FROTIU DE SÂNGE PERIFERIC

SynevoServicii şi tarifeTeste de hematologieMorfofiziologieFrotiu de sânge periferic

29 Lei
Informaţii generale
Examinarea atentă a frotiului de sânge bine efectuat este o parte importantă a evaluării bolilor
hematologice. Deşi un diagnostic specific poate fi sugerat de datele furnizate de hemograma
automată, unele boli pot avea un număr normal de celule, dar morfologie celulară anormală. Frotiul
de sânge constituie un mijloc valoros în diagnosticul şi evaluarea anemiei, anomaliilor eritrocitare
ereditare, infecţiilor, inflamaţiilor, leucemiilor şi altor boli limfo- şi mieloproliferative etc.
Indicaţii :
 Anumite semnale de avertizare indicate de analizorul automat privind unul/mai mulţi parametri ai
hemogramei automate: deviere la stânga, limfocite atipice, blaşti, eritroblaşti, schizocite, agregate
trombocitare.
 Dacă există indicaţii clinice/au existat modificări anterioare ale frotiului de sânge.
 Obţinerea în continuare de indicaţii diagnostice bazate pe morfologia celulelor sanguine.
1. Evaluarea eritrocitelor pe frotiu:
 Dacă nu se aplică “regula lui 3” [Nr. Er (x106/µL) x 3 = Hb (g/dL) x 3 = Hct (%)].
 Verificarea valorilor indicilor eritrocitari (VEM, HEM, RDW), dacă există dubii că analizorul automat a
indicat valorile corecte; verificarea prezenţei de dublă populaţie eritrocitară indicată de histogramă.
 Evaluarea morfologiei eritrocitare: anemie normocitară normocromă cu reticulocitoză, anemie
macrocitară cu RDW crescut, anemie microcitară hipocromă medie/severă cu număr crescut de
eritrocite.
 Eritrocitoză: Hb >18 g/dL la femeie şi >19 g/dL la bărbat.
2. Evaluarea trombocitelor pe frotiu:
 Verificarea numărului de trombocite indicat de analizor: trombocite <100×103/µL sau >1×106/µL.
 Evaluarea morfologiei trombocitare (dacă un VTM crescut corespunde prezenţei de trombocite
gigante/prezenţei de agregate trombocitare, care ar putea interfera cu numărul de trombocite şi
posibil şi cu numărul de leucocite).
3. Evaluarea leucocitelor pe frotiu:
 Verificarea numărului de leucocite şi formulei leucocitare indicate de analizor: leucocitoză cu
neutrofilie cu nr. de leucocite >13000 la adult, leucocitoză la copii, limfocitoză >5000/µL la adult,
limfocitoză la copii, eozinofilie >1500/µL, monocitoză >1300/µL, bazofilie absolută, neutropenie
<1000/µL, pancitopenie.
 Efectuarea formulei leucocitare, dacă aceasta nu a fost indicată de analizor.
 Detectarea de celule anormale8.
Pregătire pacient – vezi hemograma completă.
Specimen recoltat şi recipient de recoltă – frotiul de sânge poate fi efectuat din proba de sânge
venos recoltată pentru hemogramă (vacutainer cu K2 sau K3-EDTA)/sânge capilar neanticoagulat
obţinut direct din deget4.
Cantitate recoltată – o picătură de sânge de mărime medie4.
Prelucrare necesară după recoltare (4): frotiul se poate efectua pe lamele (22×22 mm) sau lame
de sticlă (frotiul cu franjuri) care trebuie să fie bine uscate, degresate şi fără praf/scame. Picătura de
sânge este întinsă pe suprafaţa lamei/lamelei şi este uscată la aer. Frotiurile efectuate pe lamele
