Sunteți pe pagina 1din 18

TEMATICA REZIDENTIAT/LICENTA

Septembrie 2016
Specializarea Medicina Generala
MEDICINA INTERNA
PNEUMOLOGIE

1. Bronhopneumopatia cronic obstructiv - p. 1- 24


1. *Emfizemul se defineste prin:
A. Hipersecretie cronic si recurent
B. Tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an 2 ani consecutiv
C. Distrucia septurilor alveolare si mrirea consecutiv, anormal si persistent a
teritoriilor aeriene centrale
D. Distrucia septurilor alveolare si mrirea consecutiv, anormal si persistent a
teritoriilor aeriene distale ale bronhiolelor terminale
E. Tuse cu expectoraie cronic datorat distruciei de septuri alevolare
R= D (pag. 1)
2. Care dintre urmatoarele afirmaii sunt corecte:
A. BPOC este o afeciune plurifactorial
B. Manifestrile clinice permit de cele mai multe ori distincia dintre BPOC si astm
bronic
C. In astm sindromul obstructiv bronic este reversibil spontan sau prin terapie
D. Spirometria in astm si BPOC evideniaz disfuncie ventilatorie de tip restrictiv
E. BPOC reprezint o inflamaie cronic i este consecina iritaiei cronice a noxelor
aeriene (fumat si/sau factori din mediul profesional sau habitual)
R= A, B, C, E (pag. 1)
3. Urmatorii pot fi considerai factori de risc pentru BPOC:
A. Fumatul
B. Deficitul de alfa 1 anti-tripsin
C. Alergiile medicamentoase si alimentare
D. Exercitiul fizic
E. Poluani atmosferici
R= A, B, E (pag. 3, 4)
4. Deficitul de alfa 1 anti-tripsin:
A. Este rezultatul unei mutaii genetice
B. Apare in special la oameni vrstnici
C. Conduce la emfizem pulmonar panacinar
D. Dac se asociaz cu fumatul scderea VEMS este mai accelerat
E. Se intalnete in proporie de 1% in populaia de bolnavi cu BPOC
R= A, C, D, E (pag. 4)
5. *Leziunile morfopatologice din BPOC se intalnesc la nivelul:
A. Cilor aeriene mari
B. Cilor aeriene mici
C. Parenchim pulmonar
D. Vascularizaie pulmonar
E. Toate de mai sus
R= E (pag. 5, 6)
6. Urmatoarele afirmaii despre leziunile morfopatologice in BPOC sunt adevrate:
A. Leziunile cele mai caracteristice ale BPOC se produc la nivelul cilor aeriene mici
B. In peretele bronhiolar se produce un infiltrat inflamator format din PMN, limfocite de
tip CD8 activate, macrofage si fibroblaste
C. Modificarile morfopatologice conduc la un sindrom obstructiv de cai aeriene mici
evolutiv si ireversibil
D. La nivelul parenchimului pulmonar se produce distrucia septurilor alveolare
E. Vascularizaia pulmonar nu este niciodat afectat in BPOC
R= A, B, C, D (pag. 5)
7. Din punct de vedere clinic BPOC se caracterizeaz prin:
A. Tuse cronic productiv si dispnee de efort instalate progresiv
B. Tusea cronic poate precede sau este sincron cu instalarea dispneei la 75% dintre
pacieni
C. Tusea prezint episoade de exacerbare paroxistica deseori nocturne si in relaie cu
contactul cu un factor declanator
D. Tusea este frecvent productiv si are caracter purulent in timpul exacerbrilor BPOC
E. Bolnavul care prezinta dispnee are un prognostic mai prost
R= A, B, D, E (pag. 8)
8. Care dintre urmatoarele afirmaii despre dispnee nu este adevarat:
A. Este simptomul cel mai caracteristic pentru BPOC
B. Se asociz cu disfuncie ventilatorie restrictiv ce definete boala
C. Apariia ei are prognostic prost
D. Reprezint o senzaie de efort respirator crescut
E. Are caracter paroxistic, evolund in crize in special nocturne
R= B, E (pag 8 9)
9. Dispneea din BPOC poate fi obiectivat si/sau cuantificat prin:
A. Chestionarul COPD Asseeement Test (CAT)
B. Chestionarul ACT (Chestionarul de control al astmului)
C. Scara Modified Medical Research Council (MRC)
