Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
29 Lei
Informaţii generale
Examinarea atentă a frotiului de sânge bine efectuat este o parte importantă a evaluării bolilor
hematologice. Deşi un diagnostic specific poate fi sugerat de datele furnizate de hemograma
automată, unele boli pot avea un număr normal de celule, dar morfologie celulară anormală. Frotiul
de sânge constituie un mijloc valoros în diagnosticul şi evaluarea anemiei, anomaliilor eritrocitare
ereditare, infecţiilor, inflamaţiilor, leucemiilor şi altor boli limfo- şi mieloproliferative etc.
Indicaţii :
Anumite semnale de avertizare indicate de analizorul automat privind unul/mai mulţi parametri ai
hemogramei automate: deviere la stânga, limfocite atipice, blaşti, eritroblaşti, schizocite, agregate
trombocitare.
Dacă există indicaţii clinice/au existat modificări anterioare ale frotiului de sânge.
Obţinerea în continuare de indicaţii diagnostice bazate pe morfologia celulelor sanguine.
1. Evaluarea eritrocitelor pe frotiu:
Dacă nu se aplică “regula lui 3” [Nr. Er (x106/µL) x 3 = Hb (g/dL) x 3 = Hct (%)].
Verificarea valorilor indicilor eritrocitari (VEM, HEM, RDW), dacă există dubii că analizorul automat a
indicat valorile corecte; verificarea prezenţei de dublă populaţie eritrocitară indicată de histogramă.
Evaluarea morfologiei eritrocitare: anemie normocitară normocromă cu reticulocitoză, anemie
macrocitară cu RDW crescut, anemie microcitară hipocromă medie/severă cu număr crescut de
eritrocite.
Eritrocitoză: Hb >18 g/dL la femeie şi >19 g/dL la bărbat.
2. Evaluarea trombocitelor pe frotiu:
Verificarea numărului de trombocite indicat de analizor: trombocite <100×103/µL sau >1×106/µL.
Evaluarea morfologiei trombocitare (dacă un VTM crescut corespunde prezenţei de trombocite
gigante/prezenţei de agregate trombocitare, care ar putea interfera cu numărul de trombocite şi
posibil şi cu numărul de leucocite).
3. Evaluarea leucocitelor pe frotiu:
Verificarea numărului de leucocite şi formulei leucocitare indicate de analizor: leucocitoză cu
neutrofilie cu nr. de leucocite >13000 la adult, leucocitoză la copii, limfocitoză >5000/µL la adult,
limfocitoză la copii, eozinofilie >1500/µL, monocitoză >1300/µL, bazofilie absolută, neutropenie
<1000/µL, pancitopenie.
Efectuarea formulei leucocitare, dacă aceasta nu a fost indicată de analizor.
Detectarea de celule anormale8.
Pregătire pacient – vezi hemograma completă.
Specimen recoltat şi recipient de recoltă – frotiul de sânge poate fi efectuat din proba de sânge
venos recoltată pentru hemogramă (vacutainer cu K2 sau K3-EDTA)/sânge capilar neanticoagulat
obţinut direct din deget4.
Cantitate recoltată – o picătură de sânge de mărime medie4.
Prelucrare necesară după recoltare (4): frotiul se poate efectua pe lamele (22×22 mm) sau lame
de sticlă (frotiul cu franjuri) care trebuie să fie bine uscate, degresate şi fără praf/scame. Picătura de
sânge este întinsă pe suprafaţa lamei/lamelei şi este uscată la aer. Frotiurile efectuate pe lamele
asigură o distribuţie uniformă a sângelui pe suprafaţa lamelei; pe de altă parte lamele de sticlă sunt
mai puţin fragile, fiind mai uşor de manevrat şi etichetat, dar prezintă o incidenţă crescută de
acumulare a leucocitelor de dimensiuni mari pe marginile frotiului şi în franjuri.
Un frotiu de calitate acceptabilă trebuie să fie de ~3 cm lungime, 2 cm lăţime, întins uniform, cu o
margine de franjuri scurtă (<0.3 cm), o arie de citire în mijloc de 1-1.5 cm şi o arie groasă de lungime
similară la celălalt capăt.
După uscare frotiurile sunt fixate cu metanol anhidru şi colorate May-Grunwald-Giemsa. Colorantul
conţine albastru de metilen (convertit la azur metilen cu acid bicromat) şi eozină. Azur metilen este
un colorant bazic care colorează în albastru-violet componentele celulare acide (acizi nucleici,
proteine), iar eozina reacţionează cu elementele celulare bazice conferind tentă roz-roşiatică
componentelor citoplasmatice şi hemoglobinei. În funcţie de proprietăţile lor granulaţiile leucocitare
se colorează diferit permiţând analiza lor morfologică: granulaţiile neutrofilelor sunt uşor bazice şi se
colorează slab cu componentul azurofil, granulaţiile eozinofilelor conţin un derivat puternic bazic şi se
colorează intens cu eozină, iar granulaţiile bazofilelor conţin predominant proteine acide şi se
colorează în albastru închis-violet4;5.
