Nervii cranieni

Nervii cranieni sunt in numar de 12 si sunt echivalenti cu nervii spinali.Cele 12

perechi de nervi cranieni asigura functii motorii,sensitive, vegetative si senzorialeale ale
extremitatii cefalice.
Fiecare nerv cranian are o origine reala, alcatuita din nucleii nervilor cranieni
situati in parenchimul trnchiului cerebral ( cu exceptia perechii I si II ) si o origine
aparenta alcatuita din locul de emergenta din nevrax. Trunchiurile acestor nervi strabat
invelisurile meningeale si ies din cutia craniana prin gaurile de la baza craniului, ulterior
se distribuie organelor pe care le inerveaza.
Exista 3 tipuri de nervi cranieni:
->motori: III, IV, VI, XI, XII
->senzoriali: I, II, VIII
->micsti: V, VII, IX, X
 1. Nervul olfactiv
Nervul olfactive constituie prelungirea periferica a cailor si structurilor olfactive
centrale.
Primul neuron este reprezentat de celulele olfactive din partea superioara a
mucoasei nazale ( pata galbena ), axonii acestor cellule grupate in filete plexiforme =
nervul olfactive, care strabate lama ciuruita a etmoidului si patrunde in cutia craniana si
se termina in bulbul olfactiv.
Al doulea neuron este reprezentat de celulele mitrale ale bulbului olfactive = centrul
primar olfactive, axonii acestor cellule formeaza caile centrale olfactive care se termina
in centrii olfactivi secundari ( sinusul olfactive medial, lateral, substanta spatiului anterior
perforat ) si centrii olfactive tertiati ( cornul Amon, uncus, nucleul amigdalian ).
 Examinarea functiei olfactive se face in momentul in care pacientul se
plange de inapententa si se realizeaza astfel:
->Se roaga pacientul sa inchida ochii.Incepand cu nara presupusa afectata,I se da
pacientului sa miroasa substante mirozitoare(sapun sau cafea).NU se va efectua testul
cu substante intens odorizante precum amoniacul, deoarece aceste substante pot fi
percepute si cu trigemenul (pentru conservanti, simulanti ).
 Tulburarile patologice ale nervului olfactive sunt:
->ANOSMIE = pierderea simtului olfactive prin lezarea nervului sau cailor
olfactive.Cauzele pot fi:
-proces expansiv al etajului anterior (meningioame olfactive,
meningioame aripa mica a sfenoidului, T orbito-frontale),meningite bazale,fracturi de
baza de craniu,intoxicatii exocegene(alcool, cocaine, tabagism )
-cauze locoregionale: rinite, polipi,obstructii nazale, sinuzite
->HIPOSMIE = diminuarea simtului olfactive.Cauzele pot fi:
-DZ,nevroze, sd HIC, traumatisme craniene, B. Parkinson(precoce,
inainte de aparitia sd. extrapyramidal),b. Alzheymer
->HIPEROSMIE = cresterea capacitatii olfactive.Cauze:
-migrene, hipertiroidism, stari alergice
EX: Sd. Foster-Kenedy-anosmie de partea leziunii (leziune de bulb olfactive)
-atrofie optica cu cecitate periferica de partea leziunii
(compresie de nerv optic)
->DISOSMIA = distorsiunea mirosului poate fi data de unele medicamente
( clorfenirmaina, antib-ampic, streptomicina, tetraciclina, metron.,azatioprina,
doxorubicina, metotrexatul, captopril, alopurinol, metformin, carbamazepine, fenitoin,
codeine, morfina)
->PAROSMIA = interpretarea eronata a mirosului
->FANTOSMIA = halucinatii olfactive
->CACOSMIA = miros neplacut
->AGNOZII OLFACTIVE = imposibilitatea discriminarii olfactive
->DALTONISM OLFACTIV = neperceperea unor mirosuri
Modificari ale epiteliului olfactive permit virusurilor, prionilor si anumitor metale
grele sa patrunda in creier de-a lungul cailor olfactive.
Mirosul este afectat din diverse motive ca:
->inaintarea in varsta
->cause de anosmie bilaterala:raceala si traumatismul nasului
->boli neurologice associate cu hyposmia:b. Parkinson, dementa, deficitul de vit B12
->anosmia unilaterala:tumora frontala
->de obicei hyposmia este asociata cu tulburari de gust
2. Nervul optic
Nervul optic face parte integranta din tractul cerebral al cailor optice care asigura
funtia vizuala.