D. Scara BORG
E. Chestionarul Epworth de evaluare a somnolenei
R= A, C, D (pag. 9)
10. *Examenul fizic al pacientului cu BPOC poate arta:
A. Respiraie cu buze pensate
B. Hipersonoritate pulmonar
C. Diminuarea excursiilor hemidiafragmelor
D. Raluri bronice ronflante i uneori sibilante
E. Toate cele de mai sus
R= E (pag. 10)
11. *Confirmarea diagnosticului de BPOC se face prin:
A. Radiografie toracic
B. Spirometrie cu test bronhodilatator
C. EKG
D. Poligrafie
E. Nici unul de mai sus
R= B (pag. 10)
12. *In diagnosticul diferenial al BPOC nu intr:
A. Broniectaziile
B. Mucoviscidoza
C. Astmul bronic
D. Sindromul post tuberculos
E. Nici unul de mai sus
R = E (pag. 11)
13. Printre investigaiile paraclinice din BPOC se numar:
A. Spirometria
B. Radiografia toracic
C. Electroencefalograma
D. Gazometria
E. Toate de mai sus
R = A, B, D (pag. 12)
14. *Grupa de risc A din clasificare GOLD a BPOC se caracterizeaz prin:
A. Risc sczut, simptome reduse: std. I sau II de obstructie si/sau 0-1 exacerbri/an, CAT
sub 10 si mMRC 0 sau 1
B. Risc sczut, simptome semnificative: std. I sau II de obstrucie si/sau0-1
exacerbri/an, CAT peste sau egal cu 10 si mMRC peste sau egal cu 2
C. Risc crescut, simptome reduse: std. III sau IV de obstrucie, peste 2 exacerbri/an,
CAT sub 10 si mMRC 0 sau 1
D. Risc crescut, simptome semnificative: std. III sau IV de obstrucie si/sau peste 2
exacerbri/an, CAT peste 10 si mMRC peste 2
E. Nici una de mai sus
R = A (pag. 14)
15. Profilaxia secundar in BPOC se refer la:
A. Combaterea tabagismului
B. Sevrajul tabagic
C. Vaccinarea antipneumococic
D. Vaccinarea antigripal anual
E. Tratamentul bronhodilatator
R = B, C, D (pag. 15-16)
16. Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:
A. Betamimetice cu durat scurat scurt de aciune
B. Betamimetice cu durat lung de aciune
C. Corticosteroizi inhalatori
D. Anticolinergice cu durat lung de aciune
E. Teofilina retard
R = A, B, D, E (pag. 16-17)
17. Urmatoarele clase de medicamente se folosesc in tratamentul farmacologic al BPOC:
A. Bronhodilatatoare de tip betamimetic sau anticolinergic
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Inhibitorii de enzima de conversie
D. Inhibitorii de fosfodiesteraza 4
E. Medicatia mucolitic si antioxidant
R = A, B, D, E
18. Indicaiile oxigenoterapiei de lung durat la domiciliu la bolnavii cu BPOC sunt
urmatoarele:
A. PaO2 sub 55 mmHg
B. PaO2 peste 70 mmHg
C. PaO2 intre 55-60 mmHg si asociat cu cord pulmonar cronic sau poliglobulie
D. PaCo2 sub 40 mmHg
E. PaCo2 peste 70 mmHg
R= A, C (pag. 19)
19. Care din urmatoarele nu sunt obiective ale unui program de reabilitare:
A. Sa scad supravietuirea
B. Sa amelioreze calitatea vieii
C. Sa creasc numarul de exacerbri
D. Sa amelioreze simptomatologia
E. Sa reduca nivelul consumului de medicamente si de servicii medicale
R= A, C (pag. 20)
20. Care din urmatoarele afirmaii despre exacerbrile BPOC sunt adevrate:
A. Exacerbarea const in apariia sau agravarea dispneei
B. Cea mai frecvent cauz este infecia bronsic
C. Poate exista o afectare a musculaturii respiratorii
D. Travaliul muacular respirator scade
E. Formele severe nu necesita spitalizare
R= A, B, C (pag. 21-23)

2. Pneumoniile - pag. 25-36


1. *Pneumoniile nozocomiale nu se definesc prin :
A. Infecii ale parenchimului pulmonar
B. Apar la persoane spitalizate pentru o alt boal
C. Debuteaz la 24 de ore dup momentul internrii
D. Debuteaz la 72 de ore dup momentul internrii
E. Se asociaz cu tulpini bacteriene rezistente la tratament
R= C (pag.25)

