AnaliZATORUL OPTIC

Despre ochi.

Pascu Teodor Muja Ciprian Nicodin Mihnea 11A

Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile specific umane.

Celulele cu conuri , aproximativ 7 mil/retina,predomina in pata galbena (macula lutea) si constituie in exclusuvitate fovea centralis,zona cu acuitate vizuala maxima.Pigmentul fotosensibil este iodopsina.Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna,in perceperea culorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase , aproximativ 130 mil/retina,sunt mai numeroase la periferie,mai putine in pata galbena si lipsesc din foveea centralis.Pigmentul fotosensibil este rodopsina.Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna. La nivelul stratului de neuroni bipolari si al stratului neuronilor multipolari din retina se manifesta procesul de convergenta.La nivelul foveei centralis nu se manifesta convergenta. Un neuron multipolar impreuna cu neuronii bipolari care converg la acesta si cu celulele fotoreceptoare care converg la neuronul bipolar formeaza o unitate functionala.Acuitatea vizuala depinde de structura unitatilor functionale asupra carora actioneaza lumina

Segmentul de conducere Primul neuron al caii optice este reprazentat de celulele bipolare din retina.dendrriteleacestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.axonii lor formeaza nervii optici.Fibrele acestora se incruciseaza partial in chiasma optica,apoi continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala.
Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.

Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia exista zona de asociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala.

Defecte de refractie:

Miopia Este un defect patologic (apare la natere). Globul ocular al ochiului miop este mai mare dect al ochiului normal, de aceea imaginea se formeaz n faa retinei. Miopia se corecteaz cu lentile divergente. Miopia este defectul care apare cel mai des din cazuri.
Hipermetropia Este tot un defect patologic, numai c apare mai rar dect miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect al ochiului uman. Imaginea se formeaz n spatele retinei. Hipermetropia se corecteaz cu lentile convergente. Prezbitismul Este un defect de vedere care apare de obicei la btrnee i care se comport ca i hipermetropia. Cauza prezbitizmului este atrofierea elasticitii cristalinului. Prezbitismul se trateaz tot cu o lentil convergent. Strabismul are drept cauz slbirea unuia dintre muchii externi ai globului ocular. Trebuie corectat prin exerciii de ntrire a musculaturii. Altfel, ochiul afectat se "lenevete" i exist riscul pierderii vederii acestuia.

Miopia

Hipermetropia

Astigmatism

Analizatorul Auditiv

Structura: - urechea cuprinde trei parti: externa, medie si interna. - urechea externa este formata din pavilionul cartilaginos si din conductul auditiv extern. pielea care tapeteaza conductul contine glande ce secreta cerumenul (ceara). - urechea medie cuprinde casuta timpanului, cavitate cubica separata de urechea externa prin membrana timpanuluisi de urechea interna prin doua mici membrane, fereastra rotunda si fereastra ovala. Intre timpan si fereastra ovala sunt situate trei oscioare, in ordine, ciocanul, nicovala si scarita. urechea medie contine si trompa lui eustachio, canal care leaga casuta timpanului de rinofaringe.

Urechea interna este formata din labirint, un ansamblu de canale avand o forma complexa. Labirintul este impartit in doua portiuni, anterioara si posterioara. Labirintul posterior (denumit uneori si vestibul) cuprinde o zona dilatata, vestibulul propriu-zis, in care se deschid trei canale in forma de semicerc, canalele semicirculare; aceste structuri controleaza echilibrul. Nervul cohlear, care pleaca din labirintul anterior, si nervul vestibular, care pleaca din labirintul posterior, se unesc pentru a forma nervul cohleovestibular, ori nervul auditiv, care isi continua drumul in conductul auditiv intern.

Fiziologie:
- Urechea cuprinde doua tipuri de structura, sistemul auditiv si sistemul vestibular. - Sistemul auditiv cuprinde un aparat de transmisie, format din urechea externa si medie si un aparat de perceptie, format din labirintul anterior (cohleea urechii interne). - Sistemul vestibular este format din vestibul, care da informatii privind acceleratia lineara a capului si canalele semicirculare, care dau informatii in ce priveste acceleratia unghiulara a capului.

Patologie
- Se deosebesc bolile sistemului auditiv si cele ale sistemului vestibular. - Bolile sistemului auditiv pot afecta diferitele parti ale urechii. Tulburarea cea mai frecventa a urechii externe este dopul de cerumen. Infectiile conductului auditiv extern sunt otitele externe. Principalele boli ale urechii medii sunt otitele acute si cronice, traumatismele timpanului, indeosebi cele cauzate de betitioarele speciale cu vata si otospongioza. Patologia urechii interne este provocata mai ales de imbatranire, de traumatismele legate de zgomot, de medicamentele ototoxice, de traumatismele craniene si de labirintite. - bolile sistemului vestibular sunt reprezentate, in principal, de boala lui meniere.