Sunteți pe pagina 1din 7

2.

2.METABOLISMUL
METABOLISMUL FIERULUI
(date normale, fiziopatologie, metode de explorare in laboratorul clinic)

Date normale si fiziopatologice


- continutul in Fe al organismului uman: = 50-55 mg/kgc la barbat
= 35-40 mg/kgc la femeie
- cantitatea totala a Fe in organism = 4-5 g
- Fe nu exista liber in organism, ci este componentul unor substante care
asigura transportul 02 si procesele oxidative; dintre acestea Hb conine cea
mai mare cantitate si este prima substanta care scade cand cantitatea de Fe
din organism devine deficitara
- in organism Fe este utilizat pentru sinteza Hb; eritropoeza normala necesita
20-25 mg Fe /zi.

Compartimentarea Fe in organism

Fe se afla in organism in 4 compartimente:


I. Hb
II. comp de transport
III. comp de depozit
IV. Fe tisular
I.
compartimentul utilizrii Fe in MO, unde participa la formarea Hb
(67% = 2g)
II. compartimentul Fe circulant = Fe este transportat de transferina
~ 3% din Fe = O.1g
III. compartimentul depozitelor de Fe, sub forma de feritina sau
hemosiderina ~ 27% = 1g
IV. mioglobina mai conine o parte din Fe 4%
- in organism Fe se gaseste sub 2 forme organice:
A. compusi in care Fe este legat de un nucleu porfirinic = hem, care la randul
lui se ataseaza de o proteina specifica = Fe heminic (Hb, mioglobina,
enzimele cu Fe)
B. compusi in care Fe este legat de o proteina (gruparea hem lipseste) = Fe
neheminic (feritina, hemosiderina, trasferina).
- deci compui heminici sunt implicai in procesele oxidative si respiratorii, iar
cei neheminiei asigura transportul si depozitarea Fe.

Aportul exogen de Fe

- organismul conserva eficient Fe, astfel incat aproape toata cantitatea de Fe


necesara produciei de eritrocite este asigurata prin refolosirea Fe extras
din eritrocitele degenerate; doar 5% din Fe = 1g este absorbit din tractul
gastro-intestinal, compensnd astfel pierderile prin urina, fecale, sudoare,
descuamarea pielii si ciclul menstrual la femei.

Absorbtia Fe

- are loc in poriunea proximala a intestinului subtire; fiziologic se absoarbe


1g/24h, compensand asfel pierderile tot de 1 g/24h;
- absorbtia poate fi crescuta de: vitamina C, zaharuri, fructoza, sorbitol,
cisteina, piruvat, succinat, alcool etilic, Ca, aminoacizi, deficienta de Fe,
situatii cu necesar sporit; copii, sarcina, sangerari, hemoliza.
- absorbtia scade:
administrarea de antacide, substante care formeaza cu Fe complexe
insolubile (fitati, fosfati, oxalati, citrati, acid acetic)
excesul de Fe (gastroferina poate lega Fe in exces si previne o rata
crescuta a absorbtiei Fe)
situatii cu utilizare scazuta a Fe (inflamatii si infectii)
gastrectomie, aclorhidrie, anomalii ale mucoasei intestinale (sucul
gastric impiedica precipitarea Fe in Fe(OH)2 insolubil).
- un factor reglator important este nivelul rezervelor din organism, asfel cand
rezerva de Fe este mare celulele mucoasei intestinului subtire actioneaza in 2
direcii:
1. scad absorbtia Fe prin meninerea unei concentratii mari de Fe in
citoplasma celulelor, care actioneaza ca o bariera
2. cresc excreia de Fe prin regenerare continua a mucoasei cu
indepartatrea enterocitelor o data cu depozitele de Fe
- atunci cand rezervele de Fe ale organismului sunt reduse, concentratia
scazuta a Fe in citoplasma enterocitelor permite Fe sa treaca din lumenul
intestinului subtire spre plasma.
- mecanismul de absorbtie:
i. Fe intraluminal este preluat sub forma de ioni ferosi Fe 2+ printr-un
proces de endocitoza consumator de energie;
ii. transferul Fe2+ la lamina propria, polul vascular, unde este preluat de
transferina, care cu ajutorul ceruloplasminei legate de cupru il
transforma in ion feric (Fe3+) si este transportat in MO
2

iii.

