Referat

Analizatorul vizual

Nanu Maria-Teodora
Clasa a XI-a A

Cuprins:

A)Analizatorii

I.Definitie
II.Structura

B) Analizatorul vizual I.Generalitati

II. Structura
globului ocular
III.Organe
anexe
IV.Defecte
oculare
V.Boli ale
ochiului
VI.Curiozitati

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

A) Analizatorii
I) Analizatorii (organele de simt) sunt formatiuni anatomo-functionale complexe
prin care sistemul nervos central receptioneaza informatiile din mediul extern sau
intern, le conduce si le transforma in senzatii specifice. Astfel ei reprezinta canalele
informationale ale sistemului nervos, ei contribuie la realizarea integrarii
organismului intr-un tot unitar si in acelasi timp, in mediul inconjurator.
Excitatiile propagate pe cale senzitiva la nivel cortical determina formarea de
senzatii (vaz, auz, gust,miros, atingere termica, durere).

II) Structura unui analizator

Analizatorul este alcatuit din 3 segmente. - periferic, intermediar, central.
1.Segmentul Periferic (Receptorul) - este o celula sau un grup de celule
specializate pentru receptionarea anumitor stimuli, care sunt variatii ale diverselor
forme de energie - electromagnetica, mecanica, termica, chimic. Receptorii
transforma energia stimulilor specifici in potentiale de actiune care vor fi preluate
si transmise de segmentul de conducere.
Clasificarea dupa localizare

exteroceptori - la exteriorul corpului

interoceptori - in interiorul corpului

proprioceptori - prezenti in muschi, tendoane, oase si articulatii

Clasificarea receptorilor dupa natura excitantului

Receptori

mecanoreceptori

Stimuli
atingere,presiune,lovire

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

termoreceptori

receptioneaza diferentele de temperatura

chemoreceptori

receptioneaza anumite substante chimice

fotoreceptori
electromagnetice

stimulii receptioneaza variatii ale energiei

Receptorii pot fii liberi (terminatii nervoase libere) sau pot fi inclusi in formatiuni
anatomice ,constituind organe de simt.
2.Segmentul intermediar ( de conducere )
Este alcatuit din caile senzitivo - senzoriale prin care sunt transmise impulsurile
nervoase generate de receptori catre scoarta cerebrala.Aceste cai pot fi directe
(impulsuirile sunt conduse rapid) si indirecte (impulsurile sunt conduse mai lent si
proiectate difuz in scoarta cerebrala).
3.Segmentul central
Este localizat in cortex, unde informatiile primite de la receptori sunt analizate,
sintetizate si decodificate in urma carora rezulta senzatiile.

B) Analizatorul vizual
I)

Generalitati

Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele
unui cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.
Ochiul are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate
despre adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si
lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
Daca ne uitam la un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai bine cum
functioneaza ochiul nostru. Portiunea anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila
optica, la fel ca lentila de sticla a aparatului foto. Lentila optica este un corp cu una
sau doua suprafete curbe formate dintr-un material transparent. Lumina patrunsa
printr-un asemenea corp se refracta.
Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina
primita. Cand lumina este slaba, pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa
o cantitate redusa de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei
aparatului de fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina
corespunde filmului fotografic.
Simtul vazului, alaturi de simtul auditiv si cel kinestezic, are rol important in
orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului corpului. Vederea

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o

importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii, formei
si culorilor obiectelor, dar si in mentinerea tonusului cortical, atentiei. Analizatorul
optic este alcatuit din receptorul vizual, calea optica si centrii corticali de analiza si
sinteza a informatiilor vizuale.
Segmentul periferic
Ochiul este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului
ocular; el este asezat in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica, putin
turtit de sus in jos (diametrul vertical este de cca 23 mm, iar cel antero-posterior
este de 25 mm - acesta numit si axul anatomic al ochiului, poate avea variatii mai
mici sau mai mari si poate influenta functionarea ochiului.

