă hepatică
   C: Aritmie severă
   D: Poliartrită reumatoidă seropozitivă
   E: Insuficienţă cardiacă avansată

60. [CBP00142] Intervenţie chirugicală în cazul cancerului bronhopulmonar este caracterizată prin ()
   A: Chirurgia poate fi utilă în chirurgia metastazelor
   B: Rezecţia mediastinală limitată cu limfadenectomie este obligatorie
   C: Mortalitatea operatorie pentru pneurnonectomie este 5-8%
   D: Mortalitatea operaţiei pentru lobectomie este 6%
   E: Lobectomia este considerată intervenţia de elecţie

61. [CBP00143] Radioterapia din tratamenul cancerului bronhopulmonar este caracterizată prin ()
   A: Cancerele cu celule mici nu sunt radiosensibile
   B: Toxicitatea acută se manifestă cu esofagita de iradiere
   C: Necesită doze mari, timp de 7 săptămâni
   D: Are rol curativ şi paliativ
   E: Toxicitatea acută determină pneumonita de iradiere

62. [CBP00144] Chimioterapia aplicată în cazul cancerului bronhopulmonar are următoarele efecte
secundare ()
   A: Neurotoxicitate
   B: Şoc anafilactic
   C: Cardiotoxicitate
   D: Trombocitopenie
   E: Sindrom reumatoid

63. [CBP00145] Complicaţiile cancerului bronhopulmonar constă în ()

   A: Tratamentul corticoid este eficient în sindromul de venă cava superioară
   B: Compresiile medulare nu beneficiază de radioterapie
   C: Pentru hemoptizii sunt eficiente hemostaticele
   D: Obstrucţiile traheale pot fi rezolvate prin plasare de endoptroteze
   E: În cazul revărsatelor pleurale se poate efectua pleurodeză cu instilaie de talc

64. [CBP00146] Diagnosticul cancerului bronhopulmonar NU include (pg. 52)

   A: Extinderea loco-regională poate fi suspicionată în cazul prezenței sdr. Claude-Bernard-Horner
   B: Extinderea loco-regională poate fi suspicionată în cazul apariției unui edem în pelerină
   C: Hipocratismul digital nu poate genera suspiciunea de CBP
   D: O radiografie toracică în limite normale exclude CBP
   E: Aritmiile pot apărea în cadrul procesului de extindere loco-regională

65. [CBP00147] Cancerul bronhopulmonar este marcat prin (pg. 52-53)

   A: Tuse persistentă adesea rezistentă la tratament
   B: Hemoptizie
   C: Infecție respiratorie în teritorii diferite
   D: Enoftalmie
   E: Pleurezie

66. [CBP00148] Bilanțul diagnostic și de extensie pentru cancerul bronhopulmonar include ()

   A: Gradul alterării funcționale conform scalei ECOG/OMS/ZUBROD
   B: Determinarea marcherilor tumorali, pentru evaluarea prognosticului
   C: Endoscopia bronșică doar pentru pacienții sub 50 ani
   D: Biopsia percutanată ghidată se indică în cazul tumorilor pulmonare periferice cu diametrul minim
de 2 cm și situate la mai puțin de 10 cm de planul cutanat
   E: Investigația imagistică a creierului se face sistematic la cei cu CBP cu celule mici

67. [CBP00149] Clasificarea simplificată a cancerelor pulmonare cu celule mici este caracterizată prin
(pg. 59)
   A: Prognostic și abordări terapeutice diferite pentru cele două clase
   B: Boala limitată include tumorile a căror localizare primară e limitată la un singur hemitorace
   C: Boala limitată are o supraviețuire mediană de 16-24 luni
   D: Boala extinsă are o supraviețuire mediană de 1-3 luni
   E: Boala extinsă include tumorile cu metastaze la distanță

68. [CBP00150] Tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar este caracterizat prin (pg. 59-
60)
   A: Rezecțiile tumorale chiar și incomplete ameliorează supraviețuirea
   B: Chirurgia trebuie completată cu radio și /sau chimioterapie
   C: Aproximativ jumătate dintre pacienții diagnosticați sunt candidați la intervenție
   D: Se aplică doar formelor non-microceulare
   E: Stadiul I are indicație chirurgicală certă

69. [CBP00151] Radioterapiei utilizate în tratamentul cancerului bronhopulmonar poate cauza

următoarele efecte pe termen lung (pg. 62)
   A: Esofagita cu disfagie
   B: Fibroza pulmonară
   C: Neuropatie
   D: Toxicitate cardiacă
   E: Inapetență

1. [ASB00067] Următoarea afirmaţie referitoare la astmul bronşic este adevarată: (pg. 37)
   A: nici una din afirmaţii nu este adevarată.
   B: neutrofilele sunt considerate efectorul prin inflamatia cronică persistentă din astm;
   C:obstructia din astmul bronsic nu prezintă reversibilitate;
   D: se caracterizează prin episoade recurente de wheezing şi dispnee;
   E: este o boala heterogenă caracterizată prin inflamaţie acută a căilor aeriene;

2. [ASB00068] Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată despre simptomatologia astmului?
(pg. 37)
   A: Simptomatologia apare în special la amiază.
   B: Simptomatologia apare în special iarna;
   C: Absenţa tusei;
   D: Hemoptizie;
   E: Wheezing;

3. [ASB00069] Clasificarea fenotipică a astmului bronşic cuprinde: (pg. 38)

   A: Astmul asociat cu hipetensiunea arterială.
   B: Astmul cu debut în copilărie;
   C: Astmul de efort;
   D: Astmul asociat cu obezitatea;
   E: Astmul in sarcina

4. [ASB00070] Referitor la fiziopatologia astmului bronsic, următoarea afirmaţie este adevarată: (pg.
41)
   A: hiperinflaţia însoţeşte obstrucţile uşoare.
   B: transferul gazos prin membrana alveolocapilară este în mod caracteristic modificat în astm;
   C: hiperreactivitatea bronşică nu este o caracteristică a astmului;
   D: obstrucţia din astmul bronsic se caracterizează prin reversibilitate spontană sau după un
medicament bronhodilatator;
   E: limitarea fluxului de aer în astmul bronsic are corespondent funcional sindromul restrictiv;

5. [ASB00071] Examenul fizic în astmul bronsic pune în evidenţă: (pg. 43)

   A: altă variantă decât cele de mai jos
   B: torace cu diametru anteroposterior mărit, cu accentuarea murmurului vezicular în obstrucţiile
severe
   C: examenul fizic normal exclude astmul
   D: expir prelungit şi întotdeauna raluri subcrepitante
   E: semnele clinice de obstrucţie bronşică

6. [ASB00072] Care dintre următoarele manifestări clinice se întâlnesc la examenul obiectiv la

pacientul cu astm bronşic: (pg. 43)
   A: hiperinflaţie cu accentuarea murmurului vezicular în obstrucţiile severe
   B: torace cu diametre anteroposterior şi lateral diminuate
   C: raluri subcrepitante
   D: raluri crepitante
   E: raluri sibilante şi expir prelungit

7. [ASB00073] Urmatoarea afirmaţie despre clasificarea astmului în functie de severitate este

adevarată: (pg. 45)
   A: Treapta 4 presupune exacerbări scurte.
   B: Treapta 3 presupune simptome zilnice;
   C: Treapta 2 presupune prezenţa simptomelor o dată pe săptămână;
   D: Treapta1 presupune prezenţa simptomelor mai des de 3 ori pe săptămână;
   E: Treapta1 presupune prezenţa simptomelor mai des de 2 ori pe săptămână;

8. [ASB00074] Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legatură cu tratamentul astmului
bronşic: (pg. 47)
   A: Treapta 1 necesită medicaţie de control
   B: Treapta 4 necesită administrarea de corticosteroizi inhalatori în doză medie in asociere cu BADLA
   C: Treapta 3 presupune doar administrarea medicaţiei de salvare
   D: Treapta 2 necesită corticosteroizi orali
   E: Treapta 1 necesită corticosteroizi inhalatori în doză mică
Vezi raspuns

9. [ASB00075] Medicaţia de control administrată în astmul bronsic este reprezentată de: (pg. 47)
   A: corticosteroizi inhalatori şi 2-agonistii cu durată lungă de acţiune
   B: aspirina
   C: Beta2-agoniştii cu durată scurtă de acţiune
   D: izoniazida
   E: amoxicilina

10. [ASB00106] Astmul nu este caracterizat de ()

   A: Este o afecţiune cauzată de alergie
   B: Hiper-reactivitatea arborelui bronşic
   C: Este clasificat în intermitent sau persistent
   D: Stare de rău astmatic în cazurile exacerbate
   E: Episoade recurente de bronhospasm

11. [ASB00107] Astmul este caracterizat de, cu excepţia ()

   A: Apare la 5-10% din populaţie
   B: Căile aeriene sunt infiltrate cu eozinofile
   C: Substratul fiziopatologic presupune inflamaţie
   D: Forma nealergiă presupune atopie
   E: Forma alergic este mediat IgE

12. [ASB00109] Astmul nealergic poate fi declanşat de ()