Fe neabsorbit in intestinul subtire este captat de apoferitina si


transformat in feritina, care se elimina in lumenul intestinal odata cu
descuamarea celulelor.
- s-au elaborat 2 mecanisme asupra absorbtiei Fe:
a) teoria blocului mucoasei (GRANICK) atribuie rol esenial in reglarea
absorbtiei Fe apoferitinei din celula intestinala, cand aceasta nu este saturata
absorbtia Fe creste si invers
b) teoria Fe mesager (CROSBY) arata ca in cursul regenerarii mucoasei
intestinale este incorporata si o cantitate de Fe exogen care de fapt ar
reflecta situatia depozitelor de Fe din organism: daca depozitele sunt mari
absorbtia inceteaza, daca depozitele sunt mici captarea se face rapid.
c) teorii noi atribuie un rol esential transferinei speciale a celulelor intestinale
saturarea transferinei celulare impiedica continuarea absorbtiei; daca totusi
este absorbit in exces, Fe este captat de apoferitina si fixat in asa fel
incatva fi eliminat prin descuamare; apoferitina si transferina celulelor
intestinale sunt esentiale in reglarea absorbtiei Fe in conditii fiziologice
- in cazul ingestiei accidentale la copii sau a aportului excesiv aceste
mecanisme sunt depasite si Fe trece in cantitate mare in sange.
- feritina se gaseste in mod normal in citoplasma la nivelul corpilor F.
- transferina speciala a celulelor intestinale are rol important in absorbtia Fe;
saturarea trasferinei speciale impiedica absorbtia Fe si invers.
- daca totui se absoarbe el este captat si fixat de apoferitina si eliminat
odata cu descuamarea celulelor intestinale; acest mecanism poate fi depasit
de aport crescut de fier sau accelerat prin ingestia crescuta de fier la copii.
-ali factori ce influeneaz absorbtia Fe:
starea depozitelor de fier
rata eritropoezei
hipoxia
gradul de anemie

Ciclul Fe

fierul absorbit este fixat de transferina care il trasporta la MO unde


este utilizat pentru sinteza celor 8g de Hb/24h care necesita 30g Fe.
Dupa 120 de zile eritrocitele sunt captate de macrofage care elibereaza
Fe din Hb si il depun sub forma de feritina sau hemosiderina, dar cea
mai mare parte este redat trasferinei care il trasporata din nou la MO
pentru sinteza Hb.

trasportul Fe: trasferina sau siderofilina este proteina ( 1-globulina)


sintetizata in ficat, macrofage, tesut limfoid, glande salivare, ovare,
testicule, ce fixeaza Fe in snge si are durata de viata de 10 zile si
concentratia plasmatica de 250 mg/dl
in mod normal transferina fixeaza lOO g/dl (30%) Fe circulant =
sideremie (concentratia Fe circulant)
CTLF = capacitatea totala de legare a Fe = 300 g/dl (100%)
diferenta de 70% reprezint capacitatea latenta (CL) de fixare a Fe =
200g/dl
- Fe seric ~ creste si in anemii hemolitice si hemocromatoza
~ scade: > in anemii feriprive,
> in caz de eritropoeza regenerativa,
> dupa hemoragii acute
> in faza de regenerare dupa administrarea de vitamina
B12 in anemia Biermer
> in inflamaii acute si cronice
- CTLF creste in anemia feripriva si sarcina

Caile metabolice

metabolismul Fe este foarte eficient, asfel incat foarte putin se pierde si in


consecina necesarul exogen este mic
macrofagele din ficat, splina, MO, preiau eritrocitele care ajung la capatul
celor 120 zile ale ciclului lor de viata, Hb este scindata in componentele sale,
iar Fe este stocat sub forma de feritina si hemosiderina
precursorii eritroizi din MO se aglomereaza in jurul macrofagelor si preiau
feritina de la macrofage; primul preluat este Fe cel mai recent stocat
macrofagele din MO si splina indeparteaza excesul de feritina si
hemosiderina din celulele seriei roii
trasferina mediaza trasportul Fe la precursorii eritroizi si de asemenea
trsporta Fe in vederea stocrii in ficat si alte celule mezenchimale.

