Sindroamele corticale

Cortexul (scoarta cerebrala) reprezinta un strat de substanta cenusie care imbraca impraba emisferele cerebrale.
Aproximativ 25 cm patrati, repartizata 20% in lobul temporal, 40% - frontal, 17-18 % - occipital , restul parietal.
Deoarece simtomatologia este specifica fiecarui lob in parte se descrie sindromul de lob frontal, parietal, temporal,
occipital
Lobul frontal este responsabil de miscarea voluntara, parietal integreaza sensibilitatea , temporal functia auditiva,
gustativa, olfactiva, occipital functia vizuala.
Sindromul de lob frontal
Anatomic lobul frontal se intinde de la scizura lui Rolando pana la polul frontal si contine
- Circumvolutia frontala ascendenta
- Circumvolutiile frontale 1,2,3
Adiacent santului lui Rolando se afla aria 4 care contine celulele lui Betz fiind originea fasc piramidal. Anterior si la baza
celor 3 circumvolutii frontale se afla aria 6.
Anterior de frontala ascendenta dispuse orizontal sunt cele 3 frontale care contine ariile 8,9,10,11,12,13, 45,44.
Simtomatologia lobului frontal
- Tulburari ale miscarii voluntare (paralizia)
- Tulburari de statica si mers
- Tulburari de orientare spatiala
- Tulburari vegetative
- Tulburari psihice
- Epilepsia frontala
Hemiplegia frontala imbraca diverse aspecte in functie de aria lezata.
- Prin lezarea ariei 4 hemiplegia este facio-brahio-crurala cu predominanta uneia in functie de somatotopie
Initial hemiplegia este flasca cu ROT abolite, spascititatea survenind foarte tarziu
- Prin lezarea ariei 6 si 8
Miscarea voluntara la nivelul hemicorpului de partea opusa se face uneori cu o forta notabila dar nu poate
integra miscarea intr-o miscare sinergica. Ex : bolnavul face flexia indexului dar nu o face mai mult cand
il punem sa stranga pumnul.
Prezenta reflexului de apucare fortata
Cand leziunea se extinde si la aria 8 , pe langa simptomatologia descrisa bolnavul mai prezinta o paralizie
a miscarilor conjugate a globilor oculari de partea opusa leziunii.Ex: are leziune in frontal drept si nu se
poate uita in partea stanga.
- Prin lezarea ariilor 4,6,8 se intampla des
Hemiplegia este totala, predomina deficitul motor la membre si mai putin la trunchi
Spasticitatea survine foarte repede
Bolnavul prezinta tulburari trofice la nivelul membrelor paralizate
Tulburari de statica si mers
Cand paralizia nu este atat de accentuata constatam mai multe semne:
- Pozitii ale capului inspre partea lobului forntal afectat
- In pozitie de ortostatism atat capul si corpul sunt deviate spre lobul frontal afectat
- In timpul mersului deviaza spre lobul frontal afectat
- Inchiderea ochilor accentueaza aceasta deviere
- Tulburarile de orientare spatiala se gasesc in leizunile frontale profunde
Tulburarile vegetative imbraca 2 aspecte in ceea ce priveste succesiunea lor
- Precoce hipertermia membrelor paralizate, HTA, cresterea indicelui oscilometric
- Tardive sunt inversul celor precoce

