ANATOMICA A OCHIULUI

Peretele este constituit din trei tunici suprapuse :

- tunica externa
- tunica mijlocie
- tunica interna
Continutul este format din :
- umoarea apoasa
- cristalin
- corp vitros

1. Tunica externa , fibroasa, groasa si rezistenta, reprezinta invelisul protector al

globului ocular si asigura mentinerea formei acestuia. Ea se compune din doua
parti :

- sclerotica
- corneea

Sclerotica cuprinde 5/6 posterioare ale tunicii extern, este o membrana fibroasa de
culoare alba-sidefie, dura si inextensibila. Ea prezinta la polul posterior o regiune
perforata lama ciuruita prin care trec fibrele nervului optic si vasele sangvine, la
polul anterior patru orificii situate inaintea insertiei muschilor drepti prin care intra
si ies arterele si venele ciliare anterioare si vasele limfatice.
Mijlociu avem patru orificii in fiecare cadran pe unde ies venele vorticoase.
Grosimea sclerei este cuprinsa intre 0,3mm la insertia muschilor drepti, 1 mm spre
limb si 1,3mm la nervul optic. Pe fata externa a scleroticii care vine in contact cu
capsula lui Tennon se insera muschii globului ocular (4 drepti la distanta de 5,5-8 mm
de limb si 2 oblici la 13-15 mm). Jonctiunea dintre sclerotica si cornee poarta
denumirea de limb sclero cornean.
Sclerotica prezinta trei straturi :
- episclera
- stroma sclerala
- lamina fusca

VASCULARIZATIA este asigurata de reteaua episclerala si coroidala.

INERVATIA sclera anterioara este inervata de doua ramuri lungi ciliare ale
nervului nazo ciliar, iar cea posterioara de nervii ciliari scurti.

Corneea reprezinta 1/6 anterioara a tunicii externe. Este transparenta, lucioasa si

are forma unei calote sferice cu diametru orizontal de 12 mm, iar vertical de 11 mm,
raza de curbura fiind app. 7,8 mm. Grosimea este de app. 1 mm la periferie si 0,88 in
zona centrala. La acest nivel, razele de lumina sufera cea mai importanta refractie
datorita diferentei de indice de refractie dintre aer (n= 1) si umoarea apoasa (n= 1,33 )

1
precum si datorita curburii corneene puterea de refractie a corneei fiind 40-45
dioptrii. Limita dintre cornee si sclera poarta denumirea de limb sclero cornean.
Histologic, corneea prezinta antero posterior 5 straturi :

1. epiteliul cornean La randul sau cuprinde trei straturi :

- stratul bazal germinativ cu celule cilindrice,
- stratul intermediar cu celule poliedrice ( corpii mucosi ai lui Malpighi )
- stratul superficial descuamant cu 2 randuri de celule aplatizate necheratinizate

2. membrana elastica anterioara (membrana lui Bawman ) are o rezistenta mare la

infectii dar nu se regenereaza daca este distrusa in procese patologice

3. parenchmul cornean reprezinta 9/10 din grosimea corneei

4. membrana elastica posterioara (membrana lui Descemet ) este o membrana

hialina, rezistenta si foarte elastica. Aceasta se regenereaza.

5. endoteliul cornean

Corneea , cel mai important component al dioptrului ocular este protejata de filmul
lacrimal ce rezulta din clipitul pleoapelor si are trei straturi :
- extern, lipidic
- mijlociu, apos,
- intern, mucoid
Proprietatea principala a corneei este transparenta care depinde de:
- gradul de hidratare
- lipsa vaselor sangvine
- paralelismul perfect al fibrelor din parenchim

INERVATIA CORNEEI este realizata de 3 plexuri rezultate din ramuri ale nervilor
ciliari si ramuri din ramura oftalmica a trigemenului (V).

2. Tunica mijlocie sau uveea este inchisa la culoare, intens vascularizata si

bogata in celule pigmentare. Cuprinde trei parti :
- irisul (partea anterioara)
- corpul ciliar (partea mijlocie)
- coroida (partea posteroara)

IRISUL partea anterioara a tunicii mijlocii, are forma unui disc cu un orificiu
central numit pupila. El se comporta ca un diafragm ce regleaza cantitatea de lumina
ce ajunge la retina. Irisul da culoarea ochiului datorita gradientului de pigmentare.
Culoarea poate fi aceeasi la ambii ochi sau poate sa difere de la un ochi la altul sau
chiar la acelasi ochi, fenomen numit heterocromie iriana.
Irisul prezinta:
- o fata anterioara
- o fata posterioara
2
 - doua margini una periferica aderenta la corpul ciliar si una pupilara ce
delimiteaza pupila

Microscopic, irisul este alcatuit din:

- endoteliul irian
- stroma iriana contine cei doi muschi :
- muschiul sfincter al pupilei alcatuit din fibre musculare
netede circulare ce inconjura pupila, este inervat de sistemul nervos parasimpatic si
produc mioza.
- muschiul dilatator al pupilei constituit din fibre musculare
netede cu dispozitie radiala, este inervat de sitemul nervos simpatic si produce
midriaza.
- epiteliul pigmentar irian

CORPUL CILIAR portiunea mijlocie a uveei, are o latime de 5-7 mm si este situat
intre iris (anterior) si coroida (posterior) de care este delimitata printr-o linie
zimtata numita ora serrata. In sectiune sagitala are forma triunghiulara cu
urmatoarele componente :
- o baza (ant.) in contact cu radacina irisului
- un varf (posterior) la nivelul orei serrata
- o fata externa in contact cu sclera
- o fata interna in contact cu corpul vitros.

Corpul ciliar este constituit din:

- pars plicata
- pars plana
Pars plicata cu latime de app. 2 mm situata anterior este alcatuita din 70-80 de
falduri radiale ce proemina pe fata interna a corpului ciliar. Acestea, denumite
procesele ciliare, au extremitatea anterioara mai globuloasa si cea posterioara mai
efilata fiind delimitata de vaile ciliare.
Pars plana are latimea de app. 4 mm. este plana si se afla posterior de procesele
ciliare pana la nivelul orei serrata. Este constituita din fibre musculare netede
alcatuind muschiul ciliar.

Dupa dispozitia fibrelor, muschiul ciliar, prezinta trei grupe de fibre :

- fibre longitudinale (muschiul lui Bruke) este cel mai bine reprezentat dintre
cele 3 grupe de fibre. Se intinde de la ora serrata la limbul sclero-cornean, fiind
denumit muschiul tensor al coroidei .
- fibre arciforme (radiale) sunt arcuite posterior de la limbul sclero-cornean la
procesele ciliare.
- fibre circulare (muschiul lui Muller) interne, pralele cu circumferinta irisului, a
caror actiune trage coroida apropiind ora serrata de limbul sclero cornean.

INERVATIA isi are originea in nucleul Edinger Westphal al oculomotorului.

3
COROIDA reprezinta partea posteroara a uveei si este cea mai intinsa componenta a
sa. Se prezinta ca o tunica subtire (0-2 mm), pigmentata, spongioasa si vascularizata,
cuprinsa intre sclera si retina. Are culoare bruna, negricioasa datorita continutului
mare de pigment melanic si se intinde de la punctul de emergenta a nervului optic
pana la ora serrata.

Microscopic, coroida prezinta 4 straturi de la exterior la interior :

1. -lamina fusca (supracoroida)
2.- stratul vaselor mari (lamina vasculoasa) este alcatuita din 2 componente :
- exterioara (Haller) langa sclera este constituita din vene largi
- interioara (Satller) formata din vene de marime mijlocie si cateva arteriole
3. coriocapilarul un singur strat de coriocapilare cu diametru mare ce se intinde
de la marginea nervului optic pana la o.s.
4. membrana Bruch

VASCULARIZATIA UVEEI
Vascularizatia irisului
Din artera oftalmica se desprind doua artere ciliare posterioare : temporara si
nazala. Acestea se impart in 2 ramuri ciliare posterioare lungi si 15-20 ramuri
ciliare posterioare scurte. Arterele ciliare posterioare lungi se anastomozeaza cu
arterele ciliare anterioare provenite din arterele musculare si formeaza marele cerc
arterial irian situat la baza irisului, de unde pornesc ramuri arteriale radiale ce
converg spre marginea pupilara formand micul cerc arterial irian, care in final
realizeaza vascularizatia pe 3 teritorii capilare : radacina irisului, regiunea
sfincterului irian, muschiul dilatator al pupilei.
Circulatia venoasa a irisului urmeaza drumul invers, convergenta realizandu-se la
radacina irisului , sangele fiind colectat in venele proceselor ciliare si de aici in
venele vorticoase.

Imaginea 10

Vascularizatia corpului ciliar . Arterele corpului ciliar rezulta din marele cerc
arterial irian, iar venele se varsa in venele ciliare anterioare si in reteaua venoasa
coroidiana.
Vascularizatia arteriala a coroidei este realizata de :
- arterele ciliare anterioare recurente, ramuri din arterele ciliare posterioare lungi
care iriga partea anterioara a coroidei.
- 15-20 artere ciliare posterioare scurte ce perforeaza sclera si patrund in coroida
unde se divid in ramuri din ce in ce mai mici terminandu-se ca si coriocapilare,
fiind asezate in vecinatatea membranei lui Bruch.
Reteaua venoasa a coroidei nu respecta traseul arterial (acestea fiind de tip
terminal) sangele colectandu-se in final in 4 vene vorticoase situate cate una in
fiecare cadran. Acestea se varsa in vena oftalmica.

4
 Inervatia tunicii medii provine de la nervii ciliari cu originea in ganglionul
oftalmic si 2-3 ramuri din nervul nazal. Acestea formeaza plexuri la nivelul
coroidian, ciliar si irian , atat cu rol senzitiv si motor.

1. TUNICA EXTERNA (nervoasa) numita si retina, este o membrana subtire

(0,6mm corespunzator maculei si 0,1mm la nivelul orei serrata), fotosensibila,
transparenta si de culoare roz datorita pigmentilor vizuali ce se gasesc in
structura ei. Structural si functional retina poate fi impartita in 2 zone distincte :
- retina vizuala
- retina oarba

RETINA VIZUALA (optica ) se intinde la polul posterior al ochiului pana la ora

serrata) si prezinta 2 fete :
- externa , in contact cu coroida
- interna, in contact cu corpul vitros

Pe fata interna a retinei, observam oftalmoscopic doua zone cu aspect diferit fata
de restul retinei : papila optica si macula lutea (pata galbena).
Papila optica are forma rotunda sau ovalara, de culoare roz palida cu diam. de 1,5-
1,8 mm. Ea este situata deasupra si nazal app. 4 mm fata de polul posterior ,
reprezentand locul prin care filetele nervoase retiniene parasesc ochiul si se continua
cu nervul optic. Tot pe aici intra si ies vasele sangvine retiniene. Papila imparte retina
in 4 cadrane : superonazal, inferonazal, superotemporal, inferotemporal.

MACULA LUTEA (pata galbena) are forma ovalara si 2-3 mm diametru, fiind
situata la capatul posterior al axului vizual principal al globului ocular. Ea prezinta
punctul de sensibilitate maxim al retinei, predominante fiind celulele cu conuri. In
centrul maculei se observa o depresiune mica numita foveea centralis unde acuitatea
vizuala este maxima, iar elementul receptor este reprezentat numai de celule cu
conuri.
Retina vizuala este formata din celule de sustinere, celule pigmentare si celule
nervoase. Celulele nervoase sunt de 5 tipuri : vizuale, bipolare, multipolare,
orizontale si amacrine.
Celulele vizuale sunt reprezentate de: - celule cu conuri
-celule cu bastonas
Celulele cu bastonas
- numar de 130 milioane
- sunt raspunzatoare pt. vederea scotopica (in intuneric),
- sunt dispuse in jurul foveei in numar foarte mic si se inmultesc spre priferie,
unde sunt prezente in exclusivitate.
- este constuita dintr-un corp celular si un bastonas
- substanta fotosensibila este rodopsina (purpura retiniana) care in prezenta
luminii se descompune in scotopsina si retinen ( acesta este produs in
permanenta din vitamina A).
Celulele cu con
- in nr de 6-7 milioane
5
 - sunt raspunzatoare pentru vederea in lumina puternica si perceperea culorilor
- exista trei tipuri d pigmenti vizuali pt. cele 3 culori fundamentale (rosu, verde si
albastru)
-prin amestecul lor pot forma orice culoare, inclusiv cea alba.
- substanta fotosensibila este iodopsina.
- prezente in numar mare in macula lipsesc din retina periferica . In foveea
centralis sunt exclusive celule cu conuri.
Celulele cu conuri si bastonase fac sinapsa cu celulele bipolare, protoneuronul, caii
(primul neuron), care primesc impulsuri de la mai multe celule receptoare, realizand
o convergenta a impulsurilor. Mai multi axoni ai celulelor polare fac sinapsa cu
dentidele unei singure celule ganglionare multipolare, deutoneuronul caii (al doilea
neuron ), realizandu-se o noua convergenta a impulsurilor. Exceptie facand celulele
cu conuri din foveea centralis, unde fiecare celula cu con face sinapsa cu o singura
celula polara si aceasta cu o singura celula ganglionara multipolara, explicand
particularitatea acestei zone. Axonii celulelor ganglionare converg si formeaza nervul
optic ce paraseste globul ocular prin papila. Datorita structurii mai sus enuntate,
retina prezinta 10 straturi, incepand de la coroida :

1. Stratul celulelor pigmentare, alcatuit din celule incarcate cu pigment melanic,

favorizand concentrarea excitatiilor luminoase spre celulele vizuale.
2. Stratul conurilor si bastonaselor este format din celulele receptoare retiniene
3. Membrana externa este o retea de fibre fine ce separa zona nucleilor de restul
celulelor, conurilor si bastonaselor
4. Stratul granulos extern cuprinde corpurile si nucleii celulelor vizuale
5. Stratul plexiform extern contine axonii celulelor vizuale, dentridele celulelor
bipolare, prelungirile celulelor orizontale de asociatie
6. Stratul granulos intern este alcatuit din corpii si nucleii celulelor bipolare,
celulelor orizontale si amacrine (neuroni de asociatie fara dentride), dar cu un
axon foarte ramificat). In acest strat se afla capilare fine ale arterei centrale a
retinei
7. Stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari, dentridele
celulelor multipolare, prelungirile celulelor de asociatie, fibrele laterale ale
celulelor lui Muller ( celula gliala ce serveste drept support pt. neuronii ce
alcatuiesc retina)
8. Stratul celulelor ganglionare este format din celule ganglionare asezate pe un
singur rand
9. Stratul fibrelor optice este alcatuit din axonii celulelor ganglionare multipolare
ce se dispun in fascicole si ocolesc in arc foveea, convergand spre papila,
strabat lama ciuruita si formeaza nervul optic
10.Membrana limitanta interna separa stratul de fibre optice de vitros

VASCULARIZATIA RETINEI se realizeaza separat pentru structurile interne si

pentru cele externe. Aceasta nu este o vascularizatie dubla, fiecare tebuie sa fie
intacta pentru a se putea mentine normala functionarea retinei.
- Portiunea externa (celulele receptoare si cele pigmentare) este aprovizionata prin
intermediul corio-capilarelor coroidiene.
6
 -Vascularizatia portiunii interne este realizata de artera centrala a retinei, ram al
arterei oftalmice, care la nivelul papilei se divide in 2 ramuri retiniene : superioara si
inferioara, care la randul lor se divid in ramuri nazale si temporale, dihotomizandu-se
pana la ora serrata.
Venele retiniene urmeaza traseul invers si dreneaza sangele in vena centrala a
retinei care se varsa in venele oftalmice superioare.

MEDIILE TRANSPARENTE ALE GLOBULUI OCULAR (continutul)

Sunt dispuse in interiorul globului ocular si au rolul de a refracta radiatiile
luminoase, proiectand imaginea pe retina, constituind impreuna cu corneea sistemul
dioptric ocular. Ele sunt reprezentate de :
- Umoarea apoasa
- Cristalin
- Corpul vitros

UMOAREA APOASA este un lichid incolor perfect transparent ce umple

camera anterioara si camera posterioara.
- secretia si eliminarea umorii apoase este responsabila in principal de
presiunea intraoculara a globului ocular.
- eliminarea umorii apoase din glob se face prin scurgere, difuziune si
transport active.
- Scurgerea se face pe :
- - calea sistemului de drenaj al unghiului camerian
- - mai putin pe calea uveo-sclerala
- - vitreana

Sistemul de drenaj este format din :

- trabecul
- canalul lui Schlemm
- plexul intrascleral

Trabeculul tapeteaza unghiul camerular si este format prin suprapunerea unor

lamele fasciculate care prezinta numeroase orificii. Orificiile a doua lamele succesive
nu se suprapun, ci alterneaza in fiecare lamela rezultand un sistem de canale tortoase
care se deschid cu o extremitate in camera anterioara si cu cealalta in peretele intern
al canalului lui Schlemm.
Prin contractia muschiului ciliar este favorizata scurgerea umorii apoase, prin
modificarea pozitiei orificiilor intre 2 lamele succesive si prin modificarea
diametrului acestora.

Canalul lui Schlemm se prezinta ca un vas tubular situat intralimbic. Din peretele
extern al canalului se desprind 20-30 de vase, dintre care cea mai mare parte se
anastomozeaza intre ele formand plexul intrascleral profund. O mica parte din vase
strabat sclera si se deschid in plexul venos episcleral.

7
 Plexul scleral cuprinde inafara colectoarelor provenite de la canalul lui Schlemm si
vene ce vin de la plexul venos ciliar intraocular. El se varsa in plexul venos episcleral
care dreneaza in plexul venos conjunctival.

CRISTALINUL este organul cel mai important al aparatului dioptric. El se

prezinta ca o lentila biconvexa cu diametru de 9-10 mm, transparent si elastic, fiind
asezat intre iris si corpul vitros, in foseta patelara.
Cristalinului i se descriu :
- o fata anterioara (cristaloid anterioara), cu raza de curbura app.10 mm
- o fata posterioara (cristaloid posterioara) ce are raza de curbura app.6 mm
- 2 poli, unul anterior si altul posterior
- un ecuator (cricumferinta) in vecinatatea proceselor ciliare

Cristalinul este mentinut in pozitie de ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn, ce
leaga ecuatorul cristalinului la corpul ciliar. Cristalinul are un rol deosebit de
important in procesul acomodarii, el avand o putere de refractie variabila de pana la
20 de dioptrii. Cristalinul adera de corpul vitros prin ligamentul hialoido-capsular.
Anatomic, cristalinul prezinta urmatoarele straturi :
- capsula cristalinului (cristaloida) este formata din 2 parti una anterioara si alta
posterioara
- fibrele cristaliniene sunt dispuse sub forma de lamele concentrice
- nucleul cristalinian situat in centru

CORPUL VITROS se afla in cavitatea vitroasa, care este cea mai mare camera a
globului ocular. Este delimitat anterior de cristalin, zonula lui Zinn si corpul ciliar, iar
posteror de retina si nervul optic.
Corpul vitros are consistenta de gel transparent, compus dintr-o retea de fibre
colagene cuprins intr-o masa amorfa, omogena, in care exista saruri, proteine, acid
hialuronic si mucopolizaharide. In partea anterioara se afla fosa patelara ce vine in
raport cu cristalinul. Are rol in mentinerea formei ochiului si ca mediu refrigerent.