Segmentul de conducere al analizatorului vizual (calea optica) este format din

doua parti:
- calea infrageniculata, constituita din proto- si deutoneuronii retinieni care ajung
pana la corpii geniculati externi din metatalamus si
- calea suprageniculata, reprezentata de axonii neuronilor din corpii geniculati
externi (drept si stang) = al III-lea neuron, care va proiecta informatiile de la retina
pe scoarta cerebrala.
Segmentul central este reprezentat de ariile corticale unde informatiile sunt
transformate in senzatii specifice dupa procese de analiza si sinteza.

II.Structura Globului Ocular

Globul ocular este invelit, de la locul de patrundere a nervului optic pana aproape
de cornee, de o membrana conjunctiva, fibroasa, numita capsula Tenon; intre
aceasta si peretele osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol protector.
Globul ocular este format din trei tunici suprapuse (tunica externa, mijlocie si
interna), care intregesc peretele globului, si trei medii transparente cuprinse in
interiorul acestuia: umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros.

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

Tunica externa este fibroasa si alcatuita din sclerotica si cornee; prima este o
membrana alba, dura si opaca, care prezinta in partea sa posterioara o regiune
perforata, prin care ies fibrele nervului optic, numita lama ciuruita, iar in partea
anterioara se continua cu corneea - o membrana epitelial-conjunctiva
transparenta.
Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata de coroida, corpul ciliar si
iris.
Coroida, de culoare bruna-negricioasa, in structura sa predomina vase sanguine si
celule pigmentare; are rol trofic in special pentru retina si contribuie la formarea
camerei obscure.
Corpul ciliar (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar si procesele ciliare.
Irisul este o membrana circulara care continua tunica mijlocie in partea anterioara
a globului ocular; el prezinta la mijloc un orificiu circular - pupila. Rolul irisului se
manifesta prin:
- dozarea luminii care va ajunge la retina (similar diafragmei unui aparat de
fotografiat);
- impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale cristalinului si
- prin micsorarea pupilei, creste adancimea focarului ocular.
Tunica interna - retina este cunoscuta ca tunica nervoasa; ea captuseste tunica
mijlocie pe toata intinderea ei; din punct de vedere topografic prezinta trei regiuni:
retina propriu-zisa, ciliara si iridiana.
Regiunea posterioara, retina propriu-zisa sau retina optica, prezinta pata galbena
exact la capatul posterior al axului vizual al ochiului, unde se formeaza imaginile
cele mai clare, si papila optica (punctul orb) - o regiune circulara asezata mai jos,
unde se afla punctul de convergenta al tuturor fibrelor nervoase care formeaza
nervul optic. Retina optica fotoreceptoare, acopera 2/3 din suprafata posterioara a
coroidei.

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

Retina optica are o structura complexa, formata din zece straturi de celule, dintre
care stratul al doilea (extern) este structurat din celulele vizuale cu conuri si cu
bastonase, denumite astfel dupa forma conica sau cilindrica a segmentului lor
extern.
Celulele cu conuri, in numar de 5-7 milioane, sunt raspunzatoare de vederea in
lumina puternica; ele au un prag de sensibilitate mai performant in perceptia
culorilor si a formelor.
Conurile contin un numar mare de pigmenti fotosensibili, dintre care iodopsina este
cel mai important; el se descompune sub influenta luminii si se recompune in
prezenta vitaminei A. Celulele cu con se intalnesc in numar foarte mare la nivelul
petei galbene (macula lutea).
Celulele cu bastonase, aproximativ 125-130 milioane sunt mai numeroase la
periferie ,mai putine in pata galbena si lipsesc din fovea centralis (zona cu acuitate
vizuala maxima).Pigmentul

fotosensibil al acestora este rodopsina. Celulele

cu bastonase asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.

