FUNDAŢIA ECOLOGICĂ “ GREEN”

SCOALA POSTLICEALĂ FEG – DRAGASANI

DOMENIUL : SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător :

PROF. : STOCHECI VERONICA

Absolvent : NIȚULESCU IOANA - RALUCA

August 2019

1
 FUNDAŢIA ECOLOGICĂ ″GREEN″

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. — DRAGASANI

TITLUL LUCRARII

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU CONJUNCTIVITĂ

ÎNDRUMĂTOR

Prof. Nursing : STOCHECI VERONICA

ABSOLVENTĂ: NIȚULESCU IOANA - RALUCA

2019

2
 CUPRINS

1. Structura anatomică a ochiului

2. Conjunctivita – noţiuni despre boală
3. Explorarea funcţională a analizatorului
4. Particularităţi de îngrijire a bolnavului cu conjunctivită
Ø Cazul I
Ø Cazul II
Ø Cazul III
Concluzii
Bibliografie

3
 CAPITOLUL I

I. STRUCTURA ANATOMICĂ A OCHIULUI

Analizatorul vizual este format din trei segmente:

 Un segment periferic ( receptor) – retina

· Un segment intermediar - căile optice

· Un segment central - scoarţa cerebrală occipitală

Ochiul este organul vederii şi este format din :

· Glubul ocular

· Organele anexe

GLOBUL OCULAR este un organ simetric , pereche, situat în partea

anterioară a orbitei fiind în poziţia sa normală de capsula lui Tennon ( o capsulă
conjunctivă ) şi de muşchii extrinseci ai globului ocular. Înapoia sa se află spaţiul
retrobulbar plin de ţesut conjunctiv gras şi în care se află vasele, nervii şi
muşchii globului ocular.

El are formă aproape sferică fiind mai bombat anterior, cu doi poli,
anterior, posterior, care reprezintă centrul de curbură pentru fiecare din cele două
emisfere delimitate de ecuator. Ecuatorul sau circumferinţa cea mai mare a
globului ocular ( app. 80 mm. ) împarte globul în două jumătăţi fiind
perpendicular pe axul anteroposterior ce trece prin centrul ochiului şi uneşte cei
doi poli.

Globul ocular este alcătuit ditru-un perete şi un conţinut.

Peretele este construit din trei tunici suprapuse :

· Tunica externă

4
 · Tunica mijlocie

· Tunica internă

Conţinutul este format din :

· Umoarea apoasă

· Cristalin

· Corp vitros

1. Tunica externă , fibroasă, groasă şi rezistentă, reprezintă învelişul

protector al globului ocular şi asigură menţinerea formei acestuia. Ea se compune
din două părţi :

§ Sclerotica

§ Corneea

Sclerotica cuprinde 5/ 6 posterioare ale tunicii externe, este o membrană

fibroasă de culoare albă – sidefie , dură şi inextensibilă. Ea prezintă la polul
posterior o regiune perforată –lama circuită prin care trec fibrele nervului optic şi
vasele sangvine, la polul anterior –patru orificii situate înaintea inserţiei muşchilor
drepţi prin care intră şi ies arterele şi venele ciliare anterioare şi vasele limfatice.

Mijlociu avem patru orificii în fiecare cadran pe unde ies venele

vorticoase.

Grosimea sclerei este cuprinsă între 0,3 mm la inserţia muşchilor drepţi,

1 mm spre limb şi 1,3 mm la nervul optic. Pe faţa externă a scleroticii care vine
în contact cu capsula lui Tennon se inseră muşchii globului ocular ( 4 drepţi la
distanţa de 5,5 - 8 mm de limb şi 2 oblici la 13 -15 mm ). Joncţiunea dintre
sclerotică şi cornee poartă denumirea de limb sclero –cornean.

Sclerotica prezintă trei straturi :

§ Episclera
5
 § Stroma sclerală

§ Lamina fuscă

VASCULARIZAŢIA este asigurată de reţeaua episclerală şi coroidală.

INERVAŢIA sclera anterioară este inervată de două ramuri lungi ciliare ale
nervului nazo ciliar, iar cea posterioară de nervii ciliari scurţi.

Corneea reprezintă 1/6 anterioară a tunicii externe. Este transparentă,

lucioasă şi are forma unei calote sferice cu diametru orizontal de 12 mm , iar
vertical de 11 mm, raza de curbură fiind app. 7,8 mm. Grosimea este de app.
1 mm la periferie şi 0,88 în zona centrală. La acest nivel, razele de lumină
suferă cea mai importantă refracţie datorită diferenţei de indice de refracţie dintre
aer ( n = 1 ) şi umoarea apoasă ( n = 1,33 ) precum şi datorită curburii corneene
puterea de refracţie a corneei fiind 40 -45 dioptrii. Limita dintre cornee şi scleră
poartă denumirea de limb sclero cornean.