Organele anexe sunt reprezentate de :

- pleoape
- sprincene
- conjunctiva
- aparatul lacrimal
- orbita
- muschii extrinseci ai globului ocular

Pleoapele sunt formatiuni musculo-cutanate, perechi (superioara si inferioara),

care acopera si protejeaza globul ocular prin acoperirea anterioara a cavitatii
anterioare.
Pleoapa sup este mare si mobila impartita in doua portiuni de santul
orbito_palpebral .Pleoap inf este mica ,fixa si se continua cu pielea obrajului.
Ele prezinta :
- fata anterioara
8
 - fata posterioara
- o margine libera
- o margine aderenta
- doua extremitati: comisura interna, comisura externa
Marginea libera este impartita de papila lacrimala (o mica proieminenta ce
contine punctual lacrimal) intr-o regiune interna (1\6) si una externa (5\6).Regiunea
esterna este impartita in portiunea anterioara(ciliara) unde se afla foloculii pilosi,
glandele sebacee Zeiss si glandele sudoripare Moll si portiunea posterioara unde se
deschid canalele excretorii ale glandelor lui Meibonius.
Fanta palpebrala este delimitate de marginea libera a celor doua pleoape.
Structural pleoapele prezinta 7 straturi:
- sratul extern- cutanat
- tesutul celular subcutanat
- stratul muscular : orbicularul pleoapelor (n VII)
- ridicatorul pleoapei sup(III)
- tesutul celulor subcutanat
- stratul fibros alcatuit din tars si ligamentele largi
- stratul fibrelor musculare netede
- stratul intern-conjunctiva.

Conjunctiva prezinta 3 portiuni :

-tarsala(palpebrala)
- bulbara (sclerala)
- conjunctiva fundurilor de sac sup si inf
Comisura interna prezinta : caruncula si plica semilunara

Sprincenele ,separa pielea fruntii de pielea pleoapelor ,au dispozitie transversal ace
impiedica sudoarea de pe frunte sa ajunga in ochi.

Aparatul lacrimal este constituit din :

- glandele lacrimale
- caile lacrimale

Glandele lacrimale sunt reprezentate de :

- glandele lacrimale principale
- glandele lacrimale accesorii

Glanda lacrimala principala situata in partea supero-externa a orbitei ,in foseta

lacrimala are activitate reflexa .Este constituita din doua portiuni : orbitara si
palpebrala separate de muschiul ridicator al pleoapei.
Secretia lacrimala este excretata prin 3-5 canale excretorii principale in fundurile de
sac conjunctival superior si numeroase canalicule accesorii.
Are sctructura tubulo-acinoasa.vascularizatia este asigurata de artera si vena
lacrimala.

Glandele lacrimale accesorii produc secretia lacrimala de baza prin:

9
 - glandele conjunctivale Wolfring-Ciaccio si Krause -secretie seroasa
- glandele conjunctivale Manz si Henle -secretie mucoasa
- glandele sebacee Meiboniussi Zeiss -secretie lipidica

Caile lacrimale au rolul de a evacua lacrimile in cavitatea nazala si sunt formate

din:
- punctele lacrimale superior si inferior situate pe tuberculi lacrimali
- canaliculele lacrimale superior si inferior cu 2 portiuni ,una
verticala(2mm) si alta orizontala (5-7 mm) se varsa in sacul lacrimal
- Sacul lacrimal
- Canalul lacrimo-nazal continua sacul cu doua portiuni: una membranoasa
si alta osoasa ce se deschide in meatul nasal inferior.

Muschii extrinseci ai globului ocular sunt in nr de 6 ,4 drepti si 2 oblici

Muschii drepti ai globului ocular sunt: dreptul intern, dreptul superior dreptul
inferior,(inervati de oculomotor III) dreptul extern (inervat de n. abducens VI)
Muschii oblici sunt : oblicul sup (inervat de IV n.trohlear) si oblicul inferior
(inervat de n. III)

Segmentul de conducere a analizatorului visual este constituit din 3 neuroni care

conduc impulsurile de la celulele cu conuri si bastonase care reprezinta segmental
receptor, la scoarta cerebrala in cortexul occipital.
Protoneuronul caii este reprezentat de celula bipolara care conduce impulsurile
nervoasede la receptori spre celula ganglionara multi polara ce reprezinta
deutoneuronul caii, al caror axoni converg si formeaza nervul optic. Fibrele ce vin
din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza la nivelul chiazmei optice si astfel
tractul optic de o parte va aduce impulsuri de la retina temporala de aceeasi parte si
cea nazala de partea opusa. Fibrele tractului optic se opresc in corpii geniculati
laterali din metatalamus. De aici pornesc fibre spre coliculi cvadrigemeni din
mezencefal unde se afla centri pupilari fotomotori si pt acomodare .
Din corpii geniculati pornesc Radiatiunile lui Gratiolet care proiecteaza in cortexul
visual primar situat in jurul scinzurii calcarine (aria 17) .Ariile 18 si 19 sunt esentiale
pentru functiile vizuale superioare.(forma, culoare ,memorie vizuala, ,miscare,
raportarea la experienta anterioara ,combinare datelor cu cele furnizate de alti
analizatori ,kinetici sau auditivi)

Functia vizuala si tulburarile sale

Vederea este procesul complex in care imaginile lumii ext sunt prelucrate formand o
descriere utila si nedistorsionata privitorului.
10
 Lumina vizibila este cuprinsa intre 400-700nm in spectrul de radiatii
electromagnetica si care absorbita de pigmentii fotoreceptori produc anumite
modificari ale acestora cu generare de impulsuri nervoase.Acestea sunt transmise
scoartei cerebrale prin caile optice, unde are loc prelucrarea finala si generarea
senzatiei vizuale.

Newton ,descompune lunina cu ajutorul unei prisme in cele 7 culori elementare:

rosu , portocaliu, verde ,albastru, indigo si violet.

Circa 80% din informatiile mediului incojurator sunt furnizate de analizatorul

visual.

Fiziologia vederii
Ochiul functioneaza ca un ap fotografic iar receptorii sunt situati la nivelul retinei.
Acestia sunt :-celulele cu conuri(6-7mil) :au 3 tipuri de pigmenti vizuali(eritrolabul
558,4 nm, clorolabul 530,8nm si cianolabul 419 nm)subst fotosensibilaeste:
Iodopsina=fotopsina sau conopsina+retinen(11 cis retinal)
-celulele cu bastonas(130 mil)rasp de vederea scotopica.prezinta
Rodopsina=Scotopsina +retinen(vitamina A)
Ciclul rodopsinei are 2 faze: descompunerea
Regenerarea cu doua faze : lenta si rapida

Functia vizuale:
Vederea este caracterizata prin:- Senzatia de lumina
-Senzatia deforma
-Senzatia de culoare

Senzatia de lumina si tulburarile ei

SENZATIA DE LUMINA .ADAPTAREA VIZUALA

Senz de lumina consta in perceperea si reflectarea de catre scoarta cerebrala
occipitala a procesului de excitare a celulelor vizuale de catre un anumit al
excitantului specific.

Adaptarea reprezinta proprietatea ochiului de a-si modifica sensibilitatea in functie

de sensibilitatea luminii ,care influienteaza procesul dinamic de descompunere si
recompunere a pigmentilor vizuali.

ADAPTAREA LA LUMINA,dupa o perioada de obscuritate se caract pritr-o

descompunere progresiva a PIGMENTILOR VIZUALI Dureaza cam 1-
6min.maximul de lumina suportat este de 100000lumanari stan
ADAPTAREA LA INTUNERIC ESTE TIMPUL NECESAR RETINEI DE A
PERCEPE INT LUMINOASE F. MICI ca urmare a refaceri pigmentilor la intuneric
si dureaza de la 20min 60min
.
Metode de examinare;

11
-exam cu oftalmoscopul
-adaptometrul Goldmann-weekers
-Electroretinograma si potentialul occipital evocat.

Tulburarile senzatiei luminoase (cel cu bastonas)

-HEMERALOPIA(ORBUL GAINILOR) este incapacitatea ochiului de a se adapta

la -intuneric
Poate fi: Cogenitala transmisa autosomal -nu se poate trata
Dobindita: -de cauza generala ; lipsa de vit A, sarcina ,carenta alimentara,
- Degenerescente retiniene ;retinopatie pigmentara,dms,miopie
forte ,decolare de retina,intoxicatii, parazitoze
- Anomalii congenitale
- Afectiuni ale cailor optice:atrofia optica ,neuropatia optica
alcoolo-tabagica,glaucomul
Tratament: etiologic
Administer de vit A

NICTALOPIA : incapacitatea ochiului de a se adapta la lumina si de a percepe

culorile (se datoreaza unui deficit de cel cu conuri) bolnavul nu vede bine la lumina si
nici nu vede culorile ,seara se amelioreaza.

Poate fi :congenitala lipsa de conuri

Castigate in leziuni maculare
- cataracte nucleare si subcapsulare post
Tratament: midriatice 1-2 \sapt

SENZATIA DE FORMA SI TULBURARILE SALE CONSTA IN PERCEPEREA

SI REFLECTAREA DE CATRE SCOARTA OCCIPITALA A IMAGINILOR PE
CARE OBIECTELE DIN MEDIUL INCONJURATOR LE FORMEAZA PE
RETINA.
Contine trei componente :-vederea centrala
-sensibilitate de contrast
-vedere periferica
ACUITATEA VIZUALA reprezinta capacitatea foveei(zonei centrale ale retinei) de a
percepe configuratia, forma, conturul, si detaliile obiectelor in conditii de iluminare
maxima intre fond si text.(raspunzator este cel cu con din reg maculara)
Este def. prin trei notiuni:
-minimul vizibile; este cea mai mica supraf perceptibila. Trebuie sa form pe retina
un unghi de 1 grad arc de cerc =o imagine de 4 microni obtinuta prin stimularea a 2
conuri vecine.
-minimum separabile reprezinta cel mai mic unghi visual intre doua puncte pt ca
acestea sa poata fi percepute separate.Acesta este tot un unghi de 1 grad arc de cerc,
deci cel putin un con neimpresionat.

12
 - puterea de aliniere conta in perceperea celui mai mic decalaj dintre 2 linii
paralele sau puse cap la cap.

Determinarea acuitati vizuale se face cu ajutorul optotipului.pt distanta(5m) si pt

aproape(25-30cm)

AV=d/D d= distanta de la care se face examinarea

D=distanta de la care ar fi trebuit citit caracterul
AV este maxima in centrul foveei si scade vertiginous spre periferie: la 0gr este 1,
la5gr este 0.3,la 10gr este0,2 iar la 20gr este 0,1.
Cauzele diminuarii AV:- tulburari de refractie
- tulburarea mediilor transp ale globului oc
- lezarea retinei sau a cailor optice
- ambliopia functionala

SENSIBILITATEA DE CONTRAST REPREZINTA CAPACITATEA

ANALIZATORULUI VIZUAL DE A PERCEPE DIFERENTE DE LUMINOZITATE IN BENZI
ALATURATE. Este posibilitatea de a aprecia contrastul prin care un detaliu din peisaj
se detaseaza de restul imaginii.

Vederea periferica :reprezinta totalitatea spatiului perceput constient cand globul oc

fixeaza un anumit punct Deosebim un ;- camp vizual central (30GR)
- cv periferic necesar orientarii in spatiu si
are urmatoarele limite datorate obstacolelor anatomice (nas, regiune spricenara):90
gr temporal, 70 inferior, 60 nazal, 55 superior. Limitele sunt mai reduse pt culori : cu
10 grad pt albastru , 20 pt rosu , 30 pt verde
.
In vederea binoculara cv se suprapun pe 120 gr ramanad temporal cate 30 gr de
camp monocular.

METODE DE EXAMINARE :-metoda suprapunerii

-perimetrie
-campimetrie
Toate metodele sunt monoculare si se bazeaza pe detectarea testului cand pacientul
fixeaza un punct fix. Se poate testa cv central si cv periferic cu teste de lumina alba
si colorata de diferite marimi , culori si intensitati. Fiecare punct retinian are o
anumita sensibilitate, aceste puncte unite intr-un graphic formeaza izopterele de
sensibilitate notate in gr dela 0 la 90. cv macular pana la 10 gr,cel mijlociu (aria lui
Bjerrum) intre 10 si 20 ,iar peste 20 este cvp
Metoda suprapunerii- este orientativa si depisteaza limitele externe si
hemianopsiile

Perimetria consta in examinarea cu ajutorul unor arcuri de cerc cu raza de 33cm

sau a unor cupole hemisferice cu raza de 30cm .Poate fi : cinetica (perimetrul
Gldmann)-misca testul luminos de la periferie spre centru , statica-modifica
13
intensitate luminoasa a testului pt fiecare punct de la imperceptibil la perceptibil.
Reprezentarea grafica se face prin numere sau nuante de la cenusiu pana la negru,
sau compiterizata-combina aceste doua metode.

Campimetria exploreaza cv central si paracentral pana la 30gr, folosind ecrane

plane ,intunecate pentru distanta si aproape si este metoda de electie pt examinarea
petei oarbe, a scotoamelor si a metamorfopsiilor.
Campimetria pentru distanta se face cu modelul Bjerrum (in intuneric pe o tabla
patrata de 2 m de la o distanta de 1-2 m, se misca un spot ce la periferie la centru)
Campimetria pt aproape se face cu ajutorul stereoscopului (teste Amsler pt cv
macular)

MODIFICARILE CV
-PERIFERICE:-stramtorari :-concentrice (retinopatie pigmentara,atrofie de nerv
optic)
-sectoriale(glaucoma cr ,dezlipire de retina)
,- hemianopsii:- heteronime in leziuni ale chiazmei optice (binazale
in anevrism ale Art carotiode interne si bitemporale in tumori hipofizare)
- homonime,(leziuni ale cailor optice situate peste Ch O
- cvadranopsii( la nivelul scoartei occipitale sau a radiatiilor lui
Gratiolet
CENTRALE: -scotoame fiziologice( lipsuri cu caracter insular) pata oarba
- patologice : - pozitive ;pete negre sau cenusii(apar in tulburari de
transp)
-negative(depistate doar la cv)leziuni retiniene sau
ale tractului op:-unice ,multiple,centrale ,paracentrale, periferice
,rotunde, triunghiulare inelare ,arciforme, absolute sau relative.

PERCEPTIA CULORILOR reprezinta capacitatea cortexului vizual de a percepe

razele luminoase cu o lungime de unda cuprinsa intre 760nm(rosu) si 380nm(violet).
Culorile au urmatoarele caracteristici:
- tonul(coloritul) diferentiaza culoarea respective(rosu ,galben
,verde ,etc)
- saturatia(puritatea colorimetrica)reprezinta cantitatea de radiatie
luminoasa pe care o contine o culoare
- luminozitatea ,reprezinta cantitatea de lumina alba pe care o
contine o culoare
Combinand aceste trei caracteristici pot rezulta peste 10000 de nuante dintre care
ochiul uman poate distinge aproximativ 160 !?

MECANISMUL VEDERII CROMATICE

Simtul chromatic este realizat de catre celulele cu conuri.Mecanismul vederii
cromatice inca nu este inca cunoscut ,dar exista 2 teorii: cea a lui Helmholtz si
Young(tricromatica) conform careia exista trei culori fundamentale, rosu ,verde si
14
albastru prin al caror amestec pot rezulta toate culorile spectrului vizibil inclusive cea
alba.Negrul este perceput in absenta luminii ,dar mai probabil este o senzatie
pozitiva intrucat ochiul orb nu vede negru ci nu vede nimic.Conform acestei teorii
exista trei tipuri de celule cu conuri pentru fiecare culoare fundamentala.Pigmentii
vizuali sensibili la aceste culori sunt ,eritrolabul pentru culoarea rosie ,cianolabul
pentru culoarea albastra si clorolabul pentru culoarea verde.
Teoria lui Hering cuprinde 4 culori: rosu ,verde, albastru si galben care cuplate cate
doua prin amestec ar forma celelalte culori!!

Examinarea simtului chromatic cuprinde urmatoarele metode:

-De denumire consta in prezentarea de cartoane colorate , lanterne colorate sau
proiectate pe un ecran alb al principalelor culori cromatice, examinatului cerandui-se
sa denumeasca culoarea
-Metode de egalizare bazate pe principiul amestecului culorilor, se realizeaza cu
ajutorul anomaloscopului Nagel pentru deficite in axul rosu verde (rosu +verde =
galben)
-Metode de comparare permit aprecierea discromatopsiilor dobandite, examinatu
trebuie sa ordoneze pastilele colorate in functie de tonul culorii. Testul Farnsworth
contine 85 de pastille ce trebuie ortdonate in 8 minute. Testul Panel-D 15 consta in 15
pastile ce trebuiesc ordonate in 2 minute.
-Metode de discriminare este cel mai des utilizat, examinarea facandu-se cu tabele
pseudoizocromatice (Ishihara etc,)

Patologia senzatiei cromatice

Cuprinde tulburari congenitale si dobandite.
Tulburarile congenitale sunt bilaterale, neevolutive cu transmitere in special legata de
cromozomul x, nu se pot vindeca.
Perceptia normala aculorilor poarta denumirea de tricomazie , perceperea a doua
culori fundamentale este denumita dicromazie si prezinta trei forme: -
protanopia,prin pierderea culorii rosii (boala Dalton 10 %)
- deuteranopia, pentru absenta culorii verde (boala Nigel 14%)
- tritanopia, prin absenta culorii albastre (1 %)
In cazul diminuarii perceperii uneia dintre culori boala se numeste tricomazie
anormala si cuprinde trei forme:
- protanomalia, ( 10 %)
-deuteranomalie ( 52%)
- tritanomalia (1 %)
Acromatoxia reprezinta lipsa tatala a vederii cromatice ( bolnavul vede alb-negru).
Boala afecteaza in special barbatii 8% si femeile 0,4%.
Tulburari dobandite sunt secundar unor afectiuni oculare unilaterale si au caracter
evolutiv. Leziunile retiniene afecteaza predominant spectrul galben-albastru iar
leziunile de nerv optic influenteaza spectrul rosu-verde .
Tulburarile dobandite denumite si cromatopsii pot fi
-xantopsia (vedere colorata in galben) apare in cataracta bruna si supradozaj
digitalic
-cianopsia (vedere colorata in albastru) dupa operatia de cataracta
15
-eritropsia (vedere colorata in rosu in hemoragiile in vitros)
-iantinopsia ( vedere colorata in violet) in intoxicatiile cu ciuperci si marihuana

APARATUL LACRIMAL

Explorarea functiei secertorii se face prin proba Schirmer , aceasta consta in

inroducerea unei benzi de hartie de filtru lunga de 35 mm si lata de 5 mm in fundul
sacului lacrimal inferior mentinandu-se timp de 3-5 minute . Valoarea normala este de
20 de mm de la margine libera a pleoapei in jos.
Valorile situate intre:- 10-15 mm reprezinta secretie insufienta
-sub 10 mm hiposecretie lacrimala
Explorarea cailor lacrimale se face prin inspectie si palpare.
Examinarea permeabilitatii cailor lacrimale se face prin:
-instilatii , se instileaza in ochi o substanta colorata (argirol ,floresceina) daca caile
lacrimale sunt permeabile substanta circula prin caile lacrinale si ajunge in fosele
nazale in meatull nasal inferior evidentiindu-se pe vata care a fost introdusa in nas.
-irigatia cailor lacrimale , se dilate punctual lacrimal inferior cu un stilet dupa o
prealabila anestezie, stiletul se introduce 1-2 mm vertical apoi 5-5 mm orizontal ,cu
o canula se injecteaza ser fiziologic, daca acesta ajunge in cavitatea bucala caile sunt
libere.Daca avem o obstructie la nivelul canalului lacrimo-nazal lichidul refluiaza
prin punctual lacrimal superior , daca canaliculul lacrimal inferior este stenozat
lichidul va refula pe langa canula.
-sondajul cailor lacrimale se face cu sonda Bowmann dupa o prealabila dilatare sub
anestezie locala , se introduce sonda prin punctual lacrimal intai vertical si pe urma
orizontal pana la peretele osos dupa care se orienteaza vertical si in jos
-radiografia , se injecteaza in caile lacrimale inferioare substanta de contrast dupa
care se face radiografia

SEMIOLOGIA APARATULUI LACRIMAL

Tulburarile functionale ale aparatului lacrimal sunt :epifora si hiposecrtia lacrimala.