Celulele senzoriale- conurile ( elementele receptoare pentru culori in regiunea
centrala maculara a retinei ) si bastonasele ( din stratul II al retinei, pentru diferentele
luminoase alb-negru, dispuse pe intreaga retina )
Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din stratul al IV
lea al retinei.
Fovea din centrul retinei e responsabila de vederea centrala.
Al doilea neuron este celula multipolara din stratul VIII al retinei, axonii acestor
deutoneuroni converg spre papilla optica si ies din globul ocular prin polul posterior
alcatuind nervul optic care intra in endocraniu prin gaura optica. Cei doi nervi dupa un
scurt traiect se unesc inaintea hipofizei alcatuind chiasma optica unde fibrele temporale
isi continua traiectul homolateral si fibrele nazale se incruciseaza. De la chiasma pleaca
bandelete optice care contin fibrele retinei temporale homolaterale si fibrele retinei
nazale contralaterale.
 Al treilea neuron situat in gangiolul geniculat lateral, trimite prelungiri axonice
spre scoarta cerebrala pe cele doua buze ale scizurii calcarine sub forma radiatiilor
Gratiolet (radiatiile optice ), cortexul Occipital – aria 17 a lui Brodman (aria striata).
 Semiologia funtiei vizuale curpinde:
1.Acuitatea vizuala (AV)-integritatea n. optic
2.Examenul campului visual (CV)
3.Examenul fundului de ochi (FO)
1. AV = capacitatea de a percepe si diferentia forma, miscarea si culorile obiectelor
AV se evalueaza pentru fiecare ochi in parte de la o distanta de 5m cu ajutorul
optotipurilor.
Se incepe citirea ultimului rand (de la cel mai mic la cel mai mare)
Se pot decela urmatoarele:
 Ambliopia- diminuarea AV
 Amauroza/cecitate – pierderea vederii. Cauzele pot fi: leziune de pol anterior al
GO,leziune de retina( angiopatii, degenerescenta pigmentara primitive, tromboza
arterei centrale a retinei, tromboflebita venei centrale),nervi( intoxicatii nicotine-
alcoolice, SM, tabes, fracturi de baza de craniu), cai optice centrale ( bandeleta)
Testul Ishihara-se detecteaza protanopie ( daltonism=nu vede rosu) si
deuternopie(nu vede verde)
Cecitatea cromatica apare mai des la barbate ( in proportie de 3-4%) sim ai rar la
femei (0,5%).Atunci cand este mostenita ( in cele mai multe cazuri)
discromatopsia este provocata de un cromozom X care are un mic defect.
Vederea cromatica in zona rosu-verde este codata pe cromozomul X, de aceea
este numita trasatura legata de sex.Daca un barbat are un cromozom X
defect,va suferi de discromatopsie. Daca femeia are unul defect si unul correct, e
ava fi doar purtator de defect.
 Nictalopia – diminuarea AV in cursul zilei
 Hemeralopia – diminuarea AV in amurg sis pre seara
2.CV = spatiul pe care-l percepe un GO mentinut in pozitie fixa
Exista 4 cadrane( 2 temporale- superios si inferior ) si 2 nazale (sup si inf).
Se examineaza cu ajutorul campimetriei cu reflex de clipire sau de aparare
( coma sau la bolnavii necooperanti )
Se pot decela scotoame( petele oarbe din CV ) si ingustarea concentrica a CV.
3.Nervul oculomotor
Este un nerv motor.
Nercul oculomotor comun (motor si vegetativ ):-III
-origine in mezencefal, in calota pedunculara
ventral de apeductul Sylvius
-motor inerveaza urmatorii muschi: ridicator al pleoapei superioare,
dreptul superior,dreptul inferior, dreptul intern, oblic mic.
-vegetativ: nucleu Edinger-Westphall de unde iau nastere fb psy pt constrictia
pupilara (mioza)
Nucleul lui Perlia care asigura miscarile de convergenta ale globilor ocular
Controleaza : -> pupilele ( mioza )
->Ridica pleoapa
->acomodeaza cristalinul
4.Nervul trohlear ( IV )
Nervul trohlear (patetic )-motor
-origine in mezencefal
-inerveaza motor muschiul oblic mare
Este un nerv exclusiv motor.Este cel mai scurt nerv.
