I.

PNEUMOLOGIE

Complement simplu:

1. Care din următoarele afirmaţii cu privire la disfuncţia obstructivă cronică ireversibilă din

cadrul BPOC este FALSĂ: (2)
A. Se poate întâlni şi în sarcoidoză
B. Este patognomonică pentru BPOC 
C. Se poate întâlni şi în fibroza chistică 
D. Se poate întâlni şi în bronhiolitele obliterante (postvirale sau post-transplant pulmonar)
E. Se întâlneşte şi în alte boli obstructive cronice ireversibile

2. Care din următoarele afirmaţii cu privire la semnele fizice de severitate în BPOC este

ADEVĂRATĂ: (10)
A. Flapping tremor este semn de encefalopatie hipocapnică
B. Frecvenţa respiratorie sub 25/min 
C. Alură ventriculară sub 110/minut 
D. Depresie paradoxală a abdomenului în inspir 
E. Conştienţa păstrată

3. Semnul Hoover se caracterizează prin: (10)
A. Hipersonoritate pulmonară difuză şi diminuarea excursiilor hemidiafragmelor 
B. Hipersonoritate pulmonară difuză cu excursiile hemidafragmelor normale 
C. În inspir, partea superioară a toracelui are o mişcare înainte şi inferior 
D. În inspir, partea superioară a toracelui are o mişcare înainte şi superior, cu o creştere a
diametrului transversal
E. În inspir, partea superioară a toracelui are o mişcare înainte şi superior, cu o scădere a
diametrului transversal

4. ÎnBPOC diagnosticuldiferenţialseface cu următoarele boli cronice inductoare de tuse,

expectoraţie şi dispnee, CUEXCEPŢIA: (11)
A. Astmulbronşic
B. Mucoviscidoza
C. Bronşiectaziile
D. Sindromul posttuberculos
E. Pneumotoraxul

5. În clasificarea GOLD a BPOC, grupul C se caracterizează prin: (14)

A. Risc crescut, simptome semnificative, stadiul III sau IV de obstrucţie după VEMS si/sau≥2
exacerbări pe an: CAT≥ 10 sau MMRC 0 sau 1
B. Risc scăzut, simptome reduse, stadiul III sau IV de obstrucţie după VEMS si/sau ≥2
exacerbări pe an: CAT <10 sau MMRC 0 sau 1
C. Risc crescut, simptome reduse, stadiul II sau III de obstrucţie după VEMS si <2 exacerbări
pe an: CAT <10 sau MMRC 0 sau 1
D. Risc crescut, simptome reduse, stadiul III sau IV de obstrucţie după VEMS si/sau ≥2
exacerbări pe an: CAT>10 sau MMRC 0 sau 1
E. Risc crescut, simptome reduse, stadiul III sau IV de obstrucţie după VEMS si/sau ≥2
exacerbări pe an: CAT <10 sau MMRC 0 sau 1
6. Care din următoarele afirmaţii cu privire la utilizarea de tiotropium în BPOC este
ADEVĂRATĂ: (17)
A. Acţionează prin blocarea receptorilor muscarinici de la nivelul terminaţiilor nervoase
simpatice colinergice din bronhii
B. Trebuie administrat la intervale fixe la 6 sau la 8 ore 
C. Este un anticolinergic inhalator cu durată scurtă de acţiune 
D. Se administrează în doză unică zilnică şi are efecte adverse neglijabile 
E. Are indicaţie de terapie asociativă, de intenşie secundară

7. În tratamentul BPOC de grup B, prima opţiune terapeutică este: (19)

A. Anticolinergice cu durată scurtă de acţiune 
B. Betamimetice cu durată scurtă de acţiune 
C. Corticosteroizi inhalatori în asociere cu betamimetice cu durată lungă de acţiune
D. Anticolinergice cu durată lungă de acţiune sau betamimetice cu durată lungă de acţiune
E. Teofilina

8. Pneumoniile comunitare se caracterizează prin următoarele, CU EXCEPŢIA: (25)

A. Apar la un pacient spitalizat pentru o altă patologie, la 72 h dupa internare
B. Debutează în primele 48 ore după momentul spitalizării
C. Sunt dobîndite în afara spitalului
D. Apar la persoane care nu au fost spitalizate cu 14 zile înainte de debutul pneumoniei 
E. Etiologia probabilă a pneumoniilor comunitare se raportează la vârsta pacientului

9. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele morfologice ale germenilor la

examenul microscopic al sputei NU sunt adevărate: (28,29)
A. Klebsiella apare ca un bacil gram negativ
B. Cocobacilii Gram negativi mici şi pleomorfi sugereazăHaemophilus influenzae
C. Diplococii Gram pozitivi în lanţetă încapsulaţi sunt sugestivi pentru Streptococcus
pneumoniae
D. Coci gram pozitivi în grămezi sugerează Staphylococcus aureus
E. Flora mixtă este alcătuită de obicei din coci gram negativi şi bacili gram pozitivi

10. Care din următoarele fenotipuri de astm NU sunt descrise în Ghidul GINA 2015: (38,43)
A. Astmul asociat cu obezitatea
B. Astmul cu limitare fixă a fluxului de aer
C. Astmul non-alergic
D. Astmul necontrolat
E. Astmul alergic

11. Astmul bronşic de treaptă 2 se caracterizează prin: (43)

A. VEMS sau PEF 60-80%, variabilitate PEF >30%
B. VEMS sau PEF ≥80%, variabilitatea PEF<20%
C. VEMS sau PEF <60%, variabilitatea PEF>30%
D. VEMS sau PEF ≥80%, variabilitatea PEF 20-30%
E. VEMS sau PEF <60%, variabilitatea PEF<20%

12. Care din următoarele NU reprezintă o tumoră epitelială malignă: (51)

A. Adenocarcinomul
B. Adenomul
C. Carcinomul cu celule mari
D. Carcinomul adenoscuamos
 E. Carcinomul scuamos

13. Care din următoarele afirmaţii cu privire la adenocarcinom este ADEVĂRATĂ: (50)
A. Este dificil de diferenţiat de metastazele pulmonare ale altor adenocarcinoame
B. Are localizare de obicei centrală
C. Apare mai frecvent la bărbaţi
D. Se însoţeşte de o diseminare extra-toracică lentă
E. Face parte din categoria carcinoamelor cu celule mici

14. Care din următoarele afirmaţii NU caracterizează cancerul bronhopulmonar: (53)

A. Dispneea se agravează
B. Apare o tuseadesearezistentălatratament
C. O radiografie toracică în limitele normalului exclude un cancer pulmonar
D. Infecţiirespiratorii repetateînacelaşiteritoriu
E. Schimbareacantităţii/calităţiiexpectoraţiei

15. În cancerul bronhopulmonar, extinderea metastatică se manifestă prin următoarele, CU

EXCEPȚIA:(53)
A. Extindere cutanată cu prezenţa nodulilor subcutanaţi
B. Prezenţa semnelor de iritaţie corticală însoţite de convulsii în metastazele cerebrale
C. Leziunile osoase sunt de obicei de tipul osteosclerozei
D. Metastaze hepatice cu prezenţa unei hepatomegalii nodulare
E. Prezenţa hipertensiunii intracraniene în metastazele cerebrale

16. Care din următoarele afirmaţii cu privire la utilizarea biopsiei percutane ghidate în suspiciunea
de cancer bronhopulmonar este ADEVĂRATĂ: (54)
A. Esteutilăîntumorile pulmonare centrale
B. Esteutilăîntumorile cu diametruminimde 1 cm
C. Esteutilăpentrutumorile situatelapeste 15 cm de planul cutanat
D. Poate fi ghidată prin pletismografie
E. Este utilă în tumorile pulmonare periferice

17. Realizarea unui PET-CT care utilizează ca și trasor radioactiv 18-F-Deoxiglucoza are
următoarele caracteristici în cancerul bronhopulmonar, CU EXCEPȚIA: (56)
A. Leziunile investigate trebuie să aibă dimensiuni mai mari de 8 mm
B. Permite evaluarea activităţii metabolice
C. Este utilizată în special pentru evaluarea nodulilor pulmonari
D. Poate să confirme caracterul neoplazic al leziunilor investigate
E. Precizează extensia în cazul ganglionilor mediastinali

18. Care din următoarele citostatice sunt indicate în tratamentul carcinomului microcelular: (63)
A. Paclitaxel în asociere cu vincristina
B. Pemetrexed în asociere in cisplatinul
C. Gemcitabina
D. Etopozidul în asociere cu cisplatinul
E. Combinaţia de vinorelbină, doxorubicină şi ciclofosfamidă
19. Care din următoarele citostatice este un drog înalt emetogen: (63)
A. Docetaxel
B. Paclitaxel
C. Topotecan
D. Vinorelbina
 E. Cisplatinul

20. Care din următoarele afirmaţii cu privire la micobacterii este FALSĂ: (74)

A. Sunt bacilli Gram + 
B. Sunt bacterii aerobe 
C. Sunt bacterii mobile
D. Au multiplicare lentă la 24 ore
E. Sunt nesporulate

21. Cel mai important mijloc de profilaxie a răspândirii tuberculozei pulmonare prin

debacilizarea sursei şi întreruperea transmisiei la contacţi este: (74)
A. Spălareapemâinicuapăşisăpun
B. Utilizarea substanţelorantiseptice
C. Ventilaţiaeficientăaîncăperilor
D. Chimioterapia antiTB
E. Igienizareacorectăaîncăperilor

22. Care din următoarele antituberculoase este bacteriostatic: (84) 

A. Pirazinamida
B. Izoniazida
C. Rifampicina
D. Streptomicina
E. Etambutolul

23. Care din afirmaţiile privind tratamentul antiTB la pacienții cu afecțiuni hepatice asociate este

ADEVĂRATĂ: (84)
A. Izoniazida,rifampicinaşipirazinamida sunt fără efecte hepatotoxice
B. Tratamentulseîntrerupe dacălaun pacient asimptomatic cu TB şi afecţiunihepatice
valorileTGO, TGP sunt ≥3 ori valoareanormală
C. Tratamentul include administrarea de izoniazidă,rifampicină,streptomicină şi etambutol
D. Tratamentulseprelungeşte doar 7 luni la pacienţii cu afecţiuni hepatice
E. Tratamentul include administrarea de izoniazidă, rifampicină şi pirazinamidă

24. Care din următoarele afirmaţii cu privire la riscul de tromb embolism în sarcină este
ADEVĂRATĂ: (89)
A. Existăun risc crescutînprimele 24 desăptămânipostpartum
B. Riscul celmaimareesteînaldoilea trimestru
C. Riscul celmaimareesteînprimul trimestru
D. Riscul de trombembolism pulmonar este de 60 de orimaimareîn primele 6 lunicomparativ
cu femeilecarenusuntgravide
E. Există un risc crescut în primele 6 săptămâni postpartum

25. Care din următorii reprezintă un factor de risc moderat (OR:2-9) pentru trombembolismul
venos: (89)
A. Fracturi ale membrelor inferioare
B. Protezare deşoldsaugenunchi
C. Infarct miocardic (înultimele 3 luni)
D. Contraceptivele orale
E. Traume majore
26. În trombembolismul pulmonar, la evaluarea radiografică putem întâlni următoarele, CU
EXCEPŢIA:(93)
A. Regurgitarea tricuspidiană
B. Întrerupereabruscăavascularizaţieipulmonare cu hipoperfuziedistală
C. Opacitateînperiferie cuvârfulrotunjitşibazalapleură
D. Cardiomegalie
E. Revărsatepleurale

27. Care din următoarele afirmaţii referitoare la administrarea de heparină nefracţionată

în trombembolismul pulmonar este ADEVĂRATĂ : (99) 
A. Se poate administra la pacienţii cu un clearence al creatininei<30ml/min
B. În caz de supradozaj antidotul este plasma proaspăt congelată
C. Nu necesită ajustarea dozei în funcţie de aPTT
D. Nu se administrează la pacienţii cu obezitate
E. Are risc scăzut de reacţii adverse hemoragice

CARDIOLOGIE
Complement simplu:

1. Referitor la angina pectorală stabilă care dintre afirmatii NU este adevărată : (105) U
A. Este cel mai frecvent expresia afectării aterosclerotice a arterelor coronare
B. Printre cauzele non-aterosclerotice sunt punțile musculare, afectarea post-iradiere și
coronarita luetică
C. Este mai frecventă la femei cu vârstă între 55 și 65 de ani
D. Ischemia poate apărea și în absența afectării organice coronariene
E. Există forme care nu asociază durere toracică

2. Referitor la alte forme de boală cardiacă ischemică NU este adevărat: (116-117) U

A. Angina variantă se mai numește și sindromul X coronarian
B. Ischemia silențioasă reprezintă documentarea ischemiei în absența anginei
C. Angina microvasculară reprezintă prezența simptomelor tipice de angină, însoțite de
modificări obiective de ischemie, dar cu artere coronare normale angiografic
D. Tratamentul anginei Prinzmetal are la bază blocantele de calciu
E. Insuficiența mitrală cronică ischemică este mai bine tolerată clinic decât insuficiența
mitrală acută ischemică

3. Referitor la angina variantă este ADEVĂRAT: (114) U

A. Testul ECG de efort este cel mai important test pentru diagnostic
B. Coronarografia este recomandată la toți pacienții
C. Spasmul arterial apare frecvent pe arterele coronare normale
D. Testele de provocare sunt frecvent folosite în practică
E. Se manifestă prin simptome de tip anginos, apărute în prima jumătate a nopții

