STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

TUNICILE GLOBULUI OCULAR

1. TUNICA FIBROASA ( EXTERNA)
- SCLERA
- CORNEEA
2. TUNICA VASCULARA( MIJLOCIE)
- COROIDA
- IRISUL
- CORPUL CILIAR
3. TUNICA NERVOASA( INTERNA)
- RETINA
TUNICA FIBROASA
1.1.SCLERA
- embriologic, functional si structural , constituie prelungirea durei mater cerebrale
- reprezinta 4\5 posterioare ale bulbului ocular
- are o forma sferica, cu raza de curbura de 11mm
- este alb sidefie, cu o grosime de 1mm
Raporturi
a. Suprafata exterioara
- posterior
fata vicerala a tecii bulbului ocular
- mijlociu
insertia muschilor extrinseci ai globului ocular (la 6-8mm de globul ocular)
- anterior
- fata posterioara a pleoapei si tunica conjunctiva
Orificii vasculo-nervoase
posterior (injurul nervului optic)- nervii ciliari si arterele ciliare posterioare
Mijlociu (preecuatorial) cele 4 vene vorticoase
Anterior (in jurul corneei) arterele si venele ciliare anterioare
b. Suprafata interioara
- in raport cu coroida
c. Deschiderea posterioara
- locul pe unde ies fibrele nervului optic
- se afla medial si superior fata de polul posterior
- orificiul are forma unui trunchi de con
- este astupat cu o membrane perforate, formata din:
- lamele profunde ale sclerei
- coroida
d. Deschiderea anterioara
- este reprezentata de un pseudoorificiu la nivelul caruia se continua cu cornea
- continuitatea are loc la nivelul limbului cornean, caruia ii corespunde la suprafata santul sclerei
- posterior de limbul cornean se afla sinusul venos al lui Schlem , un canal circular in profunzimea
sclerei
- este delimitat - anterior - substanta propire a sclerei
- posterior - ligamentul pectinat
- la acest nivel se filtreaza umoarea poasa, in comunicare cu venele episclerale
Structura sclerei
- Substanta proprie a sclerei
- patura conjunctiva formata din fibre colagene si elastice, formand o retea lamelara, opaca
- Lama episclerala - tesut conjunctiv lax dispus intre sclera si capsula Tennon ( la suprafata
sclerei )

- spre coroida se afla o lama de tesut conjuctiv lax, cu 2 portiuni:

- Lamina fusca
ce leaga coroida de sclera (adera la sclera)
- embriologic este continuarea arahnoidei cerebrale
- Lamina supracoroidiana aderenta la coroida
Vascularizatia sclerei
arteriala arterele ciliare scurte posterioare si arterele ciliare anterioare, ramuri din
artera oftalmica
venoasa venele ciliare si venele coroidiene
Inervatia sclerei
nervii ciliari lungi , ramuri din nervul nazociliar
1.2.CORNEEA
- reprezinta partea anterioara a tunicii fibroase
- este bombata, avand raza de curbura mai mica decat a sclerei (8mm)
- are o grosime de 1 mm
- sfericitatea fetelor este perfecta, pentru a permite focalizarea razelor intr-un punct fix pe
retina ( face parte din aparatul dioptric al ochiului) neregularitatile
produc astigmatismul
- transparenta sa depinde organizarea perfect regulate a structurii conjunctive si de
mentinerea starii de deturgescenta
Configuratie
- fata anterioara
- convexa

- in raport cu fata posterioara a pleoapelor si cu aerul atmosferic

- prezinta vertexul, portiunea care proemina cel mai mult

anterior si corespuinde polului anterior al ochiului

- fata posterioara
- concava

- reprezinta peretele anterior al camerei anterioare

- se afla in raport cu umoarea apoasa

- circumferinta
- limbul cornean

- la acest nivel este taiata oblic, sclera acoperind superficial cornea

Structura
1.epiteliul anterior
- epiteliu stratificat pavimentos, situate pe o membrane bazala
- Se continua la nivelul circumferintei cu membrane conjunctiva
2. lama limitanta anterioara/ membrane Bowmann
- foarte importanta in mantinerea deturgescentei corneei
3. substanta propie a corneei 9/10 din grosime
- constituita din fibre colagene ce alcatuiesc lamele ce delimiteaza lacune (acestea comunica intre
ele si cu camera anterioara)
- prin lacunele corneei circula limfa
- intre fibre se gasesc cellule fixe keratocite, si cellule mobile
- lamelele sunt legate prin cimentul interfibrilar
- lamelele formeaza fascicule: meridiane, ecuatoriale, oblice
4. lama limitatnta posterioara/ membrane Descemet elastica
- spre periferie, pe fata posterioara, se ingroasa, formand inelul tendinos Dollinger, determinat
de insertia fibrelor radiare ale muschiului ciliar
5. endoteliul camerei anterioare epiteliu unistratificat