Acest nerv ajuta la miscarile GO in jos si extern
In caz de leziunea apare diploipia vertical ace impiedica pacientul sa coboare
scarile.Capul este usor aplecat inainte si de partea bolnava.
Afectarea acestui nerv apare foarte rar singura.
 Inervatia si rolul muschilor extraoculari
6. Nervul abducens (oculomotor extern)- VI
Este un nerv motor.
Nervul abducens (oculomotor extern )-motor
-origine in punte (planseul ventriculului IV )
-inerveaza motor muschiul drept extern
Nucleul motor are originea in portiunea pontina(tegmentul pontin) a planseului V,
IV , formand impreuna cu genunchiul nervului VII eminenta teres.
Acest nerv are cel mai lung traseu pe baza de craniu si trece pe langa varful
stancii temporale.
Functia sa este de a efectua abductia GO(privirea laterala).
Datorita sensibilitatii crescute la compresie (HIC) poate traduce pareza:
->adductia ochiului afcetat
->strabism convergent
->diplopie orizontala
Nervii oculomotori ( III, IV, VI )-examinare
Toti oculomotorii strabat sinusul cavernos si patrund in orbita prin fanta
sfenoidala.
Examnianrea nervilor oculomotori cuprinde:
1.aspectul fantei palpebrale
2.pozitia globilor ocular
 3.motilitatea active extrinseca a globilor ocular
4.convergenta oculara
5.pupila si reflexele pupilare
Examinarea oculomotricitatii:
1.Aspectul fantei palpebrale:Fantele palebrale sunt egale, cu mici exceptii
constitutionale.Patologic putem avea:
->micsorarea fantei palpebrale in ptoza pleoapei superioare ( leziune de
nerv III sau sd. Claude Bernard Horner (mioza, enoftalmie, tulburari vasomotorii, ptoza
palpebrala in leziunile simpaticului cervical)
->largirea fantei palpebrale in leziuni iritative ale simpaticului cervical:sd.
Pourouf du Petit (simptome inverse sd Claude Bernard Horner)
2.Pozitia GO:
La privirea inainte globii ocular sunt situati in pozitie simetrica pe linia mediana.
->in paralizia unui muschi extrinsic, globul ocular deviaza de partea opusa
muschiului paralizat (strabism).Strabismul poate fi convergent/divergent, dar poate fi si
congenital sau dobandit
3.Motilitatea globilor ocular:este asigurata de 4 muschi drepti si 2 muschi
oblici.Se examineaza cerand pacientului sa urmareasca indexul examnatorului care
este deplasat orizontal,vertical,oblic,capul pacientului aflandu-se in pozitie fixa.
Se poate decela,diplopia ( vedere dubla),stabism, limitarea miscarilor GO in
directia muschiului afcetat.
Cand sunt afcetati mai multi muschi oculomotori se realizeaza oftalmoplegia.Ea
poate fi partiala ( sunt prinsi separate muschii extrinseci ai GO sau musculature
intrinseca ) sau totala ( sunt paralizati atat muschii intrinseci cat si cei extrinseci)
->paralizia nervului III-ptoza palpebrala, diplopie, limitarea miscarilor
GO in sus,in jos si inaintru, strabism divergent, midriaza cu abolirea reflexelor
pupilare
->paralizia nervului IV – diplopie la privirea in jos (ex. La urcatul
scarilor), strabism discret,rar vizibil in sus si inauntru, atitutdina vicioasa a
capului(torticollis ocular ) cu rotatia si inclinatia de partea sanatoasa (pentru a
suprima diplopia-patetism)
->paralizie de nerv VI – diplopie homonima orizontala, strabism
convergent, limitarea miscarilor de lateralitate in afara GO, inclinarea capului spre
partea afectata
 ->sd. Parinaud:paralizia miscarilor de verticalitate ale GO
->sd. Foville: paralizia miscarilor laterale ale GO
4.Convergenta oculara:
Consta intr-o miscare de adductie a GO la privirea de aproape, realizata de
contractia simultana a celor 2 drepti interni.Se asociaza cu mioza.Este un act reflex
avand centrul in nucleul lui Perlia din pedunculi cerebrali.Se examineaza invitand
pacientul sa priveasca obiectul la distanta de GO pe care examnatorul il apropie
progresiv de GO
5. Pupila si reflexele pupilare
Pupilele normale sunt rotunde, egale, cu contur regulat, cu dimaetru de 2-5 mm.