Epifora (lacrimarea)reprezinta un aflux exagerat de lacrimi datorat hipersecretiei sau

hipoexcretiei.
1. Lacrimarea prin hipersecretie poate fi:

16
 -reflexa datorata unei iritatii a diferitelor zone controlate de trigemen (III), in
afectiunile polului anterior al ochiului , mucoasei nazale sau ale dintilor, tuse ,
varsaturi , vicii de refractie, lumina intensea, afectiuni endocrine.
-psihica caracteristica omului se produce bilateral fiind declansata de emotii.
Tratamentul consta in indepartarea cauzei.
2. Lacrimarea prin hipoexcretie datorita scurgerii deficitare a lacrimilor prin
obstacole la diferite nivel ale cailor lacrimale.

Hiposecretia lacrimala duce la :

Cherato-conjunctivita uscata (Sicca) manifestata prin senzatie de arsura, secretie
galbuie , eroziune corneeana, cheratita filamentoasa.
Secretia lacrimala este indispensabila pentru troficitatea corneei.

AFECTIUNILE GLANDELOR LACRIMALE

Dacrioadenita reprezinta infalmatiile glandei lacrimale si pot fi : acute si cornice.

Dacrioadenita acuta reprezinta o infalmatie unilaterala a glandei lacrimale ,

este determinate de infectii endogene sau infectii de vecinatate.
Semiologie : - tumefiere
- congestie
- chemozis
- hiperemie conjunctivala
- durere locala la miscarile globului si presiune
- general febra , cefalee,adenopatie preauriculara
Evolutia este spre supuratie cu formarea unui abces ce se deschide spre conjunctiva.
Diagnostic diferential cu -orgeletul extern sau intern
-furunculul
-chalasionul
-periostita marginiei orbitei
Complicatiile : -fistule lacrimale
- atrofia glandei
- insuficienta secretorie
- chistul gllandei
Tratamentul poate fi :
-medical- local: se aplica solutii antiseptice, antibiotice si injectii
subconjunctivale cu antibiotic
- general : antibiotice si antiinflamatorii
-chirurgical in caz de supuratie se practica incizie , evacuare si drenaj

Dacrioadenita cronica se prezinta ca o tumefiere progresiva a glandei care are

aspectul unei formatiuni mobile proeminente , semidure si bine delimitate , nu este
dureroasa.
Este produsa de infectii cornice.
Tratamentul este etiologic, uneori se recomanda radio terapie sau ablatia glandei.

17
 AFECTIUNEA CAILOR LACRIMALE

Dacriocistitele reprezinta infalamatia sacului lacrimal ele pot fi :

-dacriocistita congenitala a noului nascut
-dacriocistita adultului care poate fi acuta sau cronica

Dacriocistica congenitala a noului nascut se datoreaza persistentei unei

membrane epiteliale situate la nivelul canalului lacrimo-nazal in meatul nasal inferior
sau prezentei unui dop de celule epiteliale in sacul lacrimal sau canalul lacrimo-
nazal. Din aceasta cauza secretiile se acumuleaza in sacul lacrimal , se
suprainfecteaza si apar secretii muco-purulente cu tumefiere locala si hiperemie
conjunctivala. La compresia sacului lacrimal se evidentiaza eliminarea de puroi prin
punctual lacrimal.
Evolutia : -spre vindecare spontana
-spre flecmon
Tratamentul se urmareste permeabilizarea canalului lacrimo-nazal care se realizeaza
prin:- compresia sacului lacrimal
-spalarea cailor lacrimale cu antibiotice
Dupa varsata de un an se face cateterismul cailor lacrimale iar dupa varsta de trei ani
se poate practica dacriocistorinostomie (foarte rar), daca metodele de mai sus nu dau
rezultat.

Dacriocistita cronica a adultului

Apare mai frecvent la femei si este rezultatul stazei lacrimale urmate de suprainfectie
datorata unei obstructii cornice a canalului lacrimo-nazal. Flora microbiana este
reprezentata de: stafilococ, streptococ, actinomicete, pneumococ, etc.
Clinic lacrimare abundenta si cronica accentuate de vant, frig si lumina intense.
Se prezinta sub doua forme: catarala si purulenta.
Tardiv apare o secretie purulenta in unghiul intern al ochiului si congestie
conjunctivala cronica,apare dilatatia sacului lacrimal de marimea unei alune in
unghiul intern al ochiului, concomitent apar si semnele inflamatorii.La presiune
sacului lacrimal prin punctele lacrimale se elimina o secretie purulenta.
Complicatii :- conjunctivita acuta purulenta
- ulcere corneene
- inflamatii ale orbitei
- mucocelul

DACRIOCISTITA ACUTA A ADULTULUI

Este o inflamatie acuta a sacului lacrimal si apare dupa o dacriocistita cromica.
Cauze : -obstructia canalelor poate fi determinata de infalmatii cornice de vecinatate
ca : sinuzite, infectii dentare, rinite, rinofaringite.
Simptome :- stare generala afectata
-aparitia unei tumefieri de marimea unei alone
-semene celsiene locale bine delimitate
18
 -local , durei, adenopatie auriculara si febra
Complicatii :-peridacriocistita
-abces al unghiului intern
Diagnodtic diferential se face cu furunculul unghiului intern, abcesul chistul sebaceu ,
chistul dermoid, erizipelul.

Tratamentul dacriocistitelor urmareste repermeabilizarea cailor lacrimale astfel :

-sondajul cailor lacrimale urmate de spalaturi cu solutii antibiotice( de 2 ori pe zi
timp de 7-10 zile)
-evacuarea sacului lacrimal prin compresie si instilarea de antibiotice si
antiinflamatoare
-compresii cu rivanol
-antibiotice si antiinflamatoare locale si generale
Daca aceste metode nu dau rezultat se recurge la tratamentul chirurgical reprezentat
de dacriocistorinostomia( anastomoza intre mucoasa pituitara nazala si sacul lacrimal
prin intermediul unei ferestre sapate in osul lacrimal)
Daca nu se poate realize anastomoza se recurge la extirparea sacului lacrimal si
inchiderea punctelor lacrimale.

CONJUNCTIVA
FUNCTIILE CONJUNCTIVEI:
- mecanic; ea asigur legtura dintre globul ocular i pleoape, iar pliurule
transversale din plica semilunar permit micrile globului ocular i ale pleoapelor.
- secretor, prin secreia glandelor lacrilale accesorii din sctructura conjunctivei, cu rol
n umectarea permanent i funcionarea normal a corneei
- de nutriie, prin difuziune , pentru cornee
- de aprare prin structura de vase limfatice coninut i prin lizozimul din lacrimi
mpotriva agresiunilor din exterior, ca o prim barier defensiv a ochiului.
METODE DE EXAMINARE:
- examenul la lumina zilei, se face in faa unei ferestre cu geamuri mate, sau n
vecintatea unei surse de lumin artificial proiectat pe conjunctiv, prin inspecie i
palpare.
- examenul n camera obscur, presupune;
- luminaj lateral simplu, cu pacientul aezat n vecintate unei surse de lumin
situat la 45 de grade frontal de pacient, cu ajutorul unei lupe de focalizer de 12-15
dioptrii
- exmen biomocroscopic, cel mai frecvent utulizat n practic, permite obinerea
unor seciuni optice prin mediile transparente oculare , cu diverse nclinaii. Astfel se
pot examina: poriunea bulbar a conjunctivei, dup ce examinatorul ndeprteaz
pleoapele pacientul este solicitat s priveasc n toate direciile privirii, poriunea
19
palpebral, prin ectropionarea pleoapelor i poriunea fundurilor de sac inferior prin
ectropionarea pleoapei inferioare pacientul privind n sus, apoi ntoarcerea pleoapei
superioare pe deget sau cu ajutorul ntorctorului de pleoape.
- sensibilitate aconjunctivei se determin cu ajutorul unui tampon de vat uscat
efilat sau cu esteziometre prevzute cu fir de pr sau de nailon.
- proba cu fluorescein sodic 2%, este folosit pentru evidenierea lipsei de
substan de la nivelul conjunctivei sau a corneei.Dup instilarea unei picturi de
colorant, apare zona denudat colorat n verde.
- proba cu vasoconsctrictoare, are drept scop diferenierea hiperemiei
conjunctivale de cea episcleral, prin instilarea unei picturi de adrenalin 1la o mie
conc. Efectul puternic vasocobnstrictor al adrenalinei determin scderea congestiei
conj. U meninerea nemodificat a celei sclerale.
- secreia conj. Prin ex bacteriologic i citologic, pentru stabilirea etiologiei
conjunctivitei

CONJUNCTIVITELE
Definiie;
Conjunctivita este inflamaia mucoaser conjunctivale, de o mare varietate de cauze.
Este o boal foarte fercvent, interesnd toate vrstele i toate strturil sociale, la
ambele sexe.De obucei lipsite de gravitate, pot avea un impact economic
considerabil, att la nivel individual, ct i la cel al colectivitilor.
Manifestri subiective i obiective ale conj
-disconfort ocular, urmat de senzaie de usturime, arsur, prurit, neptur, nisip n
ochi, corp strin .Funcional acuitatea vizual rmne nemodificat.
-Hiperemia, ntotdeauna prezent, este expresia clinic a vasodilataiei induse de
eliberarea mediatorilor tisulari ai inflamaiei, histamin, prostaglandine,
leucotriene.Poate fi superficial, marcat la nivelul fornixurilor, pn la 3-4 mm de
perilimb, diminu la instilarea de adrenalin
-Secreia apare n toate afeciunile inflamatorii ale conj. Este un semn important, ne
poate orienta asupra etiologiei infeciei Poate fi. seroas, de

etiologie viral sau alergic, purulent de etiologie bacterian, cu puroi abundent,

verziu, n infecia cu Pseudomonas, glbuie, de etiologie gonococic, redus
cantitativ, n infecia cu coci gram +.sau poate fi secreie fibrinoas , conj difteric.
20
-Modificri de relief ale conj. includ, edemul, foliculii, papilele i flictenele. Edemul
se obs clinic prin chemozis, care traduce o inflamaie important, re obicei de
etiologie alergic sau viral. Foliculii se prezint ca formaiuni proeminente rotunde,
translucide, de 0,2-2mm, avasculare situate pe conj tarsal, i a fundurilor de sac, sunt
nconjurai de o reea fin de vase care nu i invadeaz. Papilele apar ca structuri
elevate, hexagonale, elevate, fiind centrate de un vas sanguin. Flictenele sunt
asemntoare foliculilor, de care difer prin localizer perilimbic, se datoreaz unor
reacii alergice
-Alte manifestri; microhemoragii, adenopatie preauricular, edem palpebral moale,
matinal, pe pleoapa inferioar, falsa ptoz palpebral pentru keratoconjunctivita
epidemic.
Diagnosticul pozitiv al conjunctivitelor
Se bazeaz pe :
-hiperemie conjunctivita
-secreia conj
-absena reducerii acuitii vizuale
Diagnosticul diferenial al conj:
-cu hiperemie conj, cu afectare acuitii vizuale, cheratita, iridociclita, glaucom acut.
-cu hiperemie conj, fr afevtarea aczuitii vizuale; sclerite i episclerite, celulita
orbitar.

Complicaiile conj;
-ce intereseaz corneea; eroziuni, ulcere, perforaia corneei, panoftalmie
-blefaroconj
Principii generale de profilaxie i tratament n conj;
Profilaxia :
- mijloace colective, procedeul Crede, aplicat tuturor nou-nscuilor pentru
prevenirea conjunctivitei gonococice, const n instilarea unei picturi de nitrat de
argint 1% n sacul conj, imediat dup natere
-mijloace individuale, dac o secreie patologic ptrunde accidental n sacul conj, se
va instila un antiseptic slab, ca oxicianura de mercur, colir cu antibiotice cu spectru
21
larg cu Cloramfenicol0,5%, n mod repetat, soluii cu nitrat de argint 0,5-2%, urmat
de splarea cu ser fiziologic sau cu xilin 2%.Nitratul de argint produce exfolierea
celulelor superficiale ale conj, dintre care unele conin microorganisme.. n cazul unei
conj unilaterale, grave, vor fi luate msuri de profilaxie a infeciei la ochiul congener;
instilaii cu antibiotice, eventual protejarea sa cu un opercul din sticl, pn la
vindecarea ochiului afectat.
Tratamentul; - se adreseaz componentelor etiologice, patogenetice, simtomatice,
fiind adaptat ficrei forme n parte.
-Ochiul cu conj nu se panseaz niciodat, pentru a permite eliminarea secreiei care,
prin acumulare, ar crea condiii similare unui incubator, favoriznd multiplicarea
germenilor. Tot n acelai scop, se aplic seara un unguent cu antibiotic, pentru a
mpiedica aglutinarea cililor pe timpul nopii.
Se insist pentru eliminarea secreiilor patologice din sacul conj prin instilatrea de
soluii slab antiseptice ca nitratul de argint 0,5-2% sau ser fiziologic. Lacrimile
posed un sistem de aprare foarte eficient datorit lizozimului . Cnd epifora este
abundent, coninutul n lizozim scade, pentru a reveni la normal pe msur ce
epifora diminu. De aceea soluiile antiseptice se administreaz n stadiile iniiale,
apoi sunt contraindicate, pentru c reduc mecanismele naturale de aprare, prin
diminuarea lizozimului.
-Nici o soluie antiseptic nu poate fi administrat n concentraie eficient, care ar
omor bacteriile, deoarece ar fi toxic pentru epiteliul cornean, iar soluiile entiseptice
sunt diluate permanent de lacrimi i uneori inactivate de proteinele din secreia
patologic, de aveea rolul principal al soluiilor antiseptice este de a ndeprta
mecanic secreiile patologice i nu de a steriliza conj.
Medicaia activ n funcie de etiologia conj, se aplic topic: colir sau unguent.
Aceast modalitate de administrare este ideal, asigurnd concentraia local maxim,
cu efecte sistemice minim. Se folosesc coliruri cu: antiseptice slabe ca argitol 10-
20%, colargol 1-2%, efedrina 2%, sulfat de zinc 0,25-0,5%, acid acetic0,5%,
antibiotice ca: cloramfenicol 0,5%, sulfamide, gentamicin, tobramicin,
ciprofloxacin. Se folosesc i antiinflamatoare nesteriodiene ca Indometacin,
Pranoflog ,iellox sau Diclofenac, dar i steroidiene n formele alergice.Unguentele au
22
 o durat de aciune mai lung dect colirurile i mpiedic aglutinarea pleoapelor
noaptea. Se folosesc cele cu: tobramicina, netilmicina , ofloxacina etc.
-Tratamentul unei conj dureaz pn la cedarea complet a tuturor manifestrilor
subiective i obiective, dar se prefer un tratamnt scurt i intens.

DEGENERESCENTELE CONJUNCTIVEI
-pinguecula, se prezint clinic ca o proeminen glbuie, situat pe poriunea
bulbar, n sector temporal sau nazal., este consecina unei degenerescene hialino-
grsoase a esutulti elastic conj., este neevolutiv, se poate extirpa n scop estetic.
-pterigion; este cel mai frecvent proces degenerativ al conj, apare ca o ngroare a
conj bulbare, de form triunghiular, cu vrful spre cornee i baza spre cuta
semilunar. Se admit ca factori etiologici ageni externi iritani, ca praf, fum,
cldura.Gravitatea sa este dat de caracterul su recidivant. Tratamentul este
chirurgical, cu refacrea plastic a zonei, uneori urmat i de betaterapie n 3-4 edine de
100 radiaii fiecare.
--xeroza conj, este determinat de leziuni produse prin uscarea conj, de cauze variate.
Are dou forme anatomoclinice; parenchimatoas, ce se produci prin distrugerea
glandelor lacrilame accesorii prin cicatrici conj secundare dup alte afeciuni; trahom,
pemfigus, conj difteric, arsuri conj grave, ectropion cicatricial, lagoftalmie i forma
epitelial, care apare la persoane fr afeciuni oculare, care indic ntotdeauna o
tulburare de nutriie, caren absolut sau relativ de vitamina A.Tratamentul const n
tratarea cauzei generatoare, prin regim alimentar bogat n vit A, sau alte cauze gastro-
intestinale.

- CORNEEA
Metode de examinare a corneei:
Examenul la lumina zilei;

23
- metoda indirect, d informaii asupra dimensiunii, formei, transparenei corneea
- metoda indirect; sau a imaginilor reflectate, ne d indicaii asupra modificrilor de
relief a corneei, care se comport ca o oglind convex. Se practic n faa ferestrei,
care apare reflectat pe cornee. N cazul modificrilor de netezime i curbur,
imaginea ferestrei reflectat va determina formarea unei imagini modificate.
Tulburarea luciului corneei d o imagine tears.
- Testul cu fluorescein sodic 2%, pune n eviden dezepitelizrile corneei
- Testul pentru estimarea sensibilitii corneene cu proba cu tamponul de vat, descris
la ex. conj.
- Examenul n camera obscur, poate fi fcut prin biomoroscopia anterioar a
globului ocular, cu aprecierea corneei n seciune optic, cu aprecierea profunzimii
leziunilor.
- Determinarea razei de curbur a corneei, astigmometria i topografia cornean,
- Determinarea grosimii corneene, pahimetria cornean
- Examinarea histopatologic a corneei prin biopsia corneei

Patologia corneei:- inflamaiile corneei, cheratitele:

Simptome subiective; dureri oculare i perioculare, uneori sub form de hemicranie
- fenomene de iritaie reflex ca lcrinare, fotofobie, blefarospasm
- diminuarea acuitii vizuale mai mult sau mai pui accentuat
Semne obiective;
- congestie conj de tip pericheratic
- leziuni corneene sub form de pierderi de substan, fie infiltrate inflamatorii ce
modific transparena
- reacii ale uveei anterioare
- fenomene reacionale de vecintate, chemozis, edem palpebral
Clasificarea cheratitelor:
- dup mecanismul etiopatogenetic; exogene, pot fi consecina unui traumatism
ocular, sau a unei infecii prinare., endogene, produse de ageni sau factori patogeni
care ating corneea pe cale circulatorie , nervoas, umoral

24
- dup sediul leziunii: superficiale, localizate n straturile superficiale, n epiteliu,
membrana Bowmann, lamelele superf ale parenchimului cornean, profunde,
caracterizate prin infiltraia difuz a arench
- dup modificri anatomopatologice: ulcerative, prin pierderi de substan,
infiltrative, n care epiteliul este intact
- dup natura exudatului; supurative, nesupurative.
1 CHERATITE EXOGENE
Ulcerul cornean serpiginos:
- este denumit ulcerul pneumococi, sau ulceru cu hipopion
- este o cheratit exogen, ulcerativ, supurat ,adesea datorit suprainfectrii
unei eroziuni corneene traumatice.
- Este frecvent la aduli, sau la persoane n vrst, n ale cror antecedente exist
lcrimare abundent,sau o inflamaie cronic a conj
- Simptome: dureri oculare i perioculare intense, fotofobie, mici fridoane,
indispoziie general
- Obiectiv: congestie pericheratic intens, prezena unei ulceraii de dimens
variabile, cu fond i contur infiltrate, acoperite de o secreie purulent, prezena
sprncenei de infiltraie, a ulvcerului, ce marcheaz direcia de propagare a
ulceraiei, cu apariia caracterului serpiginos al leziunii
- Reacie intens a uveei anterioare, ca: iris congestionat, pupila miotic, sinechii
iriene post, hipopion, sub forma unei mase de puroi alb-glbui care se
colecteaz n camera anterioar
- Evoluia ulcerului este grav, fr tratament el se extinde n suprafa, cu
invadarea corneei spre profunzime, cu perforarea corneei. n orificiul de
perforare, dup eliminarea umorului apos din camera anterioar, apare inclavat
irisul cu ncetarea durerilor din acest moment i vindecarea leziunii sub forma
unei cicatrici , leucom cornean aderent, cu pierderea vederii.
- Complicaiile tardive; glaucom secundar, stafilom cornean
- Etiologia: ageni patogeni localizai de regul pe conj. Sau n cile lacrimale ca:
pneumicic, dar i stafilococ, streptococ, piocianic, micoze.