4. Referitor la STEMI NU este adevărat: (118-119) U

A. Este cel mai frecvent consecința unei ocluzii coronariene prin tromboză sau embolie
B. Este frecvent o complicație a unei leziuni aterosclerotice
C. Cauze non-aterosclerotice care pot asocia ocluzie coronariană sunt: vasculitele, spasmul
coronarian prelungit și emboliile paradoxale
D. Din punct de vedere morfopatologic prezintă 4 faze
E. STEMI cu artere coronare normale poate apărea în cazul lizei spontane a unui embol
intracoronarian
5. Care dintre următoarele afirmatii referitoare la Clasificarea Killip a infarctului miocardic acut
NU este corectă: (121) M
A. Clasa II: Edem pulmonar acut cu raluri de stază în peste 50% din câmpurile pulmonare
B. Clasa I: Fără raluri pulmonare de stază
C. Clasa II: Congestie pulmonară în sub 50% din câmpurile pulmonare
D. Clasa II: jugulare turgescente, zgomot 3 prezent
E.Clasa IV: șoc cardiogen

6. Care din următoarele este o manifestare ECG sugestivă pentru STEMI: (122) M
A. Supradenivelarea ST >0.1 mV în V2-V3
B. Supradenivelarea ST >0.15 mV în V2-V3 la bărbații > 40 ani
C. Supradenivelarea ST ≥0,1 mV în DI și aVL este sugestivă pentru STEMI lateral
D. Supradenivelarea ST>0.1 mV în V3R și V4R este sugestivă pentru STEMI de perete inferior
al ventriculului stâng
E.Supradenivelarea ST>0.1mV în V7-V9 este sugestivă pentru STEMI de perete liber al
ventriculului drept

7. Formele clinice particulare de SCA non-ST NU includ: (137) U

A. Angina de novo
B. Angina crescendo
C. Angina descrescendo
D. Angina post revascularizație
E. Angina post infarct precoce

8. Referitor la măsurile terapeutice pe termen lung în SCA non-ST care dintre afirmatii NU este
adevărată: (147) U
A. Aspirina este indicată pentru 12 luni
B. Beta blocantele se administrează la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng
C. Eplerenona este indicată la pacienții cu FEVS <35%, diabet zaharat sau insuficiență
cardiacă manifestă
D. Sartanii sunt folosiți atunci când IECA nu sunt tolerați
E. Statinele sunt recomandate pentru a menține LDL-colesterolul <70 mg/dL

9. Referitor la indicația de efectuare a coronarografiei în SCA non-STEMI care dintre

următoarele afirmatii este ADEVĂRATĂ: (146) U A, E
A. Coronarografia de mare urgență este recomandată la pacienții cu risc înalt
B. Coronarografia precoce este recomandată la pacienții cu risc intermediar
C. Coronarografia sub 72 de ore este recomandată la pacienții cu risc înalt
D. Coronarografia sub 72 de ore este recomandată la pacienții cu risc intermediar
E. Coronarografia precoce este recomandată la pacienții cu risc înalt

10. Referitor la terapia anticoagulantă în SCA non-STEMI care dintre afirmatii NU este adevărată:
(145) M
A. Heparina nefracționată este un inhibitor indirect al trombinei
B. Fondaparina nu are risc de trombocitopenie
C. Enoxaparina este un inhibitor indirect de factor Xa
D. Heparina nefracționată necesită menținerea unui aPTT cuprins între 250-350 secunde
E. Bivalirudina este un inhibitor direct al trombinei
11. Care din următoarele enunțuri NU este adevărat cu privire la tratamentul hipertensiunii în
sarcină: (168) M
A. Medicația de elecție este reprezentată de Methyldopa
B. Se recomandă utilizarea betablocantelor pure (fără acțiune alfa asociată)
C. În hipertensiunea gestațională, ghidurile europene recomandă valori țintă ale TA de
140/90 mmHg
D. Dacă hipertensiunea precede sarcina și nu există o afectare a organelor țintă, ghidurile
americane recomandă menținerea unei TA de 160/110 mmHg
E. În preeclampsie ghidurile americane recomandă menținerea unei TA sistolice între 140-
155 mmHg

12. Care din următoarele afirmații reprezintă o afectare subclinică de organ în HTA: (159) M
A. Indice gleznă-braț >0.9
B. Grosimea peretelui carotidian <0.9 mm
C. Proteinurie >300 mg/24 ore
D. Velocitatea undei de puls >12m/s
E. Scăderea clearence-ului de creatinină <100ml/min

13. Care din următoarele afirmații referitoare la tratamentul HTA este ADEVĂRATĂ: (167) M
A. La pacienții cu boală renală cronică se recomandă menținerea unei TA sub 140/90 mmHg
B. La pacienții diabetici, betablocantele sunt de elecție
C. Este recomandată asocierea dintre IEC si Sartani
D. Asocierea dintre sartani și aliskiren este benefică
E. La pacienții vârstnici se recomandă menținerea unei TA sub 130/80 mmHg

14. Care din următoarele afirmații referitoare la tratamentul cu beta blocante NU este
adevărată: (166) U
A. Sotalolul are activitate simpaticomimetică intrinsecă
B. Pindololul are activitate simpaticomimetică intrinsecă
C. Nebivololul are și acțiune vasodilatatoare prin eliberarea de oxid nitric
D. Atenololul, Metoprololul și Bisoprololul sunt betablocante selective
E. Carvedilolul este betablocant și cu efect alpha

15. Explorările de laborator de rutină în HTA NU includ: (156) U

A. Fund de ochi
B. LDL colesterol, HDL colesterol și colesterol total
C. Potasemie fără garou
D. Estimarea clearence-ului de creatinină folosind formula Cockroft-Gault
E. Analiza urinei

16. Care din următoarele este o explorare imagistică recomandată în HTA: (157) U
A. RMN
B. Tomografia computerizată
C. Valorile reninei serice
D. Eco Doppler carotidiană
E. Creatinina serică

17. Referitor la clasificarea NYHA este ADEVĂRAT : (174) M

A. Clasa II NYHA cuprinde pacienții cu limitare severă a activității fizice
B. Clasa IV NYHA cuprinde pacienții cu limitare severă a activității fizice (îmbrăcat, toaleta
zilnică)
 C. Clasa I NYHA include pacienţii cu ușoară limitare a activității fizice obișnuite
D. Clasa II NYHA cuprinde pacienții cu limitare a activităților fizice de tipul grădinărit, dans
și măturat
E. Clasa III NYHA cuprinde pacienții cu simptome în repaus

18. Moleculele vasodilatatoare de contrareglare NU cuprind: (175) U

A. Adrenomedulina
B. Apelina
C. Endotelinele
D. NO
E. Peptidele natriuretice

19. Care din următoarele afirmații referitoare la explorările în ICC NU este adevărată: (178) M
A. Ecografia transesofagiană se efectuează la pacienți cu boli cardiace congenitale și
valvulopatii complexe
B. Biopsia endomiocardică se efectuează pentru stabilirea bolilor infiltrative miocardice
C. Un test de efort maximal, fără simptome, la un pacient fără terapie nu infirmă
diagnosticul de insuficiență cardiacă sistolică
D. Radiografia toracică identifică prezența cardiomegaliei și a congestiei venoase pulmonare
E. Coronarografia este indicată la pacienții cu factori de risc pentru boală coronariană și
disfuncție sistolică de ventricul stâng

20. Referitor la tratamentul în șocul cardiogen NU este adevărat: (193) M

A. Levosimendanul este un inhibitor de fosfodiesterază care împiedică degradarea AMPc
B. Epinefrina se administrează în perfuzie lentă în formele rezistente sau în bolus la debutul
resuscitării
C. Dopamina crește contractilitatea miocardică și debitul cardiac prin stimularea receptorilor
βadrenergici
D. Angioplastia primară coronariană este de elecție în șocul cardiogen determinat de infarctul
de miocard
E. Dispozitivele mecanice au un efect superior balonului de contrapulsație intraaortică

21. Referitor la tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen NU este adevărat: (191) M
A. Digitala se administrează în edemul pulmonar cardiogen pentru controlul frecvenței
cardiace la pacientul cu fibrilație atrială
B. Dozele mari de morfină pot produce depresie respiratorie în special la vârstnici
C. Vasodilatatoarele sunt recomandate pacienților cu stenoze valvulare
D. Asocierea diureticelor tiazidice este recomandată în special în edemul pulmonar de
cauză coronariană
E. Spironolactona este recomandată în edemul pulmonar de cauză coronariană

22. Care din următoarele NU este factor precipitant pentru insuficiența cardiacă acută: (187) U
A. Hipotiroidismul
B. Anemia
C. Pneumonia
D. Stenoze valvulare
E. Sindroame coronariene acute

23. Referitor la tratamentul cardiomiopatiei dilatative NU este adevărat: (199) M

A. Blocantele de canale de calciu reprezintă tratamentul iniţial pentru orice pacient cu CMD
idiopatică simptomatică
 B. Diureticele se pot administra cu moderație pentru controlul retenției hidrosaline
C. Amiodarona în doze mici pe termen lung este eficientă în reducerea aritmiilor ventriculare
D. Cardiomiopatia dilatativă idiopatică rămâne principala indicaţie de transplant cardiac
E. Terapia de resincronizare poate fi luată în considerare la pacienții cu BRS, insuficiență
cardiacă clasa III NYHA refractară la tratamentul maximal şi FEVS <35%

24. Referitor la examenul fizic în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă NU este adevărat: (201)
M
A. Suflul sistolic de ejecție apare în prezența gradienților intraventriculari
B. Apare un suflu diastolic parasternal stang
C. Impulsul atrial stâng palpabil apare în absența gradienților intraventriculari
D. Pulsul venos jugular amplu apare în absența gradientilor intraventriculari
E. Suflul sistolic apical sau mezocardial apare în absența gradienților intraventriculari

25. Referitor la clasificarea cardiomiopatiei restrictive NU este adevărat: (204) M

A. Endocardita Loffler este o formă primară de CMR
B. Bolile infiltrative sunt forme secundare de CMR
C. Sindromul hipereozinofilic face parte din cauzele obliterative de CMR
D. Boala Fabry este o tezaurismoză
E. Metastazele miocardice sunt forme obliterative de CMR

26. Referitor la manifestările ECG din cadrul cardiomiopatiei hipertrofice este ADEVĂRAT: (201)
G
A. Apare frecvent hipertrofia de ventricul drept
B. Apariția de TV nesusținute la monitorizarea Holter crește riscul morții subite
C. Pot apărea unde Q în derivațiile anterioare (V1-V6)
D. Poate apărea supradenivelare concavă de segment ST-T
E. Frecvent apare BRS

27. Definirea cardiomiopatiei dilatative NU include: (195) U

A. DTDVS peste 2.7cm/m²
B. FE a ventriculului stâng sub 45% determinată ecocardiografic
C. FE a ventriculului stâng sub 45% determinată radionuclear
D. Fracția de scurtare a ventriculului stâng sub 25%
E. Fracția de scurtare a ventriculului stâng peste 25%

28. Care din următoarele afirmații referitoare la clasificarea aritmiilor NU este adevărată: (208)
M
A. Disociația atrioventriculară este o aritmie supraventriculară
B. Blocul sinoatrial este o aritmie sinusală
C. Blocul atrioventricular este o tulburare de conducere
D. Fibrilația atrială este o aritmie supraventriculară
E. Wandering pacemaker este o aritmie sinusală

29. Referitor la tahicardiile paroxistice supraventriculare NU este adevărat: (210) M

A. Apare cel mai frecvent pe cord cu sechele post infarct
B. Se prezintă ca episoade de palpitații cu debut și sfârșit brusc
C. Terminarea tahicardiei se face prin masaj carotidian sub control ECG
D. Accesele sporadice de tahicardie supraventriculară dacă nu prezintă simptome nu se
profilactizează
E. Tratamentul curativ constă în ablația cu radiofrecvență a căii lente
30. Referitor la pacemaker NU este adevărat: (222) U
A. Poziția IV indică prezența pacing-ului multisite
B. Poziția I corespunde camerei stimulate
C. Poziția II corespunde camerei unde are loc detecția stimulului
D. Poziția III corespunde tipului de răspuns la detecția unui stimul
E. Poziția IV indică prezența modulării de frecvență

31. NU este cauză structurală de stop cardiac: (229) M

A. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
B. Sindrom WPW
C. Displazia aritmogenă de ventricul drept
D. Sincopa neurocardiogenă
E. Boala coronariană ischemică

32. Referitor la manifestările clinice din insuficiența mitrală NU este adevărat: (237) G
A. În insuficiența mitrală cronică apare angina
B. Pot apărea stări lipotimice sau sincope
C. Emboliile periferice sunt mai rare comparativ cu stenoza mitrală
D. În insuficiența mitrală acută se conturează un tablou de edem pulmonar acut
E. Pot apărea palpitațiile

33. Referitor la ascultația în insuficiența aortică NU este adevărat:(242) G

A. Frecvent zgomotul 3 este prezent în insuficiența aortică severă
B. Este prezent un suflu diastolic care se accentuează la aplecarea în față
C. Poate apărea uruitura diastolică mitrală
D. Zgomotul 1 este diminuat
E. Frecvent zgomotul 4 este prezent în insuficiența aortică severă

34. Referitor la examenul clinic în insuficiența mitrală NU este ADEVĂRAT: (237) M

A. La ascultație este prezent un suflu holosistolic apical cu iradiere în axilă
B. Zgomotul 1 este diminuat
C. Zgomotul 2 este dedublat
D. Se poate auzi o uruitură diastolică în insuficiența severă
E. Poate apărea clacmentul de deschidere al mitralei