-modificari ale forme pupilei:ovale, poligonale, neregulate
-anizocorie: pupilele sunt inegale ( in lues, interventie chirurgicala pe polul
anterior al ochiului,etc)
-midriaza ( diametrul peste 5mm)-centrul cilio-spinal al lui Budge din MS C7-C8-
T1-T2
Unilaterala: in criza de glaucoma, neoplasm de dom pleural
Bilaterala: in intoxicatii ( atropinica,botulinica ),hipertiroidism,etilism
-mioza (diametrul sub 2 mm ).Centrul miozei se afla in nucleul Edinger-Westphal
Unilaterala:in sd. Claude-Bernard Horner
Bilaterala:tabes,intoxicatii (opiacee,parathion,uremie),nivel pontin al
comei
6.Reflexele pupilare:
-Reflexul fotomotor RFM consta in aparitia miozei la lumina si midriazei la
intuneric
-Reflexul de acomodare la distanta:consta in producerea miozei cu convergenta
la privirea de aproape si midriaza la privirea la departare
-RFM poate fi normal, incet sau absent
5.Nervul trigemen ( V )
Nervul trigemen este un nerv mixt ( senzitiv si motor ).
Nervul trigemen are 3 ramuri: nervul oftalmic (intra in craniu prin fanta
sfenoidala ), maxilara superioara ( gaura rotunda ), maxilar inferior sau mandibular
( gaura ovala ).
 Cele trei trunchiuri se termina in ganglionul Gasser situate la varful stancii
temporale.
Fibrele sensitive ale trigemenului se distribuie regiunii cefalice:tegulemtele fetei
in cele 3 etaje ( cu exceptia unghiului mandibulei ), mucoasele cavitatii bucale,
mucoasele foselor nazale, conjunctiva si corneea, o parte a durei mater intracraniene.
Din punct de vedere motor inerveaza: muschii masticatori (temporal, maseter )
pe care-l palpam cand pacientul strange din dinti.
Semiologia nervului trigemen are in vedere examinarea: sensibilitatii
tactile,termica si dureroasa in cele 3 etaje ale fetei, fara unghiul posterior al mandibulei
(C2-C5).Se testeaza sensibilitatea fetei si a scalpului,bilateral, simetric, pe cele trei
teritorii sensitive trigeminale( oftalmic, maxilar si mandibular ) si reflexul cornean ( V,
VII).
 Testarea trigemenului:
->Motor:
Se palpeaza muschii masticatori in contractie a muschilor maseteri si temporali
cu gura inchisa; se examineaza rezistenta la inchiderea si la deschidere a gurii
Reflexul mandibular:Se roaga pacientul sa deschida gura usor, cu muschii
relaxati.Se percuta degetele asezate usor pe mandibula pacientului.
Pacientii normali nu au nici un reflex.
Un reflex accentuat indica leziunea neronului motor central.
Reflexul corneean:Se executa la pacientii cu pareza Bell, la comatosi sau la
cei suspiciosi a avea leziuni in trunchiul cerebral sau in sinusul
cavernos.Fascicolul afferent al acestui reflex este reprezentat de nc. V iar cel efferent
de nc VII.Reflexul corneean se testeaza atingand usor corneea ( nu sclera ) cu o bucata
de vata,cand pacientul priveste in directia opusa.
Cand reflexul este absent bilateral:->leziune a nervului trigemen sau o leziune
pontina
->daca e absent unilateral: -> leziune pontina sau cerebelopontina
 Patologie:
->Nevralgia esentiala de trigemen:
-afecteaza rar ramura oftalmica dar frecvent ramurile maxilara si mandibulara.Se
caracterizeaza prin dureri fulgurante, unilaterale, fara deficit senzitiv si fara tulburari
reflexe Acestea apar totusi la adulti si varstnici.Varsta de aparitie este in medie 56-58
ani,raportul femei/barbate=3/2.
 Aceasta afectiune este localizata frecvent unilateral (buze, obraz, menton, foarte
rar oftalmic)
Se manifesta prin paroxisme dureroase intolerabile, tresariri (tic dureros ).Sunt
declansate prin stimularea unor zone ale fetei, buzelor, limbii, prin mobilizarea lor, mai
frecvent prin stimuli tactili decat prin stimuli termologici,
Intre crize nu exista durere.Aceste crize dureaza cateva secunde sau 1-2 minute.