25
- Profilaxia; se adreseaz persoanelor care, prin natura profesiei sunt expuse
microorganismelor
- Tratament; local; etiologic, antiinfecios, instilaii cu dezinfectante: argirol10%,
unguente cu antibiotice cu spectru larg ca Kanamicin, gentamicin,. n ulcerele
cu hipopion, antibioticele se adm n inj subconj. Se pot asocia ung cu
epitelizante corneene ca dionina. Pentru combaterea fenom uveei anterioare:
midriatice, ca atropina 1%, neosinefrina10%, adrenalina1la mie., care pot fi
adm n inj subconj.. Ochiul va fi pansat pn la epitelizarea ulceraie. Ulcerele
trenante cu descemetocel pot beneficia de tratament chirurgical cu efectuarea
unei cheratoplastii la cald prin acoperire conj a corneei. Se pot efectua i
splturi zilnice a sacului conj cu sol cu antibiotice
- Tratamentul general const n: adm pe cale general a antibioticelor,
antiinflamatoare aspirin, indometacin, diclofenac, sedative,tonice generale,
calciterapie.
Cheratita punctat superficial:
- este relativ frecvent
- apare n colectiviti, unde se transmite prin instrumente contaminate:
oftalmodinamometru, tonometru
- smptome: senzaie de nisip, fotofobie, blefarospasm, tulb de vedere
- obiectiv: congestie conj pericheratic, infiltrate epiteliale punctiforme situate
exclusiv n straturile superficiale epiteliale n vecintatea membranei Bowmann
- evoluia este de 2-3 spt. , se vindec fr cicatrici.
- Etiologia este viral
- Tratament: midriatice, ung cu antivirale ca acyclovir, epitelizante corneene.
2 CHERATITELE ENDOGENE:
Herpesul simplu cornean:
- apare monocular, concomitent cu erupii herpetice ale pielii pleoapelor, ale
narinelor, ale buzelor, dar poate aprea i izolat
- subiectiv: senzaie de corp strin, dureri vii, nevralgice, fotofobie, lcrimare

26
- obiectiv: congestie de tip pericheratic, iar pe cornee o eroziune cu caracter
polimorf, ca o crengu de brad, se evideniaz foarte bine prin coloraia cu
fluoresceon, sensibilitatea cornean este redus la nivelul leziunii.
- netratat, leziunea are tendina de a se extine, apar noi eroziuni, care se
schimb, adeseori de la o zi la alta.
- Vindecarea se face prin macule corneene, asociat cu scderea acuitii vizuale.
- Etilogie: este cauzat de virusul herpes simplex 1, care provoac herpesul febril
cutanat .i al mucoaselor
- Primoinfecia se produce prin contaminarea interuman sau prin transmidie
direct, prin; blefarite, conjunctivite foliculare, adenopatii preauriculare.
Rezervorul de virus herpetic poate fi n ganglionul nervului trigemen de unde,
pe calea nervilor ciliari, ajunge la cornee.
- Nu las imunitate la om, recidivele apar n stri febrile, sau n condiii de
reducere a imunitii organismului
- Complicaii: suprainfecia cu germeni piogeni, care determin apariia ulcerului
serpiginos
- Tratament: Local: -virustatice: medicamente antimetabolice capabile de a
inhiba multiplicarea intracelular a virusului, cum ar fi: IDU, preparat sub
form de colir, sau unguent, Aciclovir, sub form de ung., Vidarabina n colir,
Interferon, care acioneaz reducnd sinteza la nivelul celulei a unei proteine
antivirale care blocheaz sinteza componentelor virale la nivelul ribozomilor
celulari, gamaglobulina n instilaii sau ung.
- Se instileaz midriatrice, se panseaz ochiul pn la epitelizarea leziunii
- Terapie mecanic: badijonare cu nitrat de argint 1% sau cu tinctur de iod
- Se contraindic tratamentul cortizonic n fazele acute
- Tartament general: modificarea terenului: gamaglobuline, vitamine din grupul
B, vitamina C, levamisol, rodilemid, aciclovir, 5 tablete pe zi
- Vaccinarea antiherpetic nu d rezultatele scontate.
- 2 Distrofiile corneene:

27
- Sunt reunite sub aceast denumire o serie de afeciuni corneene degenerative, n
care tulburrile de inervaie i anomaliile metabolice sunt pe primul plan, fr
s existe atingere infecioas
- Cheratomalacia; este datorat unei tulburri de nutriie general a
organismului.
- Se ntlnete la copii cu distrifie grav n primii ani de via
- Epiteliul cornean apare denudat, mat, xerotic, n zona central, a deschiderii
fantei palpebrale
- Este bilateral
- Lipsa complet a fenomenelor reacionale
- Tratamentul se adreseaz strii de denutriie prin regim alimentar echilibrat n
vitamine
- Local se administreaz atropin, ung, cu spectru larg, ung. Cu dionin, vit. A
uleioas
- Cheratita neuroparalitic: apare ca o pierdere a sensibilitii corneene n
urma ntreruprii continuitii nervului trigemen prin lezarea patologic sau
traumatic a trunchiului nervului, a ganglionului Gasser, a ramurii oftalmice sau
a ganglionului ciliar.
- Leziunea se produce n suprafa i n profunzime, dar cru o zon ngust la
periferia corneei
- Tratamentul: blefarorafia, pentru a se produce epitelizarea ct mai rapid
- Cheratita lagoftalmic: este o alterare a corneei ce survine n lipsa proteciei
asigurate de prezena stratului de lichid precornean asigurat de filmul lacrimal
i de secreia glandelor conj i palpebrale.
- Leziunea este localizat n treimea inferioar, unde corneea este mai expus
- Etiologie; paralizia nervului facial, ectropion cictaricial, colobom palpebral,
exoftalmie pronunat
- Tratament: local, blefarorafie, dar i al bolii care produce pareza facialului
- 3 CICATRICILE CORNEENE:
- Sunt modificri definitive ale transparenei corneene
- Apar dup alte boli distructive ale corneei
28
 - n funczie de localizare , ntindere, numr, profunzime, afecteaz acuitatea
vizual, deci i prognosticul
- Se clasific n: nubecul, macul, leucomdiagnosticul pozitiv se pune pe baza
faptului c ele nu sunt nsoite de fenomeme iritative, sunt staionare, definitive
- Tratamentul lor este doar chirurgical, prin cheratoplastii totale sau pariale,
lamelare sau perforante, n funcie de ntinderea zonei corneene nlocuite.

UVEEA

Uveea reprezint tunica medie a globului ocular i este format din: iris, corp ciliar
i coroid.

AFECIUNI CONGENITALE

Aniridia congenital lipsa total sau aproape total a irisului.

Pseudopolicoria stroma irian lacunar lsnd impresia existenei mai multor
papile.
Corectopia pupila deplasat nspre marginea irisului.
Ectropion uveal congenital rsfngerea anterioar a foiei pigmentare a irisului.
Chisturi congenitale mici tumorete brune situate la marginea pupilei.
Colobom congenital al irisului lipsa unui fragment din iris.Poate fi total sau
parial.
Metaplazia epiteliului ciliar epiteliul ciliar nepigmentat este nlocuit cu celule
pigmentate sau retina embrionar.
Colobom coroidian lipsa unei poriuni din coroid.Poate fi total sau parial.
29
 Angiomul coroidei are aspect de tumoreta.
Coroideremia absena total a coroidei i a epiteliului pigmentar retinian.

AFECIUNI DEGENERATIVE

Atrofia esential de iris atrofia progresiv a irisului fr o cauz aparenta.

Iridoschizisul clivaj ntre stroma anterioar i posterioar a irisului.
Heterocromia complicat face parte din cadrul sindromului Fuchs.
Degenerescena coroidian central n regiunea macular apare o zona
circumscris,areolar,palid,ce las s se vad vasele coroidiene.
Scleroza generalizat a coroidei se datoreaz atrofiei stratului coriocapilar.
Atrofia girat a coroidei pe toata suprafaa cmpului retinian apar placarde
atrofice,albe,rotunde sau ovalare,cu margini festonate i pigmentate cu tendina la
confluare.

AFECIUNI INFLAMATORII

INFLAMAIILE IRISULUI I CORPULUI CILIAR

Inflamaia irisului se numete irit, a corpului ciliar ciclit.De cele mai multe ori
evolueaz concomutent i poart numele de iridociclit.
Etiopatogenie
Cauzele care produc iridociclita se clasifica n :
a)exogene agentul cauzal ajunge n ochi din exterior printr-o soluie de
continuitate a globului ocular(plgi penetrante,ulcere corneene).
b)endogene agentul cauzal ajunge n ochi pe cale sangvin.Cauzele pot fi infecii
de focar,TBC,sifilis,poliartrit reumatoid, lupus eritematos diseminat,spondilit
ankilopoieica,meningite,scleroz n plci,etc.

30
 Mecanismele de producere ale iridociclitelor sunt :
1.Hipersensibilizare(alergie) prin comlexe antigen anticorp.
2.Mecanism autoimun faa de antigenul retinian S,pigment uveal sau proteine
cristaliniene.
3.Mecanism toxic faa de toxinele endoculare.
Tabloul clinic
Semne subiective
a)durere oculara cu iradiere supraorbitar i temporal ce se accentueaz noaptea.
b)fotofobia
c)hiperlacrimare spontan sau provocat de lumina
Semne funcionale scderea acuitaii vizuale.
Semne obiective sunt caracteristice i permit diagnosticul de certitudine :
a)congestie de tip perikeratic
b)edem cornean endotelial
c)precipitate retrocorneene reprezint semnul patognomonic de inflamaie a
corpului ciliar.Se prezint sub forma unor mici puncte alb glbui dispuse sub form
triunghiular cu baza la limb pe faa posterioar a corneei,n jumtatea inferioar.
d)tulburarea umorii apoase,dnd fenomenul Tyndall pozitiv.
e)modificri de relief i de culoare a irisului
f)mioza
g)sinechii iriene :
1.posterioare ntre faa posterioar a irisului i faa anterioar a
cristalinului.Acestea determin deformarea pupilei(tipic sub form de trefl).Dac
sinechiile cuprind ntreaga circumferin a irisului vorbim despre secluzia pupilar,i-
ar dac n cmpul pupilar apare i o membran fibroas vorbim despre secluzie-
ocluzie pupilar.
2.anterioare ntre iris i cornee numite goniosinechii.
h)variaii ale presiunii intraoculare
i)exudate inflamatorii n vitrosul anterior cu aspect de fulgi de nea.

FORME CLINICE DE IRIDOCICLITE

31
 Forme clinice dup evoluie:
a)iridociclita acut
b)iridociclita subacut
c)iridociclita cronic
Forme clinice dup natura exudatelor :
a)Seroase Tyndall pozitiv n camera anterioar.
b)Fibrinoplastice exudat fibrinos n camera anterioar,pe suprafaa irisului i n
cmpul pupilar.
c)Purulente hipopion n camera anterioar.
d)hemoragice hiphema n camera anterioar.
Forme clinice dup aspectul anatomo patologic:
a)iridociclite granulomatoase,nodulare
b)iridociclite negranulomatoase,difuze
Forme clinice dup calea de ptrundere a agentului cauzal :
1.Iridociclite exogene
a)Iridociclita supurativ toxic apare dup ulcere corneene,arsuri corneo-
conjunctivale.Substanele toxice ajung n camera anterioar i produc o inflamaie
aseptic a irisului.Obligatoriu exista hipopion.
b)Iridociclita supurativ septic apare prin plagi penetrante oculare prin care
agentul cauzal ajunge direct la nivelul irisului.
c)Iridociclita nodoasa.Cauza o reprezint perii de omid care trec prin cornee n
camera anterioar determinnd o inflamaie nodular la nivelul irisului.Exist
hipopion.
2.Iridociclite endogene
a) Iridociclita TBC
b) Iridociclita sifilitic
Diagnosticul pozitiv
Se pune pe baza semnelor clinice descrise,adic ochi rosu dureros cu acuitate
vizual sczut i cu pupil miotic, cu reflexe diminuate.
Diagnosticul diferenial
32
 Se face cu : conjunctivita acut,keratitele,glaucomul acut,retinoblastomul.
Complicaii
Sunt reprezentate de keratoiridociclit,panuveit,panoftalmie,glaucom
secundar,cataracta complicat,secluzia ocluzia pupilar,atrofia globului ocular.
Tratament
Este etiologic,patogenic i simptomatic,local i general.
Tratamentul etiologic
n uveitele exogene se face cu antibiotice cu spectru larg.Se administreaz sub
form de instilaii conjunctvale de 5 7 ori pe zi,sau sub form de injecii
subconjunctivale sau parabulbare.General se ncepe cu doza de atac i continua cu
doza de intreinere.n uveitele endogene dac se cunoate cauza se va trata boala de
baza.
Tratamentul patogenetic
Local se utilizeaz preparate steroidiene(hidrocortizon
acetat,fluorometolona,dexametazona) sub forma de instilaii conjunctivale de 5 7
ori pe zi.Menionam c la ora actual exist colire ce conin combinaii de antibiotic
i cortizon ce sunt larg utilizate.Preparatele steroidice se pot administra i sub form
de injecii parabulbare sau subconjunctivale.
General se face corticoterapie.Se utilizeaz Prednison n doz de 1
mg/kcorp/zi,doz ce se scade progresiv.Se mai administreaz
antihistaminice,imunosupresoare la cazurile imunodependente.
Tratamentul simptomatic
Local
1.Midriatice n instilaii subconjunctivale frecvente pentru a rupe sinechiile iriene,
injectii subconjunctivale la limb n dreptul sinechiilor.
2.Antiinflamatoare nesteroidiene
3.Antioxidante
4.Betablocante pentru scderea secreiei de umoare apoas.
General se administreaza antiiinflamatoare, nesteroidiene, antioxidante,
antialergice,sedative.

33
 INFLAMAIILE COROIDEI

Inflamaia coroidei se numete coroidit sau uveit posterioar.Dac la procesul

inflamator particip i irisul i corpul ciliar vorbim de uveit total sau panuveit,i-ar
dac particip i retina vorbim de corioretinit.
Tabloul clinic
Semne subiective
1.Fotopsii puncte luminoase
2.Senzaia de mute volante
3.Vederea deformat a obiectelor(metamorfopsii) sub form de micropsii sau
macropsii
4.Dureri oculare accentuate la palpare sau la micarile globului ocular.
Semne funcionale
Scderea acuitaii vizuale i deficite ale cmpului vizual sub form de scotoame
pozitive(pete negre).
Semne obiective
1.Atrofia coroidian
2.Hemoragii coroidiene
3.Edem coroidian difuz sau nodular
Clasificarea coroiditelor
Dup etiologie
a)coroidite exogene
b)coroidite endogene
Anatomopatologic
a)coroidite supurative
b)coroidite nesupurative
Dup evolutie
Acute,subacute,cronice
Dup morfopatologie i clinic
a)coroidite generalizate difuze
34
 b)coroidite circumscrise localizate

COROIDITELE EXOGENE
Sunt n marea majoritate supurative.
Tabloul clinic
Debuteaz ca o iridociclit acut.Examenul fundului de ochi nu se poate face
datorit tulburrilor din vitros.
Evoluia se face spre vindecare cu tratament adecvat sau spre
panoftalmie.Simptomatologia se agraveaz,durerile sunt vii,accentuate de micarile
globului ocular.Pleoapele sunt tumefiate,congestionate,apare chemozis conjunctival
ce herniaza prin fanta palpebral.Se produce un adevrat flegmon al globului ocular
cu cornee tulbure,hipopion,exudat pe suprafaa irisului i n cmpul pupilar,vitros cu
reflex galben-verzui.

COROIDITELE ENDOGENE
Coroidite endogene supurative.Sunt dominate de scderea acuitaii
vizuale.Inflamaia rmne cantonata la nivelul polului posterior.
Coroidite endogene nesupurative.Clinic prezint metamorfopsii,mute
volante,scderea vederii,scotoame pozitive,i-ar la examenul fundului de ochi
flocoane n vitros,noduli activi,zone de atrofie coroidian,eventual hemoragii.
Tratament
Tratamentul coroiditelor este etiologic,patogenetic i simptomatic,local i general.
Tratamentul etiologic se face cu antibiotice cu spectru larg,administrate local i
general cum s-a descris la iridociclite.n panoftalmie n primele zile de la debut se pot
administra i sub form de injecii intravitreene(de elecie vancomicina).
Tratament patogenetic cu antiinflamatoare nesteroidiene i steroidiene,local i
general.La nevoie se dau antialergice.
Tratament simptomatic
Local midriatice
General antialergice,sedative

35
 Tratamentul chirurgical.n panoftalmie se tenteaz n primele 72 de ore vitrectomie
posterioar prin pars plana.n formele grave se poate ajunge la evisceraie sau chiar
enucleaie dac globul este atrofic,afuncional i dureros.

OFTALMIA SIMPATIC

Este o form particular de uveit acut sau cronic la un ochi determinat de un

traumatism perforant la celalalt ochi,declansat la un interval de timp cuprins ntre
trei sptmni i doua luni de la traumatism.
Tabloul clinic
Ochiul simpatizant n urma unui traumatism se declanseaz o uveit anterioar
subacut.
La un interval de timp variabil cu limite foarte largi,ntre dou sptmni i zece ani
la ochiul simpatizat se declanseaz o uveit anterioar sau posterioar acuta.Numai n
acest moment putem vorbi de oftalmia simpatica.
Tratamentul este profilactic i curativ
Profilactic presupune tratamentul corect al plagilor oculare perforante att
chirurgical ct i medicamentos.
Curativ.Local se administeaz midriatice,antibiotice,corticoizi n instilaii
conjunctivale.General se utilizeaz corticoterapie n doze imunosupresive,cu scderea
lent a dozelor,antibiotice cu spectru larg,imunomodulatoare n formele
corticorezistente.