   A: Astmul nealergic nu are trigger 
   B: Făină
   C: Praf de casă
   D: Polen
   E: Infecţii virale
Vezi raspuns

13. [ASB00048] Examenul spirometric în astm este caracterizat prin: (pg. 42)
   A: Hiper-reactivitatea bronşică evidenţiată prin determinarea dozei de agent bronhoconstrictor ce
determină reducerea VEMS cu 20%
   B: Creșterea VEMS cu minim 300 ml înseamnă că s-a produs obstrucţia este reversibilă
   C: Debitul expirator de vârf este un bun indicator pentru variabilitatea obstrucţiei
   D: Indicele Tiffeneau < 70%
   E: Sindrom obstructiv reversibil
Vezi raspuns

14. [ASB00049] Asmul intră în diagnostic diferenţial alături de (pg. 44)

   A: Reflux gastroesofagian
   B: Rinita alergică
   C: Bronhopneumopatia cronica obstructiva
   D: Disfuncția corzilor vocale
   E: Infecțiile respiratorii
Vezi raspuns

15. [ASB00050] Astmului bronsic poate intra în diagnostic diferenţial alături de, cu excepţia (pg. 46)
   A: Bronsiectazii
   B: Angina pectorală
   C: Obstrucţie cauzată de corpi străini
   D: Bronhopneumopatia cronică obstructivă
   E: Disfuncţia de coardă vocală
Vezi raspuns

16. [ASB00057] Diagnosticul diferenţial al astmului bronsic poate include ()

   A: bronsiectaziile
   B: Angina pectorală
   C: Obstrucţia de căi aeriene mari prin corpi străini
   D: BPOC
   E: disfuncţia de coardă vocală
Vezi raspuns

17. [ASB00058] Diagnosticul de astm bronsic se stabileşte prin: (pg. 42)

   A: absenţa simptomelor în momentul examenului exclude diagnosticul de astm
   B: agravarea simptomelor în prezenţa unor alergeni
   C: prezenţa sindromului obstructiv reversibil în contextul suspiciunii clinice de astm
   D: istoric de atopie personală sau familială
   E: prin anamneză: episoade recidivante de wheezing, tuse, dispnee
Vezi raspuns

18. [ASB00059] Alegeti afirmaâţiile adevărate despre astmul bronşic: (pg. 42)
   A: Este o boală heterogenă caracterizată prin inflamaţie cronică a căilor aeriene în care participă
numeroase tipuri de celule
   B: Astmul cu debut tardiv este mai frecvent la bărbat, în jurul vârstei de 25 de ani
   C: În obstructiile moderate sau severe se asociază hiperinflaţia
   D: Modificarea funcţională caracteristică astmului este sindromul obstructiv reversibil
   E: Hiperreactivitatea bronşică este specifică astmului

19. [ASB00060] Diagnosticul de astm se stabileşte cel mai uzual prin intermediul (pg. 43)
   A: pletismografie
   B: gazometrie
   C: testarea spirometrică a funcţiei pulmonare
   D: bronhoscopie
   E: examen clinic

20. [ASB00061] Referitor la Beta2-agoniştii de lungă durată (BADLA) următoarele afirmaţii sunt
adevărate (pg. 44, 47)
   A: acţiunea se instalează lent (15-30 min)
   B: efectele lor secundare nedorite sunt: gust „metalic”, retenţie urinară, constipatie
   C: efectul bronhodilatator durează 4-6 ore
   D: nu se utilizează în criza de bronchospasm
   E: acţiunea se instalează rapid (5-15 min)

   21. [ASB00062] Astmul bronsic controlat la adult se caracterizează prin: (pg. 45)
   A: Exacerbări absente
   B: VEMS < 80% din valoarea predictivă
   C: Simptome nocturne absente
   D: Simptome diurne >= 2 ocazii/săptămână
   E: Simptome diurne <= 2 ocazii/săptămână
Vezi raspuns

22. [ASB00063] Tratamentul astmului bronsic moderat presupune: (pg. 45)

   A: Anti-IgE
   B: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi orali
   C: Medicaţie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de lungă durată (BADLA)
   D: Medicaţie de control reprezentată de corticosteroizi inhalatori în doză mică plus antileukotriene
   E: Medicatie de salvare reprezentată de 2-agoniştii de scurtă durată (BADSA)
Vezi raspuns

23. [ASB00064] Referitor la patogenia şi fiziopatologia astmului bronsic următoarele afirmaţii sunt
adevărate (pg. 40)
   A: reacţia alergică de tip imediat apare în cateva minute de la contactul cu alergenul şi durează
aproximativ 30 minute.
   B: IgE specific secretate sunt citofile şi se leagă de receptorii care se găsesc, în special, pe suprafaţa
mastocitelor şi a bazofilelor;
   C: marca imunologică a astmului alergic este producţia deficitară de citokine tip Th2;
   D: inflamaţia acută a căilor aeriene este un element esenţial al patogeniei;
   E: elementul central în astm este limitarea fluxului de aer în caile aeriene;
Vezi raspuns

24. [ASB00065] Despre astmul bronşic se pot afirma următoarele: (pg. 41)
   A: obstrucţia din astmul bronsic se caracterizează prin reversibilitate
   B: transferul gazos prin membrana alveolocapilară este în mod caracteristic modificat în astm
   C: reacţia alergică tardivă se produce la 6-9 ore de la provocarea alergenică
   D: se caracterizează prin episoade recurente de: wheezing, dispnee, constricţie toracică şi tuse
   E: alergenii de interior, cel mai frecvent implicaţi, sunt polenurile şi fungii
Vezi raspuns

25. [ASB00066] Alegeti afirmaţiile adevărate despre clasificarea astmului în funcţie de severitate: (pg.
45)
   A: Treapta 4 prezintă simptome nocturne frecvente
   B: Treapta 3 prezintă simptome nocturne mai mult de 2 ori pe săptămână
   C: Treapta 1 se caracterizează prin variabilitatea PEF <20%
   D: Treapta 2 se caracterizează prin VEMS 80% din prezis
   E: Treapta 4 prezintă simptome nocturne de 2 ori pe lună
Vezi raspuns

26. [ASB00108] Despre obstrucţia din astmul bronşic se pot afirma (pg. 40, 42)
   A: Reversibilitate spontană şi după bronhodilatator
   B: Hiperinflaţia caracterizează obstrucţiile severe
   C: Nu variază în timp
   D: Ireversibilitate
   E: Scăderea CV
Vezi raspuns

27. [ASB00110] Astmul alergic este caracterizat de următoarele ()

   A: Apare mai des la copii
   B: Nivelul seric IgE este crescut
   C: Pacienţii asociază afecţiuni alergice 
   D: Apare după infecţii virale
   E: Debutează cu o suferinţă a căilor respiratorii superioare
Vezi raspuns

28. [ASB00112] Mecanismul îngustării calibrului bronşic poate fi (pg. 39)

   A: Secreţia de IgE
   B: Vasoconstricţia
   C: Edemul peretelui bronşic
   D: Hipersecreţia de mucus
   E: Bronhoconstricţia

29. [ASB00113] Astmul este indicat de ()

   A: Tahicardicardie
   B: Matitate toracică
   C: Murmur vezicular întărit
   D: Istoric de atopie
   E: Dispnee, tuse, wheezing

30. [ASB00114] Astmul este indicat de probele ventilatorii prin ()

   A: PEF poate scădea cu 15% după efort fizic
   B: Volum rezidual crescut
   C: Valori scăzute ale PEF cu reversibilitate spontană
   D: MEF50 crescut
   E: CV crescută

31. [ASB00115] Astmul se diagnostichează diferenţial alături de (pg. 44)

   A: Sindrom de apnee în somn
   B: Insuficienţă cardiacă
   C: Bronşiectazii
   D: Corpi străini traheobronşici
   E: BPOC

32. [ASB00116] Astmui persistent sever este caracterizat de (pg. 43)

   A: Limitarea activităţii fizice
   B: PEF <60% din valoarea teoretică
   C: Simptome nocturne mai frecvente de o dată pe săptămână
   D: Exacerbările pot afecta activitatea şi somnul
   E: Simptome continue

33. [ASB00117] Principiile de tratament din astm includ: (pg. 45)

   A: Metilxantinele pot cauza moarte subită
   B: Anticolinergicele au rol central în tratamentul astmului
   C: Glucocorticoizii se admnistrează doar ca medicaţie de lungă durată
   D: Medicaţie cu acţiune de lungă durată
   E: Medicaţie cu acţiune rapidă

34. [ASB00118] Agoniştii beta adrenergici în tratamentul astmului ()

   A: Salmeterolul are cea mai lungă durată de acţiune
   B: Acţiunează după 12 ore
   C: Au efect antiinflamator
   D: Au efect bronliodilatator
   E: Se pot administra inhalator
Vezi raspuns

35. [ASB00119] Tratamentul cu glucocorticoizi în cazul astmului este caracterizat de ()

   A: Dexametazona se administrează oral
   B: Dozele se întrerup după 2 săptămâni
   C: Forma parenterală este rezervată stării de rău astmatic
   D: Se pot administra inhalator
   E: Au un important efect bronhodilatator

1. [TBC10057] Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este falsa? ()