Frecventa cu care apar aceste nevralgii sunt intalnite ziua si noaptea.Toate
acestea se asociaza cu roseate tegumentelor si mucoaselor cu sau fara lacrimare,
spasme ale muschilor hemifetei ( orbicularul pleoapelor ).
Examenul obiectiv este normal iar diagnosticul este confirmat prin excluderea
cauzelor de neralgie secundara ( dg de excludere ).
->Nevralgia secundara a trigemenului
Este generate de mai multe cause:
1.Vasculare: Incrucisarea nervului V cu artere ce sau pulsatilitate crescuta ( a.
bazilara cu ectazii ), alteori ramuri bazilare redundante ce incruciseaza traiectul lui V.
La acest nivel poate sa apara hemispasm facial prin incrucisarea
nervului VII de catre aceste artere.Apar focare ectopice prin contactul cu vasele de pe
parcursul nervilor, care produc excitarea nervului.
Inregistrarile cu microelectrozi arata o activitate paroxistica similara
epilepsiei cee ace explica caracterul paroxistic.
2.Traumatisme:-prin intreruperea ramurilor nervoase
3.Neoplazii-gliomul infiltrative de trunci cerebral irita prin substantele pe care le
emite pe traiectul intranevraxial al n. V.Apoi, odata cu invazia ramurilor nervoase apare
nevralgia secundara de trigemen ( tulburari obiective de sensibilitate, mai ales la tineri )
4.Boli demielinizante: placa demielinizanta se comporta la fel; 30% din nevralgiile
esentiale la tineri sunt un debut de scleroza multipla
5.Infectii: herpes zoster (keratita herpetica ), herpes simplex (ramura maxilara si
manibulara )
 Tratament
Medicamentos: 1. CARBAMAZEPINA- eficace la debut in 75% din cazuri, apoi
apare toleranta in aprox. 3 ani. 100mg intr-o priza, apoi se creste treptat pana la
200mg de 5 ori pe zi, cu monitorizarea nivelului seric si a probelor hepatice.Doze
mai mari de 1200mg nu aduc beneficia suplimentare
2.FENTIOINA- 300-400 mg/ zi sau i.v. in criza
 3.ANTIDEPRESIVE TRICICLICE sau FENOTIAZIDE
4.BACLOFEN- 50-60 mg/zi
5.GABAPENTIN: un nou antialgic central efficient, mai bun decat in
epilepsie unde e folosit ca adjuvant ( de a doua alegere )
Tratamentul chirurgical este abordat in aproximativ 20-30% si se
realizeaza prin sectiuni partiale ale nervului oftalmic,desi s-a cam renuntat pentru
ca produce keratita.
->rizotomii selective in regiunea bulbara pe ramul descendent pentru
sensibilitatea nociceptive cu pastrarea celor ascendente pentru sensibilitatea
tactila
->termocoagulare stereotactica
->infiltratii prin gaura ovala cu alcool in gg. Gasser sau cu glycerol ( effect
probabil prin apoptoza locala )
->decompresiune microvasculara prin craniectomie suboccipitala (80%
eficienta).Mortalitatea intre 0,4-1,6 %. Reactii adverse : afectarea nervilor VII,
VIII, recidiva, herpes labial 50%
7.Nervul facial (VII)
Inerveaza motor muschii mimicii determinand expresiile faciale.
In cee ace priveste inervatia senzitiva (conca auriculara, conductul auditive
extern, timpanul, tegumentul retroauricular).
Tototdata acest nerv are in componenta sa si fibre gustative pentru cele 2/3
anterioare ale limbii’sunt fibre vegetative si proprioceptive (salivare si lacrimale ).
Nervul facial este afectat cel mai frecvent in ultima 1/3 a canalului Fallope.