asigură o distribuţie uniformă a sângelui pe suprafaţa lamelei; pe de altă parte lamele de sticlă sunt
mai puţin fragile, fiind mai uşor de manevrat şi etichetat, dar prezintă o incidenţă crescută de
acumulare a leucocitelor de dimensiuni mari pe marginile frotiului şi în franjuri.
Un frotiu de calitate acceptabilă trebuie să fie de ~3 cm lungime, 2 cm lăţime, întins uniform, cu o
margine de franjuri scurtă (<0.3 cm), o arie de citire în mijloc de 1-1.5 cm şi o arie groasă de lungime
similară la celălalt capăt.
După uscare frotiurile sunt fixate cu metanol anhidru şi colorate May-Grunwald-Giemsa. Colorantul
conţine albastru de metilen (convertit la azur metilen cu acid bicromat) şi eozină. Azur metilen este
un colorant bazic care colorează în albastru-violet componentele celulare acide (acizi nucleici,
proteine), iar eozina reacţionează cu elementele celulare bazice conferind tentă roz-roşiatică
componentelor citoplasmatice şi hemoglobinei. În funcţie de proprietăţile lor granulaţiile leucocitare
se colorează diferit permiţând analiza lor morfologică: granulaţiile neutrofilelor sunt uşor bazice şi se
colorează slab cu componentul azurofil, granulaţiile eozinofilelor conţin un derivat puternic bazic şi se
colorează intens cu eozină, iar granulaţiile bazofilelor conţin predominant proteine acide şi se
colorează în albastru închis-violet4;5.
Stabilitate probă – frotiurile efectuate din tuburile pentru hemogramă trebuie efectuate în primele 2-
3 ore de la recoltare. Frotiurile fixate în metanol sunt stabile necolorate cel puţin 1 an fără scăderea
calităţii1;4.
Cauze de respingere a probei – vezi hemograma. Sunt de asemenea neadecvate examinării
frotiurile prea groase /prea subţiri, frotiurile efectuate pe lame de sticlă care nu au franjuri, frotiurile
incorect colorate/cu precipitate de colorant4.
Metodă – examinare microscopică, iniţial la putere mică (cu obiectivul de 10x/20x) pentru aprecierea
coloraţiei şi distribuţiei celulare; de asemenea se poate face o estimare a numărului de leucocite,
precum şi a prezenţei de elemente celulare anormale (blaşti, eritroblaşti), agregate trombocitare,
aglutinate eritrocitare/rulouri. Apoi frotiul se examinează cu obiectivul de 100x cu imersie, fiecare tip
celular find evaluat pentru anomalii cantitative şi calitative4;5;6.
Valori de referinţă – absente anomalii morfologice4.
Semnificaţie clinică
I. Aprecierea eritrocitelor pe frotiu: eritrocitele sunt evaluate pentru variaţii de mărime, formă,
distribuţia hemoglobinei şi prezenţa de incluzii intracelulare. Examinarea optimă a morfologiei
eritrocitare se face într-o arie a frotiului în care hematiile sunt aşezate una lângă alta, dar nu se
suprapun. În mod normal eritrocitele apar de formă rotundă, anucleate, uniforme ca mărime şi formă,
cu un diametru mediu de 7-8 µm (comparabil cu nucleul unui limfocit mic), cu o zonă palidă centrală
care nu depăşeşte 1/3 din diametrul celulei, înconjurată de o ramă roşu-portocalie de hemoglobină5.
Anomalii morfologice eritrocitare1;3;5;9
Anomalie morfologică Descriere Boli asociate
1. Anizocitoză Variaţia anormală a Vezi hemograma: RDW
mărimii
crescut
eritrocitelor