35. Tratamentul chirurgical al stenozei aortice este indicat în următoarele situații: (241) M
A. Stenoza aortică severă simptomatică
B. În stenoza aortică moderată simptomatică
C. În stenoza aortică cu aria valvei sub 2 cm² și asimptomatică
D. Stenoza aortică strânsă și asimptomatică cu funcție a ventriculului stâng normală
E. Stenoza aortică strânsă asimptomatică care nu devine simptomatică în timpul testului de
efort

36. Referitor la stenoza mitrală NU este adevărat: (236) M

A. Stenoza critică este sub 1cm²
B. Tratamentul chirurgical este indicat la pacienții cu aria valvei mitrale sub 1.5cm² și cu
contraindicații la valvuloplastie
C. Principala complicație este reprezentată de fibrilația atrială
D. Tratamentul de elecție este valvuloplastia percutană cu balon
 E. Tratamentul chirurgical constă cel mai frecvent în comisurotomie pe cord închis sau
deschis

37. Contraindicațiile valvuloplastiei percutane cu balon în stenoza mitrală NU includ: (236) M

A. Aria orificiului peste 1.5 cm²
B. Prezența trombilor intraatriali
C. Calcifieri severe ale valvei mitrale
D. Regurgitare mitrală moderată
E. Aria orificiului sub 1.5 cm²

38. Care din următoarele microorganisme fac parte cel mai frecvent din etiologia endocarditei
infecțioase cu hemoculturi pozitive: (247) U
A. Bacili gram negativi din grupul HACEK
B. Brucella
C. Bartonella
D. Streptococi orali
E. Fungii

39. Care din următoarele NU reprezintă complicații frecvente ale pericarditei acute: (252) U
A. Recurența
B. Cronicizarea
C. Evoluția spre pericardita cronică adezivă
D. Tamponada pericardică
E. Evoluția spre pericardita cronică constrictivă

. GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE

Complement simplu:
1. Următoarele sunt semne de „alarmă” în refluxul gastro-esofagian (RGE), CU EXCEPȚIA: (256)
A. Disfagia
B. Odinofagia
C. Anemia
D. Hemoragia digestivă inferioară

E. Scăderea în greutate

2. Indicațiile endoscopiei superioare în refluxul gastro-esofagian (RGE) sunt: (257)

A. Vârsta pacientului peste 50 de ani
B. Simptomatologia atipică
C. Eșecul terapeutic la IPP
D. Semnele de „alarmă”
E. Toate de mai sus

3. Factorii de agresiune a mucoasei gastrice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA: (263)

A. Consumul de AINS
B. Alcoolul
C. Secreția acidă și pepsina
D. Infecția cu H. pylori
E. Joncțiunile intercelulare strânse
4. Care din următoarele circumstanțe NU constituie un rol etiopatogenic în apariția
bolii ulceroase? (264)
A. Toxicomania
B. Gastrinoamele din cadrul sindromului Zollinger-Ellison
C. Obstrucțiile duodenale
D. Infecţia cu virusul Herpes simplex de tip 2
E. Chimioterapia şi radioterapia

5. Care este afirmația ADEVĂRATĂ cu privire la durerea din sindromul ulceros?

(265)
A. Are sediul în epigastru
B. Prezintă iradiere în bară
C. Debutul este postprandial tardiv (la 2-3 ore) în ulcerul gastric
D. Debutul este postprandial imediat în cazul ulcerului duodenal
E. Lipsa ameliorării acesteia la administrarea de antiacide sau antisecretorii

6. Testele neinvazive de depistare a H. Pylori sunt, CU EXCEPȚIA: (266)

A. Testul rapid capilar
B. Dozarea antigenului fecal H. Pylori
C. Reacția ELISA, testul salivar
D. Testele respiratorii – urea breath test
E. Proba bioptică cu expertiza histopatologică

7. Care din următoarele variante este caracteristică colitei ulcerative: (279)

A. Procesul inflamator discontinuu
B. Distribuția neuniformă
C. Poate evolua de la nivelul rectului până la nivelul valvei ileocecale
D. Zonele de mucoasă sănătoasă
E. Leziunile transmurale

8. Referitor la nicotină putem afirma următoarele, CU EXCEPȚIA: (276)

A. Prin vasoconstricție contribuie la declanșarea bolii inflamatorii intestinale
B. Crește permeabilitatea intestinală
C. Are efect protectiv în colita ulcerativă
D. Declanșează răspunsul imunologic mucosal
E. Scade stratul de mucus în colită

9. Corespunzător extensiei inflamației, colita ulcerativă NU se poate clasifica în:

(279,280)
A. Proctită ulcerativă
B. Colită stângă ulcerativă
C. Ileită ulcerativă
D. Pancolită ulcerativă
E. Proctosigmoidită ulcerativă

10. Un pacient care se prezintă cu: 7 scaune pe zi, cu rectoragii frecvente, cu

temperatură de 38,5°C, puls 110/min, VSH 40mm/oră, se încadrează conform
scorului Truelove-Witts în: (280)
A. Pacient cu formă ușoară
 B. Pacient cu formă intermediară
C. Pacient cu formă fulminantă
D. Pacient cu formă severă
E. Pacient cu formă catarală

11. Următoarea afirmație este ADEVĂRATĂ referitor la scorul CDAI, folosit pentru
aprecierea severității bolii Crohn: (282)
A. Un scor mai mic de 150 reprezintă forma ușoară a bolii
B. Un scor intre 300-400 reprezintă forma medie a bolii
C. Un scor mai mic decât 150 definește remisiunea bolii
D. Un scor peste 600 definește forma severă
E. Un scor peste 450 definește boala activă

12. Care este varianta FALSĂ cu privire la colita stângă? (280)

A. Reprezintă 40% din totalul cazurilor
B. Este prezentă coarda colică la palpare
C. Prezența constipaţiei
D. Prezența tenesmelor
E. Prezența rectoragiilor

13. Diagnosticul diferențial al colitei ulcerative se poate face cu următoarele afecţiuni,

CU EXCEPȚIA: (286)
A. Colitele infecțioase
B. Ulcerul rectal solitar
C. Colita ischemică
D. Proctosigmoidita ulcerativă
E. Diverticulita colonică

14. Referitor la fibroza hepatică, următoarea afirmație este FALSĂ: (303,306)

A. Reprezintă o componentă constantă a cirozei
B. Fibroza zonei 3 în insuficiența cardiacă dreaptă
C. Fibroza împreună cu transformarea nodulară a parenchimului hepatic dezorganizează
arhitectura organului
D. Fibroza din ciroza hepatică alcoolică debutează la nivelul zonei 4
E. Fibroza zonei 1 în obstrucția căilor biliare și fibroza hepatică congenitală

15. Referitor la alcool, agent etiopatogenic al cirozei hepatice, următoarea afirmație

este ADEVĂRATĂ: (303,304)
A. Reprezintă cea rară cauză a cirozei hepatice în țările în majoritatea statelor dezvoltate
B. La bărbații cu ciroză hepatică, consumul mediu de alcool este de 160 g/zi, timp de 8 ani
C. La femei riscul cirogen apare la cantități zilnice de peste 160 g/zi
D. În condițiile consumului unei cantități similare de alcool, concentrația acestuia în sânge
este mai mare la bărbați față de femei
E. În medie, 80% din alcoolici dezvoltă ciroză hepatică

16. Care NU sunt agenți etiopatogenici majori incriminați în apariția cirozei hepatice?
(304)
A. Virusurile hepatitice B, C, D
B. Alcoolul
C. Toxoplasmoza
D. Ciroza biliară primitivă
 E. Hepatita cronică autoimună

17. Factorii de risc în steatohepatita non-alcoolică sunt următorii, CU EXCEPȚIA:

(304)
A. IMC peste 28
B. ALT peste dublul valorii normale
C. Raportul AST/ALT peste 0.5
D. Insulino-rezistența şi diabetul
E. Hipertensiunea arterială

18. Din punct de vedere macroscopic, ficatul cirotic NU este: (306)

A. Dur cu marginea inferioară ascuțită
B. Cu contur neregulat al marginii inferioare
C. De culoare galben-aurie (exces de bilirubină)
D. Hipertrofic sau atrofic
E. Macronodular sau micronodular

19. Selectați afirmația FALSĂ în legătură cu ascita din ciroza hepatică: (310)
A. Devine decelabilă prin inspecție la cantități de peste 1-1.5 L
B. Ascita de grad 1 reprezintă o cantitate mică de lichid, decelabilă prin ultrasonografie
C. Debutul este cel mai frecvent insidios
D. Ascita de grad 2 determină o distensie abdominală semnificativă cu deplisarea
ombilicului
E. Apariția ascitei este precedată de meteorism abdominal

20. Care dintre următoarele componente evidenţiate prin testele neinvazive ale
fibrozei hepatice NU sunt corecte? (312)
A. APRI – AST, trombocite
B. Fibrotest – GGT, haptoglobina, bilirubina, apolipoproteina A, α2-macroglobulina
C. ELF – vârsta, proteinele matricei extracelulare
D. FPI – AST, colesterol, indicator de insulinorezistență
E. PGA index – Acid hialuronic, GGT, TIMP-1, colesterol

DIABETUL ZAHARAT

Complement simplu:
1. Următoarele sunt criterii de diagnostic pozitiv ale diabetului zaharat, CU EXCEPŢIA: (333) U
A. HbA1c ≥ 6,5 %
B. Glicemie ≥ 200mg/dL în orice moment al zilei la subiectul asimptomatic
C. Glicemia ά jeun ≥ 126 mg/dL
D. Glicemie ≥ 200 mg/dL la 2 ore de la încărcarea cu glucoză (TTGO)
E. Glicemie ≥ 200 mg/dL în orice moment al zilei la subiectul care prezintă: poliurie, polidipsie,
polifagie, scădere ponderală

2. Care din enunţurile următoare referitoare la diabetul gestaţional este ADEVĂRAT? (333,335) M
A. Apare la aproximativ 0,7 % dintre femeile gravide
B. Este reprezentat de orice perturbare a glicemiei care este diagnosticată în timpul sarcinii:
DZ, alterarea glicemiei ά jeun, scăderea toleranţei la glucoză
C. Este un tip specific de diabet, numit anterior DZ secundar şi reprezintă 1-2 % din toate
cazurile de diabet
 D. Deoarece un număr mare din femeile diagnosticate cu DZ gestaţional pot avea DZ tip 2
anterior sarcinii, se recomandă ca la 6-12 zile după naştere să se efectueze o hiperglicemie
provocată cu 75 g de glucoză, pentru a verifica persistenţa DZ
E. Pentru diagnosticul pozitiv, valoarea glicemiei ά jeun trebuie să fie ≥ 126 mg/dL (după
săptămâna 24)

3. Care din următoarele NU reprezintă o complicaţie acută a diabetului zaharat? (335) U

A. Coma hiperosmolară diabetică (CHOD)
B. Cetoacidoza diabetică (CAD)
C. Acidoza lactică (AL)
D. Arteriopatia membrelor inferioare
E. Hipoglicemiile

4. Un pacient cu cetoacidoză diabetică (CAD) cu un pH= 7,25, exces baze= -12 mEq/L, rezerva
alcalină= 13 mEq/L, conform parametrilor Astrup prezintă: (336) M
A. CA incipientă
B. CA moderată
C. CA avansată (precomă)
D. CA severă (comă)
E. Valori normale

5. Un pacient diabetic prezintă modificări ale eRFG =50 ml/min/1,73 m 2şi un raport
albumină/creatinină urinară = 200 mg/g, valori persistente pe o perioadă mai mare de 3 luni.
Conform ghidului KDIGO, prognosticul bolii cronice de rinichi al pacientului, luând în
considerare cele două elemente este: (342) G
A. Risc crescut
B. Risc foarte crescut
C. Risc moderat crescut
D. Risc normal sau uşor crescut
E. Nu prezintă risc

HEMATOLOGIE- ONCOLOGIE

Complement simplu:

1. Referitor la metabolismul fierului (Fe) sunt corecte următoarele enunţuri, CU EXCEPŢIA: (354)
A. Compuşii Fe se pot găsi în fracţiunea hem a unor proteine sau legaţi de o proteină
B. Feritina este principala formă de depozit a Fe
C. Cantitatea medie de Fe din dieta zilnică este de aproximativ 10-15 mg/zi
D. Fierul anorganic se leagă de alimente bogate în fitaţi şi fosfaţi care stimulează absorbția
E. Majoritatea Fe (80-90 %) este folosit pentru Hb, mioglobină şi citocromi

2. Care din următoarele NU este semn/simptom legat de efectele directe ale deficitului de Fe
asupra ţesuturilor? (356)
A. Glosita
B. Cheilita unghiulară
C. Coilonichia
D. Sclerotica albastră
E. Hipertrofia gastrică
3. Simptomele/semnele care pot fi legate de hemoliza intravasculară din cadrul anemiilor
hemolitice pot fi, CU EXCEPŢIA: (358)
A. Febra
B. Frisoanele
C. Durerile lombare
D. Splenomegalia
E. Insuficienţa renală

4. Dozele zilnice recomandate (DZR) de vitamina B12 şi acid folic sunt, CU EXCEPŢIA: (362)
A. DZR de acid folic (AF) la adulţi (bărbaţi/femei fără sarcină) este 400 µg
B. DZR de AF la femeile gravide este 600 µg
C. DZR de AF la femeile care alăptează este 500 µg
D. DZR de vitamina B12 este 2,4 µg la femeile gravide
E. DZR de vitamina B12 la femeile care alăptează este 2,8 µg