 Semnele clinice in paralizia faciala periferica sunt urmatoarele:
Static:
-pliurile fruntii sunt sterse
-clipitul lipseste
-reflexul corneean este absent
-lagoftalmia-marirea fantei palpebrale prin afectarea orbicularului
pleopapei (ochi de iepure)
-ectropion-ploeapa inferioara coborata
-epiphora-afectarea mm.Horner-lacrimile se scurg pe braz
 -marirea distantei intre iris si pleoapa inferioara la privirea inainte din
cauza lagoftalmiei (s. Negro)
-narina deprimata-nu se dilate in inspire
-santul nazogen sters
-comisura gurii coborata
-saliva curge prin coltul gurii

Dinamic:
-ochiul nu se inchide
-devierea gurii cand arata dintii
-nu poate fluiera
-alimentele se acumuleaza intre buze si dinti
-platysma ( m. pielos al gatului) nu are pliuri
-semnul Charles Bell-devierea in sus a globului ocular cand pacientul este
rugat sa inchida ochii
-semnul Souques ( genele sunt mai vizibile la ochiul afectat cand se
inchide)
SCALA HOUSE BRACKMANN PT. EVALUAREA PAREZEI FACIALE PERIFERICE
  Paralizia Bell
-se mai numeste idiopatica sau a frigore-este cea mai frecventa dintre paraliziile
faciale.Frecvent apare dupa expunerea la frig,mecanismul fiind edematierea nervului in
canalul Fallope.Poate sa apara la orice varsta dar mai frecventa in decada 3-5 cu
aparitie familiala.
Debutul este brutal la maxim 48h cu durere retroauriculara ce poate preceda
paralizia cu 1-2 zile anterior.Se manifesta prin ageuzie si hipoacuzie si semnele motorii
deja amintit.Poate aparea bilateral cu recurenta in acelasi loc sau opus.
Tratamentul in acest timp de paralizie consta in antiinflamatoare,msaj
facial,gimnastica faciala si pansament ocluziv al globului ocular afectat.
Sechelele paraliziei faciale periferice se refera la:
-hemispasmul facial:contractii musculare repetate, inchiderea ochilor
determina si contractia orbicularului buzelor
-sd. “lacrimilor de crocodil”; hiperlacrimatie cand bolnavul se alimenteaza
datorita regenerarii aberante a fibrelor salivare dupa paralizia faciala
 Paralizia faciala centrala
-intereseaza ½ inferioara a hemifetei (neuronii care inerveaza ½ superioara a
fetei primesc si fibre incrucisate de la fascicolul geniculat contralateral).
Apare in:leziuni ale fascicolului geniculat corticofacial.
Paralizia este situate de partea opusa leziunii si se insoteste de unfdeficit motor
de aceeasi parte.Clnic,pacientul poate inchide ochii, poate incretin fruntea, dar santul
nazogenian este sters,comisura bucala e cazuta.In repaus, asimetria faciala este
atenuata,dar in dimanica se accentueaza.
8.Nervul acustico-vestibular ( VIII )
Receptorii sunt localizati in ureche si controleaza auzul.Acestui nerv I se
testeaza integritatea si functionalitatea separate pentru fiecare ureche.
Nervul contine fibre atat auditive cat si vestibulare,examinarea facandu-se
separat.
 Examinarea N. acustic
1.acumetrie fonica: se examineaza aeparat pentru fiecare ureche prin vorbire
soptita care normal e perceputa de la 5-6m.Scaderea auzului pentru vocea soptita
denota leziuni ale urechii externe sau emdii.
 2.acumetrie instrumentala:Diapazonul (64-128Hz) pus in vibratie sau ceasul se
va apropia de CAE apreciindu-se comparative distanta de la care pacienul cu ochii
inchisi percepe vibratiile diapazonului sau bataile ceasului
3.audiometrie: cu ajutorul unui audiometru, in functie de auzul pacientului se
deseneaza o curba numita audiograma.Modificarile patologice ale auzului:tulburari de
tip deficit sau iritativ.
Tulburarile de tip deficit:hipoacuzie,anacuzie sau surditate,hiperacuzie-in
migrene, aura epileptica, graviditate,pareza faciala periferica
Dupa sediul leziunii surditatea poate fi:-de transmisie(otogena)-in leziuni
ale urechii externe si medii
-de perceptie(neurogena)-in
leziuni ale organului Corti, nervului auditive,cailor auditive centrale
Pentru diferentierea surditatii de transmisie de cea de perceptie se
folosesc urmatoarele probe:
->proba Weber:se aplica diapazonul pe vertex.In mod normal vibratiile
sunt percepute bilateral.in surditatea de transmisie vibratiile sunt percepute de partea
urechii afectate(Weber lateralizat).In leziunile de perceptie,Weber e lateralizat de partea
sanatoasa.