2. Microcite Diametru <6 µm Vezi hemograma: VEM

scăzut, clasificarea
anemiilor microcitare

3. Macrocite Diametru >9 µm, fără Vezi hemograma: VEM

zonă crescut, clasificarea
anemiilor macrocitare,
palidă centrală (celule
anemia megaloblastică
bine umplute cu
hemoglobină)

4. Macroovalocite Diametru >9 µm, ovale Anemie megaloblastică,

chimioterapie
5. Hipocromie Creşterea zonei palide
centrale (scăderea
concentraţiei de Hb)
6. Eritrocite “în ţintă” Celule cu o zonă centrală
(codocite) şi o ramă periferică de
hemoglobină şi un inel
palid între ele – de obicei
sunt hipocrome
(distribuţie anormală a
Hb, creşterea suprafeţei
membranare în raport cu
volumul celular)
7. Policromatofilie De obicei macrocite care
apar colorate albastru-gri
(conţin material nuclear
rezidual)
8. Poichilocitoză Variaţii ale formei
eritrocitare
9. Sferocite Celule sferice, bine
colorate, fără zonă palidă
centrală, de obicei de
dimensiuni scăzute
(microsferocite)
(scăderea suprafeţei
membranare în raport cu
volumul celular)
10. Ovalocite (eliptocite) Celule ovale, alungite
11. Leptocite Celule plate, subţiri,
hipocrome
12. Stomatocite Celule cu zona palidă
centrală în formă de
fantă/cupă/gură
13. Hematii “în picătură” Celule în formă de
(dacriocite) lacrimă
Anemii microcitare
Boli hepatice, icter
obstructiv, talasemie şi
alte hemoglobinopatii,
postsplenectomie,
anemie feriprivă, artefacte
Reticulocitoză (vezi
hemograma)
Anumite forme au
semnificaţie diagnostică
Sferocitoză ereditară,
anemie hemolitică imună,
injurie termică,
hipofosfatemie, în număr
mic în orice anemie
hemolitică şi în transfuzia
de sânge conservat
Anemie feriprivă,
eliptocitoză ereditară
(>25% din eritrocite)
Boli hepatice obstructive,
talasemie, anemie
feriprivă (“celule în formă
de creion”)
Stomatocitoză ereditară,
boală Rh nul, alcoolism,
boli hepatice, anemie
hemolitică imună,
artefacte
Mielofibroză, anemie
mieloftizică, talasemie,
anemie megaloblastică
14. Hematii “în seceră” Celule bipolare, spiculate, Boala cu HbS (anemia
(drepanocite) ascuţite la ambele capete falciformă)
15. Schizocite Celule fragmentate, Anemie hemolitică
distorsionate, cu două/trei microangiopatică,
capete ascuţite (în formă valvulopatii
de triunghi, coif) severe/proteze valvulare,
posttransplant medular,
rejet de grefă renală,
arsuri severe,
hemoglobinurie de marş,
anemie megaloblastică,
anemie feriprivă severă
16. Echinocite (eritrocite Celule cu prelungiri De obicei artefacte;
crenelate) scurte, spiculate, regulate uremie, ulcer hemoragic,
şi paloare centrală carcinom gastric, deficit
păstrată (se pot asocia cu de piruvat kinază
alterarea lipidelor
membranare)
17. Acantocite Celule cu prelungiri de Abetalipoproteinemie, boli
lungime variabilă, hepatice parenhimatoase
neregulate şi fără zonă (ciroză),
palidă centrală (alterarea postsplenectomie,
lipidelor membranare) malabsorbţie, hemoliză
18. Celule “muşcate” Celule care prezintă lipsa Deficit de glucozo-6-fosfat
(degmacite) unei zone semicirculare dehidrogenază, hemoliză
dintr-o margine (corpi indusă de medicamente
Heinz îndepărtaţi în oxidante
splină)
19. Punctaţii bazofile Incluzii punctiforme Grosolane: intoxicaţie cu
bazofile (precipitare de plumb, talasemie
material
Fine: diferite anemii
nuclear/mitocondrii
degenerate/siderozomi)
20. Inele Cabot Incluzii circulare, fine, Postsplenectomie, anemii
bazofile (material nuclear hemolitice, anemie
rezidual) megaloblastica
21. Corpi Howell-Jolly Incluzii dense, sferice, Postsplenectomie, anemii
bazofile, de obicei unice hemolitice, anemie
(material nuclear rezidual) megaloblastică,
talasemie, hiposplenism,
anemie falciformă
 22. Corpi Pappenheimer Granulaţii bazofile, dense, Anemii sideroblastice,
mici intoxicaţie cu plumb,
(siderozomi/mitocondrii postsplenectomie,