2. *Etiologia pneumoniilor comunitare include afirmaiile de mai jos cu excepia:


A. Se raporteaz la vrsta pacientului
B. La copilul mic sub 6 ani predomin bacilii Gram negativi
C. La adulii tineri predomin germenii atipici precum Mycoplasma i Chlamydia
pneumoniae
D. La copilul mare predomin Streptococcus pneumoniae
E. La vrstnic predomin bacilii Gram negativi, Streptococcus pneumoniae i
Haemophilus influenzae
R= B (pag. 25-26)

3. Pneumonia atipic se caracterizeaz prin urmtoarele afirmaii cu excepia:


A. E precedat de semne de infecie rinofaringian
B. Are debut brutal
C. Are evoluie progresiv
D. Asociaz mialgii i cefalee
E. Asociaz febr i frison solemn
R= B, E (pag.27)

4. Factorii care intervin n patogenia pneumoniei comunitare includ:


A. Virulena germenilor
B. Talia inoculului microbian
C. Terenul gazdei
D. Spitalizrile prelungite
E. Imobilizarea prelungit la pat dup o intervenie chirurgical
R= A, B, C (pag.26)

5. Diagnosticul diferenial al unei pneumonii cu opacitate pulmonar evideniat radiografic


include:
A. Embolia pulmonar
B. Tuberculoza pulmonar
C. Neoplasmul pulmonar
D. Hemoragia alveolar
E. Pleurezia
R= A, B, C, D (pag.27)

5. Diagnosticul etiologic al pneumoniei


A. Este facil
B. Este dificil
C. Examenul bacteriologic al sputei faciliteaz diagnosticul etiologic
D. Necesit hemoculturi repetate fr examen bacteriologic al sputei
E. Nu e recomandat de medici
R= B, C (pag. 28)

6. Radiografia pulmonar
A. Este esenial n diagnosticul pneumoniei
B. Poate evidenia forme tipice i atipice de pneumonie
C. Relev modificrile ce pot apare pe parcursul evoluiei pneumoniei
D. Nu este important pentru diagnosticul pneumoniei
E. Nu este util n aprecierea evoluiei unei pneumonii
R= A, B, C (pag. 29)

7. Pneumonia tipic se caracterizeaz prin:


A. Debut insidios, progresiv
B. Febra inalta
C. Frisonul e unic, solemn
D. Frisoanele sunt recurente
E. Sputa e purulent i se poate asocia cu stare toxic
R= B, C, E (pag. 29)

8. Pneumonia atipic se caracterizeaz prin:


A. Debut brutal
B. Tulburri digestive
C. Cefalee, artralgii, mialgii
D. Condensare pulmonar la examenul radiografic al toracelui
E. Infiltrat de tip interstiial evideniat radiografic la nivel pulmonar
R= B, C, E (pag.29)

9. Ce germeni pot fi implicai n etiologia pneumoniilor atipice?


A. Mycoplasma pneumonia
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycobacterium kansasii
D. Chlamydia pneumonia
E. Pneumocystis carinii
R= A, D, E (pag.30)

10. Examenul fizic al toracelui evideniaz sindromul de condensare pulmonar cnd


A. Matitate decelabil la percuie
B. Sonoritate decelabil la percuie
C. Suflu tubar la auscultaie
D. Raluri sibilante
E. Raluri crepitante
R= A, C, E (pag.30)
Intocmite de Conf. Dr. Arghir Oana

1. *Urmtoarele tipuri de modificri radiologice pot apare in pneumonie:


A. Condensarea pulmonar
B. Infiltratul interstiial
C. Abcesul pulmonar
D. Gangrena pulmonar
E. Toate de mai sus
R = E (pag. 29)
2. *Scorul CURB 65 include:
A. Confuzie, uree sanghin, frecven respiratorie, tensiune arterial, varst
B. Condensare, hiperuricemie, dispnee, tensiune arterial, sex
C. Inalime, greutate, tensiune arterial, sex, varst
D. Creatinin, frecvena cardiac, frecven respiratorie, varst, confuzie
E. Nici una de mai sus
R = A (pag. 31)
3. Tratamentul cu antibiotice in pneumonia comunitar trebuie sa acopere urmatorii germeni
cei mai frecvent implicai:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Chlamida pneumoniae
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Pneumocystis carinii
R = B, C, D (pag. 32)
4. *Care dintre urmatoarele antibiotice este o florochinolona antipneumococic:
A. Amikacina
B. Amoxicilina
C. Ciprofloxacina
D. Moxifloxacina
E. Cefuroxim
R = D (pag. 32)
5. Evoluia nefavorabil in cazul unei pneumonii poate ridica suspiciunea de:
A. O complicaie a pneumoniei
B. Diagnostic eronat
C. Terapie ineficienta
D. Tratamentul conform antibiogramei
E. Toate de mai sus
R = A, B, C (pag. 34)
6. Tratamentul in spital al pneumoniilor se face in urmatoarele situaii:
A. Cand tratamentul iniial este parenteral
B. Cand scorul CURB 65 este mai mare decat 3
C. In cazul unei pneumonii comunitare aparuta la aduli anterior sanatoi
D. La tineri in special sub 25 ani cu aspect de pneumonie atipic
E. Cand pacientul necesit terapie intensiv
R = A, B, E (pag. 33)
7. Cauzele unei pneumonii recurente pot fi:
A. Locale
B. O boala sistemic
C. Broniectazii difuze
D. Tratamentul corect
E. Toate de mai sus
R = A, B, C (pag. 35)
8. Care dintre urmatoarele informaii privind tratamentul n terapie intensiv al
pneumoniilor sunt false:
A. In cazul pneumoniei cu streptococus pneumoniae se recomand asocierea de
macrolide sau florochinolona antistreptococic cu betalactamina (cefalospoprina de
generaia a III a)
B. Pentru pneumonia cu pseudomonas aeruginosa se pot administra in asociere
ciprofloxacina cu betalactamina antipioceanica si antipneumococica
C. Se foloseste amoxicilina in monoterapie
D. Tratamentul cu antibiotice este cel mai frecvent empiric si se administreaz pe cale
oral
E. Se foloseste florochinolona antipneumococic in monoterapie administrat oral
R = C, D, E (pag. 34)
9. Pentru diagnosticul etiologic n pneumonii se pot folosi urmatoarele metode:
A. Examen microscopic al sputei dupa coloratie gram
B. Examen bacteriologic prin cultur al expectoraiei
C. Radiografia pulmonara
D. Computer tomografia
E. Gazometria arterial
R = A, B (pag. 28)
10. *Factorii care se iau in calcul pentru prognosticul unei pneumonii sunt reprezentai de:
A. Alterarea funciilor mentale
B. Asocierea unei boli neoplazice
C. Vrsta
D. Semnele vitale
E. Toate cele de mai sus
R = E (pag. 28)
Intocmite de Sl Dr. Dantes Elena
3. Astmul bronic pag. 37-47
1. *Efectorul principal n inflamaia cronic persistent din astmul bronic este reprezentat de:
A. Limfocitele Th2
B. Limfocitele B
C. Mastocitele
D. Bazofilele
E. Eozinofilele
R = E (pag. 40)
2. *Simptomul dominant al astmului bronic este:
A. Dispneea
B. Wheezingul
C. Tusea
D. Constricia toracic
E. Stridor
R = A (pag. 41)
3. *Obstrucia bronic din astmul bronic este reversibil dac:
A. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare dect cel prebronhodilatator
B. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mic dect cel prebronhodilatator
C. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic 12%
D. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic< 12%
E. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare dect cel prebronhodilatator
i raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic
12%
R= E (pag. 42)
4. *Medicaia de salvare n astmul bronic este reprezentat de:
A. Beta2-agoniti inhalatori cu durat scurt de aciune
B. Beta2-agoniti inhalatori cu durat lung de aciune
C. Anti - Ig E
D. Antileucotriene
E. Corticoterapie inhalatorie
R = A (pag. 44)
5. *Tratamentul cu anti-imunoglobuline E este indicat n:
A. Astm bronic intermitent
B. Astm bronic persistent uor