5. Care din următoarele enunţuri referitoare la epidemiologia leucemiilor este ADEVĂRAT?

(394)
A. LAM poate afecta toate grupele de vârstă şi reprezintă 15-20% din leucemiile adultului
B. LAL este întâlnită mai frecvent la copii, reprezintă aproximativ 75 % din cancerele apărute
până la vârsta de 14 ani şi 25 % dintre tipurile de leucemii din pediatrie
C. LMC poate să apară la orice vârstă cu o incidență de aproximativ 3/100.000/an
D. LLC în majoritatea cazurilor apare după 50 ani şi este mai frecventă la rasă albă şi în
ţările vestice
E. Cea mai frecventă formă de leucemie care reprezintă 25-30% din totalul leucemiilor este
LMC

6. Care din următoarele NU reprezintă un tip de LAM conform clasificării morfologice FAB?
(372)
A. LA nediferenţiată
B. LA mieloblastică cu maturaţie
C. LA cu displazie multiliniară
D. LA mielomonoblastică
E. Eritroleucemia acută

7. Factorii de prognostic nefavorabil în LAM sunt, CU EXCEPŢIA: (376)

A. Leucocitoza peste 50.000/mm³ la debut
B. Anomaliile genei FLT3
C. Sindromul CID
D. Subtipurile M0, M5, M6, M7
E. Gena de fuziune PML-RARα

8. Conform clasificării morfologice FAB, LAL 3 se caracterizează prin: (381)

A. Forma microlimfoblastică, cu limfoblaşti de talie mai redusă
B. Formă macrolimfoblastică, cu limfoblaşti de talie mai mare
C. Este întâlnită cel mai adesea la copii şi la 25-30 % dintre bolnavii adulţi
D. Forma cu celule Burkitt-like de talie mare
E. Este întâlnită cel mai adesea la adulţi (70 % din cazuri)

9. Cromozomul Ph1 este markerul specific al: (385)

A. LAL
B. LMC
 C. LAM
D. LLC
E. Limfomului Burkitt

10. Semnul cel mai constant întâlnit în LMC este: (386)

A. Hepatomegalia
B. Manifestările neurologice
C. Splenomegalia
D. Adenopatia generalizată şi simetrică
E. Leziunile leucemice cutanate

11. Despre scorul Sokal putem afirma următoarele, CU EXCEPŢIA: (388)

A. Se bazează pe vârsta pacientului
B. Se bazează pe mărimea splinei şi procentul de blaşti în momentul diagnosticului
C. Identifică grupa de bolnavi cu risc scăzut (scor <0,8) şi RCyC (răspuns citogenetic complet)
91%
D. A fost elaborat pentru pacienţii trataţi cu inferferon α (α-interferon)
E. Identifică grupa de bolnavi cu risc crescut (scor 1,2) şi RCyC 69%

12. Identificaţi varianta FALSĂ referitoare la factorul genetic ZAP-70: (395-399)

A. Este o proteină citoplasmatică (o tirozin kinază)
B. În mod normal este exprimat pe limfocitele T
C. Prezenţa lui sugerează un prognostic favorabil
D. Este prezent în LLC, caracterizată prin status nemutant al genei pentru lanţul greu de Ig
E. Este asociat cu absenţa mutaţiei Ig V H (germline Ig V H )

13. Examenul obiectiv în LLC poate evidenţia, CU EXCEPŢIA: (396)

A. Adenopatia generalizată şi simetrică
B. Hepatomegalia, în 60-70% din cazuri
C. Splenomegalia, cel mai adesea moderată
D. Leziunile leucemice cutanate, sub formă de dermită pruriginoasă
E. Infiltraţiile în organe interne: glande salivare şi lacrimale (sindrom Mikulicz)

14. Iniţierea tratamentului în LLC se face în prezenţa următoarelor elemente care indică
progresia bolii, CU EXCEPŢIA: (400)
A. Simptome generale: scădere ponderală, transpiraţii nocturne >1 lună
B. Insuficienţă medulară progresivă cu anemie şi/sau trombocitopenie
C. Anemie şi/sau trombocitopenie imună non-responsive la corticoterapie
D. Hipergamaglobulinemie simptomatică
E. Splenomegalie progresivă sau simptomatică (compresivă)

15. Conform clasificării OMS 2008, limfoproliferările maligne de linie B sunt, CU EXCEPŢIA: (405)
A. Limfomul limfoblastic
B. Leucemia limfatică cronică B
C. Mielomul multiplu
D. Limfomul zonei de manta
E. Mycosis fungoides/sindromul Sezary

16. Conform stadializării Ann Arbor, un pacient cu LH care prezintă adenopatii laterocervicale,
mediastinale şi inghinale, febră, mase ganglionare 9 cm în diametru, un raport
 mediastin/torace de 0,3 şi un infiltrat pulmonar drept, contiguu la adenopatiile mediastinale,
stadiul acestui pacient va fi: (410)
A. IIBEX
B. IIAEX
C. IIIBE
D. IIIBEX
E. IIBE

17. Referitor la manifestările clinice în LH următoarele sunt adevărate, CU EXCEPŢIA: (407)

A. Febra apare în lipsa altor cauze (infecţii) şi este tipic caracterul continuu (febră tip Pel
Ebstein)
B. Ganglionii pot atinge dimensiuni de peste 10 cm („bulky”)
C. Simptomele B: scădere în greutate-febră-transpiraţii, sunt tipice
D. Poate apărea splenomegalie, hepatomegalie, infiltrate extraganglionare (în cazurile
avansate)
E. Rar, adenopatiile apar subdiafragmatic (inghinal, abdominal)

18. Care din următorii markeri imunofenotipici întâlniţi în LNH este un marker nespecific pentru
celulele proliferante aflate în ciclul celular? (416)
A. Ki-1
B. Ciclina D1
C. BCL-2
D. Ki-67
E. CD-25

19. Conform scorului prognostic IPI (International Prognostic Index), un pacient în vârstă de 65
de ani, cu LNH difuz cu celule mari B, Stadiul II Ann Arbor, LDH crescută şi cu indicele de
performanţă 2, este încadrat grupei de risc: (418)
A. Nu are risc
B. Scăzut/intermediar
C. Intermediar/crescut
D. Scăzut
E. Crescut

ENDOCRINOLOGIE

Complement simplu:

1. Care din următoarele reprezintă o tireotoxicoză tranzitorie: (425) 
A. Boala Graves
B. Tiroidita de Quervain
C. Carcinomul tiroidian metastatic funcţional 
D. Guşa mutlinodulara toxica
E. Adenomul toxic

2. Care din următoarele mecanisme NU sunt implicate în patogenia oftalmopatiei din boala
Graves: (426) 
A. Activarea şi proliferarea fibroblaştilor oculari
B. Creşterea grăsimii retroorbitale
C. Dezinserţia musculaturii intrinseci a globilor oculari
 D. Infiltrarea cu glicozaminoglicani a ţesutului muscular
E. În progresia bolii, inflamaţia scade şi musculatura se fibrozează

3. Care din următoarele afirmaţii cu privire la tireotoxicoza amiodaron indusă de tip I este ADEVĂRATĂ:
(434)
A. Este o tiroidită distructivă cu caracter inflamator
B. Tratamentul constă în administrarea de Metimazol
C. La examenul ecografic Doppler se observă o circulaţie diminuată 
D. Apare eliberarea de hormoni tiroidieni preformaţi din celulele foliculare tiroidiene afectate
E. Tratamentul constă în administrarea de glucocorticoizi şi Metimazol

4. Sindromul Schmidt este compus din următoarele: (439)

A. Artrita reumatoidă şi hipotiroidismul autoimun
B. Boala Addison autoimună şi diabetul zaharat tip 2
C. Hipotiroidismul autoimun şi vitiligo
D. Hipotiroidismul autoimun şi miastenia gravis
E. Boala Addison autoimună şi hipotiroidismul autoimun

5. Care din următoarele formule de lapte se vor evita în hipotiroidismul congenital: (444) 
A. formulele de lapte extensiv hidrolizate
B. formulele de lapte bazate pe aminoacizi
C. formulele de lapte ce conţin soia
D. formulele de lapte anti-reflux gastroesofagian
E. formulele de lapte hipoalergenice

6. Care din următoarele explorări paraclinice aditionale NU sunt indicate în hipotiroidismul

congenital: (443)
A. Dozarea tiroglobulinei
B. Scintigrafia tiroidiană cu Techneţiu 99 m
C. Ecografia tiroidiană
D. Scintigrafia tirodiană cu I131
E. Scintigrafia tiroidiană cu I123

7. Care din următorii factori de risc NU este specific cancerului tiroidian: (446)

F. Antecedente de iradiere la nivelul capului şi gâtului 
G. Sexul feminin
H. Adenopatie latero-cervicală 
I. Antecedente heredo-colaterale de MEN 2 
J. Prezenţa disfoniei, disfagiei şi tusei 

8. Care din următoarele afirmaţii cu privire la sindromul MEN2B NU este adevărată: (453)
A. Cancerul medular tiroidian este mai agresiv în MEN2B decât în MEN2A
B. Este format din cancer medular tiroidian, feocromocitom şi hiperparatiroidism primar
C. Este format din cancer medular tiroidian, feocromocitom, ganglioneuroame
D. Nu include afectarea paratiroidelor
E. Asociază fenotip marfanoid
 BOLI INFECŢIOASE

Complement simplu:

1. Referitor la hepatitele virale acute următoarele afirmaţii sunt adevărate, CU

EXCEPŢIA: (455-460) U
A. VHA şi VHE sunt transmise pe cale fecal-orală
B. VHB se poate transmite prin consum de droguri cu administrare i.v.
C. VHC se poate transmite prin consum de droguri cu administrare i.v. sau intranazală
D. Transmiterea VHC pe cale sexuală este frecventă
E. VHD poate fi responsabil de o suprainfecţie la pacienţii diagnosticaţi cu VHB

2. Care din următoarele enunţuri referitoare la explorările paraclinice în hepatitele virale acute
cu VHA NU este adevărat? (456) M
A. Transaminazele sunt în general crescute de peste 10 ori faţă de limita superioară a
normalului
B. Dintre transaminaze, ALT este mai specific pentru ţesutul hepatic
C. Concentraţia de protrombină este sub 25 % în formă fulminantă
D. IgG VHA reprezintă contact recent
E. Hiperbilirubinemie

3. Despre HIV putem afirma următoarele, CU EXCEPŢIA: (463) U

A. Face parte din familia retrovirusurilor
B. Sursa de infecţie este umană
C. Genomul sau este de tip ADN
D. Stabileşte rezervoare virale în organismul uman, unde rămâne în stare de latenţă pe termen
lung
E. În replicarea virusului intervin 3 enzime virale

4. Referitor la manifestările clinice ale infecţiei HIV, următoarele enunţuri NU sunt adevărate:
(464) G
A. Infecţia HIV este clasificată conform sistemului CDC
B. Etapa asimptomatică are o durată medie de 8-10 ani, numărul de limfocite CD4 rămâne
relativ stabil iar încărcătura virală (ARN HIV) scade treptat
C. Etapa SIDA se defineşte prin scăderea numărului celulelor CD4 sub 200/mmc
D. În etapa simptomatică apar simptomele patologiilor asociate infecţiei HIV
E. În cadrul infecţiei acute, fereastra serologică poate dura până la 6 luni

NEFROLOGIE
Complement simplu:

1. Care din următoarele medicamente necesită reducerea dozelor doar când eRFG scade sub
30mL/min: (503) M
A. Tetracicliniele
B. Metotrexatul
C. Flucitocina
D. Betablocantele
E. Aminoglicozidele
2. Referitor la complicaţiile digestive din boala cronică de rinichi NU sunt adevărate: (497) U
A. Cea mai frecventă cauză de sângerare digestivă inferioară este cancerul
B. Ulcerele duodenale, gastrita şi duodenita erozivă apar mai frecvent la pacienţii în
predializă decât la cei dializați
C. Ischemia mezenterică este o complicaţie severă la pacienţii dializaţi şi apare cel mai
frecvent datorită leziunilor de ateroscleroză
D. Administrarea de polistiren sulfat în asociere cu sorbitol determină frecvent necroza
colonului
E. Creşterea concentraţiei ureei în secreţiile digestive determină greţuri şi vărsături

3. Referitor la complicaţiile cardiovasculare în boala cronică de rinichi este ADEVĂRAT: (495) M

A. Principalele cauze de mortalitate sunt infarctul de miocard şi accidentele vasculare
cerebrale
B. Iniţial se produce o insuficienţă cardiacă sistolică, care generează episoade de edem
pulmonar acut repetitiv
C. Numărul imaginilor „în coadă de cometă” surprinse la ecografia pulmonară este un
predictor mai bun al mortalităţii decât evaluarea hiperhidratării prin bioimpedanţă.
D. Nivelul peptidelor natriuretice are un rol important în diagnosticul episoadelor de
insuficienţă cardiacă acută la pacienții cu BCR
E. Pericardita acută apare la pacienţii în stadiul G3b şi are frecvent un răsunet hemodinamic
puternic