In tumorile de lob frontal si dupa lobectomii se constata uneori

- Tulburari sfincteriene urinare si de materii fecale
- Spre deosebire de bolnavii cu leziuni medulare care prezinta astfel de incontinente, bolnavii acestia nu isi dau
seama de situatia in care se afla
- Uneori poate sa apara si bulimia
Tulburarile psihice sunt frecvente si caracteristice
- Bolnavul este lipsit de initiativa, ii scad capacitatile creatoare, sunt indiferenti de situatia in care se afla
- Prezinta tulb de memorie : amnezia de fixare a bolnavului forntal datorita lipsei de atentie
Exista 2 feluri de comportament patologic
1. Moriatic bolnavul are predispozitie deosebita verbala , pueirism, face glume proaste, ironice. Uneori se produc
unele dezinhibitii : bulimie sau tendinte la erotism.
2. Akinetic si depresiv bolnavii sunt depresivi dar fara sa prezinte anxietate. Crizele comitiale imbraca diverse
aspecte :
Adversive devierea capului si a ochilor de partea opusa leziunii iritative
Jacksoniene motorii
Generalizate
Sindromul de lob parietal
Anatomic, parietalul este delimitat anterior de santul lui Rolando, superior marginea emisferica, inferior scizura lui
Silvius, posterior schizura perpendiculara externa.
Santurile interparietale determina 3 circumvolutii parietale
1. Circumvolutia parietala ascendenta
2. Circumvolutia frontala orizontala P1si P2
La nivelul lobului parietal se gasesc zone importante
- Pt functia senzitiva ariile 3,2,1 (care se gasesc in circumvolutia parietala ascendenta, fiind capatul central al
sensibilitatii)
- Pt intelegerea vorbirii sau pentru realizarea schemei corporale ariile 39 si 40
La nivleul parietalei ascendente exista o somatotopie similara celeui din forntala ascendenta
- Portiunea superioara primeste informatii senzitive de la membrul inferior
- Portiunea mijlocie de la trunchi
- Portiune ainferioara fata si mb superior
Functia senzitiva a putut fi stabilita in cadrul unor interventii NK la nivelul lobului parietal prin excitarea sau distrugerea
cortexului parietal. Experimental, la animale, excitarea tegumentelor dupa dermatoane a dus la inregistrarea unor
biocurenti corticali in regiunea parietala.
Analiza si sinteza senzatiilor senzitive elementare la nivleul lobului parietal permite aprecierea
- formei si marimii obiectelor sau stereognozia
- greutatea obiectelor parestezia
- locul unde a fost excitat tegumentul topognozia
- literele sau cifrele scrise pe tegument dermolexia
Simptomatologia lobului parietal cuprinde \
1. Sindromul senzitiv cortical
2. Tulburari de schema corporala
3. Tulburari de vorbire
4. Apraxia
5. Amiotrofii

6. Tulburari vizuale
Sindromul senzitiv cortical
- Se manifesta prin hemihipoestezie pt sensibilitatea profunda la nivelul hemicorpului de partea opusa.
- Contine astereognozia, atopognozia, adermolexia
- Caracteristica de tip iritativ crizele Jacksoniene senzitive : paroxisme de parestezii in anumite zone ale
corpului conform cu somatotopia de la nivelul parietalei ascendente
Tulburari de schema corporala (asomatognozia)
- Lezarea ariilor 39 si 40 din emisferul drept creeaza o simptomatologie complexa in hemicorpul stang sindromul
Enton- Babinski care consta in
Hemiasomatognozie bolnavul nu isi recunoaste hemicorpul de partea stanga
Anosognozie bolnavul nu isi recunoate hemiplegia stanga
Anosodiaforie bolnavul este indiferent de paralizie
Sentimentul ca hemicorpul stang apartine unei alte persoane
Halucinatii kinestezice are senzatia ca membrele paralizate se misca
Tulburari de vorbire afazie predominant receptiva
Apraxie tulburari in gestualitate sau in diverse activitati
Amiotrofii in special in leziunile tumorale (in primul spatiu interosos de partea opusa leziunii)
Tulburari de vedere hemianopsie omonina laterala/ paralizia de oculomotori incat bolnavul nu poate
privii in partea opusa leziunii
Bolile psihice fata de bolile neurlogice nu au substrat anatomic.
Sindromul de lob temporal
Anatomic, se fla sub lobul parietal fiind despartit de scizura lu Silvius. Pe fata lui externa exista 3 circumvolutii T1, T2,T3
La nivelul lobului temporal se afla diverse zone citoarhitectonice importante
- Aria auditivo senzoriala care se afla in T1 : campurile 41,42
- Aria auditivo psihica inconjoara aria auditivo senzoriala : campul 22
- Aria olfactiva si gustativa care se afla in circumvolutia hipocampica : campul 23 (pt miros) si 24 (pt gust)
- Aria temporala comuna : campul 21 (primeste fibre vestibulare)
Simptomatologia
- Tulburari de auz, limbaj, vedere, echilibru, olfactive
- Epilepsia temporala (crize epileptice temporale)
Tulburarile de auz
- Cand leziunea este iritativa : acufene in urechea de partea opusa
- Cand leziunea este distructiva : hipoacuzie sau cofoza in urechea de partea opusa
- In leziunile bilaterale (din dementa) : surditate corticala
Tulburari de vorbire
- Cand leziunea afecteaza 2/3 posterioare a circumvolutiei T1 si T2 apare afazia predominant receptiva
Tulburari vizuale
- Hemianopsie omonima datorita distrugerii fibrelor lui Gratiolet
Tulburari de echilibru
- Se manifesta sub forma unui sindrom vestibulo cerebelos central cu tulburari de mers, de statica
- Fara fenomene vegetative majore
- Apar in special in sindroamele tumorale ale lobului temporal
- Se crede ca sunt determinate de HIC
Tulburari olfactive
- Diminuare sau pierderea olfactiei
Epilepsia temporala :sindrom complex format din
- Crize psiho senzoriale : se manifesta sub forma de halucinatii vizuale, auditive, olfactive, vestibulare, gustative