- la periferie se continua cu cu epiteliul anterior al irisului, dupa ce a captusit unghiul camerular

Vascularizatie
- avasculara se hraneste prin difuziune de la nivelul filmului lacrimal si umorii apoase
Inervatie
- forte bogata, sta la baza reflexului cornean
- asigurata de nervii ciliari lungi, ramuri ale nervului nazociliar
TUNICA VASCULARA
FUNCTII
- prin continutul mare de pigment melanic, constituie o camera obscura datorita vascularizatieie
bogate:
- asigura o temperatura optima functionarii celulelor receptoare
- asigura nutritia celulelor receptoare si a stratului pigmentar din retina
- intervine in reglarea presiunii intraoculare
- prin musculature neteda asigura reflexul pupilar fotomotor si reflexul de acomodare
2.1.COROIDA
- se situeaza pe partea posterioara a globului ocular
- depaseste putin ecuatorul, se preste la ora serrata, linie festonata ce constituie limita dintre coroida
si corpul ciliar
- se continua anterior cu corpul ciliar
- prezinta
o suprafata exterioara- in raport cu sclera
- o suprafata interioara, in raport cu cu retina
Structura
1. lama supracoroidiana lacune care formeaza spatiul pericoroidian (spatiu limfatic in
legatura cu spatiul intervaginal)
2. lama vasculara
- strat profund ramuri din arterele ciliare scurte posterioare
- au traiect postero-anterior
- se capilarizeaza in stratul urmator
- inspre anterior, primeste si ramuri din marele cerc arterial al irisului (artere ciliare
anterioare) si ramuri din arterele ciliare posterioare lungi
- strat superficial vene ce conflueaza radiar in cele 4 vene vorticoase, ce ulterior se varsa in vena
oftalmica superioara
3. lama coroidocapilara retea fina de capilare ce asigura nutritia staturilor externe ale retinei
4. membrana vitroasa a lui Bruch separa coroida de stratul pigmentar retinian
intre stratutile 1 si 2 se gasesc cellule pigmentare
intre straturile 3 si 4 se gaseste tesut conjunctiv lax
2.2.CORPUL CILIAR
- reprezinta o portiune ingrosata a tunicii vasculare
- se intinde intre
ora serrata a retinei

- circumferinta ciliara a irisului

- se ingroasa spre iris, avand pe sectiune o forma triunghiulara
- prezinta
o fata anterioara- corespunzatoare sclerei

- o fata posterioara cu o parte neteda lateral si o parte zdrentuita medial

Portiunile corpului ciliar
- pars plana portiune neteda, lateral
- zona de trecere intre coroida si corpul ciliar
- reprezentata de orbiculul ciliar
- structural este asemanatoare cu corroida, lipsind stratul coroidocapilar

pars plicata /corona ciliaris

- situate anterior
- are acest aspect datorita proeminarii partii anterioare a proceselor ciliare
A. PROCESELE CILIARE
- sunt dispuse radiar, in portiunea anterioara, in jurul cristalinului .
- sunt 70-80 de proeminente in sens meridional (antero-posterioare)
- forma triunghiulara: - baza spre camera posterioara
- varful in orbiculul ciliar
- fata anterioara aderenta de corpul ciliar
- doua fete laterale
- structural prezinta un ax conjuctivo-capilar, cu capilare fenestrate, acoperit de epiteliu bistratificat,
reprezentat de retina ciliara
- intre procesele ciliare se afla vaile ciliare, acoperite de zonula ciliara, cu care formeaza canalicule
ce comunica cu camera posterioara- canaliculele ciliare
- produc umoarea apoasa , ce trece prin vaile ciliare in camera posterioara, si de acolo, prin pupila,
in camera anterioara si mai departe in canalul Schlemm
B. CORPUL CILIAR are doua componente:
- fibrele radiare
- muschiul lui Brucke- sau muschiul tensor al coroidei
- este situate superficial
- origine inelul lui Dollinger si pintenele scleral
- insertie procesele ciliare
- contractie ia punct fix anterior/tractioneaza coroida ,
permitand contractia fibrelor circulare
- fibrele circulare
- muschiul Rouget Muller
- situate profund
- concentrice in jurul cristalinului
- contractia:tractioneaza procesele ciliare/ deplaseaza anterior ora serrta/ relaxeaza
ligamentul suspensor al
cristalinului
- cele doua tipuri de fibre actioneaza synergic, intervenind in acomodatie
Inervatia muschiului ciliar
vegetative parasimpatica, prin nervul oculomotor din nucleul accesor al oculomotorului Edinger
Westphall, din mezencefal
2.3.IRISUL
- segmentul cel mai anterior al tunicii vasculare
- separa camera anterioara de cea posterioara
- central prezinta orificiul pupilar, si functioneaza ca o diafragma ce regleaza cantitatea de lumina
ce ajunge la retina
Prezinta:
- Fata anterioara
- coloratia depinde de cantitatea de pigment
- reprezinta peretele posterior al camerei anterioare
- in raport cu umoarea apoasa
- Fata posterioara de culoare neagra
- Inelul iridian mic - circumferinta mica/ marginea pupilara
- circumscrie orificiul pupilar
- retina se rasfrange pe fata anterioara a irisului, formand gulerasul pigmentar
- prezinta striatii fine radiare
- Inelul iridian mare circumferinta mare/ radacina irisului