In afara de cornee, globul ocular mai prezinta trei medii refringente:

Cristalinul - un organ lenticular biconvex, situat inapoia irisului; este cel mai
important in mecanismul dioptric. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice,
drept pentru care se poate deforma usor si permite astfel clarificarea imaginii prin
procesul de acomodare.

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

Umoarea apoasa este un lichid incolor, perfect transparent, care umple camerele
anterioara si posterioara ale ochiului, delimitate de fata posterioara a corneei, de
iris si cristalin.
Corpul vitros este reprezentat de o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul
cuprins intre partea posterioara a cristalinului si peretele globului ocular. Aceasta
substanta gelatinoasa prezinta la exterior membrana hialoida, iar la interior
umoarea sticloasa.

III.Organele anexe globului ocular

1.organele de miscare
2.organele de protectie
Organele de miscare sau muschii globului ocular sunt in numar de sase: muschiul
drept superior, drept inferior, drept intern, drept extern, muschiul oblic mare si
oblic mic.
Organele de protectie sunt reprezentate prin sprancene, pleoape si aparat lacrimal.

IV.Defecte oculare
Ochiul normal se numeste emetrop
Ochiul cu deficiente se numeste ametrop

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

1.Miopia
Pentru o persoan cu miopie obiectele de
aproape sunt clare, dar cele de la distan cum ar fi tabla de la coal, semnele de
circulaie sau o fa din cellalt col al camerei
- sunt neclare i greu de distins.
Cauze: Miopia apare atunci cnd ochiul este
n mod neobinuit mai lung, situaie n care
razele de lumin de la distan sunt focalizate n faa retinei. Este o condiie
motenit care se descoper de obicei n jurul vrstei de 8 - 12 ani. Pe parcursul
adolescenei, cnd organismul se dezvolt rapid, miopia avanseaz. Apoi, ntre 20
i 40 de ani modificrile devin nesemnificative.
Persoanele cu miopie mare au i un risc crescut de a suferi dezlipire de retin.
Tratament: Persoanele care sufer de miopie i
pot corecta vederea prin mai multe mijloace:

Ochelari de vedere

Lentile de contact

Chirurgie oftalmologic

Intervenie chirurgical cu laser

Keratotomie Radial

Ortokeratologie (Remodelare cornean)

2.Hipermetropia
Persoanele cu hipermetropie vd neclar la toate distanele i trebuie s
depun constant efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce
la ncordare, dureri de cap i oboseal ocular.
Cauze:

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

Hipermetropia apare atunci cnd ochiul este mai scurt dect n mod
normal. Acest lucru face ca razele de lumin s nu fie focalizate pe
retin ci n spatele acesteia. Este o condiie de obicei motenit.
Simptome:
Hipermetropii, pentru c vd neclar la toate distanele trebuie s
depun constant efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce
la ncordare, dureri de cap i oboseal ocular. De fapt, nou nscuii i
copii sunt n mod obinuit uor hipermetropi; pe msur ce cresc, cresc
i ochii lor i se alungesc, astfel c aceast condiie se corecteaz de la
sine, n general pn la vrsta de 7 - 8 ani. Totui, unii tineri la care nu
se corecteaz aceast hipermetropie, nu sunt contieni de acest lucru,
deoarece pot acomoda i focaliza corect (datorit flexibilitii
cristalinului) fr a avea nevoie de ochelari sau lentile de contact.
Tratament:
Persoanele care sufer de hipermetropie i pot corecta vederea cu
ajutorul:
ochelarilor de vedere
lentilelor de contact

10

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

3.Asigmatismul
Pentru persoanele cu astigmatism, toate obiectele, att apropiate ct
i ndeprtate, sunt deformate. Imaginile sunt nceoate datorit
faptului c unele raze de lumin sunt focalizate, iar altele nu. Vezi un
exemplu de astigmatism:
Cauze:
Globul ocular i corneea n mod normal sunt rotunde ca o minge de
fotbal. n caz de astigmatism, corneea i globul ocular i modific
forma i devin ca o minge de rugby. Astigmatismul se poate i moteni
i poate apare n combinaie cu miopia i hipermetropia.