4. Referitor la ateroscleroza membrelor inferioare în boala cronică de rinichi NU este adevărat:

(494) U
A. Indicele gleznă-braţ sub 0.9 sugerează obstrucţia arterială
B. Indicele haluce-braţ sub 0.7 sugerează obstrucţia arterială
C. Indicele gleznă-braţ peste 1.3 sugerează calcificări extensive ale arterelor membrelor
inferioare şi poate masca obstrucţia
D. Indicele gleznă-braţ sub 1.3 sugerează calcificări extensive ale arterelor membrelor
inferioare şi poate masca obstrucţia
E. Angiografia este recomandată numai când se intenţionează revascularizarea

5. Referitor la chelatorii fosfaţilor serici NU este adevărat: (490-492) M

A. Sărurile de calciu reduc fosfatemia dar pot pozitiva bilanţul calciului
B. Sevelamerul este un chelator non-calcic eficient care poate reduce şi LDL-colesterolul
C. Poate fi utilizat şi lanthanum
D. Poate fi utilizată niacina
E. Poate fi utilizat şi cinacalcetul

6. Referitor la tulburările metabolismului hidro-electrolitic şi acido-bazic în boala cronică de

rinichi, NU este adevărat: (486) M
A. Acidoza este cea mai frecventă tulburare acido-bazică
B. Se produce o retenţie de Na⁺
C. Se produce o hiperhidratare
D. Hiperpotasemia apare cel mai frecvent când eRFG scade sub 10-15ml/min
E. Când potasiul seric este între 5.5-6.5 mEq/l se recomandă o dietă bogată în valenţe
alcaline şi eliminarea cauzelor medicamentoase
7. Care din următoarele NU este o cauză de rezistenţă la tratamentul edemelor: (486-487) U
A. Aport mare de sare
B. Dieta bogată în valenţe alcaline
C. Proteinuria nefrotică
D. Insuficienţa cardiacă
E. Hipovolemia

8. Referitor la progresia BCR NU este adevărat: (480-481) G

A. Un declin al eRFG de 1ml/min pe an este „fiziologic” la persoanele peste 50 de ani
B. Reducerea cu mai puţin de 1-5% a eRFG pe an este „fiziologică” la persoanele peste 50 de
ani
C. Trecerea într-un stadiu superior asociată cu scăderea cu mai mult de 25% faţă de
valoarea iniţială a eRFG este considerată progresie accelerată
D. Progresia rapidă este considerată scăderea eRFG cu mai mult de 5ml/min pe an
E. Pentru evaluarea progresiei BCR sunt necesare 3 determinări într-un interval de 12-24 de
luni

9. Stadializarea bolii cronice de rinichi NU include: (477) U

A. Stadiul G3b cu eRFG: 30-44 ml/min/1.73 m²
B. Stadiul G2 cu eRFG: 60-89 ml/min/1.73 m² + sumar patologic sau proteinurie peste
150mg/zi
C. Stadiul G4 cu eRFG: 15-29 ml/min/1.73 m²
D. Stadiul G5 cu e RFG: sub 15 ml/min/1.73 m²
E. Stadiul G3a cu eRFG: 30-44 ml/min/1.73 m²

10. Referitor la categoriile de risc în BCR în funcţie de albuminurie NU este adevărat: (476) M
A. A1 include 1+ la bandeleta urinară
B. A2 include o proteinurie cuprinsă între 150-500 mg/24 ore
C. A1 include un raport albumină/creatinină sub 30 mg/g
D. A3 include un raport proteine/creatinină peste 50mg/g
E. A3 include o albuminurie peste 300mg/24 ore

11. Care din următoarele afirmaţii referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativă NU este adevărată:
(546) G
A. În tipul I apare frecvent aspectul „compartimentat” al glomerulilor
B. În tipul II apar depuneri electronodense cu aspect de panglică în membrana bazală
glomerulară
C. În tipul I scade fracţiunea C3 şi C4
D. În tipul III scade doar fracţiunea C4
E. În tipul II scade doar fracţiunea C3

12. Referitor la tratamentul glomerulopatiei membranoase NU este adevărat: (544) G

A. La pacienţii cu risc scăzut se indică tratamentul cu IECA sau sartani şi monitorizare
periodică
B. La pacienţii cu risc crescut se recomandă asocierea ciclofosfamidei cu PDN
C. Rituximabul este propus pentru formele refractare
D. La pacienţii cu creatininemia constant peste 3.5 mg/dL şi rinichi cu dimensiuni scăzute,
este recomandat tratamentul imunosupresor agresiv
E. Dacă albuminemia este sub 2.5 g/dL trebuie făcută profilaxia complicaţiilor
tromboembolice
13. Care din următoarele glomerulopatii NU se manifestă de obicei prin sindrom nefritic: (543) U
A. Glomerulonefrita acută post streptococică
B. Nefropatia IgA
C. Glomerulonefrita rapid progresivă
D. Glomerulopatia membranoasă
E. Sindromul Goodpasture

14. Care din următoarele NU este o manifestare clinică a glomerulopatiilor: (521) U

A. Proteinuria
B. Hematuria
C. Edeme
D. Leucocituria
E. Hipertensiunea arterială

15. Care din următoarele medicamente poate determina afectarea glomerulară: (516) U
A. Litiu
B. Anticonvulsivantele
C. Penicilina G
D. Cefalosporinele generaţia III
E. Beta blocantele

16. Care din următoarele NU este un mecanism imun implicat în patogeneza

glomerulonefritelor: (516) U
A. ASCA
B. Complexele imune circulante
C. Complexele imune in situ
D. ANCA
E. Autoanticorpi contra unor antigene glomerulare intrinseci

17. Care din următoarele afirmații referitoare la ITU joase NU este adevărată: (561-562) G
A. Netratată, uretrita gonococică determină epididimită, impotenţă şi sterilitate la bărbat
B. Uretritele cu Chlamydia răspund la ofloxacină
C. Prostadinia reprezintă durerea pelvirenală asociată cu probe urinare şi secreţie prostatică
normală
D. Terapia de 3 zile în cistitele acute necomplicate are eficienţă mai mică decât terapia de 7
zile
E. În schema cu durată de 7 zile se poate folosi: nitrofurantoin, cotrimoxazol,
amoxicilină+acid clavulanic

18. Care din următoarele afirmaţii referitoare la etiologia pielonefritei cronice NU este
adevărată: (555) M
A. Cel mai frecvent agent etiologic incriminat este E.coli
B. Fungii pot produce abcese renale prin diseminare fungică hematogenă
C. În infecţiile de cateter cel mai frecvent se izolează S.aureus
D. În pielonefrita cronică complicată se întâlneşte frecvent Klebsiella
E. Infecţia cu enterococ este rară şi persistă mai mulţi ani

19. În care din următoarele circumstanţe clinice NU se suspicionează o pielonefrită acută

complicată: (552) M
A. Primul episod de PNA la bărbat
B. Prima PNA asociată cu colică renală şi hematurie la femeie
 C. Prima PNA cu IRA şi proteinurie la femeie
D. Prima PNA cu leucociturie persistentă la femeie
E. Prima PNA cu febră peste 40°C şi stare generală alterată la femeie

20. Care din următoarele NU este considerată nefropatie tubulointerstiţială conform OMS: (549)
U
A. Pielonefrita cronică
B. Uropatia obstructivă
C. Nefropatia de reflux
D. NTI acută infecţioasă asociată difteriei
E. Boala Berger

21. Clasificarea RVU la cistoureterografie NU include: (559) M

A. Gradul II: dilataţia uşoară a ureterului şi bazinetului
B. Gradul IV: dilataţia moderată a ureterului şi bazinetului
C. Gradul V: dilataţia importantă a ureterului şi bazinetului
D. Gradul I: se opacifiază doar ureterul
E. Gradul II: opacifierea moderată a ureterului şi bazinetului

22. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sistemele tampon NU este adevărată: (566) U
A. Principalul sistem tampon este sistemul a.carbonic/bicarbonat
B. Concentraţia H⁺ în soluţia tampon este: H⁺=[HCO3ˉ]/[H2CO3]
C. Concentraţia H⁺ în soluţia tampon este: H⁺=[H2CO3]/[HCO3ˉ]
D. [H2PO3ˉ]/[HPO4ˉ] este un alt sistem tampon
E. [H⁺Proteină]/[Proteinăˉ] este un alt sistem tampon

23. Care din următoarele afirmaţii referitoare la valorile normale din parametrii ASTRUP NU
este adevărată: (567) U
A. pCO2= 40 mmHg
B. pH standard= 7.35-7.45
C. Baze tampon normale= 40-50 mEq/l
D. CO2 total= 24-27 mEq/l
E. pH actual= 7.30-7.40

24. Care din următoarele afirmaţii referitoare la echilibrul acido-bazic este ADEVĂRATĂ: (570) M
A. Acidoză respiratorie: pH<7.35, pCO2 scăzut, HCO3ˉ normal
B. Alcaloză metabolică: pH>7.45, pCO2 scăzut, HCO3ˉ scăzut
C. Alcaloză respiratorie: pH>7.45, pCO2 scăzut, HCO3ˉ normal
D. Acidoză metabolică: pH<7.45, pCO2 normal, HCO3ˉ scăzut
E. Acidoză metabolică: pH<7.35, pCO2 crescut, HCO3ˉ crescut

25. Indicaţiile administrării de bicarbonat în acidoza metabolică NU includ: (573) M

A. Acidoză respiratorie severă - pH: 7.15-7.20
B. Hiperpotasemie severă
C. Acidoză metabolică cu gap anionic normal prin pierdere urinară de bicarbonat
D. Intoxicaţia cu barbiturice
E. Intoxicaţia salicilică

26. Care din următoarele NU este indicaţie de hemodializă: (588) M

A. Hiperpotasemie asociată cu insuficienţă renală cronică
B. Hiperpotasemie asociată cu insuficienţă renală acută oligurică
 C. Hiperpotasemie asociată cu leziuni tisulare semnificative
D. Hiperpotasemie asociată cu insuficienţă renală acută poliurică
E. Hiperpotasemie rezistentă la tratamentul medical

27. Referitor la pierderile zilnice estimate NU este adevărat: (577) G

A. În timpul efortului fizic prin transpiraţie se pot pierde 5L de lichide
B. Pierderile lichidiene prin materii fecale sunt 100 mL indiferent de temperatură sau efort
fizic
C. Pierderea cea mai mare de lichide la temperatură normală se face prin transpiraţie
D. Pierderile insensibile sunt reprezentate de piele şi respiraţie
E. Pierderile urinare scad la temperaturi ridicate comparativ cu temperatura normală

PEDIATRIE

Complement simplu:

1. Etiologia crizelor epileptice în perioada antenatală este reprezentată de următoarele, CU

EXCEPŢIA: (2) U
A. Malformaţiile cortexului cerebral
B. Infecţiile intrauterine ale sistemului nervos central
C. Encefalopatia hipoxic-ischemică
D. Anomaliile cromozomiale
E. Neurofibromatoza tip I

2. Referitor la spasmele epileptice, care din următoarele afirmaţii este ADEVĂRATĂ? (4) G
A. Sunt contracţii musculare masive şi globale cu predominanţă axială
B. Sunt în general unilaterale şi asimetrice ale muşchilor gâtului, trunchiului şi extremităţilor
C. Tipic, spasmele epileptice sunt „în extensie” şi pot reprezenta unicul tip de convulsie
D. Spasmele „în flexie” determină flexia bruscă a capului, trunchiului şi braţelor, cu flexia
gambelor, sau mai rar extensia gambelor şi flexia braţelor
E. Sunt întâlnite în epilepsiile generalizate idiopatice: EMJ, EAJ, EAC

3. Manifestările epileptice în perioada neonatală pot fi, CU EXCEPŢIA: (6) U

A. Piridoxinodependenţa
B. Hipocalcemia neonatală
C. Encefalopatia mioclonică precoce
D. Epilepsia mioclonică severă
E. Encefalopatia epileptică infantilă precoce

4. Care din următoarele enunţuri referitoare la statusul epileptic (SE) NU este adevărat? (13) G
A. Este definit de OMS ca fiind „o criză de epilepsie care se repetă la intervale scurte de timp,
pentru a crea o condiţie epileptică fixă şi durabilă”
B. Factor precipitant al SE poate fi sevrajul absolut sau relativ al MAE
C. SE poate fi non-convulsiv sau convulsiv
D. SE non-convulsiv se clasifică în funcţie de modificările EEG înregistrate ictal
E. SE convulsiv se clasifică în: SE tip absenţă şi SE parţial complex
5. Despre tratamentul cronic cu medicamente antiepileptice (MAE) putem afirma următoarele,
CU EXCEPŢIA: (14) G
A. Are drept scop obţinerea controlului complet al crizelor cu efecte secundare minime
B. Alegerea MAE depinde de tipul de criză generalizată sau focală
 C. Interacţiunea între diferite MAE este recomandată (ideal dublă terapie)
D. Durata tratamentului este determinată de tipul sindromului epileptic
E. Doza corectă de MAE este cea mai mică doză care asigură controlul crizelor fără apariţia
efectelor adverse

6. Următoarea afirmaţie referitoare la titrul anticorpilor anti streptolizina O (ASLO) NU este

adevărată: (20) M
A. Se recomandă pentru depistarea infecţiilor streptococice şi pentru urmărirea evoluţiei în
timp a acestor boli
B. Titrul creşte la 80% dintre bolnavi
C. „Peak” -ul seric este atins după 2-3 săptămâni de la debut
D. Revenirea la normal a valorilor ASLO nu indică o vindecare
E. In dinamică titrul ASLO creşte de 2-4 ori faţa de nivelul bazal