- se continua cu corpul ciliar

- corespunde limbului cornean
- da insertie ligamentului pectinat
Structura
epiteliul anterior unistratificat, reprezentand endoteliul camerei anterioare
membrane bazala anterioara
tesutul propriu al irisului fibre elastice si colagene
- celule ce trimit prelungiri ce se anastomozeaza, in ochiurile formate circuland o substanta
semifluida
- contine fibre musculare netede, ce intervin in reflexele pupilare
- fibre circulare - muschiul sphincter al pupilei
- circulare in jurul pupilei
- in zona inelului iridian mic
- produce mioza (micsorarea pupilei)
- inervate parasimpatic, prin nervul oculomotor, din nucleul accesor mezencefalic
- fibre radiare
muschiul dilatator pupilar
- situate pe fata anterioara a portiunii iridiene a retinei
- produce midriaza ( marirea pupilei)
- inervate simpatic din simpaticul cervical
Vascularizatia irisului
Arterele ciliare anterioare
se anastomozeaza cu arterele lungi posterioare, dand cercul arterial mare:
- da ramuri posterioare pentru corpul ciliar si coroida
- da ramuri anterioare radiare in grosimea irisului, care la nivelul marginii pupilare dau
cercul arterial mic
Venele - continua arterele fara capilare
- sunt tributare venelor vorticoase ciliare anterioare
Nervii destinata vascularizatiei prin nervii ciliari scurti si lungi
TUNICA NERVOASA
3. RETINA
- la nivelul acesteia - se receptioneaza excitatia luminoasa
- se transforma in influx nervos
- prezinta
- o suprafata externa adera la tunica vasculara
- o suparfata interna aplicata pe corpul vitros
- un orificiu anterior la nivelul pupilei
STRUCTURA
PORTIUNEA OPTICA
- captuseste coroida
- limite de la polul posterior
- la ora serrata ( inaintea ecuatorului)
Discul nervului optic ( papilla)
- zona unde fibrele nervului optic parasec globul ocular
- situat la 4mm medial/ 1mm superior de polul posterior
- are o coloratie alb- galbuie
- prezinta in mijloc excavatia discului
Macula (pata galbena)
- exact la polul posterior al globului ocular
- de culoare galbena
- in mijloc prezinta foveea centralis
STRATURILE RETINEI

Stratul celulelor pigmentare

Stratul conurilor si bastonaselor
Stratul limitant extern
Stratul granular extern ( corpul celulelor bipolare)
Stratul plexiform extern ( prelungirile celulelor bipolare)
Stratul granular intern
Stratul plexiform intern ( prelungirile celulelor bipolare)
Stratul celulelor multipolare
Stratul fibrelor nervului optic
Startul limitant intern
Celulele stratului pigmentar
prezinta un dom spre membrane vitroasa/ prelungiri spre celulele receptoare
prelungirile sunt lungi, insinuate intre receptori, si scurte
prezinta pigment migrat si in prelungiri (camera obscura pentru celulele receptoare)
asigura schimburile metabolice intre coroidocapilara si celulele receptoare
Neuronii monopolari specializati ( celulele cu conuri si bastonase)
- prelungire externa ce prezinta doua segmente:

- extern
conurile si bastonasele

- plicaturari ale membrane ice spre varf

devin discuri, acolo aflandu-se pigmentii vizuali

- pigmentul vizual contine o parte proteica, specifica fiecarui pigment,

si o parte prostetica, comuna

- la varf, discurile sunt fagocitate de celulele epiteliului pigmentar,

asigurand turnover-ul pigmentilor

- intern cu rol in sinteza fotopigmentilor

- corp cellular ce contine nucleul
- prelugire interna cu terminatie sinaptica
- celulele cu conuri
- sunt prezente in cantitate mare in foveea centralis si in macula
- sunt adaptate la vederea fotopica( colorata, la lumina puternica, diurna)
- celulele cu bastonase
- lipsesc cu desavarsire la nivelul foveei centralis
- sunt adaptate pentru vederea scotopica ( alb/negru, la lumina Slaba, nocturna)
Celulele bipolare retiniene
- exista doua tipuri, care fac sinapsa numai cu celulele cu con, si care fac sinapsa numai cu celulele
cu bastonas
- prelungirea centrala face sinapsa cu celulele multipolare