   A: Agentul patogen este bacilul Koch
   B: Calea de transmitere este aeriana
   C: Forma pulmonara este rara
   D: Tratamentul consta in asociere de antibiotice timp de 6 luni sau mai mult
   E: Este o boala contagioasa

2. [TBC10058] Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara comuna este falsa? ()
   A: Transpiratii nocturne
   B: Hemoptizii
   C: Rafiografia toracica evidentiaza infiltrate,noduli,caverne ale lobilor superiori
   D: Explorare bacteriologica- examenul direct al BAAR
   E: Confirmare prin cultura in mediul solid (Bactec)

3. [TBC10059] Referitor la tuberculoza miliara, este falsa una din urmatoarele afirmatii: ()
   A: Reprezinta diseminare hematogena a BK
   B: In caz de radiografie toracica cu imagine sugestiva nu mai este necesara realizarea biopsiilor
   C: Pe radiografia toracica: sindrom interstitial micronodular difuz si intens 
   D: Clinic: febra,alterarea rapida a starii generale,dispnee
   E: Se impune necesitatea unui bilant de extensie

4. [TBC10060] TBC este caracterizată prin (pg. 76)

   A: afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită şi adenopatie hilo-mediastinală;
   B: tuse cu expectoraţie hemoptoică
   C: este mai frecventă la tineri decât la copii sau bătrâni
   D: leziunea se poate vindeca doar prin tratament
   E: adesea urmare a reactivării unei infecţii latente

5. [TBC10061] TBC se tratează în principal, cu excepţia (pg. 84)

   A: Levofloxacină
   B: Etambutol
   C: Rifampicină
   D: Vancomicină
   E: Amoxicilină
Vezi raspuns

6. [TBC10062] TBC este caracterizată prin următoarele (pg. 74-75)

   A: Devine activă doar într-un sfert din cazuri
   B: dublă terapie cu antibiotice
   C: prevalenţa pulmonară este puţin frecventă
   D: transmitere aeriană
   E: infecţia produce aproape întotdeauna îmbolnăvirea
Vezi raspuns

7. [TBC10064] Care dintre următoarele afirmaţii privind micobacteriile tuberculoase este adevarată?
(pg. 73-74)
   A: Micobacteriile nu au proprietatea de acidoalcoolo- rezistenţă.
   B: Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;
   C: Sunt bacilli nesporulaţi şi fără capsulă, aerobi, cu multiplicare lentă la 24h;
   D: Sunt bacilli Gram negativi, uşor încurbaţi, ramificaţi;
   E: Mycobacterium tuberculosis este principalul agent etiologic al tuberculozei la bovine;
Vezi raspuns

8. [TBC10065] Care dintre următoarele afirmaţii privind tuberculoza la om este adevarată? (pg. 74-75)
   A: În 25% din cazuri infecţia primară progresează spre TB activă.
   B: Tratamentul constă în asociere de antibiotice timp de 2 luni;
   C: Calea de transmitere este aeriană;
   D: Forma pulmonară este rară
   E: Infecâia este însoţită întotdeauna de îmbolnavirea TB;
Vezi raspuns

9. [TBC10066] Tuberculoza secundară are următoarele caracteristici: (pg. 77)

   A: Taboul clinic al TB secundare pulmonare cuprinde semnele generale ale impregnării bacilare.
   B: Se asociază frecvent cu prezenţa adenopatiilor satelite;
   C: Ftiziogeneza este numai endogenă
   D: TB secundară se vindecă de regulă spontan cu excepţia unor forme complicate;
   E: Apare pe un organism nesensibilizat în prealabil de către infecţia primară;
Vezi raspuns

10. [TBC10067] Tabloul clinic în tuberculoza pulmonară secundară: (pg. 76-77)

   A: prezintă întotdeauna tuse cu expectoraţie hemoptoică.
   B: asociază keratoconjunctivită flictenulară, nefrite şi purpure hemoragice;
   C: prezintă sindrom de impregnare bacilară accentuată, tuse trenantă, hemoptizie, simptomele
complicaţiilor;
   D: prezintă semne şi simptome specifice: febră, frisoane şi junghi toracic;
   E: asociază şi unele fenomene asociate hipersensibilitaii imune exacerbate: eritemul nodos, eritemul
polimorf;
Vezi raspuns
11. [TBC10068] În diagnosticul tuberculozei pulmonare următoarea afirmaţie legată de examenul
bacteriologic este corectă: (pg. 79)
   A: Examenul bacteriologic pentru micobacteriile TB cuprinde microscopia în coloraia May- Grünwald
Giemsa.
   B: produsele destinate examenului bacteriologic sunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urina şi
lichidul peritoneal;
   C: recoltarea sputei trebuie făcuta preferabil seara;
   D: este necesară o singură probă de spută
   E: examenul bacteriologic este principala metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB
Vezi raspuns

12. [TBC10069] Prezenței bacilului Koch se poate efectua pe culturi în mediul: (pg. 77)
   A: Chapman
   B: Leifson
   C: Sabouraud
   D: Mediul solid Löwenstein Jensen
   E: Geloza simpla
Vezi raspuns

13. [TBC10070] Regimul terapeutic recomandat in tratamentul tuberculozei pulmonare in situatia unui
caz nou cu frotiu sau cultură pozivă este: (pg. 85)
   A: 2 luni HRZE, urmat de 6 luni HR;
   B: 2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
   C: 3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
   D: 3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
   E: 2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;
Vezi raspuns

14. [TBC10071] Tuberculoza pulmonară primară este caracterizată prin (pg. 76)
   A: dezvoltă aspecte tipice de „complex primar TB”: afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită
şi adenopatie hilo-mediastinală.
   B: simptomele respiratorii sunt întotdeauna prezente şi se manifestă prin tuse cu expectoraţie
hemoptoică.
   C: se întâlneşte frecvent la adulţi;
   D: în majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindecă spontan;
   E: rezultă din reactivarea unei infecţii latente;

15. [TBC10072] Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă unul dintre principiile tratamentului corect
cu antibiotice în tuberculoză? (pg. 84)
   A: nici o variantă enunţată
   B: toate variantele de mai jos
   C: reevaluare periodică a funcţiei hepatice, renale, audiogramă;
   D: tratament sub directa observaţie pe toata durata tratamentului, doza unică matinală, dozare pe
kg/corp;
   E: tratament regulat pe toata perioada de 6 – 9 – 12 luni (în funcţie de forma de boală) fără
omisiuni de prize;

16. [TBC10073] Medicamentele antituberculoase de linia întâi sunt: (pg. 83-84)

   A: Ofloxacin
   B: Levofloxacin
   C: Cicloserina
   D: Amikacina
   E: Pirazinamida

17. [TBC10084] Referitor la tuberculoză, care afirmaţie este corectă ()

   A: Micobacteriile sunt bacili Gram negativ
   B: Micobacteriile atipice determină forme clinice pulmonare şi extrapulmonare cu evoluţie lentă
   C: Micobacteriile atipice au patogenitate redusă
   D: Micobacteriile atipice, netuberculoase se transmit de la om la om
   E: Agenţii patogeni ai tuberculozei sunt reprezentaţi de Mycobacterium tuberculosis şi
Mycobacterium bovis

18. [TBC10085] Sunt factori de risc ai TBC, cu excepţia ()

   A: externi (carenţe alimentare, alcoolism)
   B: interni, de teren (HIV/SIDA, diabet, insuficienţă renală)
   C: externi (surmenaj, consum de droguri, tabagism)
   D: risc interni (boli respiratorii cronice, hemopatii, colagenoze, tratament, anti TNF alfa)
   E: genetici
Vezi raspuns

19. [TBC10086] TBC se manifestă clinic prin următoarele, cu excepţia ()

   A: Frison solemn
   B: Tuse seacă
   C: Transpiraţii
   D: Scădere ponderală
   E: Astenie fizică
Vezi raspuns

20. [TBC10087] Tuberculoza se poate asocia cu următoarele, în afară de ()

   A: Nefrită
   B: Eczemă
   C: Keratoconjunctivita flictenulara
   D: Purpură hemoragică
   E: Eritemnodos
Vezi raspuns

21. [TBC10088] NU este adevărat despre tuberculoza secundară ()

   A: Determină apariţia anemiei
   B: Apare amenoree
   C: Se manifestă ca tuse mucopurulentă
   D: Vindecarea se poate produce spontan
   E: Poate apărea în primii 1-3 ani de la prima infecţie

22. [TBC10089] NU reprezintă complicaţie a tuberculozei ()

   A: Insuficienţa respiratorie 
   B: Aritmiile
   C: Tulburările endocrine
   D: Empiemul tuberculos
   E: Hemoptizia

23. [TBC10105] Tuberculoza pulmonară primară se poate caracteriza prin (pg. 76)
   A: Efect al unei reactivări ale unei infecţii latente
   B: Leziunea nu se vindecă spontan, de obicei
   C: Frecventă la adulţi
   D: Simptomele respiratorii sunt întotdeauna prezente si se manifestă prin tuse cu expectoraţie
hemoptoică
   E: Afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită şi adenopatie hilo-mediastinală