C. Astm bronic persistent moderat
D. Astm bronic persistent sever
E. Criz obstructiv astmatic
R = D (pag. 46)
6. Atopia se caracterizeaz prin:
A. Prezena inconstant a bolilor atopice
B. Teste cutanate negative la aeroalergenii obinuii
C. Ig E serice totale crescute
D. Ig E serice specifice crescute
E. Limfocitoza
R = A, C, D (pag 37)
7. Factorii cauzali ai astmului bronic sunt reprezentai de:
A. Atopia
B. Acarienii domestici
C. Sensibilizanii profesionali
D. Aspirina
E. Infecii respiratorii virale
R = B, C, D (pag. 37, 38)
8. ngustarea calibrului bronic din astmul bronic este determinat de:
A. Bronhoconstricie
B. Hipersecreie de mucus
C. Exudat inflamator intraluminal
D. Vasodilataie
E. Remodelarea peretelui bronic.
R = A, B, C, E (pag. 40)
9. Obstrucia din astmul bronic se caracterizeaz prin:
A. Reversibilitate
B. Ireversibilitate
C. Variabilitate n timp
D. Fixitate n timp
E. Hiperinflaie n obstruciile moderat/severe
R = A, C, E (pag. 40)
10. Astmul bronic se caracterizeaz prin:
A. Hiperreactivitate bronic
B. ngustare generalizat a cilor aeriene
C. Inflamaie cronic a cilor respiratorii
D. Transfer gazos prin membrana alveolocapilar normal
E. Hipoxemie cu hipercapnie
R = A, B, C, D ( pag. 40-41)
11. Astmul bronic intermitent se caracterizeaz prin:
A. Simptome diurne zilnice
B. Utilizare de 2 agoniti mai rar de 3-4 ori/sptmn
C. Crizele interfer cu activitatea zilnic
D. Simptome nocturne < 2 ori/lun
E. PEF sau VEMS cu variabilitate >30% i valori de 60-80% din valoarea standard
R = (B, D)
12. Astmul bronic persistent moderat se caracterizeaz prin:
A. Simptome zilnice
B. Exacerbri care influeneaz activitatea
C. Consum zilnic de beta2 agonist
D. Simptome nocturne < 2/lun
E. PEF sau VEMS cu variabilitate < 20% i valori 80% din valoarea standard
R = A, B, C (pag. 43)
13. Astmul bronic controlat nseamn:
A. Simptome diurne 2 ocazii/sptmn sptmn)
B. Simptome nocturne prezente
C. Consum de beta 2 agoniti 2 ocazii/sptmn)
D. Exacerbri prezente
E. PEF sau VEMS normale
R = A, C, E (pag. 43)
14. Tratamentul de fond al astmului bronic sever poate include:
A. Corticosteroizi inhalatori n doze mari
B. Corticosteroizi orali pe termen lung
C. Bronhodilatatoare cu durat scurt de aciune
D. Antileucotriene
E. Anti-imnumoglobuline E
R = A, B, D, E (pag. 46)
15. Corticoterapia inhalatorie poate prezenta urmtoarele efecte adverse sistemice la
administrarea unei doze de > 1500 g/zi peste 6 luni:
A. Candidoza oro-faringian
B. Cataracta
C. Purpura
D. Disfonie
E. Supresia corticosuprarenalei
R = B, C, E (pag. 45)
16. Metilxantinele prezint urmtoarele aciuni n doze terapeutice:
A. Stimuleaz ventilaia
B. Potenteaz contractilitatea diafragmului
C. Scad debitul cardiac
D. Scad funcia musculaturii inspiratorii
E. Comutarea sentului de activare a genelor inflamatorii
R = A, B, E (pag. 44-45)
17. Simptomele astmatice au urmtoarele caractere:
A. Variabilitate n timp
B. Apariia mai frecvent a simptomatologiei noaptea i dimineaa devreme
C. Prezena unui factor declanator
D. Absena simptomatologiei diurne
E. Ameliorarea spontan sau cu tratament
R = A, B, C, E (pag. 41)
18. Tratamentul de fond n astmul bronic moderat poate include:
A. Doze mari de corticosteroizi inhalatori
B. Corticosteroizi pe cale oral pe termen lung
C. Corticosteroizi inhalatori n doz mic + Bronhodilatatoare cu aciune de lung durat
D. Corticosteroizi inhalatori n doz mic + Antileucotriene
E. Corticosteroizi inhalatori n doz mic + Teofiline retard
R = C, D, E (pag. 46)
19. Astmul bronic persistent sever se caracterizeaz prin:
A. Simptome rare
B. Exacerbri frecvente
C. Simptome nocturne frecvente
D. Activitate fizic limitat
E. PEF sau FEV1cu valori > 60% din valorile prezise
R = B, C, D (pag. 43)
20. Diagnosticul pozitiv de astm bronic include:
A. Crize repetate de dispnee, wheezing, tuse, presiune toracic
B. Semne de obstrucie bronic la examenul fizic
C. Spirometrie cu disfuncie ventilatorie obstructiv reversibil
D. Diminuarea semnificativ a factorului de transfer prin membrana alveolocapilar
E. Hipertrofie ventricular dreapt la ECG.
R = A, B, C (pag. 41-44)