TUMORILE UVEEI

Ditre tumorile uveei care pot fi benigne i maligne ne vom opri doar asupra
melanomului malign coroidian.
Melanomul malign coroidian este o afeciune rar,unilateral,ce se prezint sub
forma unei mase pigmentate coroidiene ce determin dezlipire de retin
secundar,fr ruptur.

36
 Stadializarea evoluiei tumorii :
Stadiul I incipient.La examenul fundului de ochi se observ aspectul descris mai
sus.
Stadiul II de decolare de retin fix.
Stadiul III de glaucom secundar,prin creterea tumorii.
Stadiul IV de exteriorizare n orbit.
Stadiul V de metastazare n ficat,oase,creer,piele.
Diagnosticul diferenial se face cu tumorile benigne,dezlipirea de retin,decolarea
posterioar de coroida,hemoragii coroidiene posttraumatice.
Evoluie n medie doi ani.
Tratament
n stadiul I i II fotocoagulare laser i radioterapie cu placue de cobalt radioactiv
suturate pe sclera,n dreptul tumorii.
n stadiul III chirurgical enucleaia globului ocular.
n stadiul IV radioterapie preoperatorie,exenteratia orbitei,chimioterapie
postoperatorie.
n stadiul V tratament paleativ chimioterapic i radioterapic.

CRISTALINUL

37
 PATOLOGIA CRISTALINULUI
Afeciunile cristalinului intereseaz forma, transparena i poziia.

MOFIFICRI DE FORM
Sunt congenitale.
Afachia lipsa congenital a cristalinului.
Lenticon anterior - protruzia feei anterioare a cristalinului n regiunea axial sub
forma de pata de ulei.
Lenticon posterior protruzia capsulei posterioare nspre posterior.
Ombilicaia depresiune localizat a suprafeei posterioare a cristalinului asociat
cu opacifierea ei.
Colobomul - lipsa unei poriuni din cristalin
Microsferofachia cristalinul mic, sferic, cu tendina de luxatie n adolescent.

MOFIFICRI DE TRANSPARENT
Se mai numesc si cataracte.Ele pot fi congenitale sau
dobndite(primitiv,traumatic,complicat,patologic,secundar).

CATARACTE CONGENITALE

Sunt opacitai cristaliniene prezente de la natere.Cataracta congenitala reprezinta o

cauz frecvent de cecitate la copil.
Examenul clinic
Subiectiv scaderea acuitaii vizuale de diferite grade.
Obiectiv -leucocorie totala sau pariala de diferite grade.
-semne asociate :privire inexpresiv,imposibilitate de fixaie,micari
incoordonate ale globilor oculari,nistagmus,strabism,semnul oculo-digital(tendina de
a-i introduce degetul in orbit)
Diagnosticul diferenial se va face cu :
anomalii congenitale de form si poziie ale cristalinului
cataracte postnatale
38
 persistena vitrosului primitiv
fibroplazia retro lental
retinoblastom
Tratamentul este ntotdeauna chirurgical.Momentul operator va fi precoce, n
primele saptamni de viaa.
Tehnica chirurgical
Operaia se face in anestezie general.Preoperator se dilat la maxim pupila.Tehnica
modern consta in extracia extracapsular a cristalinului prin facoemulsificare si
implant de cristalin artificial.Postoperator tratamentul const n administrarea de
colire cu antibiotic i cortizon 4 6 sptamni.Ochiul se panseaz cteva zile
postoperator.

CATARACTE DOBNDITE

Sunt opacifieri ale cristalinului ce apar n cursul vieii, de etiologie cunoscut sau
necunoscut, ce evolueaz spre opacifierea total a cristalinului cu scderea
important a acuitaii vizuale.

CATARACTELE PRIMITIVE

Clinic exist trei feluri de cataracte : cortical, nuclear si subcapsular posterioar.

Cataracta senila cortical

Opacitaile apar n cortexul anterior, posterior sau ecuatorial.Evolueaz n patru
stadii:
1.Faza incipient n care subiectiv apare vederea n ceaa iar obiectiv fine opacitai
de diverse forme n campul pupilar.
2.Faza de intumescent subiectiv acuitatea vizual este mult scazut, iar obiectiv
cristalinul bombeaz nspre anterior datorit imbibrii cu apa, are aspect de gheaa.
3.Faza de maturitate subiectiv acuitatea vizual este mult scazut, obiectiv se
opacifiaz toate straturile cristalinului care revine la dimensiuni normale.

39
 4.Faza de hipermaturitate are loc un preoces de lichifiere ale starturilor periferice,
cristalinul are aspect lptos si tinde s se micsoreze, nucleul se menine dens i cade
n partea decliv.

Cataracta senila nuclear se caracterizeaz prin opacitai prezente n nucleul

cristalinului.
Subiectiv scderea lenta, progresiv a acuitaii vizuale, mai ales n lumina
puternic.
Obiectiv - la biomicriscopie cu pupila dilatata, n centrul cmpului vizual o zon
tulbure, puin ntins de culoare galben cenuie sau brun.

Cataracta subcapsular se caracterizeaz prin apariia opacittilor cristaliniene

imediat n apropierea capsulei anterioare sau posterioare.Pacien
ii cu cataract subcapsular posterioar au probleme serioase de vedere n lumina
soarelui sau a farurilor.
Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe scderea acuitaii vizuale, examenul
biomicroscopic i oftalmoscopic.
Diagnosticul diferenial se face cu :
tulburri de transparen ale corneei
secluzia ocluzia pupilara
glaucomul cronic simplu
Tratamentul cataractei este chirurgical. Intervenia se va efectua atunci cnd vederea
scade sub limita la care bolnavul ii poate desfaura activitatea cotidian.
Pregtirea preoperatorie
1.Cercetarea reflexului fotomotor absena sa arata c retina i-a pierdut funcia i
operaia este inutil.
2.Percepia i proiecia luminii
3.Msurarea tensiunii intraoculare
4.Verificarea cilor lacrimale
5.Examenul complet pe aparate i sisteme
6.Examenul de laborator cele uzuale
40
 7.Hipotonizarea globului dac este cazul
8.Sedarea pacientului Diazepam,Luminal,Dormicum.
9.Midriaza preoperatorie cu midriatice de scurt durat
Anestezia este local cu xilina sub form de injecie retrobulbar sau topic.
Tehnica chirurgical
I.Crioextracia intracapsular a cristalinului const n extracia cristalinului i a
sacului cu o criod refrigerata(metoda abandonat astzi).
II.Extracia extracapsular a cristalinului(EEC)
Dup discizia capsulei anterioare se extrage nucleul, ulterior se aspir i se spal
masele restante i se implanteaz cristalin artificial.
III.EEC prin facoemulsificare const n fragmentarea maselor cristaliniene cu
ultrasunete i aspirarea lor cu ajutorul unei piese ntroduse n camera
anterioar,aspirarea tuturor maselor restante i ntroducerea de cristalin artificial
foldabil.Avantajul acestei metode este incizia mic prin care se lucreaz, cu absena
astigmatismului postoperator i vindecare rapida.
Postoperator se administreaz colire cu antibiotic i cortizon de 4-5 ori / zi timp de 4
6 sptmni.

CATARACTELE PATOLOGICE

Sunt opacitai cristaliniene evolutive consecutive unor boli generale.Ele sunt

bilaterale,opacitile apar n straturile posterioare ale cristalinului, cu evoluie lent,
apar la tineri si aduli, evolueaz rapid spre maturitate.
Tratamentul EEC prin facoemulsificare.

CATARACTELE COMPLICATE

Sunt opacitai cristaliniene consecutive unei afeciuni oculare.Apar unilateral la

tineri.Debuteaz subcapsular posterior n rozet, sunt policrome(irizaii rosietice,
brune, verzui), sunt evolutive i se insoesc de manifestrile bolii ce le-a cauzat.
Tratamentul este chirurgical EEC prin facoemulsificare.

CATARACTELE TRAUMATICE
41
 Sunt opacitati cristaliniene secundare unor traumatisme.
Cataractele traumatice se clasifica n :
Cataracta contuziv apare dup o contuzie a globului sau a regiunilor vecine.Are
aspect de stea,ramur de brad,frunz cu nervuri,pana de pasare.
Cataracta prin plag penetrant cu ocazia plgii este perforata i cristaloida
anterioar.Fibrele cristaliniene se imbib cu umoarea apoas, se opacifiaz, unele se
revars n camera anterioar.
Cataracta prin corpi straini intracristalinieni sau intraoculari.Corpii straini restani
dup plgi perforante oculare vor duce n timp la constituirea cataractei siderotice sau
calcozice.
Cataracta prin ageni fizici. Electrocutarea,radiaiile calorice i explozia atomic
sunt cauze care determin opacifierea cristalinului.
Tratamentul cataractelor traumatice este chirurgical.

CATARACTE SECUNDARE

Reprezint opacifierea capsulei posterioare i a maselor cristaliniene restante dup

EEC.
Clinic scderea vederii dup EEC care se agraveaza n timp.
Obiectiv biomicroscopia evideniaza capsula posterioar opacifiat.
Tratament capsulotomia Laser YAG.

MOFIFICRI DE POZIIE ALE CRISTALINULUI

Pot fi congenitale si dobndite.

Deplasrile congenitale se numesc ectopii.
Deplasrile catigate sunt reprezentate de subluxaii si luxaii cristaliniene.
42
 SUBLUXAIILE CRISTALINULUI
Reprezint deplasarea pariala a cristalinului din loja sa, ramnnd n cmpul
pupilar.
Clinic
Subiectiv scderea acuitaii vizuale
- diplopie monoculara
Obiectiv - camera anterioar de profunzime inegal
- iridodonezis si iridofacodonezis
- pierderea paralelismului axelor optice ale corneei i cristalinului
- dup dilatarea pupilei, cmpul pupilar este imparit n doua zone de
ecuatorul cristalinului, zona afaka apare neagra, zona cu cristalin
opalescent.
- vitrosul poate hernia n camera anterioar.
Tratamentul este chirurgical i se va practica numai n caz de glaucom secundar,
constnd n extracia cristalinului subluxat.
LUXAIILE CRISTALINIENE
Reprezint depalsarea total a cristalinului din loja sa n camera anterioar, n vitros
sau nafara globului ocular.
Luxaia anterioar a cristalinului
Prezena cristalinului n camera anterioar realizeaza imaginea clasic de pat de
ulei in ap
Clinic
Subiectiv dureri oculare i perioculare datorate contactului cristalinului cu
endoteliul cornean i glaucomului acut prin blocaj pupilar.
- scderea marcat a acuitaii vizuale
Obiectiv - prezena cristalinului n camera anterioar
Tratament reprezint o urgena i const n extracia cristalinului luxat.
Luxaia posterioar a cristalinului
Reprezint deplasarea total a cristalinului n vitros
Clinic
Subiectiv scderea acuitaii vizuale la ochii normali sau hipermetropi
43
 - ameliorarea vederii la ochii miopi
Obiectiv - camera anterioar mare
- iridodonezis
- absena cristalinului n cmpul pupilar
- la examenul oftalmoscopic se vede cristalinul czut n vitros.
Tratamentul se va face numai n caz de complicaii i consta n extragerea
cristalinului luxat.

GLAUCOMUL

PRESIUNEA INTRAOCULAR

Presiunea intraocular reprezint presiunea exercitat asupra pereilor globului

ocular de ctre lichidele intraoculare.Valoarea sa este determinat de urmtorii
factori:
-rata de secreie a umorii apoase
-rata de eliminare a umorii apoase
-nivelul presiunii venoase a vaselor episclerale
Valoarea normal a presiunii intraoculare este cuprins ntre 10 21 mm Hg,cu o
medie de 15,5 mm Hg.

GLAUCOMUL

44
 Glaucomul cuprinde totalitatea strilor patologice caracterizate prin creterea
presiunii intraoculare cu toate consecinele ce deriv din aceasta.

CLASIFICAREA GLAUCOMULUI

Etiologic :
glaucom primar apare pe ochi fra o afeciune preexistent
glaucom secundar reprezint o complicaie a unor afeciuni intra sau
extraoculare.
In funcie de gradul de deshidere al unghiului camerular avem glaucom cu unghi
deshis i glaucom cu unghi ingust.
In funcie de vrsta pacientului avem glaucom congenital i glaucomul adultului.

GLAUCOMUL PRIMAR

Este acea forma de glaucom ce apare pe un ochi indemn de orice alta

afeciune.Exista doua tipuri de glaucom primar :
cu unghi deschis
cu unghi ingust

Glaucomul primar cu unghi deschis

Este o afeciune cronica, bilaterala, nu neaprat simetric, caracterizat la cel puin
un ochi prin urmatoarele :
- valori repetate ale presiunii inraoculare mai mari de 21 mm Hg
- modificri glaucomatoase ale nervului optic
- defecte glaucomatoase ale cmpului vizual
- afectarea adultului
- unghi camerular deschis
- absena oricror alte cauze de glaucom

45
Clinic :
Subiectiv - de cele mai multe ori este asimptomatic pna la fazele avansate ale
bolii.Pot apare simptome care la pacienii peste 40 de ani ar sugera glaucomul :
senzaie de tensiune intracranian, cefalee cu caracter de hemicranie, pierderea
adaptrii la ntuneric.
Obiectiv se caracterizeaz prin triada simptomatic :
hipertensiune intraocular
modificri ale papilei nervului optic
defecte ale cmpului vizual
Hipertensiunea intraocular
Creterea presiunii intraoculare repetat peste 21 mm Hg sau o diferent mai mare
de 5 mm Hg intre cei doi ochi.
Modificrile papilei nervului optic
Principala modificare a papilei nervului optic o reprezint excavaia glaucomatoas
care se produce datorit pierderii progresive a fibrelor nervului optic. Debuteaz de
cele mai multe ori inferotemporal, se extinde treptat cuprinznd ntreaga
circumferin a papilei care va avea aspect de cldare.n fazele avansate apare atrofia
optica glaucomatoas.
Modificrile cmpului vizual
Snt reprezentate de :
n fazele incipiente scotoame centrale ntre 10 20 de grade n aria Bjerrum,unice
sau multiple, fara a se uni intre ele, respectiv lrgirea petei oarbe.
In fazele mai avansate apare un scotom arciform in jurul maculei, numit scotom
arciform Bjerrum.Defectele avanseaz,apar pierderi mari sectoriale,ingustarea de la
periferie spre centru a cmpului vizual strmtorare concentric, pentru ca n final s
se pstreze o insul inferotemporal de cmp vizual.
Diagnosticul pozitiv - se pune pe baza triadei simptomatice caracteristice.
Diagnosticul diferenial se face cu :
alte tipuri de glaucom
cataracta senil incipient

46
 Evoluia este indelungat, cronic, bilateral i asimetric la cei doi ochi.Netratat,
boala duce la orbire.
Tratament :
Medical - local
- general
Laser
Chirurgical
Tratamentul medical local
Exist mai multe tipuri de droguri antiglaucomatoase :
Analogii de prostaglandine care scad presiunea intraocular prin creterea eliminrii
pe calea uveo-scleral.Sunt de prima intenie n tratament,se administreaz o
picatur / zi seara.
Betablocantele reduc producia de umoare apoas si cresc facilitatea la scurgere in
tractul uveo scleral. Se administreaz de 2 ori / zi cte o picatur.
Inhibitori de anhidraz carbonic reduc secreia umorii apoase. Se administreaz de
2 ori / zi cte o picatur.
Tratamentul medical general
Se asociaz cnd medicaia local nu reueste s stabilizeze presiunea
intraocular.Se administreaz inhibitori de anhidraz carbonic (Ederen), capsule de
250 mg, 1 4 capsule / zi.
Tratamentul LASER
Se practic trabeculoplastia cu LASER Argon in GPUD necontrolate
medicamentos, dupa trabeculectomie dac presiunea intraocular se menine crescut.
Tratamentul chirurgical
Se aplic tuturor formelor de GPUD la care tratamentul medicamentos maximal nu
asigur controlul presiunii intraoculare sau la care se instaleaz precoce deficite ale
CV.
Tehnica chirurgical este reprezentat de trabeculectomie.

Glaucomul primar cu unghi ngust

47
 Este o stare patologic in care scurgerea umorii apoase este impiedicat datorit
inchiderii unghiului camerular, ceea ce duce la creterea presiunii intraoculare.
Evolutiv glaucomul primar cu unghi inchis se clasific n :
Glaucom primar cu unghi nchis latent
Subiectiv apar mici tulburri vizuale tranzitorii cercuri colorate,curcubee in jurul
surselor de lumin alb, inceosri ale vederii mai ales seara sau dup instilare de
midriatice, dureri oculare i perioculare moderate, uneori cefalee.
Obiectiv se constat congestie moderat perikeratica, discret edem cornean, camera
anteriaoar mai mica, radacin irisului mai aproape de cornee, pupila n
semimidriaz, tensiunea intraocular crescut.
Tratamentul const n iridotomia LASER datorit riscului de apariie a glaucomului
acut.
Glaucomul primar cu unghi nchis acut
Se caracterizeaz prin creteri foarte mari ale presiunii intaroculare peste 100 mm
Hg datorit nchiderii complete a unghiului.
Subiectiv - dureri oculare si perioculare foarte puternice
- cefalee cu senzatie de hemicranie
- scderea acuitaii vizuale
- semne prodromale greuri,vrsaturi,dureri epigasrice.
Obiectiv - edem palpebral
- congestie conjunctival superficial i perikeratic
- edem cornean
- camera anterioar mica
- pupila n semimidriaz areactiv
- unghi nchis
- tensiunea intraocular foarte crescut
- papila nervului optic congestionat,hiperemic,uneori mici hemoragii pe
retin.
Tratament

48
 Reprezint o urgen oftalmologic.Se ncepe cu medicaia sistemic. Se
administreaz acetazolamid n perfuzie i.v. 500 mg,apoi oral n doze de 750
1000 mg / zi.
- ageni osmotici Manitol n perfuzie i.v.
- sedative,analgezice.
Medicaia local se ncepe cu betablocante de 2 ori / zi i inhibitori de anhidraz
carbonic de 2 ori / zi.
Tratamentul chirurgical este absolut necesar. Dac presiunea intraocular se
normalizeaz se va practica o iridotomie bazala, dac se menine ridicat
trabeculectomia.Obligatoriu la ochiul congener se face iridectomie bazal laser.

Glaucomul primar cu unghi nchis cronic

Subiectiv scderea permanent a AV,deficite de CV,

Obiectiv - congestie perikeratic,edem cornean epitelial, iris cu zone de atrofie
stromal i a guleraului pigmentar, pupil uor midriatic, presiune intraocular
crescut ntre 30 60 mm Hg, unghi iridocornean nchis.
Tratamentul este chirurgical, practicndu-se iridotomia bazal laser sau
trabeculectomia.