24. [TBC10106] Tratamentul de primă linie al tuberculozei NU include (pg. 84)

   A: Amoxicilina
   B: Vancomicina
   C: Rifampicina
   D: Etambutol
   E: Levofloxacina

25. [TBC10107] TBCul este caracterizat de următoarea afirmaţie (pg. 74-75)

   A: Infecţia determină întotdeauna îmbolnăvirea
   B: Forma pulmonară este rară
   C: Calea de transmitere este aeriană
   D: Tratament prin asociere de antibiotice timp de 2 luni
   E: Infecţia primară progresează spre TB activă într-un sfert din cazuri

26. [TBC10111] Micobacteriile netuberculoase sunt caracterizate de , cu Exceptia ()

   A: larg raspandite
   B: au o patogenie redusa
   C: au sensibilitate nativa la drogurile antiTB clasice
   D: se asociaza cu conditii de scadere a imunitatii generale (HIV/SIDA) sau a apararii locale 
   E: pot complica chirurgia deschisa a cordului ochiului, chir. estetica sau a transplantelor
Vezi raspuns

27. [TBC10115] sunt adevarate urmatoarele enunturi despre patogeneza TB, cu exceptia ()
   A: limfocite T CD4+ sunt implicate in raspunsul imun specific
   B: Ly T CD 8+ sunt responsabile de necroza cazeoasa
   C: macrofagele activate elibereaza tromboxani implicati in edificarea granuloamelor TB
   D: reactia inflamatorie specifica anti TB are la baza hipersensibilitatea de tip intaziat IV 
   E: imunitatea cellara asigura rezistenta fata de suprainfectia cu BK
Vezi raspuns

28. [TBC10120] Simptomatologia TB primare nu include ()

   A: tuse uscate > 3 saptamani rezistenta la tratament clasic
   B: stare subfebrila prelungita
   C: asteie, inapetenta
   D: transpiratii profuze
   E: frecvent la sugar tiraj, cornaj dipnee
Vezi raspuns
29. [TBC10122] Diseminarea limfohematogena generalizata estecaracterizata de, cu exceptia ()
   A: ascita
   B: stare septica cu febra inalta
   C: poliserozita
   D: tuse seaca/mucopurulenta rozata
   E: hemoptizii recurente
Vezi raspuns

30. [TBC10124] Despre tuberculoza secundara putem afirma, cu exceptia ()

   A: apare pe un organism naiv la TB
   B: poate sa apara imediat sau dupa mai multi ani
   C: nu se insoteste de adenopatii satelite
   D: vindecarea nu se produce spontan
   E: evolutia este cronica cu pusee si remisiuni
Vezi raspuns

31. [TBC10125] exista mai multe forme de TB secundara , cu exceptia ()

   A: nodulare
   B: infiltrative
   C: tuberculom
   D: endobronsica
   E: focarul Ghon
Vezi raspuns

32. [TBC10129] avantajul testului quantiferon este reprezentata de ()

   A: cerifica boala, neavand rezultate fals negative
   B: nu da rezultate fas pozitive la cei cu BCG recent sau cu infectii cu MNT
   C: nu mai necesita radiografie toracica sau examen microscopic
   D: ghideaza tratamentul
   E: face diferenta intre boala activa si cea latenta
Vezi raspuns

33. [TBC10132] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre diagnosticul TB, cu exceptia ()
   A: toti pacientii cu HIV/SIDA vor fi valuati pt TB
   B: toate cazurile de TB pulmonara si extrapulmonara vor fi testate HIV
   C: toti pacientii HIV vor fi testati bacteriologic pt BK si radiologic
   D: se recomanda quantiferonul in cazul pacientilor cu HIV 
   E: pacientii HIV/SIDA au un risc de 20-30 ori mai mare de a dezvolta TB
Vezi raspuns

34. [TBC10133] Despre hemoptizia din TB putem afirma, cu exceptia ()

   A: apare mai ales in forma secundara infiltrativa si cavitara
   B: debut insidios
   C: debut brusc , fara prodrom
   D: tratamentul necesita internare
   E: in hemoptiiile mari tratamentul va fi chirurgical sau endobronsic
Vezi raspuns

35. [TBC10134] bifati afirmatiile adevarate referitoare la hemoptizia din TB ()

   A: una dintre complicatiile cele mai rare
   B: apare mai ales in forma primara
   C: hemotizia se repeta si se incheie lent cu spute cu sange brun
   D: tratamentul presupune recomandarea lichidelor fierbinti
   E: nu se recomanda antihemoragicele
Vezi raspuns

36. [TBC10138] Referitor la lichidul pleural din pleurezia TB sunt adevarate urmatoarele , cu exceptia
()
   A: este un transudat
   B: lichid clar bogat
   C: glicopleurie<80
   D: ADA>70
   E: lizozim pleural/lizozim plasmatic >2

37. [TBC10139] despre TB ganglionara putem afirma ()

   A: adenopatii de mici dimensiuni, moi sidifuze
   B: de obicei tin de un grup galnglionar
   C: initial oi, ulterior cu aspect pseudotumoral cu fistulizare
   D: IDR2PPDeste pozitiv
   E: examenul histologic face dg diferential

38. [TBC10140] Cel mai afectat grup ganglionar in TB ganglionara este ()

   A: inghinal
   B: peribronsic
   C: laterocervical
   D: axilar
   E: laterocervical bilateral

39. [TBC10141] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre TB neurologica ()

   A: se asociaza cu formele infiltrative
   B: diseminarea este limfatica
   C: debut rapis
   D: LCR este clar, cu cultura pozitiva 
   E: Quantiferon +
Vezi raspuns

40. [TBC10144] Clinic in TB osteoarticulara putem intalni, cu exceptia ()

   A: tumefactie articulara
   B: hipertrofie musculara
   C: pozitii antalgice
   D: durere maxima in pct fix
   E: durere predominant nocturna
Vezi raspuns
41. [TBC10145] localizarea cea mai frecventa a TB intestinale este ()
   A: rect
   B: colon descendent
   C: jonctiunea ileo cecala
   D: sigmoid
   E: unghiul splenic al colonului

42. [TBC10146] In diagnosticul TB digestive de electie este urmatoarea ()

   A: PCR 
   B: Quantiferonul
   C: cultura din materii fecale
   D: rectocolonoscopia cu examen histopatologic
   E: IRM 

43. [TBC10151] IN faza de atac al tratamentului TB se pot utiliza urmatoarele scheme de tratament,
cu exceptia ()
   A: 2 luni HRZE caz nou
   B: 2 luni HRZS caz nou
   C: 2 luni HRZES caz nou
   D: 2 luni HRZES recidiva
   E: 2luni HRZES si 2 luni HRZE - recidiva

44. [TBC10063] În cazul femeilor însărcinate ce au TBC, tratamentul se ajustează astfel: (pg. 84)
   A: se poate continua în timpul alăptării
   B: se poate continua în timpul sarcinii
   C: Streptomicina este permisă
   D: Rifampicina este permisă
   E: nu se poate continua în timpul alăptării
Vezi raspuns

45. [TBC10074] Mediile de cultură utilizate pentru izolarea micobacteriilor în diagnosticul TBC sunt:
(pg. 77)
   A: medii rapide lichide Bactec
   B: mediul Sabouraud
   C: mediul solid Löwenstein Jensen
   D: mediul Pike
   E: mediul geloza - sânge

46. [TBC10075] Următoarele afirmaţii despre intradermoreacţia la tuberculină sunt adevarate: (pg.
78)
   A: pot apărea reacţii pozitive şi după infecţii cu micobacterii netuberculoase sau după vaccinarea
BCG
   B: testul pozitiv confirmă diagnosticul de boală activă
   C: reacţia pozitivă este reacţia inflamatorie/ induraţia >= 10mm ce apare la 24h de la injectare
   D: la persoanele imunocompetenţe reacţia inflamatorie/ induraţia de 10-17mm sugerează infecţia cu
BK
   E: testul este un marker al infecţiei naturale sau vaccinale, dar nu certifică boala
Vezi raspuns

47. [TBC10076] Agenţii de prima linie in tratamentul TBC sunt: (pg. 84)
   A: Levofloxacina;
   B: Etambutol;
   C: Rifampicina;
   D: Vancomicina;
   E: Amoxicilina;

48. [TBC10077] Examenul radiologic pulmonar în tuberculoza pulmonară: (pg. 79)

   A: poate evidenţia semnele unor complicaţii.
   B: dinamica radiologică este rapidă atât spontan cât şi sub tratament;
   C: poate releva cavităţi în diferite stadii de evoluţie;
   D: poate releva infiltrate pulmonare apicale;
   E: radiografia oferă criterii solide în TB pulmonara neconfirmată bacteriologic, dar nu este utilă în
screening-ul persoanelor cu risc crescut sau a contacţilor;
Vezi raspuns

49. [TBC10078] Hemoptizia poate fi o complicaţie a tuberculozei pulmonare. Tratamentul acesteia

cuprinde: (pg. 79-80)
   A: pungă cu gheaţă pe torace.
   B: o alimentaie uşoară semilichidă, fierbinte, va fi permisă după câteva ore;
   C: repausul fizic şi vocal nu sunt necesare;
   D: antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat, Adrenostazin, Vitamina C;
   E: interzicerea alimentelor fierbini;
Vezi raspuns