Crize psiho motorii (automatismele motorii) sunt activitati gestuale simple (miscari de masticatie, deglutitie, de
frecare stereotipa a mainilor) sau complexe (deplasarea bolnavului pe diverse distante fara ca el sa isi dea seama
la sfarsitul crizei )
Tulburari paroxistice ale constientei : frecvent este senzatia de familiaritate(tot ce este in jurul lui i se par
cunoscute :deja-vu sau ce e in jurul lui nu este cunoscut : jamais- vu)
Sindormul de lob occipital

Lobul occipital are forma unei piramide triunghiulare posterioare. Este delimitat anterior de scizura pertendiculara iar oe
fata externa are trei circumvolutii O1,O2,O3. Se gasesc zone citoarhitectonice importante care sunt centrate de scizura
calcarina.
- Aria striata care ocupa buzele scizurii calcarine si adancimea scizurii formata din campul 17
- Zona parastriata inconjoara zona striata si e formata din campul 18
- Zona peristriata : campul 19
Simptomatologia cuprinde
- Tulburari de camp vizual : hemianopsia, cecitatea corticala, agnozia vizuala, halucinatii vizuale, paralizia psihica
a privirii.
Hemianopsia
- Este determinata de lezarea fibrelor lui Gratiolet
- Cand leziunea este bilaterala apare dubla hemianopsie dar vederea maculara este pastrata, bolnavul vede ca prin
teava de pusca
- Pierdere a vederii in campul vizual , Ex : omonima - nu vede partile drepte ale ochiilor
Cecitatea corticala
- Determinata de lezarea bilaterala a scoartei occipitale din cadrul AVC, infectii cerebrale, tumori cerebrale
- Caracteristica : bolnavul refuza sa creada ca este orb
- Reflexul fotomotor si ex fundului de ochi sunt normale
- Aceste elemente o diferentiaza de cecitatea periferica
Agnoziile vizuale
- Daca in cecitatea corticala era afectata perceptia vizuala, in agnozii bolnavul nu recunoaste obiectele sau culorile
prin vedere cu toate ca nu prezinta nici o tulburare senzitivo senzoriala vizuala
Halucinatii vizuale
- Simple sau complexe
Paralizia psihica a privirii
- Aderarea privirii la un obiect cu imposibilitatea miscarii privirii in dreapta, stanga, sus, jos

Afaxia, ataxia sd neurologice determinate de leziuni ale scaortei cerebrale, fie ca sunt vasculare, tumorale, infectioase
traumatice.
Afazia
Este o tulburare de limbaj determinata de o pierdere a semnificatiei si utilizarii semnelor conventionale de limbaj.
Daca in mod schematic consideram limbajul format din 2 parti : receptia si emiterea de mesaje, in prima faza putem sa
examinam intelegerea vorbirii (limbajul receptiv sau senzorial) iar in a doua parte putem studia exprimarea verbala
(limbajul expresiv sau motor).
Teste care pun in evidenta aceste tulburari
1. Limbajul receptiv
Executarea de ordine : se dau ordine simple, din ce in ce mai complexe. Se poate constata ca primul ordin
este executat in mod corect dar cand se da urmatorul ordin este executat tot primul ordin perseverare
(intoxicatie cu cuvinte)