Histologic , corneea prezintă antero posterior 5 straturi :

1. Epiteliul cornean – la rândul său cuprinde trei straturi :

· Stratul bazal germinativ cu celule cilindrice,

· Stratul intermediar cu celule poliedrice ( corpii mucoşi ai lui

Malpighi ),

· Stratul superficial descuamant cu 2 rânduri de celule aplatizate

necheratinizate,

2. Membrana elastică anterioară ( membrana lui Bawman ) are o

rezistenţă mare la infecţii dar nu se regenerează dacă este distrusă
în procese patologice.

3. Parenchimul cornean reprezintă 9/10 din grosimea corneei.

6
 4. Membrana elastică posterioară ( membrana lui Descemt ) este o
membrană hialină, rezistentă şi foarte elastică. Aceasta se regenerează

5. Edoteliul cornean.

Corneea, cel mai important component al dioptrului ocular este protejat de

filmul lacrimal ce rezultă din clipitul pleoapelor şi are trei straturi :

§ Extern, lipidic

§ Mijlociu, apos

§ Intern, mucoid

Proprietatea principală a corneei este transparent care depinde de :

· Gradul de hidratare

· Lipsa vaselor sangvine

· Paralelismul perfect al fibrelor din parenchim

INERVAŢIA CORNEEI este realizată de 3 plexuri rezultate din ramuri ale

nervilor ciliari şi ramuri din ramura oftalmică a trigemenului.

2. Tunica mijlocie sau uveea este închisă la culoare , intens vascularizată

şi bogată în celule pigmentare. Cuprinde trei părţi :

· Irisul ( partea anterioară )

· Corpul ciliar ( partea mijlocie )

· Coroida ( partea posterioară )

7
 IRISUL partea anterioară a tunicii mijlocii, are forma unui disc cu un
oficiu central numit pupilă. El se comportă ca un diafragm ce reglează cantitatea
de lumină ce ajunge la retină. Irisul dă culoarea ochiului datorită gradientului de
pigmentare. Culoarea poate fi aceeaşi la ambii ochi sau poate să difere de la
ochi la altul sau chiar la acelaşi ochi, fenomen numit heterocromie iriană.

Irisul prezintă :

§ O faţă anterioară,

§ O faţă posterioară,

§ Două margini –una periferică aderentă la corpul ciliar şi una pupilară ce

delimitează pupila.

Microscopic , irisul este alcătuit din :

Ø Endoteliul irian

8
 Ø Stroma iriană conţine cei doi muşchi :

· Muşchiul sfincter al pupilei alcătuit din fibre musculare netede

circulare ce înconjura pupila, este inervat de sistemul nervos
parasimpatic şi produce mioza,

· Muşchiul dilatator al pupilei constituit din fibre musculare netede cu

dispoziţie radială, este inervat de sistemul nervos simpatic şi produce
midriaza.

· Epiteliul pigmentar irian.

CORPUL CILIAR porţiunea mijlocie a uveei, are o lăţime de 5 -7 mm şi

este situat între iris ( anterior ) şi coroidă ( posterior ) de care este delimitată
printr-o linie zimţată numită ora serrata. În secţiune sagitală are formă
triunghiulară cu următoarele componente :

· O bază ( ant.) în contact cu rădăcina irisului

· Un vârf ( posterior ) la nivelul orei serrata

· O faţă externă în contact cu sclera

· O faţă internă în contact cu corpul vitros

Corpul ciliar este constituit din :

· Pârş plicata

· Pârş plana

Pârş plicata cu lăţime de app. 2 mm sitauată anterior este alcătuită din

70 – 80 falduri radiale ce proemină pe faţa internă a corpului ciliar. Acestea,
denumite procesele ciliare, au extremitate anterioară mai globuloasă şi cea
posterioară mai efilată fiind delimitată de văile ciliare.

9
 Pârş plana are lăţimea de app. 4 mm este plană şi se află posterior de
procesele ciliare până la nivelul orei serrata. Este constituită din fibre musculare
netede alcătuind muşchiul ciliar.

După dispoziţia fibrelor, muşchiul ciliar, prezintă trei grupe de fibre : fibre
longitudinale , fibre arciforme şi fibre ciliare

COROIDA reprezintă partea posterioară a uveei şi este cea mai întinsă

componentă a sa. Se prezintă ca o tunică subţire ( 0- 2 ), pigmentată, spongioasă şi
vascularizată, cuprinsă între scleră şi retină.