->proba Scwabach:diapazonul in vibratie se plaseaza pe vertex.In mod
normal vibratiile se percep aproximativ 20 de secunde,Perceptia vibratiilor mai putin de
20 de secunde apare in surditatea de perceptie.Perceptia vibratiilor mai mult de 20 de
secunde in surditatea de transmisie.
->proba Rinne:se aplica diapazonul in vibratie pe mastoida.Dupa ce
pacientul inceteaza sa perceapa vibratiile pe cale osoasa, se aseaza diapazonul in
dreptul pavilionului urechii si se noteaza durata perceptiei aeriene a vibratiilor.Proba
este pozitiva data transmisia aeriana e mai mica decat cea osoasa (surditate de
transmisie)
Pentru tulburarle de tip iritativ :
-acufene:senzatia subiectiva de tiuit(tinnitus),zgomote,pocnituri,uruit.Apar
in otite medii si externe,nevrite acustice toxice,nevroze
-halucinatii auditive:perceptii anormale de cuvinte,fraze,melodii.Apar in
tumori de lob temporal,epilepsie temporala
-perceperea pulastiilor arteriale apar in anevrismul de artera
carotida,anginoame.Normal,circulatia sangelui nu produce zgomot in urechi fiind
amortizata de elasticitatea peretilor arteriali.
  Examinarea nervului vestibular

Probele:
-testul Romberg
-proba braţelorîntinse
-examinarea nistagmusului
-proba mersului
În leziunile vesibulareapar următoarele simpome:
vertijul= senzaţie subiectivă de rotaţie a obiectelor din jur apărută brusc la
schimbarea poziţiei corpului sau capului. În forme grave
ortostaismuleseimposibil. Este acompaniat de simpomevegetative ca: greţuri,
vărsături, paloare, transpiraţii, lipotimie.
tulburări de tonus muscular reprezentate de deviaţiitonice ale
membrelor şitrunchiului. Se pun în evidenţăla proba Romberg, proba
deviaţieibraţelorîntinse, proba mersului în stea.
nistagmusul= este o mişcareinvoluntară , ritmică şisincronă a globilor
oculari la privirea laterală sau verticală.
Pentru examinarea nistagmusului bolnavul este invitat să urmărească indexul
examinatorului care se va deplasa în plan orizontal de la stânga la dreapta şiîn plan
vertical de sus în jos.
Nistagmografiaeste o metodă de înscriere grafică a nistagmusului.
În funcţie de direcţie, nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau
rotator.Se va indica direcţia nistagmusului după direcţia în care se face
mişcarea rapidă a globilor oculari.
Fiziologic nistagmusul poate apare la privirea extremă laterală, la privirea unor
obiecte în mişcare,etc
Probe vestibulare provocate: proba rotatorie, proba calorică, proba galvanică .
1.Sindromul vestibular periferic (armonic):
-în leziuni vestibulare şiale nervului vestibular
-toate semnele clinice indică vestibulul lezat (este armonic)
-vertijul este intens, însoţitde exprimate manifestări vegetative
-tulburările de echilibru sunt constante
-nisagmusul este unidirecţional
-frecventînsoţit de acufene, hipoacuzie
2.Sindromul vestibular central (disarmonic):
-în leziuni ale nucleilor vestibulari şicăilor vestibulare centrale
-vertijul este de intensitate scăzută
-tulburările de echilibru nu sunt sistematizate
-nistagmusul este multidirecţionalsau vertical
9.Nervul glosofaringian ( IX-mixt)
Este un nerv bulbar ce contine fibre motorii,sensitive,senzoriale,vegetative.
Fibrele motorii provin din nucleul ambiguu si inerveaza:muschii
stilofaringian,stiloglos,constrictor superior al faringelui.
 Fibrele sensitive se termina in nulceul solitar si asigura sensibilitatea lojei
amigdaliene,faringelui,fetei posterioare a valului palatin.
Fibrele senzoriale se termina in nucleul solitar si asigura sensibilitatea gustative
a 1/3 posterioara a limbii (pentru gustul apar )
Fibrele vegetative inerveaza glandele parotide.