Simptome:
Pentru persoanele cu astigmatism, toate obiectele, att apropiate ct
i ndeprtate, sunt deformate. Imaginile sunt nceoate datorit
faptului c unele raze de lumin sunt focalizate, iar altele nu. Acest
fenomen este similar cu distorsionarea produs de o bucat de sticl
ondulat.

Tratament:
Astigmatismul poate fi corectat prin curbarea razei de lumin pe un
singur plan. Persoanele cu astigmatism i pot corecta vederea prin mai
multe mijloace, incluznd:
Ochelari

11

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

 Lentile de contact
Chirurgie laser

4.Presbiopia
Presbiopia este un fenomen natural asociat cu naintarea n vrst, caracterizat
prin faptul c lentila ochiului - cristalinul - n mod normal moale i flexibil, devine
tare i mai puin elastic. Acest lucru face ca aceast lentil s nu mai poat
focaliza la fel de bine lumina care ptrunde n ochi de la obiectele de aproape,
cauznd astfel vederea n cea la distan de citire.
Presbiopia nu este o boal, este o parte normal i natural a procesului de
mbtrnire, i are loc la aproape toat lumea n jurul vrstei de 40 de ani.
Cauze:
La oamenii tineri, cristalinul este moale i flexibil i i modific imediat forma
pentru focalizare (prin procesul de acomodaie). Pe msur ce naintm n vrst,
cristalinul i pierde elasticitatea. Acest lucru face ca ochii notri s nu se mai
poat adapta la fel de rapid la schimbrile brute de focalizare, de la distan la
obiectele apropiate. n final, ochii i pierd abilitatea de a focaliza la distane
diferite.
Simptome:
Oamenii cu presbiopie cred adesea c au nceput s aiba hipermetropie; n timp ce
ei pot citi semne de pe strad i pot privi filme confortabil, nu pot citi tiprituri
mici, ca de ex. cartea de telefon, sau nu pot realiza munca de aproape, ca de ex.
broderia. De fapt, n timp ce hipermetropia este cauzat de un ochi deformat, un
ochi mai mic, presbiopia este pur i simplu rezultatul faptului c, cristalinul devine
mai puin flexibil.

12

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

Tratament:
Persoanele cu presbiopie au mai multe opiuni:

ochelarii progresivi

ochelarii bifocali

ochelarii de citit

lentilele de contact

V.Boli ale ochiului

1.Cataracta este o boal care atac ochiul i se manifest prin opacifierea
cristalinului sau a capsulei lui. Se clasific n mai multe categorii:
a)congenital - este consecina unui proces patologic intrauterin. Are diferite
forme: zonal, capsular anterioar, capsular posterioar i nuclear, dar nu
progreseaz. Se poate trata prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei
cristaliniene.
b)senil - apare n urma tulburrii nutriiei cristalinului la unele persoane trecute de
vrsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se caracterizeaz
prin schimbarea treptat a culorii pupilei n alb-cenuiu, scderea progresiv a
vederii i, uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitat prin
extragerea cristalinului i nlocuirea lui cu o lentil biconvex de 10 dioptrii sau
prin folosirea ochelarilor.
c)traumatic - reprezint o urmare a lezrii capsulei cristaliniene prin lovituri.
d)complicat - este consecina unor boli intraoculare (iridociclit, glaucom .a.).