TUNICA EXTERNĂ ( nervoasă ) numită şi retină, este o membrană

subţire, fotosensibilă, transparentă şi de culoare roz datorită pigmenţilor vizuali ce
se găsesc în structura ei. Structural şi funcţional retina poate fi împărţită în două
zone distincte : retina vizuală şi retina oarbă

RETINA VIZUALĂ ( optică ) se întinde la polul posterior al ochiului până

la ora serrata şi prezintă 2 feţe :

· Externă, în contact cu coroida,

· Internă, în contact cu corpul vitros.

MACULA LUTEA ( pata galbenă) are formă ovalară şi 2- 3 mm diametru,

fiind situată la capătul posterior al axului vizual principal al globului ocular.

Retina vizuală este formată din celule de susţinere, celule pigmentare şi

celule nervoase. Celulele nervoase sunt de 5 tipuri: vizuale, bipolare, multipolare,
orizontale şi amacrine.

Celulele vizuale sunt reprezentate de : celule cu conuri şi celule cu

bastonaş.

10
 MEDIILE TRANSPARENTE ALE GLOBULUI OCULAR

Sunt dispuse în interiorul globului ocular şi au rolul de a refracta radiaţiile

luminoase proiectând imaginea pe retină, constituind împreună cu corneea sistemul
dioptric ocular. Ele sunt reprezentate de :

· Umoarea apoasă,

· Cristalin,

· Corpul vitros.

UMOAREA APOASĂ este un lichid incolor perfect transparent ce umple

camera anterioară şi camera posterioară.

CRISTALINUL este organul cel mai important al aparatului dioptric. El se

prezintă ca o lentilă biconvexă cu diametru de 9- 10 mm, transparent şi elastic,
fiind aşezat între iris şi corpul vitros, în foseta patelară.

CORPUL VITROS se află în cavitatea vitroasă, care este cea mai mare
cameră a globului ocular. Corpul vitros are consistenţă de gel transparent,
compus dintr-o reţea de fibre colagene cuprins într-o masă amorfă, omogenă, în
care există săruri, proteine , acid hialuronic şi mucopolizaharide. În partea
anterioară se află fosa patelară ce vine în raport cu cristalinul. Are rol în
menţinerea formei ochiului şi ca mediu refrigerant.

ORGANELE ANEXE sunt reprezentate de :

· Pleoape

· Sprâncene

· Conjunctiva

· Aparatul lacrimal

· Orbita

11
 · Muşchii extrinseci ai globului ocular

Pleoapele sunt formaţiuni musculo- cutanate , perechi care acoperă şi

protejează globul ocular prin acoperirea anterioară a cavităţii anterioare.

Conjunctica prezintă 3 portinui :

· Tarsală

· Bulbară

· Conjunctiva fundului de sac superior şi inferior

Sprâncenele

Aparatul lacrimal este constituit din :

· Glandele lacrimale

· Căile lacrimale

Muşchii extrinseci ai globului ocular

Segmentul de conducere a analizatorului vizual este consituit din 3 neuroni

care conduc impulsurile de la celulele cu conuri şi bastonaşe care reprezintă
segmental receptor, la scoarţa cerebrală în cortexul occipital.

II. Noţiuni despre boală

CONJUNCTIVITA

Conjunctivita reprezintă inflamaţia membranei conjunctive care căptuşeşte

globul ocular şi pleoapele.

Membrana conjunctivă este subţire, transparentă, cu rolul de a proteja şi a

păstra umiditatea ochiului.

12
 Conjunctivită este o afecţiune inflamatorie, natura cauzei fiind variabilă:
bacteriană, virală , alergică , factori iritanţi, sau uneori la nou- născuţi datorită unui
canal lacrimal incomplet deschis.

CAUZELE cel mai des incriminate în apariţia conjunctivitei sunt

următoarele:

· Infecţii cu virusuri ( adenovirusiri, virusul rujeolic, virusuri herpetice- virusul

varicelozosterian ),

· Infecţii cu bacterii ( gonococ, stafilococ, streptococ, chlamydia ),

· Alergenii ( praf, polen, farduri sau produse cosmetice, lentile de contact ),

· Factori iritanţi ( clorul folosit pentru tratarea apei din bazine, fumul de
ţigară sau alte noxe industriale, şampoane sau alte produse cosmetice, spray ,
detergenţi ).