4. Cancerele bronho-pulmonare- pag. 48-59 ( fara tratament )

1. *Principalul factor etiologic al cancerului bronhopulmonar este reprezentat de:


A. Fumat
B. Fumat pasiv
C. Factori de mediu
D. Factori profesionali
E. Alimentatie
R = A (pag. 48)
2. *Principalele tipuri histopatologice ale cancerului bronhopulmonar sunt urmatoarele, cu o
exceptie:
A. Carcinom epidermoid
B. Adenocarcinom
C. Hamartom
D. Carcinom cu celule mici
E. Carcinom cu celule mari
R = C (pag. 52)
3. *Factorii de risc pentru cancerul bronhopulmonar sunt reprezentati de urmatorii factori, cu o
exceptie:
A. Barbati
B. Femei
C. Varsta > 40 ani
D. Fumatori
E. Exfumatori
R = B (pag. 52)
4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:
A. Orice radiografie pulmonara anormala trebuie urmata de un CT toracic si abdominal
superior
B. O radiografie toracica normala nu exclude cancerul bronhopulmonar
C. CT toracic normal exclude cancerul bronhopulmonar
D. CT toracic trebuie sa preceada endoscopia bronsica
E. CT toracic ghideaza prelevarile bioptice
R = C (pag. 53)
5. *Diagnosticul de certitudine al cancerului bronhopulmonar necesita:
A. Examen clinic
B. CT toracic
C. Spirometrie
D. Examen de sputa
E. Examen anatomopatologic
R = E (pag. 54)
6. Carcinoamele scuamoase se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 20-25%
B. Incidenta in crestere
C. Localizare centrala
D. Diagnosticate prin bronhoscopie
E. Diagnosticate prin examen citologic al secretiilor bronsice
R = A, C, D (pag. 50)
7. Carcinoamele cu celule mari se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 25%
B. Localizare periferica
C. Localizare centrala
D. Apare mai frecvent la femei
E. Se asociaza frecvent cu sindroama paraneoplazice
R = B,C (pag. 50)
8. Adenocarcinomul se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 40%
B. Forma cea mai frecventa la nefumatori
C. Localizare centrala
D. Diseminare extra-toracica rapida
E. Usor de diferentiat de metastazele pulmonare ale altor adenocarcinoame
R = A, B, D (pag. 50)
9. Carcinoamele cu celule mici se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 15%
B. Se asociaza frecvent cu sindroame paraneoplazice
C. Localizare centrala
D. Evolutie lenta
E. Diseminare tardiva hematogena
R = A, B,C (pag. 51)
10. Simptomatologia locala a carcinoamele pulmonare poate include:
A. Tuse persistenta
B. Schimbarea caracterelor tusei
C. Infectii respiratorii repetate in acelasi teritoriu
D. Hemoptizie
E. Adenopatii supraclaviculare
R = A, B, C, D (pag. 53)
11. Sindroamele paraneoplazice cel mai frecvent intalnite in cancerul bronhopulmonar sunt:
A. Sindrom Cushing frust
B. Osteoartropatia hipertrofica pneumica
C. Tromboflebite superficiale
D. Acanthosis nigricans
E. Miastenia gravis
R = A, B, D (pag. 53-54)
12. Bilantul de extenie in cancerul bronhopulmonar cuprinde in mod uzual:
A. CT cerebral
B. PET-CT
C. ECG
D. Spirometrie
E. Test de mers de 6 minute
R = A, B, C, D (pag. 55)
13. Explorarea functionala respiratorie la bolnavii dignosticati cu cancer bronhopulmonar si
functie pulmonara alterata, dar beneficiza de indicatie chirurgicala curativa cuprinde:
A. Spirometrie
B. DLCO
C. Pletismografie
D. Ecografie endoscopica
E. Scintigrafie pulmonara
R = A, B, C, E (pag. 55)
14. Nodulii pulmonari unici au indicatie de rezectie daca:
A. Au probabilitate mare de malignitate
B. Au componenta solida
C. Au aspect de geam mat
D. Cresc in volum
E. Sunt stationari dimensional
R = A, B, D
15. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste nodulii pulmonari solizi?
A. Daca este hipermetabolic, se recomanta monitorizarea anuala
B. Daca este fara activitate metabolica se supravegheaza CT la 3, 6 si 12 luni si apoi anual
2 3 ani
C. Nodulii cu diametre intre 5 si 10 mm se supravegheaza la 3 luni timp de 9-12 luni si apoi
anual 2 3 ani
D. Nodulii cu diametre < 5 se supravegheaza la 3 luni timp de 9-12 luni si apoi anual 2 3
ani
E. Nodulii cu diametre < 5 se supravegheaza cel putin anual, 2 ani minim
R = B, C, E (pag. 57)
16. Stadializarea TNM clinica a cancerului bronhopulmonar se bazeaza pe:
A. Examenul clinic
B. Imagistica
C. Analiza macroscopica a pieselor de rezectie chirurgicala
D. Analiza microscopica a pieselor de rezectie chirurgicala
E. Dupa un tratament neoadjuvant
R = A, B (pag. 57)
17. Cancerul bronhopulmonar prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Au ca punct de plecare epiteliul bronsic
B. Prezinta o scadere a incidentei in tarile industrializate
C. Prezinta evolutie initiala pauci sau asimptomatica
D. Sunt depistate tardiv in 1/3 din cazuri
E. Supravietuirea la 5 ani este de ~ 15%
R = A, C, E (pag. 48)
18. Cele mai importante componente oncogenice din fumul de tigare sunt:
A. Nicotina
B. Hidrocarburi aromatice policiclice
C. N nitros-aminele
D. Benzenul
E. Aldehide
R = B, C, D, E (pag. 48-49)
19. Cei mai importanti factori profesionali implicati in aparitia cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Azbest
B. Radon
C. Cobalt
D. Nicotina
E. Arsenic
R = A, B, C, E (pag. 49)
20. Metastazele in cancerul bronhopulmnar pot afecta:
A. Ficatul
B. Osul
C. Creierul
D. Esofagul
E. Vena cava superioara
R = A, B, C (pag. 53)