GLAUCOMUL CONGENITAL

Glaucomul congenital precoce

Se manifest de la natere,este bilateral.Se produce ca urmare a resorbiei
incomplete a esutului fetal mezoblastic ce ocup n viaa fetal unghiul camerular.
Clinic
1.Edem cornean epitelial
2.Buftalmie ochiul buftalm se caracterizeaz prin cornee marit n toate
direciile(megalocornee), scler largit,subire, ce apare albastruie datorit vizualizrii

49
coroidei, camera anterioar adnca, iris atrofic, cristalin mai mic, luxat sau subluxat
n camera anterioar.
3.Rupturi spontane ale membranei Descemet
4.Papila nervului optic palid cu excavaie mare
5.Gonioscopic esut fetal restant n unghi cu aspect de foia de celofan
membrana Barkan.
Tratamentul este chirurgical. Tehnicile chirurgicale sunt goniotomia, trabeculotomia
si trabeculectomia.
Glaucomul tardiv sau juvenil
Este prezent de la natere dar se manifest dup vrsta de 2 ani i pna la vrsta de
16 ani. Prezint aceleai manifestri gonioscopice ca i glaucomul congenital
precoce, dar dimensiunile globului ocular snt normale.
Tratamentul identic cu al GPUD.

GLAUCOMUL SECUNDAR

Reprezint acel glaucom care survine pe un ochi cu o afeciune preexistent s-au

datorit unor boli generale. De cele mai multe ori este unilateral.
Cauze
1.oculare afeciuni traumatice conjunctivale n special arsuri, leucoame
corneene aderente.
- irite si iridociclite prin sinechii
- cataracta hipermatur
- luxaia si subluxaia cristalinului
- tumorile intraoculare
- ocluzia de vena central a retinei
- retinopatia diabetic
- postoperator dupa operaii de cataract, cheratoplastii, vitrectomii
posterioare.
50
 2.extraoculare tumori orbitare
- exoftalmie
Tratamentul este etiologic i simptomatic.Dac presiunea intraocular nu se
normalizeaz dup tratamentul etiologic se recurge la tratamentul chirurgical pentru
normalizarea acesteea.

GLAUCOMUL ABSOLUT

Reprezint stadiul final de evoluie al oricrui tip de glaucom.Este caracterizat prin

dureri oculare si perioculare foarte puternice, cecitate,congestie perikeratic n cap
de meduz, edem cornean accentuat, camera anteriaoar mica, pupila n midriaz
fixa, iris atrofic cu vase de neoformaie, presiune intraocular foarte crescut, atrofie
optic glaucomatoas.
Tratamentul este chirurgical.Se incearc daca e posibil trabeculectomia, daca nu
se face enucleaia glogului ocular.

PLEOAPELE

Pleoapele sunt formatiuni cu o structura complexa care acopera ca niste perdele

globul ocular. Rolul pleoapelor este complex :
-rol in lubrefierea mecanic distribuie lacrimile pe cornee realizand filmul lacrimal
influientand astfel si dioptrul cornean,
-rol circulator influenteaza circulatia sangvina conjunctivala si cea intraoculara prin
compresia exercitata pe polul anterior
-rol protector asupra retinei prin limitarea cantitatii de lumina care ajunge la
receptori
-rol in protectia mecanica prin dizolvare ,spalarea si indepartarea agentilor chimici si
mecanici
51
-rol in protectia antimicrobiana prin lizozim ,si factori imunitari(IgA,IgM)

Functiile pleoapelor se realizeaza prin actul clipitului care reprezinta o ocluzie rapida
a fantei palpebrare prin contractia muschiului orbicular.

Metode de examinare:
-inspectia la lumina zilei,se urmareste aspectul,culoare si pozitia pleoapelor,
-palpare,pot evidential eventuali corpi straini conjunctivali ,formatiuni tumorale sau
stari inflamatorii.Pt detalii se poate folosi biomicroscopul.

AFECTIUNI CONGENITALE

ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PALPEBRALE

Ablefaria lipsa completa a pleoapelor(in cazul unor sindroame)
Colobomul palpebral lipsa de substanta la acest nivel ,cel mai frecvent asociat cu
coloboame iriene,coroidiene sau de NO.

ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRARE

Criptoftalmia- lipsa deschiderii palpebrale
Blefarofimoza- deschiderea insuficienta a fantei palpebrale
Epicantul(cuta mongoloida)-un pliu vertical de piele,in regiunea mediala care
acopera unghiul intern carepoate sa dispara in timp
Ankiloblefaronul-fisura palpebrala orizontala,ingustata prin alipirea marginii
pleoapelor la glob

ANOMALII ALE CILILOR

Hipotricoza-lipsa sau slaba reprezentare a cililor
Hipertricoza-dezvoltare exagerata a cililor
Ectopia cililor-localizare atipica a cililor
Cilii incarnate-modificarea de directie

ANOMALII DE POZITIE
Entropion rasfrangerea pleoapei spre globul ocular, cilii ranind astfel conjunctiva si
corneeafiind mai afectata in general pleoapa inferioara.
Poate fi :
1. Aton(senil) datorat atrofierii musculaturii pleoapei odata cu varsta muschiul
orbicular contractat rasuceste marginea palprebala spre glob
2. Cicatricial de formare a pleoapei , apare dupa arsuri chimice, trahom sau plagi
3. Spastic rezultat in urma contractiei excessive a muschiului orbicular ala
pleoapei, este intretinut de conjunctivite cornice, cheratite, etc.
4. Congenital datorat aplaziei hiperplaziei tarsale sau a viciilor de insertie a
orbicularului pleoapei

52
Clinic devierea marginei palorebale si a cililor in interior rezultand congestie
conjunctivala durere oculara si lacrimala, in cazuri mai avansate pot aparea si
dezepitelizari corneene.
Tratamentul:
-entropionul spastic cedeaza dupa tratamentul afectiunii
-entropionul congenital poate dispare spontan
-entropionul cicatricial si senile interventie chirurgicala , infiltrarea orbicularului cu
xilina sau aplicare de fire Gaiard

Ectropion rasfrangerea pleoapei spre exterior

Forme clinice
1. Aton (senil) apare la varstnici dataorita muschiului orbicular
2. Cicatricial dupa arsuri sau infectii ale pleoapelor
3. Spastic la copil apre revarsarea pleoapei edematiate
4. Paralitic in lagoftalmie
Clinic indepartarea marginii libere palprebale de ochi. Congestie conjuctivala bulbara
si plaprebala, lacrimare , in cazuri mai vechi conjunctiva palprebala este cheratinizata
si apar cheratite cornene.
Tratamentul consta in tratare afectiunii cauzatoare si este in special chirurgical.

TULBURARI DE MOTILITATE
Ptoza paralitica apleoapei
Retactia pleoapei superioare in hipertiroidism alaturi de isoftalmie , fanta palprebala
apre exagerat si se accentueaza la privirea in sus
Blefarospasmul datorita hipertoniei muschiului orbital apar miscari de inchidere a
fantei palprebale
Poate fi :reflex- prin stimulare trigeminala cauzate de :
-leziuni oculare si corpi straini cheratite iridociclite trichiazis, etc.
-leziuni extraoculare dentare otice encefalita prin iritatia facialului

Origine:
-centrala (cortexul frontal)
-nucleara hemoragii abcese tumori in regiunea de origine a nervului VII:

Clinic: -clonic, frecventa rapida a clipitului

-tonic, persistenta spastica a inchiderii pleoapelor
Tratamentul este etiologic , cazurile rebele se pot infiltra cu Novacaina muchiul
orbicular , alcolizarea nervului facial sau mai rcent injectarea de toxina botulinica.
Tremurul muschiului orbicular se datoreste hipocalcemiei sau excesului de cafea,
tutun sau oboseala.
Lagoftalmia datorata paraliziei muschiului orbicular.
Cauze:
-Paralizia faciala periferica in accidente vasculare tumori pontine traumatisme,
infectii otice sau meningiene, boli degenerative(scleroza in placi)
-Paralizie faciala centrala in care ste afetat cortexul cerebral

53
Clinic: lipsa ocluziei complete a fantei palpebrale (ectropion al pleoapei inferioare)
poate fi urmata de cheratita lagoftalmica si lacrimare permanenta.
Tratamentul este etiologic , se pot prescrie lacrimi artificiale sub forma de gel si
blefarorafie (temporala sau definitiva).

AFECTIUNI DEGENERATIVE PALPREBALE

1. Blefarosalazisul apare la batrani si se produce prin atrofierea si pierderea
elasticitatii pleoapelor
2. Hernierea grasimii orbitare apare la varstnici prin penetrarea septului orbitar
atrofiat a grasimii orbitare
3. Sindromul pleoapelor flasce la persoanele obeze

AFECTIUNIINFLAMATORII PALPREBALE

Dermatita palprebala reprezinta inflamatia pielii pleoapelor cauzata de microbi,

virusuri sau fungi.Se pot complica cu supuratii circumscrise (abces, furuncul) sau
difuze(flecmon).
Clinic semne inflamatorii , febra si adenopatie regionala.Poate da complicatii
severe: tromboflebita sinusului cavernos.
Tratament: -general , antibiotice
-local, incizie , drenaj si pansament cu mesa

Zona zoster palprebala este determinate de exacerbrarea infectiei variceloase la

varstnic. Factorul etiologic este virusul varicelo-zosterian care declanseaza boala
cand rezistenta organismului este scazuta. Apare pe teritoriul primelor doua ramuri
trigeminale cu hiperstezie , vezicule care ulterior se sparg, se acopera cu cruste si lasa
cicatrici usor hiperpigmentate.Aceste simptome sunt insotite de dureri frontale
immense.
Complicattile pot fi : cheratite zosteriene, iridociclite, nevrite optice si paralizii
oculomotorii.
Tratamentul :- general, antivirale, antialgice si antiinflamatorii,
imunosupresoare
- local, Aciclovir , Oxid de zinc, Anestezina si antibiotice cu spectru
larg.

Blefaritele sunt afectiuni inflamatorii ale marginii ciliare. Etiologia cuprinde mai
multi factori :
-Factorii declansatori(locali) sunt infectiile stafilococice de vecinatate
-Factori favorizanti (generali) diabetul , afectiuni hepatice cornice, depresii immune,
vicii de refractie mici necorectate.
Clinic sunt trei forme:
1. Blefarita eritematoasa congestie palprebala, prurit (exacerbate de variatii
termice si oboseala)

54
 2. Blefarita scoamoasa, insoteste dermatita seboreica a pielii capului si fetei,
prezinta in jurul cililor scoame alb-galbui care se desprind cu greutate si lasa
pielea eritematoasa
3. Blefarita ulcerative, mai grava este datorata infectiei cu stafilococ auriu
manifestate prin microabcese la baza cililor.Epilarea cilului elimina puroiul
ramanad o mica ulceratie, vindecarea deformeaza
4. margine palprebala iar cilii pot creste in pozitii vicioase(trichiazis sau potl ipsi
madaroza)

Tratamentul:
-igiena riguroasa a pleoapelor
-tratarea infectiei stafilococice si dermatitei seboreice
Blefarita scoamoasa si eritematoasa se curate marginea libera apleoapelor cu
blefarosampon , se aplica unguient cu antibiotic si antiinflamator steroidian. Forma
ulcerative se epileaza cilii , se nitreaza marginea libera a pleoapelor , se administreaza
antibiotice sub forma de unguient.

Meibonita reprezinta retentia pasiva a secretiei glandelor lui Meibonius fiind asociata
cu blefarita . Tratamentul consta in aplicarea unor compresii calde urmat de
masajul ,marginii ciliare si unguient cu antibiotic si Cortizon.

BOLILE GLANDELOR PALPREBALE

Orgeletul este o infectie stafilococica acuta a glandelor sebacee, daca sunt afectate
glandele lui Zeiss, se produce orgeletul extern, daca sunt afectate glandele lui
Meibomius, orgeletul este intern. Afectarea concomitenta se numeste hordeoloza.
Clinic tumefierea unei zone marginale palprebale eritematoasa si dureroasa,
ulterior odata cu accentuarea edemului si durerii apare un punct galben , locul unde se
va produce perforatia si se va evacua puroi (frecvent poate acompania blefarita).
Etiologia este o infectie stafilococica aparuta pe un teren cu imunitate redusa,
diabet , sarcina.
Tratamentul -in stadii incipiente compresii reci si antibiotice
-in faze mai avansate comprese fierbinti pentru a grabi
abcedarea si evacuarea, local si general se instituie
antibiotice (oxacilina).

Chalazionul este o inflamatie granulomatoasa cronica a glandelor lui

Meibomius.Etiologia insoteste blefaritele, acneea rozacee sau urmarea unui ogelet
intern.
Clinic la palpare se comstata o mica formatiune tumorala palprebala
nedureroasa si fara semen inflamatorii in grosimea pleoapei.
Poate fi : Chalazion intern (subconjunctival)
Chalazion extern (in grosimea dermului).
Complicatii abcedarea poate genera un orgelet sau un abces palprebal, in
cazuri voluminoase produce astigmatism prin comresiunea corneei.

55
 Tratamentul este chirurgical .Se poate injecta corticoizi sau masaj cu unguient
de antibiotice si corticoizi.

AFECTIUNI ALERGICE PALPREBALE

Factori alergeni : sapunuri ,parfumuri, lentile de contact si unele medicamente.

Reactia alergica poate fi imediata sau tardiva.

Edemul palprebal allergic este o reactie de hipersensibilizare de tip I, rapida.

Clinic se caracterizeaza prin edem neinflamator al pleoapei prurit si secretie
conjunctivala apoasa.
Tratamentul :-evitarea contactului cu alergenul
-antihistaminice
-corticoizi
Dermatita de contact recatie de sensibilizare tardiva, pielea pleoapelor este
eczmematiata pruriginoasa.
Tratament antialergice generale, local corticoizi fluorinate.

TUMORILE PALPREBALE

Tumori benigne palprebale pot fi moi si solide

Chisturile (tumorile moi) pot fi :
-chistul dermoid apre in prelungire sprancenei in unghiul superior extern,
present in copilarie poate creste mult in dimensiuni ( contine structuri termice, par
sau unghii).
-chisturile epidermoide de incluziune rezulate prin implantarea de celule
epiteliale in derm.
-milium sunt mici chisturi albe rotunde ce deriva din foliculii pilosi si glandele
sebacee

Tumori benigne solide

-cornul cutanat ( de origine epiteliala)
-nevul pigmentar
-tricoepiteliomul si pilomotricomul din foliculii pilosi
-hemangiomul din vasele sanguine
-fibrom si lipom din tesut conjunctiv
-nevrom plexiform din neurofibromatoza- din tesut nervos
-xantelasma reprezinta depunerea de lipide in tesutul celular subcutanat
palprebal.
Tratamentul tututror acestor tumori este chirurgical.

Tumori maligne palprebale

Epiteliomul carcinomul cu celule bazale sau scoamoase reprezinta 80 % din totalul

tumorilor maligne.Debuteaza ca mici noduli dupa care se extinde si dau urmatoarele
forme:
56
-vegetanta aspect muriform
-ulcerativa acoperit cu cruste galben- brune
-plancicatriciala o parte se cicatrizeaza si cealalta evolueaza.
Tratamentul este chirurgical efectuandu-se excizia tumorii in limite de siguranta

Adenocarcinomul este o tumora rara dar extrem de maligna. Poate proveni din orce
fel de glanda palprebala, poate fi confundat cu chalazionul. Tratamentul este
chirurgical sau prin iradiere.

Melanomul este rar si apare ca un nodul pigmentat care creste in dimensiuni. Este
exulcerat si pruriginos.
Tratamentul chimioterapie asociata cu excizie chirurgicala iar ulterior iradiere.

Sarcomul provine din tesutul conjunctiv .Este foarte grava , se prezinta ca un nodul ce
invadeaza rapid pleoapa si da metastaze pe cale limfatica si hematogena.Diagnosticul
diferential se face cu Chalazioanele recidivante. Tratamentul est chirurgical.

Retina:
1 Metode de examinare:
A examinri funcionale subiective:
-explorarea simului cromatic
-explorarea acuitaii vizuale
- exploradea cmpului visual
B examinri funcionale obiective:
-electroretinograma
- potenial evocat visual
C examen obiectiv al fundului de ochi:
-oftalmoscopia: este o metod obiectivde examinare a fundului de ochi,se bazeaz pe principiul
focarelor conjugate, ochiul examinatorului este aezat n aceeai surs de lumin,deci n focarul
conjugat.Aceast metod permite observarea fundului de ochi atinci cnd mediile oculare sunt
transparente.se utilizeaz dou tehnici de examinare:direct i indirect.Metoda direct este cea mai
utilizat,permite obinerea unei imagini drepte,directe a fundului de ochi.Metoda indirectpermite
obinerea unei imagini rsturnate a fundului de ochi,bolnavul fiind plasat n faa examinatirului la 1
metru distan,iar cu o lentilde 13 d plasat n faa bolnavului se focalizeaz lumina cu ajutorul
unei oglinde concave n ochi.Imaginea obinut este de 13-14ori mai mare dect cea real,astfel
nct se pot observa mai bine detaliile retinei.Oftalmoscpia poate fi practicat prin filtre de
iterferen:lumina aneritr,are o putere mai mare de penetrare, lumina galben-verde,pentru
aprecierea ramurilor vasculare, lumina roie,pentru evidenierea pigmentaiei.
- biomicroscopia fundului de ochi;se practic interpunnd ntre sistemuloptic al biomocroscopului
fie lentila Hruby,fie o lentil de contact Goldmann cu trei oglinzi,fie lupe Volk de 78D sau de
90D.ceast examinare permite precizarea detaliilor pe suprafee mici,la nivel de amplitudine
mare,n vedere panoramic. Se pot realize seciuni ale retinei.
57
-oftalmodinamometria permite determinarea valorilor presiunii n artera oftalmic, corelat cu
presiunea sangvin general i cu cea intraocular,permite orientarea asupra unor anomalii ale
circulaiei carotidiene.Metoda se practiccu ajutorul unui aparat numit oftalmodinamometru
imaginat de Baillart.
-angiografia cu fluorescein:se gazeazpe injectarea fluoresceinei 5sau 10% intravenos,cu
posibilitatea nregistrrii fotografice a ntregului arbore vascular retininian i coroidian.
. ecografia ocular, are aplicaii n explorarea patologiei oculare i orbitare. Este foarte util n diagn
pozitiv i diferenial al unor patologii retiniene primare sau secundare, mai ales dac mediile
oculare sunt opoacifiate. Prin metoda A se utilizeaz doar intensitatea ecourilor, prin metoda B sau
metoda bidimensional,undele reflectate de esuturi sunt reprezentate pe ecran sub form de puncte
luminoase,iar intensitatea lor este proporional cu energia ecourilor.
2 Patologia retinei:

A Afeciuni vasculare ale retinei.