Conjunctivita de cauză infecţioasă ( etiologie virală sau bacteriană ) , se

poate transmite de la o persoană la alta însă nu determină complicaţii serioase
dacă este diagnosticată şi tratată precoce.

Conjunctivită bacteriană

13
 Cele mai frecvent implicate bacterii care produc boala sunt : stafilococul
(epidermidis şi auriu), streptococul şi Haemophilus. Infectarea ochiului se produce
prin contact direct cu secreţii ce conţin germenii.

Debutul este acut, prin ochi roşu şi senzaţie de arsură şi secreţii

conjunctivale. La trezire, pleoapele sunt lipite, ceea ce este dificilă deschiderea lor,
ca rezultat al acumulării de secreţii în cursul nopţii. În mod obişnuit, ambii ochi
sunt afectaţi, dar debutul poate implica iniţial doar unul din ochi, pentru c a peste
1-2 zile să fie afectat şi celălalt ochi. Pleoapele pot fi edemaţiate şi acoperite de
cruste la nivelul liniei genelor. Secreţia poate fi iniţial apoasă, dar în 1-2 zile
devine muco- purulentă. Înroşirea conjunctivitei ( congestie ) este intensă la nivelul
fundului de sac inferior şi mult mai redusă în jurul corneei.

Tratament – chiar fără tratament, conjunctivitele simple sunt auto-limitante,

vindecându-se în 10-14 zile, iar examenele de laborator nu sunt indicate de rutină.
Înaintea iniţierii tratamentului este foarte important să curăţaţi marginea
pleoapelor şi genele pentru a îndepărta secreţiile. Picăturile cu antibiotice cu
spectru larg trebuie administrate în timpul zilei, fiind prescrise de medicul
oftalmolog în urma consultaţiei, ţinând seama de aspectul clinic al bolii şi de
examenul bacteriologic al secreţiei conjunctivale când acesta este necesar.
Antibioticele folosite în cabinet sunt Ciprofloxacin , Ofloxacina , Moxifloxacina ,
Gentamicina, Trobramicina, Neomicina, Cloramfenicol, Acid fusidic.

Formă particulară de conjunctivită este conjunctivita gonococică, agentul

cauzal fiind Neisseria gonorrhoeae ce produce infecţia venerică a tractului
genitor-urinar, dar este capabil să invadeze cornea intact, la copilul nou- născut al
unei mame infectate. Aspectul ochilor este impresionant, cu pleoape umflate,
îndurate , roşii şi secreţii conjunctivale purulente foarte abundente. Dacă
conjunctivita gonococică nu e tratată urgent, infecţia cuprinde corneea, cu
ulceraţie centrală care duce rapid la perforaţie şi endoftalmita. Tratamentul trebuie
efectuat în spital, recoltarea secreţiei şi examinarea bacteriologică urgent şi

14
îndepărtarea secreţiei frecventă. Tratamentul cu antibiotic trebuie efectuat
intravenos şi local- picături cu Gentamicină sau Bacitracină, iniţial din oră în oră.

Conjunctivită virală

Kento-conjunctivita virală : spectrul infecţiei oculare cu adenovirus variază

de la forma uşoară şi aproape inaparentă până la forma acută. Transmitera acestui
virus foarte contagios este pe cale respiratorie sau prin secreţii oculare,
diseminate, prin prosoape , mâini murdare etc. Perioada de incubaţie este de 4-10
zile. După debutul conjunctivitei virusul este activ încă aproximativ 12 zile.
Trebuie luate precauţii pentru a evita transmisia după examinarea unui pacient
suspectat de infecţie adenovirală. Spălarea mâinilor frecvent precum şi dezinfecţia
instrumentelor oftalmice cu meticulozitate, asigură evitarea răspândirii infecţiei.

Virusuri implicate :

· “ febra faringo- conjunctivală “ este produsă de anumite tipuri de

adenovirus, afectează frecvent copiii, care manifestă infecţii ale căilor
respiratorii superioare. Keratita apare la 30 % din cazuri, dar nu în forme
severe ;

· “ Kerato- conjunctivita epidemică” este frecvent cauzată de anumite tipuri

de adenovirus, cu transmitere de la mâini contaminate, instrumente şi soluţii,
spre ochi. În contrast cu febra adeno-conjunctivală, nu produce simptome
generale. Keratita se asociază în 80% din cazuri, adesea în forme severe.

Semenele conjunctivitei virale : lăcrimare, înroşirea ochilor , discomfort ,

fotofobie , frecvent afectând ambii ochi.