13

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

e)radiativ - este rezultatul expunerii la radiaii ionizante (neutroni, raze

Roentgen).
Cristalinul reprezinta o lentila transparenta. Insa se poate intampla ca acesta sa
devina opac. Afectiunea care provoaca opacifierea cristalinului se numeste
cataracta.
Modificarea transparentei cristalinului impiedica patrunderea razelor de lumina in
interiorul ochiului si vederea omului se inrautateste. Cataracta poate afecta
cristalinul in intregime sau doar o parte din acesta.
2.Glaucomul este o boala de ochi ce produce atrofierea nervului optic si
ingustarea campului vizual. Campul vizualtensiunii intraoculare si scaderea
acuitatii vizuale.
Glaucomul este deseori asociat cu o crestere a presiunii intraoculare dar poate
exista si atunci cand presiunea este normala. Si invers putem avea o presiune
intraoculara mare fara insa a avea glaucom.
O serie de factori duc la cresterea riscului de glaucom:
- istoricul familiei (cazuri de glaucom in familie)
- imbatranirea
- diabetul si bolile vasculare
- miopia severa.
Presiunea intraoculara - forma rotunda a ochiului este mentinuta de o presiune
usoara a lichidelor secretate in interiorul ochiului - este ceea ce numim presiune
intraoculara. Daca eliminarea acestor lichide este limitata, presiunea va creste
putand dauna nervului optic care transmite imaginile de la ochi la creier. este
suprafata perceputa de ochi atunci cand fixam privirea drept inainte. Aceasta boala
a ochiului se caracterizeaza prin cresterea presiunii intraoculare.

VI.Curiozitati

1. Globul ocular cantareste putin sub 30 de grame si are un diametru de aproximativ

doi centimetri. Doar o sesime din suprafata sa totala se vede.
2. Ochii pot distinge aproape 10 milioane de nuante.

14

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

3. Cornea este singurul tesut din corpul tau care nu contine vase de sange. Ea este
hranita cu ajutorul lacrimilor, care au si rol antibacterian.
4. Cand stranuti nu poti tine ochii deschisi.
5. Clipim instinctiv la auzul unui zgomot puternic.
6. Clipim o data sau de doua ori la fiecare zece secunde.
7. Ochiul este al doilea cel mai complex organ dupa creier.
8. 80% din informatiile pe care le primim in viata vin prin intermediul ochilor.
9. Ochii sunt capabili sa puna in miscare, instantaneu, sute de muschi si organe ale
corpului.
10. Muschii oculari sunt cei mai activi muschi din corp.
11. Clipim de aproximativ 10.000 de ori pe zi.
12. Pupilele se dilata cand este intuneric, pentru a lasa sa treac lumina cat mai multa,
dar si in functie de emotii. Excitatia sexuala, teama, bucuria intens dilata pupilele.
13. Cititul la lumina slaba nu-ti afecteaza vederea.
14. Citim mai usor de pe foaie si mai greu de pe ecranul calculatorului.
15. Barbatii au o vedere mai buna decat femeile.
16. Cel mai frecvent accident produs de cosmetice este ranirea ochiului cu peria de la
mascara.
17. De ce iti curge nasul cand plangi? Lacrimile sunt prea multe pentru a se scurge
normal si iti ajung in nas.
18. De ce apar lacrimile dupa ce casti? Cascatul apasa" pe sacul lacrimal, unde se
strang lacrimile, iar acestea sunt impise prin ductul lacrimal inapoi la ochi.
19. Dintre toate animalele, rechinul are corneea cea mai asemanatoare cu a omului.

15

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A

20. Imaginea perceputa de ochiul uman si transmisa la creier este "cu susul in jos".Scoarta

celebrala este cea care prelucreaza imaginea, astfel incat noi sa percem realitatea asa cum
este de fapt.

21. Rezolutia imaginilor pe care le vedem este 576 de megapixeli. Un aparat foto
semiprofesional are o rezolutie de 10 megapixeli.

Bibliografie:
http://anatomie.romedic.ro/ochiul-analizatorul-vizual
http://www.elearning.masterprof.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=5&Itemid=105

http://www.elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/lectie_01/stiati_ca.html
http://www.elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/lectie_09/formarea_imaginii.htm
l
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi

16

Nanu Maria Teodora Clasa a XI-a A