reziduale) hiposplenism,
supraîncărcare cu fier
23. Rulouri Agregate eritrocitare Paraproteinemie
asemănătoare cu un “fişic
de monede”
24. Agregate eritrocitare Boala aglutininelor la rece
25. Eritrocite nucleate Anemii hemolitice, boli
Eritroblaşti/normoblaşti mieloproliferative, anemie
mieloftizică,
hematopoieză
extramedulară, anemie
megaloblastică, orice
anemie severă
26. Incluzii parazitare Prezenţă de trofozoiţi, Malarie, leishmanioză
schizonţi/leishmanii
II. Aprecierea trombocitelor pe frotiu: Se apreciază numărul şi morfologia trombocitară. Trombocitele
normale apar ca mici fragmente citoplasmatice de culoare albastru-deschis cu granulaţii mici
azurofile (roşu-purpurii) difuze, cu diametrul de 2-4 µm, de formă rotund-ovalară. Numărul de
trombocite poate fi estimat pe frotiu: prezenţa lor în număr de 8-20 pe câmpul de imersie/~1
trombocit la 10-30 de eritrocite exclude trombocitopenia. Pe frotiul de sânge capilar neanticoagulat
trombocitele apar aglutinate/agregate, neuniform distribuite1;5;6.
Anomalii morfologice trombocitare:
1. Trombocite agranulare: apar gri/albastru-pal şi sunt întâlnite în special în sindroamele
mielodisplazice şi hairy cell leukemia1.
2. Agregate trombocitare: se pot datora prezenţei de microcoaguli în probă/aglutinare indusă de
EDTA/aglutinine la rece (pot determina pseudotrombocitopenie).
3. Satelitism plachetar: este un fenomen in vitro indus de EDTA, fiind determinat de un factor plasmatic
IgG/IgM; trombocitele apar ataşate pe suprafaţa granulocitelor neutrofile, unele dintre acestea fiind
chiar fagocitate (poate cauza falsă trombocitopenie)1.
4. Macrotrombocite: au diametrul >4 µm şi apar în prezenţa unui turn-over trombocitar crescut (purpură
trombocitopenică idiopatică), dar şi în alte condiţii (vezi hemograma, VTM crescut). Un număr mic de
macrotrombocite poate apărea pe frotiul normal.
5. Trombocite gigante: cu dimensiuni comparabile cu cele ale eritrocitelor, apar în sindroamele
mieloproliferative.
6. Trombocite cu forme bizare, cu granulaţii grosolane/dispuse dens în centrul celulei pot apărea în boli
mieloproliferative, în special în faza preleucemică sau postsplenectomie5.
7. Fragmente de megakariocite circulante pot apărea în sindroame mieloproliferative, dislocare
medulară prin diverse procese patologice.
III. Aprecierea leucocitelor pe frotiu: sunt analizate morfologia şi distribuţia leucocitelor. O estimare a
numărului de leucocite se poate face prin scanarea frotiului cu un obiectiv de putere mică:
nr. mediu de leucocite/câmp
—————————————- x 103/µL
 4
Trebuie identificate şi numărate cel puţin 100 de celule pentru efectuarea formulei leucocitare.
Leucocitele prezente în mod normal pe frotiu sunt neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, limfocitele şi
monocitele.
Prezenţa de precursori mieloizi (metamielocite, mielocite, promielocite, blaşti)/devierea la stânga a
formulei leucocitare este anormală şi apare în infecţii bacteriene, intoxicaţii, necroze tisulare,
hemoragie, hemoliză, carcinoame, reacţii leucemoide, sindroame mieloproliferative cronice etc1;2;3;5;6;8.
Tabloul leucoeritroblastic constă în prezenţa în sângele periferic de precursori mieloizi şi normoblaşti
(eritroblaşti), de obicei ortocromatofili, indiferent de numărul de leucocite. Cauze:
 Măduvă osoasă normală: nou-născuţi, infecţii severe, postsplenectomie, hemoliză acută, hemoragie
severă, talasemie intermedia şi majoră, anemie megaloblastică, anemie feriprivă severă, anemie
falciformă, boli pulmonare şi cardiace cronice, boli hepatice.
 Infiltrare medulară: boli mielo- şi limfoproliferative acute şi cronice, sindroame mielodisplazice
(preleucemice), boli granulomatoase (tuberculoză, fungi), metastaze medulare, mielofibroză1;5.