A1 Obstrucia arterial retinian_
-este un accident dramatic din cauza tipului arterial terminal al retinei
- ischemia care se produce duce la degenerescena celulelor ganglionare i a axonilor lor.
- obliterarea arterei principale n jurul lamei criblate debuteaz brusc, cu cecitate
unilateral,eventual doar percepie luminoas prezent
- pupila este in midriaz,refle fotomotor abolit, att direct ct i consensual
-oftalmoscopic retina este edemaiat,de un alb lptos,iar n centru la nivelul foveei,se constat
cireasa macular, datorit vizibilitii coroidei de la acest nivel
- papila este palid
- arterele retiniene sunt foarte nguste,filiforme,uneori cu curent granulos prezent
- angiografia arat sediul i natura obstacolului
- uneori obliterarea poate interesa doar ramuri ale arterei centrale a retinei,iar simptomele depind de
teritoriul interesat.
-etiologia;-:spasm arterial,-embolia, -tromboza sau mecanisme intricate
- spasmul arterial survine la tineri, pe baz vasomotorie i vegetativ, sau la subieci cu
hipertensiune arterial,arterioscleroz,toxemie gravidic.Uneori spasmele pot fi declanate de
intervenii terapeutice,sau diverse intoxicaii.Uneori spasmul cedeaz spontan sau sub tratament cu
revenirea acuitaii vizuale.
-embolia arterial poate avea origini n leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei,emboli infecioide
la o endocardit latent,emboli reumatismali de la vegetaii cardiace n reumatism articular acut i
traumatici, de tip embol grsos sau gazos.
- tromboza arterei se datoreaz obliterrii lente sau progresive printr-o endocardit obliterant.Se
produce mai des la hipertensivi i aterosclerotici, la nivelul locului ptrunderii arterei oftalmice n
nervul optic,sau la nivelul lamei ciuruite.
- prognosticul este nefavorabil,
- tratamentul este de urgen, cu scopul: ndeprtarea obstacolului, favorizarea formrii
colateralelor, protejarea straturilor retiniene pn la restabilirea circulaiei
Se adm: trombolitice cu urokinaz sau streptokinaz
- spasmolitice i vasodilatatoare local sub form de inj retrobulbar cu cu atropin 1%,
pentoxifilin, nitroglicerin, papaverin, novocain 1% intravenous
- medicaie osmotic cu scopul reducerii edemului retinian, sub formde perfuzii cu manitol
- treatment de lung durat pentru diabet zaharat, anomalii ale metabolismului lipidic, status
cardio- vecsular, al stenozei carotidiene
A2 Obstruci venoas:
- corespunde ntreruperii circulaiei retiniene de ntoarcere
- survine pe un teren vascularizat anormal.: arterioscleroz, stenoz i ocluzie a caritodelor
interne, hipertensiune arterial, diabet zaharat, hiperlipidemie, flebite i periflebite.
- Este un accident mai puin dramatic ca cel al obstruciei arteriale retiniene, dar se poate
complica n evoluie
- Factori etiopatogenici: staza vascular,alterri ale pereilor vasculari, tulburari hemodinamice.
58
- Glaucomul cr simplu este un factor favorizant prin staza cr venoas de la nivelul capului
nervului optic
- Simptome. scderea acuitii vizuale la 0,1-0,2, brusc
- Oftalmoscopic: papil edematoas,hiperemic, hemoragii la suprafa,hemoragii de toate
tipurile, pe tot fundul de ochi, vene foarte tortuoase,dilatate, parial acoperite de hemoragii,
exudate albe,vtoase, care sunt procese ischemice degenerative.
- Angiografia : n timpul venos altera tarata extravagarea fluoresceinei
- Dac este interesat numai o ramur venoas, simptomele depind de localizare. Cea mai
frecvent localizare este cea superotemp
- Evoluia. Uneori spre ameliorarea treptat a acuitii vizuale, dar pot aprea complicaii ca
neovascularizaia retinian, hemoragii recidivante, glaucoma sec hemoragic,
- Tratament: local: vasodilataie, prin inj retrobulbar cu vasodilatatoare
- -dizolvarea trombusului cu trat trombolitic, anticoagulante, antiagregante
plachetare, influenarea modif inflamatorii vasc prin corticoterapie
- Tratamentul sechelelor se face prin panfotocoagulare laser pentru reducerea neovaselor retiniene
i iriene.

B Afeciuni degenerative ale retinei:

-degenerescenele retinei sunt afeciuni care presupun un proces degenerative al neuronilor retinei,
cu etiologii multiple.
-pot fi afectate celulele cu conuri sau cu bastonae,astfel pot fi; Retinopatia pigmentar sau
degenerescenta tapeto-retinian periferic
-apar n primii ani ai copilriei, transmitere cu caracter ereditar, autosomal-recesiv,si evoluie
cronic, astfel c la vrsta adult duce la cecitate.
-clinic, se caracterizeaz prin aparitia precoce a hemeralopiei i a hesperanopiei, adic
imposibilitatea orientrii n ntuneric, cu meninerea normal a acuitaii vizuale n primele faze,ca
mai apoi aceasta s scad.
- cmpul vizual se reduce treptat concentric,aprnd initial un scotom inelar care se mrete, iar n
fazele finale se pstreaz un camp tubular de 5-10 grade.
- bolnavii se orienteaz treptat tot mai greu noaptea apoi i ziua.
- vederea culorilor este alterat iniial n axul albastru-galben, apoi i n cel rou-verde.
- electroretinograma este modificat, sub normal, apoi abolit.
-aspest oftalmoscopic: migrri pigmentare ale epiteliului pigmentar sub form de aglomerare de
pigment, cu aspect de osteoblaste n regiunea ecuatorial, aspect galben.murdar al fundului de ochi.
- strmtorarea calibrului vascular retinian, decolorarea papilei nervului opric, modificri ale
vitrosului cu degenerescena acestuia, modificri ale maculei
- anatomopatologic se constat degenerescena progresiv a neuroepiteliului retinian, cu migrearea
specific de pigment.
- prong este rezervat, cu evoluia spre cecitate
- tratament: terapeutic vascular,cu adm retrobulbar de vasodilatatoare, vitaminoterapie, terapie
hormonal, cu adm de corticosteroizi, hormoni melanofori, chirurgical, pentru creterea circulaiei
la nivelul maculei.
C Dezlipirea de retin;
- este o afeciune ocular grav, care are un potenial ridicat de cecitate, a crei prognostic este
influenat de precocitatea descoperirii i de tratament.
- se caracterizeaz prin separarea celor dou foie embrionare ale retinei,adic a epiteliului
pigmentar i a membranei lui Bruch pe de o parte, ,i a restului retinei pe de alt parte.
-exist dou categorii: secundar, care apare secundar dup :traumatisme perforante,uveite
anterioare i posterioare, retinopatia proliferant, tumori coroidiene,i dezlipire de retin
primitiv,care apare fr o cauz aparent..Leziunea iniial este rupture retinian, dezinseria la ora
serrata,sau gaura retinian, cu formsau localizare variabil,aprut pe un teren particular:miopie
forte,ateroscleroz,degenerri periferice ale retinei. Prin aceast leziune iniial,ntre cele dou foie
ale retinei se insinueaz lichid subretinian,determinnd bombarea retinei.

59
-subiectiv. apar modificri ale cmpului visual corespunztoare zonei fretiniene dezin serate,
amputarea cmpului respective.
- defectul visual se poate accentua n timp cu scderea acuitii vizale.
- oftalmoscopic: proeminen retinian cenuie vluritsau mobil, cu vase mai nchise la
culoare,vase care fac cot la marginea proeminenei.
- tratament:n funcie de forma clinic, pentru formele secundare,este tratament etiologic. Pentru
formele primitive, tratamentul este doar chirurgical. Se indic un repaus absolute de 3-4 zile preop,
adic proba de decubit, apoi se ncearc blocarea rupturii retiniene princerarea unei leziunide
coroidit cicatricial, iar favorizarea realipirii retiniene se face prin apropierea ei de peretele scleral
prin tehnici de nfundare scleral,sau compresiune intern prin injectarea intravitrean dev aer
steril , ulei de silicon, sau gaz mai greu dect aerul.
- prong este rezervat, recuperarea funcional fiind n mare msur dependent de interesarea sau nu
a zonei maculare.
D Tumorile retinei:
Retinoblastomul:-este o tumoare malign, o proliferare de celule de origine neuroepitelial.
- etiologic,este o afeciune cu transmitere genetic, afecteaz copii ntre 2-4 ani.
- Este unilateral
- Simptome;apare clasicul ochi amaurotic de pisic,adic prezena unui reflex alb-glbui , sau
apariia unuistrabism convergent unilateral,cataract unilateral, hipertensiune intraocular cu
sau fr buftalmie,hipemuniolateral
- Oftalmoscopic seconstat:mas tumoral boselat, alb,cu vase de neoformaie, uneori cu
dezlipire de retin sec , vizibil la ecografie.
- Evoluia este rapid, n patru stadii
- Diagn diferenial se face cu; fibroplazia retrolental, uvaitele copiilor, dezlipirea de retin
primar,
- Prong depinde de precocitatea dian i de tratament
- Tratamentul este; n primele stadii se impune enucleaia globului,n stadiul 3 i 4 este necesar
exenteraia orbitei.
E Manifestri retiniene n boli generale:

E1 manifestri retiniene n boala hipertensiv:

evolueaz concomitant cu manifestrile generale i pot fi stadializate astfel:
- Stadiul 1: angiopatie retinian hipertensiv, apare o reducere a calibrului arterelor, vene ceva
mai dilatate, tortuozitate mai accentuat a venulelor
- Stadiul 2: angioscleroz retinian; arterele i venele retiniene au local, la nivelul ncrucirii , o
teac adventiial comun. Apare o ngustare a venei ncruciat de arter,semnul lui Gunn, este
datorat sclerozrii peretelui arterial, care pierde transparena i mpiedic vizualizarea venei
la nivelul ncrucirii.. Poate s mai apar datorit modificrilor organice din peretele vascular
aspest de arter n srm de cupru, sau de argint. Concomitent apar i modificri ale venelor, ca
tortuoziti, mai ales cele dinzone perimacular
- Stadiul 3; retinopatie hipertensiv:asocierea la semnele din stadiul anterior i complicaii ale
esutului retinian.: hemoragii n flacr,exudate albe, vtoase, edem retinian n zona maculei, ca
steaua macular.
- Stadiul 4: neuroretinopatie hipertensiv: apar n plus semen de suferin a capului nervului
optic, cu edem papilar, hemoragii la suprafaa nervului.
Tratamentul este cel al bolii hypertensive.
E2 Retinopatia diabetic:
- reprezint manifestarea retinian a microangiopatiei diabetice
- depine de vechimea i tipul diabetului, de variaiile glicemiei
- simptome:tulburri de vedere
- semne clinice vasculare:dilaterea capilarelor retiniene,obszrucii capilare, microanevrisme,
modificri ale vaselor mari,neovacsularizaie retinian
- semne clinice tisulare: hemoragii clasificate n intraretiniene,preretiniene,intravitreene, exudate
uscate, exudate moi, edem retinian glioz i retracie retinian.
60
- Complicaii:tromboze venoase, neovascularizaie retinian, irian, hemoragii repetate n vitros
sau pe retin, glacom neovascular secundar.
- Prevenirea; echilibrarea corect a diabetului
- Tratament. Medicamentos pentru troficitatea peretelui capilar sau venos:
tarosin,rutozid,doxium,antiagregante plachetare i chirurgical ca panfotocoagularea retinian,
vitrectomie sau tratamentul dezlipirii sec tracionale de retin.

SCLERA
Metode de examinare:
- la lumina zilei: inspecia: prin transparena conjunctivei bulbare normale, sclera
apare de culoare alb sidefie. n condiii patologice se pot observa modificri de
form ca: ectazii sclerale, noduli inflamatorii, chemozis conj,sau modificri de
culoare: congestie profund, violacee, n cadrul unei subieri sclerale.
Palparea: n afeciuni inflamatorii palparea poate fi dureroas, mai ales n sectorul
afectat
Proba cu adrenalin 1la mie. Prin anemierea conj, se permite evidenierea mai net a
unei congestii profunde de narur scleral, sau episclerale
- n camera obscur: - biomocroscopia, pentru detalierea aspectelor sclerei
- diafanoscopia sau transiluminarea , care permite evidenierea
unei modificri de structur a peretelui scleral, ca urmare a unui eventual stafilom
- Pentru sclera posterioar, retroecuatorial, nu sunt metode care s determine
examinarea direct, doar eventuala mobilitate dificil poate trda un proces patologic
la acest nivel. Alte date pot fi obinute prin examinri paraclinice ca: ecogtafie i
tomografie.
Patologia sclerei:
- Dat fiind slaba vascularizaie a sclerei, patologia ei este srac n comparaie cu
alte pri ale nveliului ocular
Episclerita
- este inflamaia episclerei i a straturilor externe ale sclerei
61
- este un proces inflamator care apare de regul la tineri, sau la aduli
- intereseaz o zon din jurul limbului scleral, nu provoac scderea acuitii vizuale
- este sub dou forme: simpl i nodular
Simpl:
- debuteaz printr-o jen ocular, fotofobie, lcrimare, durere dar nu foarte intens,
care se accentueaz la palpare
- apare ca un focar congestiv perilimbic, de form apoape rotund de 1-2 mm, sau
triunghiular spre limb, cu margini imprecis definite, cu recaia conjunctivei bulbare
din jur
- este monocular, dureaz 1-2 spt.
- poate recidiva n aceeai zon sau in alta nvecinat
Nodular:
- ori pe zi, se manifest printr.o accentuare a simptomelor formei precedente
- apare un nodul limbic sau perilimbic rotund, ovalar, bine delimitat
- apare o reacie mai intens a conj bulbare adiacente
- este monocular
- dureaz 2-3spt
- uneori pot fi doi sau trei noduli conflueni, cu accentuarea simptomelor
- etiologia este corelat cu artrita reumatoid, herpes zoster, lues, tuberculoza, sau
focare de infecie de vecintate.
Diagnosticul diferenial se face cu conj. Flictenulare, care nu afecteaz corneea de
regul, dispar la adrenalin instilat
Tratamentul episcleritelor
Etiologic, dar dac nu se cunoate, se adm. local cortizon 1% de 5 midriatice locale
pentru prevenirea iridociclitei.
Sclerita:- definete inflamaia profund a esutului scleral profund
- cuprinde o arie mai extins dect a episcleritai
- survine mai rar dect episclerita
Forma anterioar: este mai frecvent dect cea posterioar
- poate fi difuz i necrozant, nodular

62
- n forma difuz semnele subiective se traduc prin dureri oculare, lcrimare,
fotofobie, la micrile oculare sau la palparea globului durerile se accentueaz.
Obiectiv apare o congestie ocular roz- violacee, ce intereseaz straturile profunde
ale sclerei pe o arie care poate uneori interesa toat sclera ecuatorial
- n forma nodular, procesul inflamator este localizat mai profund
- forma necrozant:simptomele sunt severe, afeciunea conduce la necrozarea i
eliminarea fibrelor colagene ale sectorului scleral alfectat, favoriznd ectazia ocular,
cu evidenioerea uveei subiacente.
Complicaiile scleritei anterioare: tenonit, uveit, cataract complicat, glaucom
secundar,
Sclerocheratita: reprezint extinderea scleritei anterioare la sectorul cornean
invecinat., cu proces inflamator al irisului i corpului nvecinat.
Forma posterioar:
- mai rar dect forma antreioar- unilaterl
- mai greu de diagnosticat dect forma anterioar, deoarece sclera posterioar nu
este accesibil examinrii directe
-apar dureri accentuate oculare, care se exacerbeaz la micrile globului
ocular sau la palparea acestuia
- apare exoftalmie, motilitate ocular ceva mai diminuat, chemois conj., edem
palpebral
- complicaii: tenonita, coroidita, retinocoroidita posterioar, cataracta, glaucom
secundar, neuropatia optic anterioar, dezlipirea de retin exudativ, miopia
accentuat datorit ectaziei sclerale posterioare,
- recidivele pot conduce la o accentuat subiere a peretelui scleral, care poate
perfora datorit unei hipertensiuni oculare, sau a unui traumatism ocular minim.
- prognosticul este mai rezervat dect n forma anetrioar
- etiologia. Polivalent, boli ale colagenului, ca artrita reumatoid, spondilita
anchilozant, poliarterita nodoas, lupus eritematos, boli granuloamtoase ca lues,
tuberculoz, sarcoidoz, boli metabolice ca guta, tireotoxicoza, reumatism articular
acut, infecii ca herpes, oncocercoz, ageni fizici, sau chimici, iradiaii, arsuri
chimice sau fizice.
63
 - tratamentul; este etiologic, patogenic local i general: local se administreaz
cortizon 1% n instilaii locale de 4-5 ori pe zi, sau sub form de inj subconj., sau
retrobulbare. General cortizonul se adm n doze imunosupresive. Coricoterapia
trebuie urmrit atent, pentru a nu provoca accentuarea subierii sclerale, mai ales
n contextul unei creteri a presiunii intraoculare. Tratamentul simptomatic local se
face cu midriatice sub form de atropin 1%, de 2-3 ori pe zi, iar general cu
medicaie analgetic, antipiretic, antiinflamatoare, cu preparate nesteriodiene. n
cazurile rezistente se poate asocia rontgen terapia, betaterapia, sau inj retrobulabare
cu alcool 80% steril.
Afeciuni degenerative sclerale:
Scleromalacia necrozant i perforant:
- apare mai rar, bilateral, la sex feminin preponderent
- dup vrsta de 50 ani
- apariia unor plci sau noduli de 2-.4 mm, care conduc nafara unui proces de
inflamaie la subierea sau apariia unor dehiscene la nivelul zonelor afectate, prin
care apare uveea de culoare albastr.
- etiopatogenetic, este un proces degenerativ al colagenului.
- apare mai frecvent n cadrul poliartritei reumatoide
- progn nefavorabil
- tratamentul este nefavorabil
- coricoterapia este contraindicat, eventula plastie de sclera homoloag
conservat, pentru dehiscenele care apar.
Degenerescena hialin:
- Este mai frecvent devt prima form, apare dup 40-50 ani, apar zone
semitransparente de 2-3 mm localizate de regul naintea inseriei sclerale ale
muchilor drepi
Stafiloame sau ectazii sclerale:
- sclera apare subire, n totalitate sau pe anumite zone
- tratamentul este chirurgical pentru plastii de ntrire a sclerei ectaziate.
-

64
 TRAUMATOLOGIA OCULARA

Principalele tipuri de traumatisme sunt:

1.Contuzii
2.Plagi
3.Corp strain
4.Arsuri

1. Contuzii
Reprezinta traumatismele cele mai frecvente ,fiind rezultatul impactului cu un corp
contondent neascutit , daca corpul are dimensiuni mai mari decat orbita produce
fracture orbitale iar globul ocular poate ramane intact.