50. [TBC10079] Printre criteriile de certitudine ale diagnosticului pozitiv al pleureziei serofibrinoase TB
se numară: (pg. 81)
   A: antecedente personale de TB pulmonară.
   B: evidenţierea granuloamelor TB la examenul histopatologic;
   C: prezenţa BK la microscopie/ cultura în lichidul pleural sau în biopsia pleurală percutană;
   D: IDR2PPD pozitiv;
   E: vârsta tânără <40 de ani;
Vezi raspuns
51. [TBC10080] Ce afirmatii sunt adevărate despre tuberculoza extrarespiratorie? (pg. 81-83)
   A: Tuberculoza osteoarticulară se manifestă mai frecvent sub forme mixte osteo – articulare, la
nivelul articulaiilor mari.
   B: În tuberculoza peritoneală, lichidul peritoneal obţinut prin paracenteză este un transudat;
   C: Tuberculoza digestivă se localizează predominant în regiunea ileo-cecala, dar poate afectata orice
segment digestiv;
   D: TB genitală la barbaţi determină frecvent orhiepididimită;
   E: Tuberculoza ganglionară secundară afectează predominant ganglionii occipitali şi submandibulari;
Vezi raspuns

52. [TBC10081] Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tuberculozei sunt adevărate: (pg. 83-
84)
   A: terapia cu antibiotice este etapizata sub forma regimurilor bifazice: faza de atac, zilnică regim 7/7
(intensiva cu 4 - 5 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3
droguri);
   B: gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este indicată pentru toţi bolnavii de TBC;
   C: administrarea antibioticelor este posibilă după stabilirea unui diagnostic precis şi înregistrarea TB
în evidenţa activă
   D: terapia antibiotică este etapizată (regimuri bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7 (intensivă cu
2 - 3 medicamente), urmată de faza de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3 medicamente);
   E: scopul tratamentului în TB este vindecarea pacienilor şi reducerea riscului de recidive;
Vezi raspuns

53. [TBC10082] Pentru medicamentele antituberculoase, administrate în regimurile zilnice, este

recomandată următoarea posologie: (pg. 84)
   A: Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.
   B: Rifampicina ® - 10 (8-12) mg/kg;
   C: Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;
   D: Etambutol € - 25 (20-30) mg/kg;
   E: Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;
Vezi raspuns

54. [TBC10083] Referitor la tratamentul tuberculozei, schema 2 HRZSE + 1 HRZE in administrare 7/7,
asociată cu 5 HRE, in administrare 3/7 este indicată în următoarele situaţii: (pg. 85)
   A: Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat o chimiorezistenţă.
   B: Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR
   C: Eşec al tratamentului initial;
   D: Tuberculoza extrapulmonară, caz nou;
   E: Tuberculoza pulmonară M + la prim retratament;

55. [TBC10090] Tuberculoza primară se diagnostichează diferenţial cu ()

   A: Colagenozele
   B: Parazitozele intestinale
   C: Hipotiroidismul
   D: Hipertiroidismul
   E: Reumatismul articular acut

56. [TBC10091] Tuberculoza primară este caracterizată de ()

   A: Debutul şi evoluţia bolii sunt lente
   B: La sugar pot apărea adenopatii voluminoase
   C: Simptomele sunt specifice
   D: Asociază fenomene ale hipersensibilităţii imune exacerbate
   E: Se vindecă de regulă spontan

57. [TBC10092] TBCul secundar este caracterizat prin ()

   A: Tuberculomul are o formă circumscrisă, încapsulată 
   B: Casexie
   C: Posibilă reactivare tardivă
   D: Varietate anatomo-clinico-radiologice
   E: Vindecarea se produce spontan

58. [TBC10093] Tuberculoza se poate diagnostica paraclinic prin, cu excepţia ()

   A: Procalcitonina
   B: Examenul histopatologic
   C: Examenul bacteriologic
   D: DLCO
   E: Ecografia pulmonară
Vezi raspuns

59. [TBC10094] Tuberculoza primară este diagnosticată primar prin ()

   A: Anemie
   B: Radiografia toracică
   C: Examen bacteriologic din spută indusă 
   D: IDR2PPD pozitiv
   E: Examenul clinic normal
Vezi raspuns

60. [TBC10095] Tuberculoza secundară este diagnosticată prin ()

   A: Cavităţi în diferite stadii de evoluţie (radiologic)
   B: Dinamică radiologică este rapid ameliorată
   C: Pleurezie relevată radiologic
   D: Examen clinic modificat
   E: Examenul bacteriologic pozitiv

61. [TBC10096] Tuberculoza poate următoarele complicaţii pulmonare ()

   A: Empiem
   B: Disfuncţiae tiroidiană
   C: Disfuncţie gonadică
   D: Pleurezie serofrinoasă
   E: Pneumotorace spontan

62. [TBC10097] Tuberculoza poate da următoarele complicaţii extra pulmonare ()

   A: Supuraţii
   B: Bronşiectazii
   C: Tulburări hepatice
   D: Hipofuncţia gonadică
   E: Aspergiloame intracavitare

63. [TBC10098] Hemoptizia din cadrul TBC este caracterizată de ()

   A: Cea masivă necesită tratament chirugical
   B: Se administrează antihemoragice
   C: Se interzice consumul alimentelor fierbinţi
   D: Episod unic
   E: Apare doar în forma primară de TBC

64. [TBC10099] Pneumotoracele este caracterizat prin ()

   A: Varianta masivă necesită tratament chirugical
   B: Imagini de hipertransparenţă (Rx)
   C: Murmurul vezicular este diminuat
   D: Apare durere retrosternală
   E: Poate fi închis cu supapă

65. [TBC10100] Tuberculoza ganglionară este caracterizată prin ()

   A: IDR2PPD incert
   B: Examenul histopatologic nu permite diferenţierea de alte tipuri de adenite
   C: Tratament exclusiv chirugical
   D: Tardiv, ganglionii pot fistuliza la piele
   E: Grupul ganglionar laterocervical unilateral este adesea afectat

66. [TBC10101] Tuberculoza sistemului nervos central este caracterizată prin ()

   A: Test QFT-G pozitiv
   B: Semne neurologice
   C: Hipertensiune intracraniană
   D: Debut lent
   E: Extensie directă

67. [TBC10102] Tuberculoza osteo articulară este caracterizată prin ()

   A: Afectează articulaţiile mici
   B: BK pozitiv
   C: Durerea cedează la repaus
   D: Redoare matinală
   E: Afectează articulaţiile mari
Vezi raspuns

68. [TBC10103] Tuberculoza urogenitală este caracterizată prin ()

   A: BK pozitiv
   B: Cistoscopia nu permite recoltarea de biopsii
   C: Rinichi mărit
   D: Tenesme vezicale
   E: Prezintă hematurie
Vezi raspuns

69. [TBC10104] Tuberculoza digestivă este caracterizată de ()

   A: Febră înaltă
   B: Tulburări de transit
   C: Diagnostic diferenţial cu boala Crohn
   D: Investigaţia de elecţie este rectocolonoscopia cu examen histopatologic din biopsie
   E: Nu poate afecta orice segment digestiv
Vezi raspuns

70. [TBC10108] Tratamentul TBCului asociat cu sarcina este caracterizat prin (pg. 84)
   A: Nu se poate efectua în timpul alăptării
   B: Include Rifampicina
   C: Include Streptomicina
   D: Este permis în timpul sarcinii
   E: Este permis în timpul alăptării

71. [TBC10109] dintre micobacteriile tuberculoase fac parte ()

   A: Mycobacterium tuberculosis
   B: Mycobacterium bocis
   C: Mycobacterium canis
   D: Bacilul vaccinal Calmette Guerin derivat din M. canis
   E: Bacilul vaccinal Calmette Guerin derivat din M. bovis

72. [TBC10110] Micobacteriile atipice, netuberculoase sunt caracterizate de : ()

   A: rare
   B: se transmit de la om la om
   C: patogenitate crescuta comparativ cu cea a BK
   D: determina forme clinice pulmonare si extrapulmonare cu evolutie lenta
   E: se asociaza cu scaderea imunitatii generale

73. [TBC10112] Legat de patogeneza TB se poate afirma ()

   A: la om infectia este intotdeauna insotita de imbolnavirea TB
   B: factorii re risc sunt interni, de teren si externi de mediu
   C: germenii ajunsi in alveole determina un raspuns nespecific
   D: germenii ajunsi in alveole sunt fagocitati de catre bazofile
   E: in 5% din cazuri evolutia va fi spre TB activa

74. [TBC10113] Factorii re risc interni pentru TB sunt reprezentati de ()

   A: diabet
   B: insuficienta renala
   C: colagenoze
   D: tratament anti TNF alfa
   E: consum de droguri

75. [TBC10114] Factorii de risc pentru TB externi de mediu sunt reprezentati de , cu exceptia ()
   A: BPOC
   B: hemopatiile maligne
   C: surmenaj
   D: tabagism
   E: alcoolism