Recunoasterea obiectelor, culorilor, a unor parti ale corpului : I se care bolnavului sa arate ceva rosu,
albastru sau unde e masa, noptiera etc sau unde are nasul, urechea etc.
Lexia (cititul) se dau ordine in scris pe care bolnavul trebuie sa le execute. Cand nu executa ordinul
alexie
1. Limbajul motor
Examinarea vorbirii spontane
Cerem bolnavului sa spuna istoricul bolii (vorbirea narativa)
Ii punem diverse intrebari vorbire dialogata
Uneori spune un singur cuvant
Examinarea vorbirii repetate
Il punem sa repete diverse propozitii sau fraze din ce in ce mai complexe
Examinarea vorbirii automate
Este mai putin afectata in cadrul afazicilor si cuprinde limbajul seriat, memorat, emotional,
limbajul formulelor de politete
Limbajul seriat il punem sa numere 1-10, zilele saptamanii in ordine sau lunile anului, pe care
uneori poate sa le spuna dar cand il punem sa le zica invers , nu mai stie sa le spuna.
Limbajul memorat : folosim diverse zicale si proverbe
Limbajul emotional : cand emotia nu e asa puternica favorizeaza exprimarea. Sunt anumite
formule emotionale care se declanseaza automat : afazicul se chinuie sa spuna si nu poate dar
injura cu o dictie foarte buna.
Limbajul formulelor de politete sunt expresii gata facute : multumesc , buna ziua etc care
bolnavul le introduce in golurile lui verbale
Denumirea obiectelor
I se arata diverse obiecte pe care sa le denumeasca. De multe ori nu le poate denumii dar le spune
intrebuintarea.
Examinarea scrisului
Spontan, dictat sau copiat tulburari ca si in examenul de limbaj
Afazia dpdv clinic dar mai mult teoretic se imparte in
- Senzoriala sau Wernicke
- Motorie sau Broca
Afazia Wernicke
- Bolnavul nu executa ordine
- Nu recunoaste obiectele
- Nu poate sa citeasca
- Poate sa pronunte fraze
- In general sunt logoreici
- Nu isi dau seama de situatia in care se afla
- Folosesc in discursul verbal neologisme, jargonafazie
Este doar o impartire teporetica deoarece exista in clinica afazia mixta cu predominanta uneia dintre ele : senzitiva sau
motorie.
Etiologie
- AVC
- Infectii ale creierului
- Tumori
Diagnostic diferential
- Surditate
- Mutism poate sa existe in bolile psihice : melancolie.
Daca bolnavul afazic tradeaza pe fata un efort de a intelege si a se exprima, bolnavii psihici au un facies
indiferent , siderat.

In neurologie exista mustismul akinetic determinat de leziune bilaterala a talamusului in care exista o
discrepanta intre imobilitatea bolnavului (este tetraplegic) si mobilitatea privirii.
Mutismul isteric bolnavul nu raspunde la nici o intrebare verbala dar raspunde la intrebari in scris
Dizartrici : vorbeste dar nu poate raspunde
Determinata de o leziune la nivelul aparatului musculo- nervos care intervine in vorbire
Boli extrapiramidale datorita hipertoniei musc care intervine in vorbire (Parkinsonieni)
Cerebelosi datorita ataxiei musculaturii ce intervine in vorbire
Boli ale trunchiului cerebral cu leziuni ale nv bulbari
Sd pseudobulbare
Bolnavi psihici : dementa

Posibilitati
- Bolnavul nu raspunde la nici o intrebare excludem surditatea (ORL, reflexul cohleo palpebral : daca clipeste
atunci nu este surd)
- Vorbeste dar nu poate raspunde
- Vorbeste mult, incoerent, ilogic
Apraxia
Este un sindrom cortical si consta in tulburari in activitati si gestualitate, cu toate ca bolnavul nu prezinta
- deficit motor. Nu are paralizie
- miscari involuntare care sa paraziteze miscarile voluntare
- tulburari psihice
Miscarea respectiva a mai efectuat-o anterior
Planul de examinare
- Examinarea miscrailor intranzitive in care nu manipuleaza obiecte.
Miscari elementare : sa deschida sau sa inchida pumnul
Miscari desctiptive : sa descrie cum vb la telefon , cum bate un cui
Miscari conventionale : aplaudatul
Miscarile mimice : suras, incruntare
- Examinarea miscarilor tranzitive in care manipuleaza obiecte
Sa aprinda o tigare
Sa bata un cui
- Examinarea miscarilor din cadurl apraxiei constructive
Sa faca forme geometrice cu bat de chibrit
Centrul praxiei si centrul vorbitului sunt in emisferul stang (dominant) : ariile 39 si 40