Contuzii ale peretelui orbital (fracturi)

Fracturi ale peretilor orbitei agentul vulnerant produce:

-tumefierea regiunii orbitale
-echimoze
-hematoame palprebale
-infundarea globului ocular cu motilitate afectata datorita hernierii de grasime
perioculara
-conturul interrupt al marginilor orbitale insotite de durere la palpare
-la nivelul pleoapelor palparea poate depista crepitatii datorate emfizemului rezultat
in urma ruperii peretilor sinusurilor paranazale

Semne oculare in fractura de baza de craniu

-cefalee
-scurgere de lichid cefalo-rahidian prin nas si urechi
-pareze sau paralezii de nervi cranieni
-apar echimoze palprebale bilaterale aspect de ochelarila 24 -48 de ore de la
traumatism(semnul cel mai important)

Contuzii ale globului ocular

Produc leziuni datorate :-undei de soc (defornmarea globului cu modificari
arhitecturale structurale)
-modificarilor vasculare reflexe ce produc vasodilatatie cu
edem si hemoragii la diferite structuri

65
Contuzii palprebale
-cel mai des afectate
-apare tumefierea pleoapelor , echimoze sau hematom masiv care obtureaza fanta
palprebala
-in cazul agentilor foarte agresivi apar plagi contuse
Tratament:- echimozele mici se resorb in 1-2 saptamani(compresii reci si cu rivanol),
-hematoamele palprebale mari care nu manifesta tendinta de resorbtie pe
langa tratamentul de mai sus, necesita incizie ,, drenaj si tratament antibiotic
Contuziile conjunctive
-insotesc contuziile palprebale si se manifesta prin chemozis si hemoragii
subconjunctivale(pot ascunde rupture sclerale)

Contuzii oculare inchise

Pot fi : -inchise
-deschise (cu ruptura globului ocular)
In functie de structurile afectate putem avea :
-sindrom traumatic de pol anterior
-sindrom traumatic de pol posterior

Sindrmul traumatic al polului anterior intereseaza structurile situate anterior:

-Corneea cheratopatie posttraumatica , edem stromalin zona de contact congestie
pericheratica, rupture in membrana Descemet , fotofobie si scaderea acuitatii vizuale.
Tratament : -local midriatice, antibiotice, , regeneranti epitelieni si pansament in
cazul eroziunilor corneene posttraumatice si corticoterapie in cazul corneelor
nedezepitelizate

-Camera anterioara hiphema (sange in camera anterioara) poate fi de trei feluri:

-gardul I discreta lama hemoragica in camera anterioara, inferioara
-gradul II hiphema la nivelul margini pupilare inferioare
-gradul III camera anterioara plina de sange
Tratamentul repaus ocular
-general ingestie de lichide , antihemoragice, vitamina K, etamsilad,
fitomenadion,manitol 250 mg pe zi si ederen 2 comprimate pe zi
-local midriatice, hipotonizante. Daca hiphema nu se resoarbe dupa 7 zile se
punctioneaza si se spala camera anterioara (prevenindu-se glaucomul secundar si
hematocorneea-impregnarea fetei posterioare a corneei cu pigment)

-Irisul:- iridodializa (dezinsertia irisului de la baza) necesita interventie chirurgicala

iridopexia, in cazul dezinsertiilor mari
-iridoschizisul rupturi radiale ale irisului prin separarea celor doua straturi ,
(foarte rar)

-Unghiul irido-corneean se produce recesia unghiului camerular urmat de glaucom

secundar imediat sau tardiv. Diagnosticarea se face pe baza gonioscopiei , daca
recesia unghiului depaseste 180 gr se face tratanentul medicamentos sau chirurgical
al glaucomului.
66
-Pupila:- midriaza posttraumatica prin iridoplegie vasospastica(poate persista ani
de zile posttraumatism)
-pupila neregulata datorita rupturilor iriene sau iridodializa

-Cristalinul posttraumatic putem intalni trei situatii:

-cataracta post traumatica
-subluxatia cristalinului
-luxatia totala a cristalinului

Cataracta traumatica este rezultatul modificarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau

prin rupturi ale cristaloidei anterioare sau posterioare.
Tratametul este chirurgical extractia cristalinului cataractat prin facoemulsificare si
inlocuirea cristalinului cu un cristalin artificial.

Subluxatia de cristalin
Simtome :
-scaderea acuitatii vizuale
-congestie pericheratica
Examen clinic
-iridonezis (mobilitatea irisului in zona luxata)
-profunzimea inegala a camerei anterioare
-astigmatism recent instalat
-poate exista vitros in camera anterioara
Tratament in :-caz complicat cu glaucom secundar si cataracta se practica extractia
chirurgicala a cristalinului,
-in caz necomplicat , corectia astigmatismului

Luxatia de cristalin
Poate fi : -anterior ( in camera anterioara)
-posterior (in vitros)
Luxatia cristalinului in camera anterioara este o urgenta chirurgicala
Simptome:
-scaderea considerabila a acuitatii vizuale
-congestie oculara marcata
-durere oculara
-fotofobie
-greturi, varsaturi si cefelee in unele cazuri
Examen clinic
-edem corneean in toate straturile datorita contactului endoteliului corneean cu
cristalinul si vitrosul si a tensiunii intraoculare
-camera anterioara este redusa si se observa prezenta cristalinului transparent sau
opacifiat
-glob ocular de consistenta dura datorita glaucomului secundar
Tratament:

67
-este chirurgical prin extractia cristalinului din camera anterioara in prealabilul unei
hipotonizari cu manitol, ederen

Luxatia cristalinului in vitros

Simptomatologie:
-scaderea acuitatii vizuale datorita hipermetropiei cristaliniene (+ 20 dioptrii)
-cristalinul in vitros este bine tolerat
Examen clinic
-camera anterioara marita in dimensiuni
-iridodonezis pe toata suprafata irisului
-prezenta vitrosului in camera anterioara
-pupila in semimidriaza
-cristalinul se observa in vitos la examenul fundului de ochi cu ajutorul unei lentile
de +10 dioptrii
Tratament
-corectie cu ochelari sau lentile de contact
- chirurgical in caz de complicatii cu glaucom secundar ,cataracta sau uveita si consta
in extractia cristalinului prin vitrectomie

Sindromul traumatic de pol posterior

Cuprinde leziuni la nivelul vitrosului

Hemoragia in vitros poate fi de diferite intensitati in functie de duritatea loviturii

pana la hemoftalmos
Tratamentul este :-general cu manitol, etamsilat, vitamine din grupul A, C ,
E, in cazurile complicate se practica vitrectomie
Hemoragii coroidiene pot afecta acuitate vizuala in functie de localizare si intensitate
oftalmoscopic se obesrva prezenta unor proeminente de culoare inchisa bine
delimitate.
Hematomul coroidian
Cantiatea mare de sange poate rupe retina patrunzand in vitros sau se poate extinde in
spatiul supracoroidian producand decolare de coroida.
Dupa resorbtia hemoragiilor coroideiene pot ramane cicartici pigmentate, daca
regiune maculara a fost afectata acuitatea vizuala ramane compromisa.
Rupturi coroidiene pot fi unice sau multiple
-au traiect semilunar concentric cu nervul optic interesand si retina
-pot fi mascate de hemoragii
-evolueaza spre cicatrici coreoretiniene pigmentate
Coreo-retinopatia traumatica
-apre la 2-3 saptamani dupa traumatism ca urmare a necrozarii startului coreo-capilar
-consta in aparitia unor placarde atrofice retiniene care se vor pigmenta
Rupturi retiniene apar in zone afectate de degenerescente retiniana sau de prezenta
unor aderente patologice vitrioretiniene, pot fi sediul unor dezlipiri de retina de aceea
se recomanda barajul laser ale acestor leziuni.
Hemoragii retiniene

68
Pot fi superficiale sau profunde de diferite forme si intensitati, se pot combina cu
hemoragiile vitriene sau coroidiene
Tratamentul:- general manitol perfuzabil , vitamina A, C,E, tarosin, rutin, etamsilat
-local , injectii cu cloruri
Edem de tip Berlin
Generat de lezarea vaselor ciliare,( clasic descris dupa lovirea ochiului cu dopul unei
sticle de sampanie)
Simptome :
-durere oculara
-scaderea acuitatii vizuala
-fotofobie
Examenul clinic : -oftalmoscopic obesrvam edem alb-laptos intot sectorul maculo-
papilar
-macula rosie cenusie
-dupa 1-2 saptamani edemul se poate resoarbe si vederea revine la normal
-edemul poate masca leziuni coreoretiniene care pot compromite vederea
Tratament: -general vasodilatatoare , protectoare vasculare (tarosin , rutin,
antiinflamatoare
-local antiinflamatoare si tolazolin injectat subconjunctival
Gaura maculara apare ca urmare a ruperii aderentelor primtre vitros si regiunea
perimaculara
Simptome:
- scaderea acuitatii vizuale si scotom central pozitiv
Examenul clinic la oftalmoscop apare o zona rotunda congestionata bine delimitata in
locul maculei (se produce in conditiile unei denerescente chistice preexistente)
Dezlipirea de retina
Reprezinta separarea straturilor retiniene prin insinuarea unui transudat pornind de la
nivelul unei rupturi retiniene
Simptome:
-scaderea acuitatii vizale precedata de metamorfopsii si fosfene
Obiectiv :
-hipotonie oculara ,
- retina proemina obesrvandu-se pliuri retiniene mobile
-proiectia luminii poate fi absenta in anumite sectoare
-campul visual poate fi amputat
-oftalmoscopic se poate obesrva ruptura retiniana
Procnosticul este rezervat pentru dezlipirea de retina maculara si cea superioara
Tratament :-evitarea efortului fizic si repaos de cubit dorsal
-tratamentul chirurgical este o urgenta relativa indicat in primele 4 saptamani

VEDEREEA BINOCULAR I TULBURRILE

SALE
69
 Vederea binocular reprezint capacitatea aparatului vizual de a elabora o imagine
unica n urma recepionrii, transmiterii i prelucrrii la nivelul scoarei cerebrale a
informaiilor primite de la cei doi ochi.
Strabismul modificarea paralelismului axelor vizuale reperezint cea mai
frecventa tulburare a vederii binoculare.Majoritatea debuteaz n copilrie.
Miscrile globilor oculari se efectueaz n jurul a trei axe :
n jurul axului vertical se realizeaz abducia(deplasarea spre temporal) i
adducia(deplasarea spre nazal).
n jurul axului antero-posterior se face incicloducia(partea superioar a corneei se
deplaseaz nazal) i excicloducia(partea superioara a corneei se deplaseaz
temporal).
n jurul axului orizontal se realizeaz sursumducia(ridicarea) i
deorsumducia(coborrea).
Micrile globilor oculari se numesc:
ducii micri monoculare,ochiul congener fiind acoperit.
versiuni globii oculari se deplaseaz n acelai sens.
vergene globii oculari se deplaseaz n sensuri opuse :
convergena : ochii se deplaseaz spre nas.
divergena : ochii se deplaseaz temporal.

DEZVOLTAREA VEDERII BINOCULARE

Vedea binoculara ncepe s se dezvolte dupa vrsta de 4 luni.Dup 6 8 luni

conexiunile binoculare sunt constituite, dar fragile.Strabismul aprut n acest interval
conturb aceste conexiuni care prin tratament precoce i corect se pot restabili.Dup

70
vrtsa de 6 8 luni cnd vederea binocular este constituit, intervenia unui factor
perturbator genereaz diplopia.
Copilul lupt mpotriva diplopiei prin doua mecanisme :
Neutralizarea : imaginea dat de ochiul deviat este ignorata.
Corespondent retinian anormal : se stabilesc legturi funcionale ntre macula unui
ochi i o alt regiune din retina celuilalt ochi.n acest fel se constituie o vedere
binocular de proast calitate.
Etapele vederii binoculare sunt :
Percepia simultan : capacitatea sistemului optic de a percepe n acelai timp
imagini diferite de la nivelul retinei fiecarui ochi.Exemplu : la sinoptofor n faa
unui ochi un leu, in faa celuilalt o cuca.n mod normal se percepe o singur
imagine leul n cuca.
Fuziune : imaginile de la fiecare ochi diferite printr-un mic detaliu pot fi contopite
ntr-o imagine unic.Exemplu : la sinoptofor n faa unui ochi un copil cu o floare n
mna, n faa celuilalt ochi acelai copil cu o galeata n cealalta mna.n mod normal
se percepe o imagine unica copilul cu floarea ntr-o mna i galeata n cealalt.
Vederea stereosscopic : diferenele de perspectiv ntre ochi sunt date de unghiul de
23 dintre axul ochiului i axul orbitei.Prin suprapunerea imaginilor se va obine o
imagine n relief.

MODALITAI DE EXAMINARE N STRABISM

Cover test(testul acoperirii).Se acoper pe rnd cte un ochi,urmrind dac poziia

lui se modific sub ecran i cum se comport ochiul neocluzat,preia sau nu fixaia.n
a doua etap se trece rapid ocluzia de la un ochi la cellalt, astfel nu se poate instala
controlul fuziunii i se pot evidenia heteroforiile.
Msurarea deviaiei stabice se face prin mai multe metode :
Studiul reflexelor luminoase pe cornee
71
 Lumina unei lumnari inuta la 50 cm n faa ochilor pe linia median se proiectez
pe centrul corneei,n condiii normale.Punctul luminos este deplasat temporal n
stabismele convergente i nazal n cele divergente.O depalsare de 1 mm echivaleaz
cu 8 deviaie strabic.
Determinarea deviaiei strabice la perimetrul cu arc
Ochiul deviat este fixat n centrul perimetrului.n faa lui n centrul arcului este
fixat o lumnare pe care pacientul o fixeaza.Imaginea lumnrii va fi descentrata pe
corneea ochiului deviat.O alt lumnare va fi deplasat pn cnd imaginea ei se va
forma pe centrul corneei.Diferena de grade dintre cele dou lumnri reprezint
unghiul de deviaie strabic.
Cover test cu prisme
Se fixeaz n faa ochiului deviat o prism cu varful n sensul deviaiei i se
efectueaz cover testul.Valoarea prismei va fi crescut pna cnd nu se mai obin
valori de redresare.Valoare acelei prisme reprezint unghiul de deviaie n dioptrii
prismatice.
Msurarea deviaiei strabice la sinoptofor
Se poate msura unghiul de deviaie obiectiv(prin centrarea reperelor pe cornee) i
subiectiv(unghiul la care se produce fuziunea).

EXAMENUL MOTILITAII OCULARE

Se studiaz duciile,versiile i convergena.Convergena se studiaz apropiind de

ochi un reper situat pe linia median.Pna la 8 10 cm de baza nasului,convergena
se menine,dup ce se depeste punctul proxim de convergena - fie un ochi
deviaz, fie apare diplopia.

EXAMENUL DIPLOPIEI

Se face testul cu sticl roie i testul Hess Lancaster

EXAMENUL SENZORIAL

72
 Se va determina acuitatea vizual i vederea binocular la sinoptofor.

DETERMINAREA REFRACIEI

Se va face dup paralizia acomodaiei cu atropina sau ciclopentolat

CLASIFICAREA STRABISMELOR

Strabismele sunt de dou categorii :

paralitice
funcionale

STRABISME PARALITICE

Dezechilibrul oculomotor este datorat impotenei funcionale a muchiului paralizat

ca urmare a lezrii nervului sau nucleilor oculomotori.
Simptome n strabismul paralitic
Diplopia : n strabismele convergente este homonin, n strabismele divergente este
heteronim.
Falsa proiecie i falsa localizare. Dac un obiect este plasat n direcia de aciune a
unui muchi paralizat i solicitm pacientul s-l atinga, mna lui se va deplasa mai
departe dect obiectul.
Tulburri vegetative : febr,cefalee,vrsturi,vertij,ameeli,tulburri de echilibru.
Semne n strabismul paralitic
Deviaia globului ocular n direcia opus aciunii muschiului paralizat.

73
 Unhgiul de deviaie primar depinde de direcia privirii,este maxim n direcia de
aciune a muchiului afectat i poate lipsi n alte direcii.Unghiul de deviaie
secundar se poate observa cnd obligm ochiul paralizat s fixeze, ochiul sntos va
fi deviat sub ecranul ocluzor.
Impotenta functionala
Se va observa limitarea motilitaii n direcia de aciune a muchiului paralizat.
Torticolis
Pacientul duce capul i gatul acolo unde nu poate duce ochiul, pentru a suprima
diplopia.Ca urmare se va observa poziia vicioasa a capului i gtului.
Tratamentul. Presupune tratarea afeciunilor cauzatoare.
Metode de tratament destinate starbismului:
ocluzia ochiului afectat pentru a suprima diplopia,la adult.
ocluzia alternant, la copil, pentru a preveni ambliopia.
tratamentul cu prisme previn contracturile i evit diplopia.
tratamentul chirurgical se indic numai la 6 luni de la debut.Se intervine pe
muchiul contracturat care va fi slbit, mai rar pe muchiul paralizat care va fi ntarit.

STRABISMUL FUNCIONAL
Se mai numesc strabisme concomitente pentru c unghiul de deviaie este acelai n
toate direciile privirii.Majoritatea debuteaz pna la vrsta de 3 ani i nu sunt nsotite
de diplopie pentru c vederea binocular nu este definitivata.
Unele strabisme se manifest permanent strabisme manifeste(tropii), altele sunt
declanate de efort vizual prelungit,febr sau hipocalcemie strabismele
intermitente(heteroforii).
Dup direcia de deviaie strabismele pot fi :
strabisme convergente esotropii
strabisme divergente exotropii
strabisme sursumvergente hipertropii
strabisme deorsumvergente hipotropii

74
 Strabismele monolaterale au gravitate deosebit pentru c se instaleaz ambliopia
prin neutralizarea repetat a maculei ochiului deviat.
n strabismele alternante vederea este bun la ambii ochii pentru c ambii ochi sunt
utilizai pe rnd, dar este perturbat vederea binocular ca urmare a corespondenei
retiniene anormale.
Etiologie
Factori optici.Viciile de refracie necorectate pot determina devierea ochiului.n
hipermetropie ochiul are tendina de a devia n convergena,n miopie ochiul poate
devia n divergena.Anizometropiile determina strabisme cu unghi mic de deviaie,
dar cu ambliopie rebel la tratament.
Factori senzoriali.
Bolile oculare cum ar fi cataracta congenital,retinoblastomul,afectarea nervului
optic produc devierea n convergena la copil, n divergena la adult.
Lipsa de proporionalitate ntre globii oculari i orbite, modificrile axelor orbitei
pot determina strabisme.
Dissinergia raportului acomodaie convergena poate determina strabism
divergent.Insuficiena de convergena poate determina strabism divergent.

AMBLIOPIA
Este o tulburare a vederii monoculare caracterizat prin scderea acuitaii vizuale
fr o cauz evident.
Etiologie
Ambliopia strabic n strabisme.
Ambliopia anizometropic diferena mare de reefracie ntre cei doi ochi.
Ambliopia nistagmic secusele nistagmice nu permit localizarea imaginii.
Ambliopia ex anopsia - n cataracte congenitale, ptoze palpebrale, opacitai
corneene.
Ambliopia organic probabil modificrilor microscopice maculare ce nu au putut
fi evideniate.
Tratament
75
 Tratamentul optic
Se prescriu ochelari adecvai dup determinarea riguroas a refraciei.n strabismele
convergente hipermetropia se corecteaz total.n strabismul divergent se prescrie
corecia care asigur acuitatea vizuala maxim.
Tratamentul pleoptic
Se efectueaz pentru prevenirea i tratarea ambliopiei.Ochiul sntos va fi acoperit
ocluzie cu un orar ce depinde de vrsta i tolerana copilului.Sub 2 ani ocluzia se
face alternant 3 5 ore pe zi pentru a nu ambliopiza i ochiul bun.Peste 2 ani se va
face ocluzie dup urmtoarea formula :(vrsta copilului n ani + 1) egal zile de
ocluzie pe sptmna a ochiului deviat.Alternative ale ocluziei sunt penalizarea i
sectoarele.
Tratamentul ortoptic
Se face la sinoptofor pentru a ntri fuziunea.
Tratamentul cu prisme
Se prescriu prisme ncorporate n ochelari pentru a preveni instalarea conexiunilor
binoculare anormale.
Tratamentul chirurgical
Se face numai dup dezambliopizarea i dup stabilizarea unghiului strabic cu
excepia strabismelor cu unghi de deviaie mare, unde poate fi tratament iniial.
Unele intervenii ntresc muchiul : scurtarea, altele slabesc muchiul hiperactiv:
retropoziia,miotomia.n strabismele convergente se prefer retropoziia de drepi
interni, cu sau fr scurtarea drepilor externi.n strabismele divergente se scurteaz
drepii interni i se face retropoziia drepilor externi.Dac exist i o component
vertical se impune intervenia pe oblici sau drepii verticali.

76