Ferokinetica

miscarea Fe in spatiile sale fiziologice poate fi estimata cu ajutorul


trasorilor radioactivi (Fe 59)
se foloseste in practic pentru:
1. determinarea clearence-ului de Fe
2. determinarea turnoverului Fe plasmatic si eritrocitar
3. procentul de incorporare a Fe in eritrocite
4. timpul de tranzit medular
4

are importanta practica si in determinarea tipului de anemii:


in anemia aplastica = turnoverul Fe plasmatic este normal sau uor redus,
iar turnoverul eritrocitelor si indicele de utilizare a Fe sunt mult reduse;
Fe este dirijat la ficat si retinut acolo
in anemiile hemolitice eritropoeza este accentuata, turnoverul Fe
plasmatic si eritrocitar este mult crescut, utilizarea este normala, iar Fe
se acumuleaza in locul de distrugere a eritrocitelor (splina, ficat)
in anemiile cu eritropoeza ineficieta (anemii sideroblastice, anemii
megaloblastice) turnoverul Fe plasmatic este crescut, in schimb cel
eritrocitar este scazut, iar indicele de utilizare a Fe este mult sczut.

Metode de explorare in laboratorul clinic

1.determinarea Fe seric (sideremia):


- dozarea sideremiei are mare importanta in hematologie, deoarece sideremia
ncepe sa scada cand rezervele sunt epuizate (anemii feriprive)
- exista situatii cand sideremia scade si rezervele sunt crescute (anemiile din
strile febrile, infectii cronice sau neoplasme); astfel pe langa determinarea
sideremiei o importanta deosebita o are cercetarea rezervelor de fier prin
aprecierea hemosideremiei din frotiul medular si sangvin (siderocite,
sideroblasti, reticulocite) - coloratii cu albastru de Prussia = Perls pentru
determinarea depozitelor de fier, cu rol in diagnosticul anemiei feriprive si
sideroblastice si clasificarea sindroamelor mielodisplazice
- coloratii cu albastru-briliant crezyl pentru
reticulocite
2. siderofilina = trasferina
- este partial saturata cu Fe: 30-35%.
- diferena pana la 100% reprezinta capacitatea latenta (CL) de saturare a Fe:
Fe seric + CL = CT
CS (coeficientul de saturatie) = Fe seric /capacitatea totala de legare a Fe
CS = Fe seric/CTLF (0.2 - 0.65)
- varitii ale trasferinei in diverse afeciuni:
*TR crescuta = anemia feripriva, dar sideremia sczut rezulta un CS mic=0.1
*TR scazuta in: = infectii cronice Fe si TR scazute, CS = normal
= hemocromatoze Fe = crescut, TR = scazuta, CS = mare(0.81)
= anemii hemolitice,
= anemia Biermer

3. proba hipersideremiei provocate


= se administreaza oral o cantitate de fier bivalent si se apreciaza absorbtia
acestuia prin dozarea lui in ser
= normal Fe seric creste pana la 250-300 g/dl intre 2-4 ore de la
administrare si scade progresiv pentru a reveni la normal in 6-8 ore
= Fe seric: - creste mult in anemia feripriva
- are o usoara cretere in anemii hipocrome datorita absorbtiei
sacazute a Fe
nu creste in infectii sau neoplasme, unde Fe trece rapid in
tesuturi, ceea ce nu permite creterea lui in ser.
4. capacitatea de legare a Fe (CL)

CT = CL + Fe seric
%CS = Fe / CT x 100
CL barbati = 200-300 g/dl

CL femei = 150-250 g/dl

CT barbati = 300-400 g/dl

CT femei = 250-350 g/dl

CT creste in: productie crescuta de transferina, eliberare crescuta de


feritina
CT scade in: productie scazuta de transferina, eliberare scazuta de feritina
- Scaderea CTLF, dar cresterea saturatiei Fe apare cand Fe se deplaseaza in
sistemul reticuloendotelial, in boli infectioase, neoplazice cand nivelul
transferinei este scazut (scade sinteza hepatica de transferina in hepatita
acuta, cronica activa, ciroza, hemocromatoza)
- Fe plasmatic este crescut in:
a) Distrugere de hematii
b) Scaderea utilizarii Fe
c) Creste eliberarea Fe din depozite
d) Alterarea procesului de depunere
e) Cresterea vitezei de absorbtie
- Fe plasmatic este scazut in:
1) Scade cantitatea de Fe din organism
2) Lipseste Fe din alimentatie
3) Scade absorbtia Fe
4) Pierderi mari si cerinte crescute.