Stabilitate probă – frotiurile efectuate din tuburile pentru hemogramă trebuie efectuate în primele 2-
3 ore de la recoltare. Frotiurile fixate în metanol sunt stabile necolorate cel puţin 1 an fără scăderea
calităţii1;4.
Cauze de respingere a probei – vezi hemograma. Sunt de asemenea neadecvate examinării
frotiurile prea groase /prea subţiri, frotiurile efectuate pe lame de sticlă care nu au franjuri, frotiurile
incorect colorate/cu precipitate de colorant4.
Metodă – examinare microscopică, iniţial la putere mică (cu obiectivul de 10x/20x) pentru aprecierea
coloraţiei şi distribuţiei celulare; de asemenea se poate face o estimare a numărului de leucocite,
precum şi a prezenţei de elemente celulare anormale (blaşti, eritroblaşti), agregate trombocitare,
aglutinate eritrocitare/rulouri. Apoi frotiul se examinează cu obiectivul de 100x cu imersie, fiecare tip
celular find evaluat pentru anomalii cantitative şi calitative4;5;6.
Valori de referinţă – absente anomalii morfologice4.
Semnificaţie clinică
I. Aprecierea eritrocitelor pe frotiu: eritrocitele sunt evaluate pentru variaţii de mărime, formă,
distribuţia hemoglobinei şi prezenţa de incluzii intracelulare. Examinarea optimă a morfologiei
eritrocitare se face într-o arie a frotiului în care hematiile sunt aşezate una lângă alta, dar nu se
suprapun. În mod normal eritrocitele apar de formă rotundă, anucleate, uniforme ca mărime şi formă,
cu un diametru mediu de 7-8 µm (comparabil cu nucleul unui limfocit mic), cu o zonă palidă centrală
care nu depăşeşte 1/3 din diametrul celulei, înconjurată de o ramă roşu-portocalie de hemoglobină5.
Anomalii morfologice eritrocitare1;3;5;9
Anomalie morfologică Descriere Boli asociate
1. Anizocitoză Variaţia anormală a Vezi hemograma: RDW
mărimii
crescut
eritrocitelor
Celule leucemice1;3;9
1. Celule blastice Celule cu raport nucleo- Leucemie acută
(mieloblaşti, limfoblaşti, citoplasmatic crescut, nucleul mieloblastică/limfoblastică
monoblaşti), ocupând >80% din celulă, cu
promielocite atipice cromatină laxă, în general cu
unul/mai mulţi nucleoli; pot
avea în citoplasmă granulaţii
azurofile sau corpi Auer –
incluzii liniare roşu-purpurii
care reprezintă granulaţii
azurofile coalescente
(mieloblaştii, promielocitele
atipice) sau vacuole
(limfoblaştii)
2. Prolimfocite Celule cu raport nucleo- Unele pot fi limfocite
citoplasmatic mai mic decât reactive; <10% din
limfocitul matur şi mai mare limfocite pot fi prezente în
decât limfocitul reactiv, leucemia limfocitară
citoplasmă în cantitate medie, cronică (în special la cei
moderat bazofilă, fără cu infecţii sau în fază
incluziuni, nucleu cu terminală); leucemia
cromatină semidensă, un prolimfocitară acută
singur nucleol mic/mediu (>55% prolimfocite care
poate fi vizibil prezintă un singur nucleol
distinct)
3. Celule păroase (hairy Celule cu citoplasmă Hairy Cell Leukemia
cells) abundentă, gri/albastru-
deschis, cu margini
neregulate (zdrenţuite,
spiculate), nucleu cu
cromatină mai fină decât
limfocitul matur, rar cu un
nucleol mic
4. Celule limfomatoase Celule aberante cu Faza leucemică a
morfologie variabilă în funcţie limfoamelor maligne
de tipul de limfom şi de la caz
la caz, uneori cu morfologie
similară limfoblaştilor (limfom
limfoblastic), limfocitelor
mature (limfomul cu limfocite
mici), pot prezenta nucleu
incizat/indentat/clivat/convolut
(în special limfoamele cu
celula T), uneori cu nucleol
proeminent (limfomul cu
celulă mare, limfomul
imunoblastic)