76. [TBC10116] Inflamatia TBcuprinde urmatoarele componente ()

   A: exudatie 
   B: hipertrofie
   C: crescens
   D: necroza
   E: proliferare si fibrozare

77. [TBC10117] Granulomul TB este caracterizat prin ()

   A: bogat in oxigen
   B: alcalin
   C: anoxie
   D: mediu acid
   E: avascular

78. [TBC10118] Granulomul TB este caracterizat prin urmatoarele ()

   A: prezenta macrofagelor la periferie
   B: prezenta fibroblastilor la periferie
   C: numeroase celule Langhns
   D: rare limfocite inactivate
   E: este structura specifica TB
79. [TBC10119] Complexul primar TB cuprinde ()
   A: afect primar pulmonar
   B: limfangita
   C: adenopatie hilio-mediastinala
   D: pleurezie
   E: toate de mai sus

80. [TBC10121] Diseminarea limfohematogena se caracterizeaza prin (din TB) ()

   A: disemonarile sunt de regula voluminoase
   B: diseminarile sunt macronodulare
   C: poate fi pulmonara cat si extrapulmonara
   D: apare doar in perioda primara
   E: exista si forma generalizate

81. [TBC10123] Diseminarea din TB miliare este caracterizata prin ()

   A: se poate intalni in aproape orice organ
   B: tablou clinic zgomotos
   C: diseminarile sunt pe cale limfatica
   D: diseminari discrete
   E: leziunile se fibrozeaza cu persistenta BK dormanti

82. [TBC10126] Intradermoreactia la tuberculina este caracterizata de urmatarele afirmatii ()

   A: certifica boala
   B: este utilizata cu scop diagnostic la copii din focarele TB sau la cei simptomatici
   C: reactia pozitiva >20
   D: o reactie <9mm semnifica alergie post vaccinala BCG 
   E: reactia > 18 mm semnifica probabilitate de infectie cu risc crescut de evolutivitate
Vezi raspuns

83. [TBC10127] Reactie negativa a IDR2PPD poate fi intalnita la ()

   A: organism testat neinfectat
   B: organism infectat dar in faza antealergica
   C: organismul nu poate fi infectat
   D: organism infectat dar sub conditia unor situatii anergizante
   E: pacienti diabetici sau cu interventii chirurgicale recente

84. [TBC10128] un test negativ IDR2PPD poate fi intalnit in urmatoarele situatii ()

   A: lauzie
   B: varste inaintate
   C: tineri
   D: sarcoidoza

85. [TBC10130] Dezavantajul QFT este reprezentat de ()

   A: scump
   B: numeroase rezultate fals negative la imunodeprimati
   C: necesita numeroase repetari
   D: nu poate fi efectuat la orice pacient
   E: date limitate la copii<17 ani

86. [TBC10131] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre diagnosticul TB ()

   A: un test QFT pozitiv, in absenta bolii, presupune efectuarea chimioprofilaxiei la cei cu risc crescut
   B: un test QFT negativ la pacientii cu contact recent nu necesita repetarea testului
   C: pacientii <5 ani sau imunodeprimatii, cu QFT negativ dar contact , in fereastra de anergie nu
necesita tratament
   D: in fereastra de anergie la pacientii imunodeprimati, cu contact BK dar cu QFT negativ se va
exclude boala
   E: In cazul QFT negativ dar cu contact BK recent se va repeta testul dupa >8-10 sapt

87. [TBC10135] Tipuri de tratament aplibaile in pneumotoraxul asociat TB ()

   A: pleurotomia a minima cu drenaj discontinuu
   B: pleurotomia a minima cu drenaj continuu
   C: toracotomie cu fistulectomie
   D: decorticare si drenaj
   E: chiar rezectii pulmonarw

88. [TBC10136] Plurezia TB poate fi ()

   A: doar seroasa
   B: doar fibrinoasa
   C: empiem
   D: serofibrinoasa
   E: intotdeauna cu debut brusc prin dispnee

89. [TBC10137] Criterii de probavarsta<40 de anibilitate in diagnosticul pleureziei TB sunt urmatoarele

()
   A: varsta sub 40 de ani
   B: context clinico-radiologic pt TB activa
   C: IDR2PP@ pozitiv sau pozitivat dupa tratament
   D: exudat pleural
   E: Quantiferon pozitiv

90. [TBC10142] Managementul in TB neurologica presupune la pacientii cu HIV sau imunodeprimati

urmatoarele teste din LCR ()
   A: teste pentru micoplasme
   B: teste pentru criptococ
   C: teste micologice
   D: testate toxoplasma
   E: reactia la triptofan este suficienta

91. [TBC10143] Examenul fund de ochi la un pacient cu afectare tb neurologica poate releva ()
   A: tuberculi optici
   B: tuberculi coroidieni
   C: nevrita optica
   D: edem papilar
   E: hemoragii vitreen

92. [TBC10147] Peritoneul in TB peritoneala preznta urmatoarele modifica ()

   A: este un peritoneu ingrosat
   B: noduli mici epiplonici
   C: este un peritoneu subtire, fragil
   D: prezinta noduli de mari dimensiuni 
   E: prezinta vascularizatie intensa cu numeroase hemoragiile

93. [TBC10148] tratamentul tuberculozei va fi prelungit la 9-12 luni in urmatoarele forme ()

   A: meningita TB
   B: osteoarticulara
   C: pericardita TB
   D: TB ganglionara
   E: Silicotuberculoza
94. [TBC10149] se poate administra corticoterapie in urmatoarele forme de TB ()
   A: Silicotuberuloza 1 luna 
   B: meningita TB 1mg/kgc 2 luni
   C: pericardita TB 1 mg/kgc/zi 2 luni
   D: pericardita TB 0,5 mg/kgc/zi 2 luni
   E: nu exista dovezi in acest sens

95. [TBC10150] faza de atac al tratamentului TB se poate face i urmatoarele regimuri ()

   A: 2 luni in cazurile noi 
   B: 3 luni la cazurile noi
   C: 3 luni la cazurile de recadere sau esec
   D: 2 luni la recidive
   E: 3 lunni in caz de recidiva fara chimiorezistenta

96. [TBC10152] despre faza de tratament de continuare in TB putem afirma urmatoarele ()

   A: este de 6 luni in cazul cazurilor noi si 10 in recidive, cu schema de tratament identica in ambele
   B: 4 luni in cazurile noi si 5 in cele recidivante
   C: 4 luni cu HR in cazurile noi
   D: 5 luni in esec cu HRE
   E: se poate prelungi pana la 12 luni in cazurile severe de esec sau recidiva

97. [TBC10153] oprirea tratamentului anti TB este indicat in urmatoarele cazuri, cu exceptia ()
   A: cresterea transaminazelor >5 ori la asimptomatic si 3 > simptomatic la cei cu schema HRZ
   B: in perioada alaptarii
   C: in sarcina se va sista Sm 
   D: indiferent de nivelul transaminazelor
   E: toate anti TB au hepatotoxicitate

1. [TEP10108] Triada Virchow include următoarele elemente, cu excepţia ()

   A: Coagulabilitate crescută
   B: Injurie endotelială
   C: Flux sangvin turbulent
   D: Stază sangvină
   E: Coagulabilitate scăzută
Vezi raspuns

2. [TEP10109] Alterarea schimburilor gazoase din trombembolismul pulmonar include, cu excepţia:

(pg. 90)
   A: Hiperventilație
   B: Hipoxemie
   C: Şunt intrapulmonar
   D: Mai multe zone ventilate şi neperfuzate
   E: Spațiul alveolar nu este afectat

3. [TEP10110] Analizele de sânge în cazul în cazul trombembolismului pulmonar sunt caracterizate de,
cu excepţia: (pg. 92)
   A: D-dimerii au o valoare predictivă
   B: Troponina are valoare prognostică
   C: Creatinina serică crescută este un indicator de moarte în maximum o lună
   D: Reprezintă o bună metodă de diagnosticare
   E: Nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului
4. [TEP10122] Riscul de trombembolism pulmonar în neoplazii, se asociază cel mai frecvent cu: (pg.
89)
   A: perioada postpartum
   B: cateterele venoase centrale
   C: hemopatiile maligne
   D: chimioterapia
   E: vârsta înaintată

5. [TEP10123] Trombofiliile se încadrează în următoarea grupă de risc pentru trombembolismul

pulmonar: (pg. 89)
   A: factori de risc foarte puternici
   B: factori de risc puternici
   C: factori de risc moderaţi
   D: factori de risc slabi
   E: factori de risc foarte slabi

6. [TEP10124] Cea mai frecventă cauză genetică de trombembolism pulmonar este: (pg. 90)
   A: factorul V Leiden
   B: hemofilia
   C: deficitul de proteina S
   D: deficitul de factor VIII
   E: deficitul de antitrombina III
Vezi raspuns

7. [TEP10125] Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru afectarea hemodinamica semnificativa din
trombembolism pulmonar, este: (pg. 90)
   A: galopul ventricular drept
   B: hipertensiunea arterială
   C: hipotensiunea arterială şi socul
   D: cianoză
   E: turgescenta jugularelor