5. Tuberculoza pag. 72-87


11. *Tuberculoza multidrogrezistent (MDR) recunoate ca factori de risc:
A. Lipsa de cooperare a pacienilor
B. Tratamentul efectuat incorect
C. Lipsa medicaiei antiTB de linia a II-a
D. Toate
E. Niciuna
R= D (pag. 73)

12. * Ce medicament antituberculos este ototoxic pentru ft?


A. Streptomicina
B. Izoniazida
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
R= A (pag.84)

13. *Micobacteriile pot fi distruse de:


A. Lumina solar direct
B. Substane antiseptice
C. Unele medicamente antituberculoase
D. Toate
E. Niciuna
R= D (pag. 74)

14. *Imunitatea n tuberculoz nu se caracterizeaz prin:


A. Este preponderent celular
B. Este protectoare mpiedicnd progresia infeciei primare spre boala manifest
C. Este relativ
D. Este absolut nefiind condiionat de persistena infeciei n organism sau de noi
rapeluri infectante
E. Secondeaz hipersensibilitatea ntrziat
R= D (pag. 75)

15. *Examenul bacteriologic n tuberculoz se definete prin urmtoarele afirmaii cu


excepia:
A. Principala metod de diagnostic de certitudine al TB
B. Include microscopia dup efectuarea coloraiei specifice Ziehl Neelsen
C. Exclude nsmnarea pe mediu de cultur Lowenstein Jensen
D. Identific speciile de micobacterii
E. Testeaz sensibilitatea la medicamentele antituberculoase prin antibiograma
R= C (pag.77)

16. Micobacterie ce aparine tulpinii vaccinale Calmette Guerin (BCG)


A. E derivat din Mycobacterium bovis
B. Are virulen atenuat
C. Nu are pstrat capacitatea imunogen
D. A fost descoperit de Theodore Smith
E. E principalul agent al tuberculozei la bovidee
R= A, B (pag. 73)