7. În laringita acută edematoasă subglotică, copilul NU prezintă: (23) U

A. Tuse lătrătoare
B. Stridor inspirator
C. Dispnee inspiratorie
D. Dispnee expiratorie
E. Tiraj suprasternal şi supraclavicular

8. Care este agentul bacterian frecvent regăsit după vârsta de 5 ani la pacienţii cu otite medii?
(28) M
A. Steptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Moraxella catarrhalis
D. Staphylococcus aures
E. Pseudomonas aeruginosa

9. Referitor la formele clinice ale otitei medii acute (OMA) putem afirma următoarele, CU
EXCEPŢIA: (30) G
A. OMA catarală este o consecinţă a inflamaţiei, care apare secundar blocajului trompei lui
Eustachio
B. La examenul otoscopic în OMA supurată se relevă timpanul edemaţiat care bombează
gaura de perforare
C. Otita acută recurentă este definită prin 3 episoade de OMA în decurs de 6 luni
D. Simptomul principal din OMA supurată este otalgia violentă, care este exagerată de
deglutiţie şi masticaţie
E. Otomastoidita - formă manifestă apare mai ales la sugarii malnutriţi, prematuri şi la cei
cu deficite imune

10. Următorii sunt modulatori de creştere prezenţi în laptele uman matur, CU EXCEPŢIA: (36) U
A. Factorul bifidum
B. Sulfhidroxilaza
C. Taurina
D. Alfa-amilaza
E. Factorul de stimulare a limfocitelor B

11. Factorii favorizanţi ai malnutriţiei pot fi, CU EXCEPŢIA: (42) U

A. Prematuritatea
B. Gemelaritatea
 C. Afecţiunile neurologice cronice (paralizii cerebrale)
D. Sarcina multiplă
E. Retardul de creştere intrauterină

12. Modalitatea prin care NU poate să apară un deficit calitativ în producerea malnutriţiei este:
(41) M
A. Diversificarea precoce sau tardivă în raport cu vârsta cronologică a sugarului
B. Aportul insuficient de lapte praf
C. Formulele de lapte neadecvate necesarului caloric şi nutriţional al sugarului
D. Alimentaţia prelungită şi exclusivă a sugarului cu lapte de vacă
E. Regimurile vegetariene

13. Care este indicele antropometric cel mai vechi şi utilizat pentru aprecierea stării de nutriţie?
(43) U
A. Indicele nutriţional (IN)
B. Indicele statural (IS)
C. Circumferinţa braţului
D. Indicele ponderal (IP)
E. Pliul cutanat tricipital şi pliul cutanat subscapular

14. Vitamina D3 – colecalciferol NU se caracterizează prin : (49) M

A. Este un compus sterolic
B. Este prezentă în alimentele de origine animală
C. Este sintetizată în derm sub acţiunea razelor solare
D. Se poate găsi în cantităţi mici în alimente vegetale
E. Este transformată la nivelul tegumentului sub acţiunea razelor UVB solare din provitamina
D

15. Referitor la hipervitaminoza D, următoarea afirmaţie NU este adevărată: (52) M

A. Poate fi o complicaţie accidentală sau iatrogenă a tratamentului cu vitamina D
B. Semnele clinice constau în: inapetenţă, vărsături, anorexie, polidipsie, poliurie
C. Calcemia >10,5 mg/dl şi concentraţia serică de 25 (OH) D crescută
D. Absenţa eliminării calciului prin urină
E. Pot sa apară calcificări renale şi osteoscleroză

16. Particularităţile paraclinice ale anemiei feriprive sunt următoarele, CU EXCEPŢIA: (55) U
A. Hipocromă
B. Microcitară
C. Hiposideremică
D. HEM crescută
E. CHEM scăzută

17. Căile majore de transmitere a infecţiilor perinatale sunt următoarele, CU EXCEPŢIA: (61) M
A. Infecţii hematogene transplacentare
B. Infecţii de la alţi indivizi infectaţi
C. Infecţii ascendente (infecţii transcervicale)
D. Infecţia fătului în momentul naşterii (infecţii intranatale)
E. Infecţii postnatale, de la mamă

18. Tratamentul toxoplasmozei congenitale asociază: (72) M

A. Spiramicina şi acid folic
 B. Penicilină G şi acid folic
C. Aciclovir şi ganciclovir
D. Valganciclovir şi ganciclovir
E. Primetamina şi sulfdiazina

19. TORCH reprezintă iniţialele pentru următoarele, CU EXCEPŢIA: (61) U

A. T- Treponema pallidum
B. O- Others
C. R- Rubeolă
D. C- Citomegalovirus
E. H- Herpes simplex

NEUROLOGIE

Complement simplu:

1. Referitor la arterele carotide interne următoarele afirmaţii sunt adevărate, CU EXCEPŢIA: (76)
U
A. Fiecare provine din bifurcaţia a. carotide comune de fiecare parte
B. A. carotidă comună stângă are originea în arcul aortic
C. A. carotidă comună dreaptă are originea din bifurcarea trunchiului brahiocefalic
D. În traiectul lor laterocervical către baza craniului, aa. carotide interne dau naştere arterei
oftalmice
E. Fiecare pătrunde în cutia craniană prin gaura ruptă anterioară

2. Care din următoarele enunţuri referitoare la bariera hemato-encefalică (BHE) este FALS? (79)U
A. Asigură în condiţii optime nutriţia ţesutului nervos
B. Nu permite evacuarea spre circulaţia venoasă a substanţelor rezultate din metabolismul
celular
C. Un rol important în realizarea funcţiilor majore ale BHE îl are controlul hemodinamic local,
realizat prin funcţia endotelială normală şi a pericitelor
D. Are capacitatea de a realiza într-o manieră controlată pasajul transendotelial al unor
componente biochimice utile din sângele capilar
E. Funcţia antitrombotică a endoteliului BHE asigură fluiditatea normală a circulaţiei capilare

3. Aspectele esenţiale ale fiziopatologiei ischemiei cerebrale NU se referă la: (84) M

A. Depăşirea posibilităţilor de autoreglare a circulaţiei cerebrale în teritoriul vasului afectat,
concomitent cu o reacţie vasomotorie în vecinătatea focarului ischemic şi chiar şi la distanţă
de acesta
B. Alterările profunde metabolice intricate cu cele inflamatorii şi care apar în zona de infarct
cerebral, mai ales în zona de penumbră ischemică
C. Reacţiile vasculare şi alterarea BHE generate de anumite fenomene
D. Pătrunderea apei în celulele ţesutului nervos, având drept consecinţă apariţia edemului
cerebral în zona de infarct
E. Scăderea reactivă a tensiunii arteriale sistemice care reprezintă un fenomen adaptativ de
redresare a perfuziei cerebrale

4. AVC lacunare NU se caracterizează prin: (87) G

A. Reprezintă o entitate clinico-imagistică, care se referă la AVC de mici dimensiuni
 B. Sunt localizate în teritoriul aa. centrale/perforante de la baza emisferelor cerebrale şi al aa.
paramediene
C. În peste 85% din cazuri sunt consecinţa unor embolii de tip aterotrombotic
D. Se pot manifesta clinic prin sindroame neurologice relativ caracteristice
E. Un număr foarte mare de infarcte lacunare sunt silenţioase clinic în momentul producerii lor

5. Despre AVC cardioembolice NU putem afirma că: (88) G

A. Au o severitate crescută şi reprezintă 20-40% dintre AVC ischemice
B. Cauza cea mai frecventă este fibrilaţia atrială
C. Au risc mare de recurenţe (cca. 10%/an)
D. Identificarea bolnavilor este extrem de importantă deoarece instituirea unui tratament de
prevenţie secundară atrage o scădere importantă a recurenţelor de AVC
E. Au o tendinţă mai scăzută spre transformare hemoragică rapidă

6. Semnele precoce tomodensitometrice care confirmă natura ischemică a AVC sunt, CU

EXCEPŢIA: (92) M
A. Ştergerea giraţiilor corticale într-o zonă a unui emisfer cerebral
B. Ştergerea liniei de demarcaţie între cortex şi substanţa albă subcorticală într-o zonă a
creierului
C. Creşterea densităţii într-o zonă a creierului superpozabilă pe un teritoriu vascular şi care
corespunde topografic cu localizarea semnelor clinice
D. Ştergerea unilaterală a „desenului” normal al structurilor din regiunea ganglionilor bazali
E. Prezenţa contrastului spontan al a. cerebrale medii lezate corespunzătoare tabloului clinic

7. Care din următoarele enunţuri referitoare la măsurile terapeutice specifice de urgenţă a AVC
ischemic este FALS? (95) G
A. Terapia de reperfuzie cu rtPA administrat iv, într-o fereastră terapeutică de maximum 4,5
ore de la apariţia primului semn clinic de AVC
B. Pentru ocluzia de arteră bazilară, se poate face fibrinoliza
C. Înainte de fibrinoliză trebuie scăzute valorile tensionale sub 185/110 mmHg
D. Heparinele cu greutate moleculară mică sunt recomandate după 24-72 ore de la debutul
AVC
E. În primele 48 ore de la producerea unui AVC ischemic se recomandă aspirina pe cale orală,
sau în asociere cu dipiridamol

8. Factori de risc asociaţi cu o frecvenţă mai mare a AVC hemoragice pot fi, CU EXCEPŢIA: (98) U
A. HTA cronică
B. Vârsta înaintată
C. Sexul feminin
D. Prezenţa alelelor ApoE2 şi ApoE4
E. Prezenţa microsângerărilor cerebrale

9. Referitor la tratamentul HSA anevrismale, următoarele afirmaţii sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

(105) M
A. Scăderea valorilor TA poate favoriza resângerarea, iar creşterea valorilor facilitează
apariţia vasospasmului şi ischemiei cerebrale tardive
B. Se pot folosi antifibrinoliticele, dar numai în perioada precoce şi limitată până la cura
chirurgicală/endovasculară a anevrismului
C. Tratamentul vasospasmului cerebral începe cu managementul precoce al anevrismului rupt
D. Corectarea natremiei se poate face prin administrare de fludrocortizon acetat şi de soluţie
salină hipertonă
 E. Dacă pacienţii au avut anterior crize epileptice, se recomandă tratament anticonvulsivant

REUMATOLOGIE

Complement simplu:

1. Factorul reumatoid poate fi prezent la următoarele categorii de persoane,

CU EXCEPŢIA: (110)
A. Pacienţii diagnosticaţi cu crioglobulinemie mixtă esenţială 
B. 10-15% din persoanele sănătoase 
C. Pacienţii diagnosticaţi cu hepatite autoimune
D. 40% din persoanele sănătoase
E. Tranzitoriu în infecţiile bacteriene şi virale

2. În poliartrita reumatoidă, afectarea articulară se caracterizează prin: (114) 

A. Durerea si redoare matinală cu o durată de minim 60 de minute 
B. Înroşirea tegumentelor supraiacente
C. Aditivitate
D. Asimetria articulaţiilor afectate
E. Lezarea funcţională apare brusc (prima e corecta dar nu scrie despre)

3. Care din următoarele tipuri de articulaţii  NU este  frecvent afectată în poliartrita

reumatoidă:  (115)
A. Articulaţiile diartrodiale
B. Articulaţiile radiocubitocarpiene
C. Articulaţiile interfalagiene distale
D. Articulaţiile metacarpofalangiene
E. Articulaţiile interfalagiene proximale

4. Care din următoarele modificări radiologice NU se regăsesc in poliartrita reumatoidă: (118)

A. Subluxaţii şi luxaţii determinate de distrucţiile cartilajelor 
B. Tumefacţia de părţi moi periarticulare
C. Lărgirea spaţiului articular datorită eroziunilor subcondrale
D. Îngustarea spaţiilor articulare
E. Eroziuni marginale, geode şi microgeode  

5. Care din următoarele afirmații referitoare la metotrexat NU este adevărată: (121) 

A. Este un analog structural ce acţionează prin inhibarea enzimei dihidro-orotat-
dehidrogenază 
B. Are acţiuni de tip citostatic, imunosupresor şi anti-inflamator
C. Administrarea concomitentă de acid folic îi scade toxicitatea
D. Prezintă efecte secundare de tip oligospermie
E. Reacţiile adverse la metotrexat sunt mai frecvente în primele 6 luni

6. Care din următoarele NU face parte din trăsăturile de grup A ale spondilitei

anchilozante: (131)
A. Psoriazisul
 B. Uveita 
C. Sacroiliita dovedită imagistic
D. Antecedente familiale de Spondilită anchilozantă 
E. Prezenţa HLA-B27

7. Care din următoarele afirmaţii cu privire la durerea lombară în spondilita anchilozantă este
FALSĂ: (133) 
A. Se ameliorează la efort fizic
B. Se întinde pe o durată de cel puţin trei luni 
C. Se întâlneşte frecvent la adulţii tineri sub 40 de ani
D. Apare de regulă în partea a doua a nopţii  
E. Se însoţeşte de redoare matinală de maxim 30 de minute   

8. Care din următoarele afirmaţii referitoare la hiperostoza scheletală difuză este ADEVĂRATĂ:
(137) 
A. Este o afecţiune de tip inflamator
B. Apare frecvent la femeile sub 30 de ani datorită dezechilibrelor metabolice
C. Se însoţeşte de expansiunea cutiei toracice anormale
D. Determină o limitare marcată a mişcărilor în segmentele afectate
E. Prezenţa HLA-B27