8. [TEP10126] Simptomul cel mai frecvent întâlnit la pacienţii cu trombembolism pulmonar central
este: (pg. 91)
   A: ameţeală
   B: hemoptizia
   C: tusea
   D: durerea toracică cu caracter pleuretic
   E: durerea retrosternală

9. [TEP10127] Care din următoarele explorari paraclinice are valoare predictivă negativă înaltă pentru
trombembolismul pulmonar? (pg. 92)
   A: creatinina serică
   B: determinarea D-dimerilor
   C: BNP sau NT-pro-BNP
   D: determinarea troponinei serice
   E: gazometria arterială

10. [TEP10128] Semnul radiologic, cel mai frecvent întâlnit în trombembolismul pulmonar este: (pg.
93)
   A: oligoemia focală
   B: opacitatea în periferia parenchimului
   C: opacitatea triunghiulară
   D: oligoemia difuză
   E: atelectazia

11. [TEP10129] În trecut, “standardul de aur” în diagnosticul trombembolismului pulmonar a fost

considerat: (pg. 94)
   A: electrocardiograma
   B: ecocardiografia
   C: angiografía pulmonară
   D: scintigrafia pulmonară
   E: radiografia pulmonară

12. [TEP10130] În prezent, “standardul de aur” în diagnosticul trombembolismului pulmonar este

considerat: (pg. 94)
   A: BNP (brain natriuretic peptide)
   B: angiografía prin computer tomografie
   C: radiografia pulmonară
   D: ecocardiografia
   E: scintigrafia pulmonară

13. [TEP10131] Suspiciunea clinică de trombembolism pulmonar trebuie confirmată imagistic prin: (pg.
95)
   A: Angiografie pulmonară prin computer tomografie
   B: Scintigrafie pulmonara de ventilaţie
   C: Ecografie prin compresie venoasă
   D: Ecocardiografie
   E: Radiografie pulmonară
Vezi raspuns

14. [TEP10132] Decesul pacienţilor cu trombembolism pulmonar se produce prin: (pg. 97)
   A: Insuficienţă ventriculară stângă acută
   B: Insuficienţă ventriculară dreaptă acută
   C: Hipotensiune arterială pulmonară
   D: Insuficienţă respiratorie acută
   E: Şoc hipovolemic
Vezi raspuns

15. [TEP10133] Anticoagularea orală în tratamentul trombembolismului pulmonar se realizează cu:

(pg. 99)
   A: Aspirină
   B: Nadroparina
   C: Clopidogrel
   D: Fondaparina
   E: Acenocumarol

16. [TEP10134] Anticoagularea parenterală în tratamentul trombembolismului pulmonar se realizează

cu: (pg. 99)
   A: Nadroparina
   B: Rivaroxaban
   C: Dabigatran
   D: Aspirina
   E: Acenocumarol

17. [TEP10135] Embolie pulmonară nontrombotică are următoarele cauze, cu excepţia ()

   A: Nicio variantă de mai jos
   B: Corpi străini
   C: Tumoral
   D: Lichid amniotic
   E: Grăsoasă

18. [TEP10136] Embolia pulmonară este caracterizată de următoarele ()

   A: Embolia grăsoasă este cea mai frecventă
   B: Embolii pornesc, de obicei, din venele membrelor superioare
   C: În embolia masivă pacientul este stabil hemodinamic
   D: Embolul care tapetează peretele caracterizează trombembolismul acut
   E: Embolul excentric caracterizează trombembolismul cronic
Vezi raspuns

19. [TEP10137] Trombembolismul pulmonar este caracterizat de, cu excepţia ()

   A: Trombofiliile erediatre se asociază cu risc de trombembolismul pulmonar
   B: Pacienţii cu trombembolismul pulmonar şi neoplazii au risc crescut de mortalitate
   C: Trombembolismul pulmonar neprovocat apare în prezenţa unor factori predispozanţi
   D: Cancerul pulmonar poate fi cauza de TEP
   E: Triada Virchow include hipercoagulabilitatea
Vezi raspuns

20. [TEP10138] Trombembolismul pulmonar este favorizat de ()

   A: Terapie hormonală de substituţie
   B: Spitalizare pentru FiA
   C: Diabet zaharat
   D: Repaus la pat >3 zile
   E: Artroscopie genunchi

21. [TEP10139] Trombembolismul pulmonar are drept factori secundari de risc ()

   A: Varice hidrostatice
   B: Fertilizare in vitro
   C: Fracturi ale membrelor inferioare
   D: Chimioterapie
   E: Transfuzii sanguine

22. [TEP10140] Trombembolismul pulmonar are următorii factori de risc moderaţi ()

   A: Hipertensiune arterial
   B: Chirurgie laparoscopică
   C: Infarct miocardic
   D: Vârstă înaintată
   E: Boli autoimune

23. [TEP10141] Fiziopatologia trombembolismului pulmonar NU este caracterizată ()

   A: BRD-ul accentuează asincronismul de contracţie
   B: Obstrucţia umplerii VS determină scăderea debitului cardiac
   C: Obstrucţia anatomică determină creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
   D: Presiunea în artera pulmonară creşte când embolii ocupă peste 50% din lumen
   E: Limita de adaptabilitate imediată a VD este de 40 mmHg

24. [TEP10142] Simptomatologia clasică a trombembolismului pulmonar NU include ()

   A: Moarte subită
   B: Durere pleuritică
   C: Hemoptizie
   D: Tuse
   E: Dispnee

25. [TEP10143] Semnele clinice frecvente în cazul trombembolismul pulmonar, cu exceptia ()

   A: Galop VD
   B: Tahicardia
   C: Cianoza
   D: Hipertensiunea arterială 
   E: Tahipneea

26. [TEP10164] Triada Virchow include următoarele, cu excepţia (pg. 89)

   A: Hipocoagulabilitate
   B: Stază sangvină
   C: Flux sangvin turbulent
   D: Injurie endotelială
   E: Hipercoagulabilitate

27. [TEP10165] Alterarea schimburilor gazoase din trombembolismul pulmonar include următoarele
elemente, cu excepţia (pg. 90)
   A: Scăderea spațiului mort alveolar
   B: Creșterea ca proporție a zonelor ventilate dar neperfuzate
   C: Șunt intrapulmonar
   D: Hipoxemie
   E: Hiperventilație
Vezi raspuns

28. [TEP10166] Testele de laborator din trombembolismul pulmonar NU sunt caracterizate de (pg. 92)
   A: Sunt nespecifice
   B: Valoare diagnostică ridicată
   C: Creatinina serică crescută se corelează cu mortalitatea la 30 zile în TEP acut
   D: Troponina are valoare prognostică
   E: D-dimerii au o valoare predictivă negativă înaltă
Vezi raspuns

29. [TEP10107] Trombembolismul pulmonar este caracterizat prin (pg. 88)

   A: Artere lobare afectate
   B: Diametrul efectiv al arterei implicate sub 25% din valoarea iniţială
   C: Instabilitate hemodinamică
   D: Ambele artere pulmonare pot fi afectate
   E: De regulă, doar una dintre arterele pulmonare este afectată
Vezi raspuns

30. [TEP10111] Semnul Westermark este caracterizat prin (pg. 93)

   A: Radiologic prin opacitate la periferie cu vârful rotunjit și baza la pleură
   B: Întreruperea bruscă a vascularizației pulmonare cu hipoperfuzie distală
   C: Oligoemie focală
   D: Este un bun indicator de trombembolismul pulmonar
   E: Este adesea pozitiv

31. [TEP10112] Criteriile Wells din cadrul trombembolismul pulmonar include (pg. 96)
   A: Neoplazii active
   B: Hemoptizie
   C: Intervenție chirurgicală recentă
   D: Puls foarte mare (peste 120 pe minut)
   E: Tromboză venoasă profundă

32. [TEP10113] Elementele componente ale triadei Virchow, care favorizează formarea trombului
venos sunt: (pg. 89)
   A: Injuria endotelială
   B: Staza sau turbulenţa fluxului sangvin
   C: Chimioterapia
   D: Hipercoagulabilitatea
   E: Neoplazia

33. [TEP10114] Factorii de risc mare (odd ratio > 10) pentru trombembolismul pulmonar sunt: (pg.
89)
   A: Chimioterapia
   B: Leziuni ale măduvei spinării
   C: Sarcina
   D: Fracturi ale membrelor inferioare
   E: Repausul la pat

34. [TEP10115] Trombofiliile ereditare asociate cu trombemebolismul pulmonar sunt: (pg. 90)
   A: deficitul de factor VIII
   B: deficitul de protrombină
   C: trombocitoza esenţială
   D: Deficitul de proteină C
   E: factorul V Leiden

35. [TEP10116] Simptomele cele mai frecvente care apar la un pacient cu trombembolism pulmonar
sunt: (pg. 91)
   A: Frisonul
   B: Creşterea TA
   C: Dispneea
   D: Wheezing-ul
   E: Durerea toracică cu caracter pleuretic

36. [TEP10117] Durerea toracică ce apare la pacientul cu trombembolism pulmonar are următoarele
caracteristici: (pg. 91)
   A: iradiaza interscapulovertebral
   B: are caracter anginos în TEP central
   C: apare tipic în emboliile mari
   D: are caracter pleuretic
   E: este intensă