17. TB primar poate asocia manifestri ale hipersensibilitii imune exacerbate precum.
A. Eritem nodos
B. Eritem polimorf
C. Keratoconjunctivita flictenular
D. Nefrit
E. Purpur Henoch Schonlein
R= A,B,C,D (pag 76)

18. Granulomul TB
A. Conine la interior o zon de necroz cazeoas
B. Celule gigante Langhans
C. Macrofage epitelioide
D. Limfocite
E. Celule Sternberg
R= A,B,C,D (pag 75)

19. Micobacteriile netuberculoase


A. Exist n ap, aer, sol, alimente, pe tegumente i mucoase
B. Se transmit prin contact interuman
C. Provoac forme severe de mbolnvire cu evoluie rapid spre deces
D. Sunt germeni oportuniti condiionat patogeni
E. Se asociaz cu scderea imunitii
R = A, D, E (pag.74)

20. Ce nu reprezint reacia negativ (anergia) la tuberculin


A. Lipsa infeciei TB
B. Prezena infeciei TB n faza antealergic
C. Prezena infeciei TB asociat cu anumite condiii anergizante
D. Alergia postvaccinal BCG
E. Infecia cu Mycobacterium bovis
R= D, E (pag.78)

21. Examenul radiologic poate fi sugestiv pentru TB n urmtoarele situaii:


A. Leziuni polimorfe
B. Leziuni localizate predominant n lobii inferiori
C. Dinamica lezional este lent
D. Vindecarea sub tratament antiTB se face cu sechele
E. Vindecarea sub tratament antiTB se face cu restitutio ad integrum
R= A, C, D (pag.79)

22. Care sunt cele mai importante complicaii ale tuberculozei pulmonare?
A. Hemoptizia
B. Pneumotoracele spontan
C. Pleurezia serofibrinoas
D. Broniectaziile
E. Malabsorbia tuberculostaticelor
R= A, B, C, D (pag.79)

23. Care sunt criteriile de probabilitate ale pleureziei serofibrinoase TB?


A. Vrsta peste 40 ani
B. Tuberculoza n antecedente
C. Intradermoreacia pozitiv la tuberculin
D. Exudatul pleural cu adenozindeaminaza crescut peste 70 U/L
E. Predominena limfocitelor n lichidul pleural
R= B, C, D, E (pag.81)

24. Tuberculoza ganglionar


A. Afecteaz unul sau mai multe grupuri ganglionare periferice
B. Poate cpta aspect pseudotumoral
C. Nu fistulizeaz
D. D aspect de gt scrofulos
E. Se vindec fr sechele
R = A, B, D (pag. 81)

25. Tratamentul tuberculozei are drept scop:


A. Vindecarea pacienilor
B. Reducerea riscului de recidiv
C. Prevenirea decesului
D. Prevenirea chimiorezistenei
E. Faciliteaz difuziunea infeciei TB n rndul contacilor
R = A, B, C, D (pag. 83)

26. Principiile tratamentului antituberculos corect nu includ:


A. Tratamentul standardizat
B. Terapia etapizat n 4 faze
C. Administrarea de minim 2 medicamente
D. Tratamentul neregulat
E. Tratamentul strict supravegheat
R = B, C, D (pag. 83)

27. n care forme de boal TB tratamentul se poate prelungi pn la 12 luni?


A. TB ganglionar
B. TB osteoarticular
C. TB pleural
D. Meningita TB
E. Silicotuberculoz
R= A, B, D, E (pag.84)

28. Individualizarea terapiei antiTB se face n urmtoarele situaii:


A. Chimiorezisten
B. Reacii adverse majore
C. Reacii adverse minore
D. Noncomplian
E. Interaciuni medicamentoase
R= A, B, E (pag.83)

29. Cazurile MDR TB necesit:


A. Internare n Centre de tratament al TB MDR
B. Tratament de atac cu durat de 8 luni
C. Tratament timp de 18 luni dup conversia (negativarea) culturii
D. Medicamente la care germenii sunt rezisteni
E. Doar tratament chirurgical
R= A, B, C (pag.85)

30. Grupurile vulnerabile pentru TB includ:


A. Persoanele fr adpost
B. Pauperii extremi
C. Utilizatorii de statine
D. Infectaii HIV SIDA
E. Etilicii cronici
R= A, B, D, E (pag.86)

ntocmite de conf. dr. Arghir Oana Cristina