Anomalii morfologice ale leucocitelor

Anomalie morfologică
1. Anomalia Pelger-
Huët
2. Hipersegmentare
nucleară
3. Granulaţii toxice
Descriere
Anomalii ale granulocitelor1;5;6;7
Nucleu hiposegmentat, cu un
lob sau bilobat/”în formă de
clopot/pince-nez”, cu
cromatină grosolană
>5% din neutrofile cu 5
lobi/1% cu 6 lobi
Granulaţii grosolane,
purpurii/negre
Boli asociate
Ereditară sau dobândită –
“pseudo-Pelger”
sugestivă pentru prezenţa
de modificări
mielodisplazice; cel mai
frecvent se asociază cu
leucemia mieloidă acută
sau cronică şi cu
metaplazia mieloidă;
ocazional a fost
observată în mixedem,
enterită acută,
agranulocitoză, mielom
multiplu, metastaze
medulare, reacţii
medicamentoase
(colchicină), leucemie
limfocitară cronică
Anemie megaloblastică,
hipersegmentare
ereditară, infecţii cronice
Infecţii bacteriene, stări
de fază acută,
administrarea de factori

4. Neutrofile hipo-
/agranulare
5. Corpi Döhle Incluzii citoplasmatice mici,
albastre/gri, izolate/grupate,
de obicei localizate la
periferia celulei (constau din
reticul endoplasmic şi granule
de glicogen)
6. Anomalia Alder- Granulaţii azurofile şi bazofile
Reilly mari, proeminente,
asemănătoare granulaţiilor
toxice (pot fi prezente şi în
limfocite şi monocite)
7. Sindromul Chédiak- Incluzii eozinofile prezente şi
Higashi în alte leucocite (lizozomi
giganţi)
8. Vacuolizări
citoplasmatice
Anomalii ale limfocitelor1;3;6;9
1. Limfocite reactive Celule mari (10-30 µm
(limfocite atipice, diametru), cu citoplasmă
stimulate, transformate, abundentă, cu diferite grade
virocite, celuleDowney) de bazofilie, uneori mai
bazofilă pe margini, cu
margini neregulate ce pot fi
indentate de hematiile şi
trombocitele adiacente, cu
număr crescut de granulaţii
azurofile, uneori cu mici
vacuole citoplasmatice, cu
nucleu
oval/reniform/neregulat, ce
de creştere granulo-
monocitari
Boli mielodisplazice
Sarcină, infecţii, arsuri,
boli mielodisplazice,
anomalia May-Hegglin
(ereditară, asociază
trombocitopenie şi
trombocite gigante),
administrarea de factori
de creştere
Ereditară, pacienţi cu
anomalii osoase şi ale
cartilajului,
mucopolizaharidoze
Ereditar (albinism parţial
ocular şi cutanat,
susceptibilitate la infecţii
piogene şi tendinţă de
sângerare), unele cazuri
de leucemie acută
mieloidă
Infecţii, chimioterapie, boli
hematologice sistemice,
anomalia Jordan
Mononucleoză
infecţioasă, infecţii cu
CMV, hepatită A, diferite
infecţii virale (infecţii
respiratorii superioare,
rubeolă, rujeolă, varicelă,
oreion), postvaccinare,
după transfuzii multiple,
boala serului, reacţii
alergice, de
hipersensibilizare şi
autoimune, reacţia grefă
contra gazdă, după
 poate fi localizat excentric,
uneori cu cromatină laxă şi
nucleol proeminent
2. Umbre nucleare Artefacte care reprezintă
nuclei dezintegraţi proveniţi
din limfocite fragile