9. La examenul radiologic în spondilita anchilozantă, sacroiliita de gradul III se caracterizează

prin următoarele: (136)
A. Pseudolărgirea spaţiului articular datorită eroziunilor subcondrale
B. Suspiciune de sacroiliită cu aspect înceţoşat al articulaţiei
C. Scleroză periarticulară cu diminuarea interliniului articular
D. Anchiloza articulaţiilor sacroiliace
E. Formare de punţi osoase între osul sacrum şi osul iliac

10. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita mutilantă NU este adevărată: (143) 
A. Este rară că manifestare de debut
B. Este o formă extensiv-osteolitică ce afecteaza mereu falangele proximale
C. Se asociază afectării metcarpienelor şi metatarsienelor
D. Se asociază psoriazisului cutanat extins
E. Se asociază formei axiale a spondilitei

11. Cel mai sensibil reactant al fazei acute în artrita psoriazică este: (144) 

A. VSH-ul accelerat
B. Valori ale acidului uric crescute
C. Niveluri crescute ale imunoglobulinelor A
D. Nivelul seric al amiloidului A
E. Prezenţa de complexe imune circulante

12. Care din următoarele afirmaţii privind utilizarea fotochemoterapiei în artrita psoriazică este
ADEVĂRATĂ: (148) 
A. Are efect constant asupra artritelor psoriazice periferice
B. Nu este considerat factor de risc în cancerul de piele
C. Are un efect nefavorabil în controlul leziunilor cutanate
D. Prezintă risc de acumulări toxice şi incidenţă crescută a cancerului de piele
 E. Utilizarea radiaţiilor UV de tip B în bandă îngustă indică o creştere a riscului carcinogenetic

13. Care din următoarele afirmaţii cu privre la afectarea articulară în lupusul eritematos sistemic
NU este adevărată: (154) 
A. Este o afectare poliarticulară, simetrică
B. Afectează în special articulaţiile mari 
C. Poate afecta şi articulaţia genunchiului
D. Sinovita exsudativă este de regulă minimă 
E. Simptomatologia dureroasă vizează părţile moi periarticulare

14. Care din următoarele reprezintă o leziune cutanată subacută în LES: (155) 
A. Rash-ul malar
B. Lupusul bulos
C. Leziunile papuloscuamoase  
D. Eritemul generalizat
E. Paniculita

15. Care din următoarele reprezintă clasa IV tip C în clasificarea nefritei lupice:
(158) 
A. Nefrita proliferativă focală cu afectare a <50% din glomeruli, leziunile sunt cronice şi
inactive
B. Nefrita proliferativă difuză cu afectarea a <50% din glomeruli, leziunile sunt 
cronice şi inactive
C. Nefrita proliferativă difuză cu afectarea a >50% din glomeruli , leziunile sunt 
active şi cronice
D. Nefrita proliferativă difuză cu afectarea a >50% din glomeruli, leziunile sunt 
cronice şi inactive
E. Nefrita  proliferativă difuză cu afectarea a >50% din glomerului, leziunile sunt  active

CHIRURGIE GENERALĂ

Complement simplu:

1. Precizați varianta FALSĂ referitoare la durerea din apendicita acută: (168) U

A. Poate fi exacerbată de mișcare şi mers
B. Tusea accentuează durerea
C. Este descrisă poziția antalgică cu coapsa dreaptă în flexie şi ușoară abducție
D. Durerea este de tip colicativ
E. Poate avea debut brusc sau insidios

2. Referitor la palparea abdominală, în cadrul apendicitei acute se pot afirma

următoarele, CU EXCEPȚIA: (168) U
A. Manevra Rowsing reprezintă mobilizarea retrogradă a gazelor, dinspre fosa iliacă
stângă spre epigastru, cu localizarea distensiei dureroase la nivelul cecului
B. Punctul Mac Burney se află în plină zonă dureroasă
C. Semnul iliopsoasului se realizează cu ajutorul rotației interne a coapsei
D. Durerea, hiperestezia cutanată și apărarea musculară în fosa iliacă dreaptă definesc
triada simptomatică Dieulafoy
 E. Triunghiul dureros al lui Iacobovici este delimitat medial de mușchiul drept
abdominal

3. Referitor la hidropsul vezicular, următoarea variantă este ADEVĂRATĂ: (177) U

A. Reprezintă migrarea unui calcul la nivelul duodenului
B. Se palpează în hipocondrul drept și este sensibilă la palpare, în tensiune, cu semne de
iritație peritoneală
C. Substratul patogenic este reprezentat de inclavarea unui calcul la nivelul
infundibulului
D. Are o evoluție cu remitere spontană, sigură, cu deplasarea calculului și remiterea
simptomatologiei
E. La ecografie se poate observa imagine hipoecogenă, caracteristică, cu distensia
colecistului

4. Care este afirmația ADEVĂRATĂ referitoare la tratamentul litiazei veziculare?

(179) M
A. Existența unui proces aderențial dens pericolecistic impune tratamentul chirurgical
laparoscopic în urgență
B. Standardul de aur este reprezentat de abordul clasic, chirurgical
C. Tratamentul antibiotic este curativ, cefalosporinele de generația a 3-a fiind de primă
linie
D. În colecistita acută tratamentul chirurgical are caracter de urgență
E. Colecistendeza şi colecistostomia se realizează la pacienții tineri, cu forme ușoare,
care nu necesită colecistectomie

5. Care proba biochimica poate stabili existenta sindromului de retentie biliara: (182)
M
A. Bilirubinemia totală, în care predomină cea indirectă în proporție de 2/3
B. Colesterolemia cu valori de peste 250 mg/dl
C. Fosfataza alcalină cu valori peste 150 U.I.
D. GGT cu valori peste 200 U.I.
E. Prezența în urină a urobilinogenului

6. Sindromul coledocian major este definit de prezența triadei Charcot, care se

caracterizează prin următoarele, CU EXCEPȚIA: (182) U
A. Colica coledociană caracterizată prin violența durerii localizată în epigastru
B. Febra de tip septic, care precede apariția frisoanelor
C. Colica coledociană se poate asocia cu vărsături bilio-alimentare, care ameliorează
durerea
D. Icterul se manifestă prin urini hipercrome şi scaune acolice
E. Icterul poate evolua ondulant

7. Diagnosticul de pancreatită acută se pune pe baza următoarelor criterii, CU EXCEPȚIA: (189)

M
A. Durerea abdominală localizată, severă, cu sediul în epigastru și debut insidios
B. Creșterea activității lipazei serice mai mare de trei ori decât valorile maxime normale
C. Aspectul caracteristic la CT cu contrast i.v., IRM sau ecografie abdominală
D. Diagnosticul se pune pe baza a minim 2 criterii
E. Durerea cu debut acut, persistentă, epigatrica cu iradiere “în bară”

8. Referitor la patogeneza pancreatitei acute, activarea prematură a tripsinei în

celulele acinare pancreatice se realizează prin următorul mecanism: (190) G
A. Scindarea tripsinei la tripsinogen prin hidroliza lizozomală cathepsin-B
B. Eliberarea de factori chemotactici mobilizează celulele inflamatoare în circulație
C. Creșterea activității inhibitorului intracelular pancreatic al tripsinei
D. Alterarea mecanismelor de semnalizare şi mediere prin calciu, în celulele acinare
E. Activarea macrofagelor şi limfocitelor

9. Un pacient în vârstă de 59 de ani se prezintă la spital acuzând dureri epigastrice paroxistice

cu iradiere în bară. La internare, examenele de laborator sunt: Leucocitoză 21.000/mm³,
glicemia 236 mg/dl, ALT 180 UI/l, LDH 380 UI/l. Conform scorului Ranson, afirmația
ADEVĂRATĂ este: (197) G
A. Pacientul prezintă un scor de 3 puncte
B. Pacientul prezintă o formă ușoară de pancreatită acută
C. Pacientul prezintă un scor de 2 puncte
D. Pacientul prezintă un scor de 4 puncte
E. Pacientul prezintă o formă severă de pancreatită acută

10. Care este varianta FALSĂ cu privire la căile de propagare a agentului etiologic în cavitatea
peritoneală din cadrul peritonitei primare? (205) U
A. Hematogenă
B. Limfatică
C. Prin perforații
D. Genitală ascendentă
E. Transmurală cu perete intestinal macroscopic integru

11. Care este afirmația ADEVĂRATĂ referitoare la durerea din peritonite? (206) U
A. Este inițial generalizată, difuză, după care se localizează la nivelul proiecției viscerului
lezat
B. Debutul este de obicei insidios, rareori fiind brutal, în plină stare de sănătate
C. Reprezintă simptomul major, constant
D. Iradiază „în bară”
E. Are caracter diferit în funcție de etiologie: durerea este vagă în perforația ulceroasă și
intensă în peritonitele primitive

12. Care din următoarele este o tulburare cardio-vasculară întâlnită în cadrul complicațiilor
peritonitelor? U (213)
A. Bradicardia
B. Pulsul rapid și slab
C. Hipertensiunea arterială, urmare a hipovolemiei
D. Extremitățile calde, rozate, în faza hipodinamică
E. Extremitățile cianotice, în faza șocului hiperdinamic

13. Afirmația ADEVĂRATĂ referitoare la ocluziile dinamice este: (218) M

A. Vascularizația intestinului este compromisă
B. Ileusul paralitic se produce prin ineficacitatea peristaltismului
C. Sunt date de existența unui obstacol fizic în calea tranzitului
D. Remisiunea ocluziilor dinamice se obține prin intervenții chirurgicale
E. Se clasifică în primitive şi secundare

14. Care este raspunsul corect referitor la etiologia ocluziilor mecanice simple ale
intestinului subtire? (219) U
A. Bridele
B. Tumorile intestinului
C. Ileusul biliar
D. Hematoamele
E. Toate de mai sus

15. Complicațiile ocluziilor mecanice sunt, CU EXCEPȚIA: (225) U

A. Pulmonare
B. Renale
C. Peritoneale
D. Șocul hipovolemic și toxico-septic
E. Neurologice

16. Care NU reprezintă o malformație arterială sau venoasă care poate cauza hemoragie
digestivă superioară? (228) M
A. Sindromul Osler-Rendu-Weber
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Leziunea Dieulafoy
D. “Blue rubber bleb nevus syndrome”
E. Watermelon stomach

17. Care din următoarele afirmații referitoare la formele de HDS este ADEVĂRATĂ?
(229) M
A. O pierdere de 1000ml de sânge produce șoc hipovolemic sau deces
B. Pentru a se produce melenă sunt necesari minim 500ml sânge
C. O pierdere de 400-500ml sânge necesită internarea bolnavului in terapie intensiva
D. Hemoragia ocultă este o pierdere de sânge sub 50ml/zi
E. Toate de mai sus

18. Endoscopia digestivă superioară, utilizată ca metodă de diagnostic în HDS, prezintă

următoarele riscuri, CU EXCEPȚIA: (230)
A. Perforație
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Hipoxie
D. Hipertensiune arterială

E. Aspirație

19. Un pacient în vârstă de 48 de ani se prezintă la spital, în regim de urgență, cu

hematemeză. La investigația endoscopică se observă un cheag de sânge aderent la
 nivelul micii curburi gastrice. Conform clasificării endoscopice Forrest, pacientul
se încadrează în: (231) M
A. Tipul Ia
B. Tipul IIb
C. Tipul III
D. Tipul IIa
E. Tipul IIc

20. Este ADEVĂRATĂ următoarea afirmație în legătură cu scorul de severitate

Rockall in HDS: (233) G
A. Vârsta cuprinsă între 55 de ani şi 60 de ani reprezintă 1 punct
B. Pacienții cu un scor de până la 2 puncte au o rată mare de recidivă
C. Insuficiența renală, hepatică sau metastazele reprezintă 3 puncte
D. Sângele prezent în tractul digestiv superior, tromb aderent, reprezintă 1 punct
E. Vasul vizibil sângerând reprezintă 3 puncte

21. Resuscitarea şi stabilizarea utilizate în managementul hemoragiilor digestive

severe presupune, CU EXCEPȚIA: (233) M
A. Abordul venos adecvat (două canule i.v. groase)
B. Refacerea volumului circulant folosind regula generală de „2-la-1” însemnând
2 ml de soluție cristaloidă la fiecare ml de sânge pierdut
C. Corectarea coagulopatiilor
D. Menținerea normotermiei
E. Începerea transfuziei de sânge şi derivate

22. Reprezintă indicații absolute de tratament chirurgical în hemoragia din ulcerele

gastro-duodenale următoarele, CU EXCEPȚIA: (236) M
A. Șocul asociat cu hemoragii recurente
B. Eșecul tratamentului endoscopic
C. Sângerările reduse, dar persistente, care necesită mai mult de 3 unităţi de sânge pe zi
D. Instabilitatea hemodinamică susținută în ciuda resuscitării
E. Un grup de sânge rar

23. Factorii de risc implicați în etiologia cancerului colorectal sunt următorii: (252) U
A. Dieta bogată în grăsimi și săracă în fibre
B. Consumul de alcool şi fumatul
C. Preparatele hormonale (consumul de estrogeni, tamoxifen)
D. Infecțiile virale (Human Papilloma Virus)
E. Toate de mai sus

24. Referitor la stadializarea TNM în cancerului colorectal, următoarea afirmație este

ADEVĂRATĂ: (256) G
A. Stadiul IIB cuprinde: T3 N0 M0
B. Stadiul 0 cuprinde Tis N0 M0
C. Stadiul IVB cuprinde orice T, orice N, M1a
D. Stadiul IIIA cuprinde T4b N0 M0
E. Stadiul I cuprinde T3-T4, N0, M0
25. Care din următoarele variante NU este un avantaj al tratamentului neoadjuvant în
cancerul de rect local avansat? (259) U
A. Reducerea recurenței locale
B. Îmbunătățirea supraviețuirii
C. Maximizarea conversiei la operabilitate a tumorii rectale
D. Creșterea limitei de rezecție în cancerul rectal jos situat