37. [TEP10118] Dispneea întâlnită la pacientii cu trombembolism pulmonar are următoarele caractere:
(pg. 91)
   A: Este simptomul cel mai frecvent intâlnit
   B: Se asociază obligatoriu cu hemoptizia
   C: Poate fi unicul simptom
   D: Este concordantă cu examenul obiectiv

38. [TEP10119] Determinarea troponinei la pacientul suspectat de trombembolism pulmonar este utilă
pentru: (pg. 92)
   A: aprecierea prognosticului bolii
   B: reducerea investigaţiilor imagistice inutile şi iradiante
   C: aprecierea funcţiei VD
   D: stratificarea TEP submasiv
   E: diagnosticul de certitudine
Vezi raspuns

39. [TEP10120] Următoarele constante se corelează cu mortalitatea la 30 de zile în trombembolismul

pulmonar acut: (pg. 92)
   A: scăderea ratei de filtrare glomerulare
   B: creşsterea troponinei serice
   C: creşterea creatininei serice
   D: leucocitoza
   E: creşterea VSH

40. [TEP10121] Modificarile electrocardiografice cel mai frecvent întâlnite in trombembolismul

pulmonar sunt: (pg. 92)
   A: tahicardia sinusală
   B: aspectul S1Q1T1
   C: modificarile de segment ST - T
   D: bradicardia sinusală
   E: blocul major de ramură stângă recent apărut

41. [TEP10144] Despre trombembolismul pulmonar, următoarele afirmaţii sunt adevărate ()

   A: Embolia poate fi cu lichid amniotic
   B: Embolii pulmonari provin în special din venele membrelor superioare
   C: În TEP masiv pacientul este instabil hemodinamic
   D: Majoritatea emboliilor pulmonare sunt multiple
   E: Trombembolismul pulmonar este central dacă afectează trunchiul arterei pulmonare 

42. [TEP10145] Trombembolismul pulmonar este puternic influenţat de ()

   A: Spitalizare pentru insuficienţă cardiacă
   B: Protezare de şold
   C: Transfuzii de sânge
   D: Hipertensiunea arterială
   E: Diabet zaharat

43. [TEP10146] Fiziologia trombembolismul pulmonar este caracterizată prin ()

   A: Ischemia VD contribuie la scăderea contractilităţii acestuia
   B: Obstrucţionarea umplerii VS determină instabilitate hemodinamică
   C: Prelungirea timpului de contracţie VD duce la bombarea la dreapta a septului interventricular
   D: Permeabilizarea foramen ovale
   E: Dezechilibrul ventilaţie-perfuzie

44. [TEP10147] Trombembolismul pulmonar are următoarele simptome clasice, cu excepţia ()

   A: Durerea epigastrică
   B: Sincopă
   C: Durerea retrostemală
   D: Durere pleuritică
   E: Dispnee

45. [TEP10148] Dispneea din trombembolismul pulmonar este caracterizată ()

   A: Este frecventă în trombembolismul pulmonar periferic
   B: Este frecventă în trombembolismul pulmonar central
   C: Intensitate concordantă cu examenul obiectiv
   D: Debutul este insidios
   E: Este un simptom frecvent

46. [TEP10149] Semnele clinice ale trombembolismul pulmonar ()

   A: Se asociază cu semne TVP
   B: Infarctele pulmonare sunt asimptomatice
   C: Apare galopul VS
   D: Poate apărea şoc
   E: Hipotensiunea şi şocul sunt semne clinice rare

47. [TEP10150] Gazometria efectuată la pacienţii cu trombembolismul pulmonar relevă, cu exceptia ()

   A: Hipercapnie 
   B: Hipocapnie
   C: Alcaloza respiratorie
   D: Acidoza respiratorie
   E: Acidoza metabolică

48. [TEP10151] Trombembolismul pulmonar produce următoarele modificări pe ECG ()

   A: Fibrilaţie aterială
   B: Tahicardie sinusală
   C: Bloc de ramură stângă
   D: QR în V2
   E: S1Q3T3

49. [TEP10152] Despre radiografia pulmonară în cadrul trombembolismului pulmonar se pot afirma ()
   A: Oligoemia focală
   B: Cocoaşa Hampton
   C: Scintigrafia ventilaţie/perfuzie face inutilă această investigaţie
   D: angioCT toracic face inutilă această investigaţie
   E: Nu sunt modificări specifice

50. [TEP10153] Angiografia pulmonară realizată în cazul suspiciunii de trombembolismul pulmonar

este caracterizată (pg. 93)
   A: Poate fi procedura terapeutică
   B: Evidenţiază trombul ca defect de umplere
   C: Este indicată când scinligrama V/Q nu confirmă diagnosticul
   D: Este de primă intenţie
   E: Este ........

51. [TEP10154] Ecocardiografia din trombembolismul pulmonar este caracterizată de ()

   A: Semnul McConnel: deprimarea contractilităţii peretelui liber VD comparativ cu apexul
   B: Frecvent poate evidenţia trombi în artera pulmonară
   C: Poate formula diagnosticul prezumptiv de TEP la pacienţii instabili
   D: Este indicată de rutina la toţi pacienţii
   E: Poate exclude TEP

52. [TEP10155] În TEP criteriile Wells conţin, cu excepţia ()

   A: Diagnostic alternativ mai puţin probabil ca trombembolismul pulmonar
   B: Antecedente de malignitate
   C: Tahipnee peste 30/min
   D: Intervenţie chirurgicala în ultimele 4 săptămâni
   E: Tahicardie peste 100/minut

53. [TEP10156] Diagnosticul diferenţial al trombembolismul pulmonar include, cu excepţia ()

   A: Insuficienţa cardiacă
   B: Infarctul miocardic
   C: Boli neuromusculare
   D: Pneumonii
   E: Vasculitele

54. [TEP10157] Trombembolismul pulmonar poate da următoarele complicaţii (pg. 96)

   A: Infarct pulmonar 
   B: Pneumonie
   C: Deces
   D: Recurenţa tardivă
   E: Recurenţa precoce

55. [TEP10158] Versiunea simplă a testului PESI include următoarele elemente, cu excepţia ()
   A: Vârsta >80 ani
   B: Frecvenţa cardiacă <90/minut
   C: TA >100 mmHg
   D: Neoplazie
   E: Insuficienă cardiacă cronică

56. [TEP10159] Tratamentul trombembolismul pulmonar este caracterizat de (pg. 99)

   A: Fondaparinux are un risc hemoragie mai mare
   B: Enoxaparina poate fi utilizată în tratament
   C: Anticoagularea se inţiază numai cu heparina nefracţionată
   D: Suportul hemodinamic trebuie iniţiat la toţi pacienţii
   E: Anticoagularea parenterală se administrează la pacienţi selectaţi

57. [TEP10160] Tratamentul trombembolismului pulmonar cu antagonişti ai vitaminei K este

caracterizat prin ()
   A: Nu necesită monitorizarea activităţii anticoagulante
   B: În supradozaj se administrează protamină
   C: Nu se utilizează de rutină
   D: Se suprapune cu anticoagularea parenterală
   E: Se administrează în funcţie de valoarea INR

58. [TEP10161] Trombembolismul pulmonar tratat cu anticoagulantele orale ()

   A: Se administrează în doze fixe
   B: Rivaroxabanul este recomandat la pacienţii cu afectare renală severă
   C: Dabigatranul este recomandat la pacienţii cu afectare renală severă
   D: Necesită monitorizarea INR
   E: Reprezintă o alternativă la tratamentul standard

59. [TEP10162] Tratamentul anticoagulant în trombembolismul pulmonar are o durată în funcţie de

următorii factori ()
   A: Trombembolism secundar unui factor tranzitor - 4 luni
   B: Cancer activ - anticoagulante orale de generaţie superioară
   C: Trombembolism secundar unui factor tranzitor - 3 luni
   D: Cancer activ - HGMM primele 3-6 luni
   E: Trombembolism neprovocat în primul episod - anticoagulare indefinită

60. [TEP10163] Trombembolismul pulmonar masiv este definit prin (pg. 88)
   A: Implicarea arterei pulmonare principale dreaptă sau stângă
   B: Implicarea ambelor artere pulmonare
   C: Instabilitate hemodinamică
   D: Reducerea diametrului arterei implicate peste 75%
   E: Afectarea concomitentă a multiple artere lobare

61. [TEP10167] Despre semnul Westermark se pot afirma următorele (pg. 93)
   A: Este frecvent
   B: Este specific pentru TEP
   C: Sinonim cu oligoemie focală
   D: Este întreruperea bruscă a vascularizației pulmonare cu hipoperfuzie distală
   E: Opacitate la periferie cu vârful rotunjit și baza la pleură
62. [TEP10168] Probabilitatea de producere a trombembolismului pulmonar este estimată conform
Wells, utilizând următoarele criterii (pg. 96)
   A: Semne clinice de TVP
   B: Frecvența cardiacă peste 120
   C: Intervenție chirurgicală în ultimele 8 săptămâni
   D: Hemoptizii
   E: Neoplazii în antecedente