3. Limfo-plasmocite, Celule medii-mari, cu
celule Türk citoplasmă moderată, intens
bazofilă, cu o arie clară
perinuclear, nucleu rotund, cu
cromatină condensată,
grosolană, densă, uneori cu
nucleoli
4. Plasmocite Celule cu raport nucleo-
citoplasmatic scăzut, cu
citoplasmă intens bazofilă,
uneori albastru-gri, frecvent
cu vacuole (denumite celule
Mott dacă vacuolele sunt
numeroase), cu o zonă clară
adiacentă nucleului, nucleu
excentric, cu cromatină
densă, uneori cu aspect de
“roată cu spiţe”
Celule leucemice1;3;9
1. Celule blastice Celule cu raport nucleo-
(mieloblaşti, limfoblaşti, citoplasmatic crescut, nucleul mieloblastică/limfoblastică
monoblaşti), ocupând >80% din celulă, cu
promielocite atipice cromatină laxă, în general cu
unul/mai mulţi nucleoli; pot
contraceptive orale,
infecţie HIV, meningită
limfocitară, bruceloză,
tuberculoză, sifilis, infecţii
cu Mycoplasma
pneumoniae,
toxoplasmoză, malarie,
babesioză
Pot fi prezente până la
12% la persoanele
sănătoase
În număr mare în
leucemia limfocitară
cronică
Pot apărea ocazional pe
frotiurile normale, de
obicei apar în conjuncţie
cu limfocitele reactive
Condiţii benigne: infecţii
bacteriene şi virale
cronice, alergii,
hipersensibilizări,
imunizări, condiţii cu
gamaglobuline serice
crescute, mononucleoză
infecţioasă, sarcoidoză,
boli de colagen, malarie
Condiţii maligne: mielom
multiplu, leucemia cu
plasmocite, unele
neoplazii
Leucemie acută
 avea în citoplasmă granulaţii
azurofile sau corpi Auer –
incluzii liniare roşu-purpurii
care reprezintă granulaţii
azurofile coalescente
(mieloblaştii, promielocitele
atipice) sau vacuole
(limfoblaştii)
2. Prolimfocite Celule cu raport nucleo- Unele pot fi limfocite
citoplasmatic mai mic decât reactive; <10% din
limfocitul matur şi mai mare limfocite pot fi prezente în
decât limfocitul reactiv, leucemia limfocitară
citoplasmă în cantitate medie, cronică (în special la cei
moderat bazofilă, fără cu infecţii sau în fază
incluziuni, nucleu cu terminală); leucemia
cromatină semidensă, un prolimfocitară acută
singur nucleol mic/mediu (>55% prolimfocite care
poate fi vizibil prezintă un singur nucleol
distinct)
3. Celule păroase (hairy Celule cu citoplasmă Hairy Cell Leukemia
cells) abundentă, gri/albastru-
deschis, cu margini
neregulate (zdrenţuite,
spiculate), nucleu cu
cromatină mai fină decât
limfocitul matur, rar cu un
nucleol mic
4. Celule limfomatoase Celule aberante cu Faza leucemică a
morfologie variabilă în funcţie limfoamelor maligne
de tipul de limfom şi de la caz
la caz, uneori cu morfologie
similară limfoblaştilor (limfom
limfoblastic), limfocitelor
mature (limfomul cu limfocite
mici), pot prezenta nucleu
incizat/indentat/clivat/convolut
(în special limfoamele cu
celula T), uneori cu nucleol
proeminent (limfomul cu
celulă mare, limfomul
imunoblastic)