E. Îmbunătățirea rezultatului funcțional

26. Care din următoarele de mai jos NU reprezintă o stare precanceroasă a cancerului gastric?
(263) U
A. Gastrita cronică atrofică
B. Polipii gastrici
C. Ulcerul gastric
D. Ulcerul duodenal
E. Gastrita hipertrofică

27. Care din următoarele de mai jos NU reprezintă o operație radicală complexă a
cancerului gastric? (270) U
A. Gastro-colectomia
B. Gastrectomia asociată exciziei lobului stâng hepatic
C. Gastrectomia polară superioară
D. Gastrectomia asociată cu ooforectomie
E. Gastro-pancreatectomia

28. Care dintre următoarele variante sunt contraindicații absolute ale tratamentului conservator
în cancerul mamar, CU EXCEPȚIA? (279) U
A. Două sau mai multe tumori în cadrane separate ale sânului
B. Microcalcificări difuze
C. Macromastie
D. Radioterapie a sânului în antecedente
E. Trimestrul I şi II de sarcină

29. Avantajele ecografiei în cancerul mamar sunt, CU EXCEPȚIA: (275) U

A. Este neinvazivă
B. Este nedureroasă
C. Nu decelează diferențe de densitate
D. Oferă imagini în timp real
E. Are un cost scăzut

30. O pacientă cu cancer mamar aflat în stadiul IIIA, conform clasificării TNM,
prezintă: (277) G
A. T2 N1 M0
B. Tis N0 M0
C. T3 N1 M0
D. T4 N2 M0
E. T4 N3 M0
31. Obiectivele tratamentului conservator în cancerul mamar sunt, CU EXCEPȚIA:
(279) U
A. Supraviețuire similară cu cea după mastectomie
B. Control local al bolii
C. Obținerea de informații pentru evaluarea prognostică
D. Rezultat estetic bun
E. Este indicat în stadiul III
32. Eficiența mișcărilor respiratorii în traumatismele toracice se evaluează astfel, CU EXCEPȚIA:
(286) U
A. Aprecierea amplitudinii excursiilor peretelui toracic
B. Aprecierea prezentei miscarilor paradoxale
C. Prezența plăgilor
D. Prin prezența pulsului filiform

E. Aprecierea caracterului excursiilor peretelui toracic

33. Indicațiile tratamentului chirurgical în traumatismele toracice sunt: (288) U

A. Hemoragia
B. Leziunile majore ale căilor aeriene
C. Leziunile cordului
D. Leziunile esofagului
E. Toate de mai sus

34. Care este afirmația ADEVĂRATĂ cu privire la fracturile costale simple? (289) M
A. Interesează de obicei arcul costal posterior
B. Cele mai expuse coaste sunt cele superioare, I-IV
C. Tratamentul constă în analgezice minore și kinetoterapie respiratorie

D. În fracturile costale simple se întâlnește respirația paradoxală

E. Tratamentul constă în fixarea internă prin osteosinteză costală

35. Care este afirmația FALSĂ referitoare la hemotorace? (291) U

A. Reprezintă acumularea de aer în cavitatea pleurală
B. Apare în urma unor contuzii sau plăgi toracice
C. Cel mai frecvent sunt lezate vasele intercostale
D. Tratamentul constă în toracostomie și drenaj pleural aspirativ în hemotoracele masiv
E. Consecința imediată a acumulării sângelui în cavitatea pleurală este colabarea
plămânului

36. Care este afirmația FALSĂ cu privire la rupturile pulmonare? (292) M

A. Sunt produse de coaste fracturate, arme albe sau proiectile
B. Majoritatea cazurilor se însoțesc de ruptură pleurală cu tablou de hemo-
pneumotorax
C. Se pot produce prin creșterea bruscă a presiunii pe căile respiratorii
D. Ruptura concomitentă a unor bronhii și vene pulmonare determină embolie gazoasă
E. Tratamentul impune combaterea durerii, kinetoterapie respiratorie activă și
stimularea tusei și a expectorației cu suport ventilator

37. Care este afirmația FALSĂ referitoare la leziunile ductului toracic? (294) M
A. Se însoțesc de leziuni vertebrale
B. Se acumulează rapid limfă în mediastin

C. După toracocenteze evacuatorii repetate se instalează malnutriția proteincalorică și

tulburări imunologice
D. Lichidul pleural este lăptos, vâscos, cu pH alcalin
E. În limforagia persistentă se intervine chirurgical

38. Condițiile cu risc vital imediat în traumatismele toracice care trebuie evaluate la
locul accidentului sau în UPU sunt, CU EXCEPȚIA: (296) M
A. Toracele moale
B. Tamponada cardiacă
C. Pneumotoracele în tensiune
D. Rupturile gastrice

E. Obstrucția căilor respiratorii

39. Care este afirmația FALSĂ referitoare la sindromul de compartiment abdominal?

(302) G
A. Apare la pacienții cu traumatisme abdominale grave
B. Este datorat edemului intestinal și acumulării de fluide în peritoneu
C. Este definit ca fiind creșterea presiunii intraabdominale >40 mmHg
D. Se asociază cu disfuncție de organ: cord, plămân sau rinichi
E. Diagnosticul face necesară decomprimarea imediată a abdomenului

UROLOGIE

Complement simplu:

1. Următoarele teorii fac parte din teoriile litogenezei, CU EXCEPŢIA: (316)

A. Teoria matricei organice
B. Teoria suprasaturării urinare
C. Teoria factorilor de sedimentare
D. Teoria nucleului de precipitare
E. Teoria inhibitorilor cristalizării

2. Durerea lombară întâlnită în colica renală poate fi, CU EXCEPŢIA: (318)

A. Instalată brusc
B. Unilaterală
C. Influenţată de poziţie
D. Paroxistică
E. Cu iradiere descendentă antero-inferioară

3. Pacienţii consideraţi „cu risc” în cadrul litiazei reno-ureterale, pot prezenta următoarele, CU
EXCEPŢIA: (319)
A. Retenţie azotată
B. Semne de sepsis
C. Simptomatologie rebelă la tratament
 D. Oligurie/anurie
E. ITU

4. Referitor la investigaţiile imagistice în litiaza reno-ureterala, care din următoarele enunţuri

este FALS? (319)
A. Radiografia reno-vezicală evidenţiază calculi radiotransparenţi
B. Ecografia reno-vezicală poate evidenţia calculii radiopaci, cât şi pe cei radiotransparenţi-
imagine hiperecogenă
C. Urografia intravenoasă (UIV)- nu se efectuează în colica renală
D. Examenul CT poate fi util pentru calculii coraliformi
E. Ureteropielografia retrogradă (UPR)- are ca indicaţie rinichiul mut urografic

ORTOPEDIE

Complement simplu:

1. Producerea unei fracturi este legată de existența următorilor factori intrinseci, CU

EXCEPȚIA: (328)
A. Mărimea și geometria osului
B. Rezistența la oboseală sau stres
C. Direcția de acțiune a forței cauzatoare
D. Capacitatea de absorbție a energiei
E. Densitatea

2. Din punct de vedere al sediului, fractura 23 – A2 se localizează la nivelul: (331)

A. Diafizei humerale
B. Extremității proximale a tibiei
C. Extremității distale a radiusului
D. Diafizei ulnare
E. Maleolei interne

3. Referitor la sindromul de compartiment următoarele sunt adevărate, CU

EXCEPȚIA: (337)
A. Reprezintă o afecțiune care poate pune în pericol viabilitatea membrului
B. Se produce prin două mecanisme: vasoconstricția activă și colapsul pasiv al
capilarelor
C. Aceste mecanisme determină instalarea unei hipoxii musculare în condițiile unui
metabolism aerob
D. Când presiunea intracompartimentală depășește 30 mmHg indică o perfuzie
inadecvată a țesuturilor și impune efectuarea fasciotomiilor de decompresie
E. Valoarea normală a presiunii intracompartimentale este de aproximativ 10mmHg

4. Care este afirmația FALSĂ referitoare la cele trei tipuri de leziuni nervoase
periferice descrise de Seddon? (338)
A. Axonotmezis reprezintă întreruperea axonilor și învelișurilor conjunctive
 B. Neurapraxia este definită ca o pierdere temporară a funcției de conducere nervoasă
C. Neurotmezis reprezintă întreruperea axonilor și învelișurilor conjunctive
D. Axonotmezis reprezintă întreruperea axonilor și a tecii de mielină, dar cu păstrarea
structurilor conjunctive ale nervului
E. Lezarea axonilor, endo- și perinervului, dar cu păstrarea intactă a epinervului
reprezintă un subtip al neurotmezis-ului

5. Complicațiile locale tardive în fracturile oaselor lungi sunt, CU EXCEPȚIA: (339)

A. Consolidarea vicioasă
B. Pseudartroza
C. Neuroalgodistrofia reflexă posttraumatică
D. Sindromul de compartiment
E. Necroza osoasă

6. Afirmația ADEVĂRATĂ referitoare la reducerea ortopedică a fracturilor este: (341)

A. Se realizează în fracturile în care deplasarea nu afectează rezultatul funcțional
(fracturile de claviculă)
B. Se realizează în fracturile cu deplasare moderată la vârstnici
C. Se realizează pe focar deschis
D. Se poate realiza instrumental, imprimând asupra fragmentului distal deplasări inverse
celor produse de forța traumatică
E. Este contraindicată anestezia locală sau regională

. OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

Complement simplu:

1. În trimestrul II de sarcină, consultaţia prenatală cuprinde următoarele, CU EXCEPŢIA: (352) U

A. Măsurarea greutăţii gravidei, avându-se în vedere o creştere progresivă şi uniformă
B. Măsurarea înălţimii fundului uterin
C. Data perceperii primelor mişcări fetale
D. De la 8 săptămâni de gestaţie se notează frecvenţa şi calitatea bătăilor cordului fetal
E. Măsurarea circumferinţei abdominale

2. Care din următoarele NU este inclusăîn evaluările testului cvadruplu: (354) U

A. α-fetoproteina
B. PAPP-A
C. βHCG
D. Estriolul
E. Inhibina A

3. Biopsia de vilozităţi coriale implică următoarele riscuri, CU EXCEPŢIA: (356) U

A. Oligohidramnios
 B. Avort în 0,5-1% cazuri
C. Malformaţii longitudinale ale membrelor –radiale,ulnare
D. Malformaţii ale membrelor când biopsia se face înainte de 14 săptămâni
E. Hipogenezie oromandibulară

4. Semnul McDonald se caracterizează prin: (360) U

A. Creşterea mobilităţii corpului uterin faţă de istm
B. Înmuierea istmului uterin după 6 săptămâni de gestaţie 
C. Înmuierea colului uterin care îşi modifică consistenţa
D. La palparea uterină se constată dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin
E. Consistenţa păstoasă a uterului gravid

5. Care din următoarele sunt semne pozitive de sarcină: (359) U

A. Amenoreea
B. Palparea fătului 
C. Prezenţa mişcărilor active fetale
D. Mărirea abdomenului
E. Contracţiile Braxton-Hicks

6. Care din următoarele afirmaţii cu privire la procedurile de screening în cancerul de col uterin

este ADEVĂRATĂ: (367) M
A. În intervalul de vârstă 21-29 de ani, se recomandă testarea o dată la 1 an şi constă
în examen citologic şi testare HPV
B. În intervalul de vârstă 21-29 de ani, se recomandă screeningul la 3 ani, doar prin
citologie
C. În intervalul de vârstă 30-64 de ani, se recomandă screeningul citologic la fiecare 2 ani
D. Oprirea screeningului se face la vârsta de 60 ani
E. Oprirea screeningului se face la vârsta de 60 ani, doar la pacientele cu screening
corespunzător în antecedente: 2 examinări succesive negative

7. Care din următoarele explorări paraclinice este indicată pentru a face diferenţa între
leiomiomatoză şi adenomioză: (374) U
A. Ecografia transvaginală
B. Ecografia cu infuzie salină 
C. IRM
D. Histeroscopia
E. Examinare vaginală combinată cu palpare abdominală 

8. Tumora ovariană cu celule granuloase este: (378) M

A. O tumoră stromală
B. O tumoră mezotelială primar stromală
C. O tumoră mezotelială primar epitelială 
D. O tumoră ovariană cu celule germinative
E. Un teratom

9. Care din următoarele afirmaţii cu privire la tumorile mucinoase ovariene este ADEVĂRATĂ:
(378) G
A. Sunt tumori mezoteliale primar stromale
B. Pot atinge dimensiuni mari şi sunt bilaterale în 10% cazuri
C. Sunt dificil de diferenţiat histologic de metastazele tumorale osoase
D. Prezintă o suprafaţă neregulată 
 E. Sunt tumori stromale

10. Care din următoarele afirmații referitoare la manifestările clinice în sifilisul genital este
ADEVĂRATĂ: (385) M
A. Şancrul moale este o ulceraţie relativ mică, nedureroasă  
B. Şancrul dur este o ulceraţie relativ mică, dureroasă
C. Leziunea primară sifilitică este însoţită de adenopatie inghinală dureroasă  
D. Şancrul extragenital poate fi localizat la nivelul pleoapelor sau al degetelor  
E. Șancrul primar este acompaniat de microadenopatie generalizată