Leziunile nervului glosofaringian determina:difagie pentru solide, hipoestezie sau
anestezie in regiunea faringiana si 1/3 posteriara a limbii cu disgeuzie la acest
nivel,reflexul faringian este diminuat sau abolit(lipsa constrictiei faringelui la atingerea
mucoasei faringiene),semnul cortinei al lui Vernet:devierea peretelui faringian de partea
sanatoasa cand bolnavul spune vocalele “e” sau “a”
10.Nervul vag (pneumogastric)-X-mixt
Este un nerv bulbar ce contine fibre motorii si
visceromotorii,sensitive,viscerosenzitive.
Fibrele motorii isi au originea in nucleul ambiguu si inerveaza muschii constrictor
mijlociu si inferior al faringelui, muschii valului palatin (ridicatorul valului, muschii uvulei,
faringopalaului),muschii laringelui si corzile vocale.
Fibrele visceromotrii provin din nucleul dorsal al vagului si inerveaza PS
musculature neteda a organelor sin torace si abdomen (bronhii,apparat digestive, zona
cardio-aortica)
Fb. Senzitie se termina in nv. Solitar si asigura sensibilitatea faringelui,peretelui
posterior conductului auditive extern,o mica regiune cutanata retroauriculara.
Fb. Viscero-senzitiva se termina in nc. Doral al vagului si aduc informatii de la
viscerele turaco-abd.
Nervii IX, X, XI, parasesc craniul prin gaura rupta posterioara.
Leziunile de nerv X pot fi leziuni unilaterale cu aparitia hemiparaliziei valului
palatin,cu caderea,hypotonia si devierea luetei spre partea sanatoasa,tulburari de
deglutitie pentru lichide,voce nazonata,bitonala,reflex velopalatin diminuat sau abolit
( atingerea valului nu determina ridicarea lui de partea leziunii),hipo/anestezie in zonele
inervate de vag.
11.Nervul spinal(accessor)- XI- motor
Acest nerv are 2 origini: fibre cu origine bulbara din nucleul mabiguu si fibre cu
origine spinal ace provin din C1-C5.
Fibrele ce au originea in bulb,ies din craniu prin gaura rupta posterioara si se
impart in 2 ramuri:->interna:contine fb. Bulbare,se uneste cu vagul si inerveaza muschii
laringelui
 ->externa:contine fibre spinale si inerveaza muschii SCM si trapez
Examenul componentei externe se face prin laringoscopie indirecta sau se invita
pacientul sa vorbeasca.
In paralizia unilaterala vocea este bitonala,pacientul nu poate canta,reflexul de
tuse este present.
In paralizia bilaterala vocea este ragusita,afonie,dispnee,reflexul de tuse e
absent,lichidele reflueaza pe nas.Este necesara traheostomia.
Examenul componentei externe consta in a acorda atentie muschiului
trapez:pacinetul este invitat sa indeparteze bratele de toarace sis a flecteze dorsal
capul,examinatorul opunandu-se flexiei capului.Se apreciaza contractia trapezului prin
aparitia corzii trapezului.In paralizia muschiului trapez:umarul e cazut,concavitatea sup.
A trapezului e tsearsa,pacientul nu poate ridica umarul de partea lezata,omoplatul e
departat de linia mediana,muschiul e hipoton,atrofiat.
In cee ace priveste M.SCM pacientului I se cere sa roteasca sis a incline capul
de partea opusa leziunii,examnatorul opunandu-se acestor miscari.In paralizia
muschiului SCM:unilateral:relieful muschiului e redus,nu mai apare coarda
SCM,muschiul e hipoton,atrofiat;in leziune bilaterala:flexia caoului nu e posibila,apare o
pozitie de extensie a capului
12.Nervul Hipoglos- XII -motor
Este un nerv bulbar,cu nucleul situate pe planseul ventricolului IV.Paraseste
craniul prin gaura condiliana anterioara si inerveaza motor muschii unei hemilimbi.
Examinarea consta in explorarea motilitatii si troficitatii limbii.
In leziunile unilaterale se identifica atrofia hemilimbii,fasciulatii a nivelul
hemilimbii in leziuni iritative ale hipoglosului,devierea limbii:in cavitatea bucala spre
partea sanatoasa,iar in protruzie de partea leziunii(limba in protruzie indica sediul
leziunii).In caz de ziuni bilaterale exista tulburari de masticatie si deglutitie si dizartrie la
pronuntia consoanelor lunguale (c, d, j, l, r, t etc)