Se asociază edemul pleoapelor, secreţii conjunctivale apoase, hemoragii

conjunctivale chemozis ( edemul conjunctivei), pseudomembrane în cazurile severe,
uşoară mărire a ganglionilor limfatici. Tratamentul este simptomatic . Afecţiunea se
remite în decurs de 2 săptămâni.

15
 Keratita virală

Faza I : apare în 7-10 zile de la debutul simptomelor şi se caracterizează

prin keratita punctată epitelială, care se vindecă în 2 săptămâni.

Faza a II a : este caracterizată prin opacităţi punctiforme, albe subepiteliale

ce se dezvoltă sub leziunile iniţiale în curs de vindecare. Acestea reprezintă
răspunsul imun la agresiunea virală.

Faza a III a : este caracterizată prin infiltrarea în stroma corneană ce se

“topesc “ progresiv în timp, putând fi evidenţiate la biomicroscop timp de mai
multe luni. Tratamentul cu steroizi sub formă de picături este indicat când
acuitatea vizuală este scăzută de opacităţile corneene din faza a treia.

Conjunctivită cu chlamidia

Conjunctivită acută sau cu chlamidia este o afecţiune cu transmitere

sexuală produsă de sterotipul D şi K al agentului infecţios Chlamidia trahomatis.
Pacinetii sunt tineri şi mulţi au concomitant o infecţie genital ( cervicita la
femei şi uretrita la bărbaţi ) care poate fi asimptomatică. Transmiterea este prin
autocontaminare, iar perioada de incubaţie este de aproximativ o săptămână.
Prezentarea este cu afectarea unui ochi sau a ambilor prin secreţie
mucopurulentă.

Spre deosebire de infecţia adenovirală, conjunctivita cu chlamidia devine

cronică şi poate persista 3-12 luni, dacă nu este tratată.

Semnele sunt : secreţii mucopurulente, foliculi proeminenţi mari pe

conjuncitvă din fornixul inferior, dar şi pe pleoapa superioară, infiltrate corneene
periferice după 2-3 săptămâni de la debut şi uşoară mărire a ganglionilor
limfatici. Cazurile cu evoluţie lungă dezvoltă cicatrici conjunctivale şi
vascularizaţie corneană superioară ( “panus cornean” )

Confirmarea diagnosticului de conjunctivită cu chlamidia se face prin teste

de laborator : ELISA pentru antigenii chlamidia. Tratamentul local ( început cu
16
tetraciclină 6 săptămâni) combinat cu cel sistemic ( Azitromicină ) sau Doxicilină
1-2 săptămâni trebuie urmat de ambii parteneri ai cuplului.

CONJUNCTIVITA NOU NĂSCUTULUI

Conjunctivita nou- născutului (cu Chlamidia) sau conjunctivita

neonatală cu Chlamidia

Infecţia cu chlamidia este cea mai frecventă cauză de conjunctivită

neonatală. Poate fi asociată cu infecţie sistemică cu chlamidia, ce produce otita,
rinita şi pneumonie. Debutul este usual la 5- 19 zile după naştere. Semnele sunt :
secreţii mucopurulente şi papile proeminente pe conjunctivă, iar tratamentul
include local, tetraciclină, iar general, eritromicină ( deoarece tertaciclina sistemic
este contraindicate la copiii sub 12 ani ).

Trahomul este infecţia cauzată de serotipul A , B şi C al agentului

pathologic Chlamidia trachmatis. Este o boală a locuitorilor ţărilor slab dezvoltate,
asociată cu lipsa codiţiilor elementare de igienă. Musca este vectorul major al
infecţiei şi reinfecţiei. Trahomul este principal cauză a orbirii prevenibile, fiind în
obiectivul OMS- VISION 2020, cu eforturi majore pentru a fi eradicate.
Tratamentul este cu o singură doză de azitromicină de 1 g. Cea mai importantă
metodă de prevenire este igiena personală.

Trahomul
17
 Conjunctivită alergică sau rino- conjunctivita alergică este cea mai
comună formă de alergie ocular şi nazală; este o reactive de hipersensibiliatate la
antigene specific transmise pe cale aeriană.

Ea poate fi :

ü Conjunctivita alergică sezonieră

ü Conjunctivita alergică perenă

Conjunctivită alergică sezonieră , asociată cu rinita alergică, “ febra

fânului“, în timpul verii este cea mai frecvenţă şi uşoară formă de conjunctivită .
Cele mai răspândite cauză sunt polenurile.

Conjunctivită alergică perenă se manifestă pe toată durata anului, cu

exacerbare toamna când expunerea la alergenii din praf şi mucegaiuri este cea
mai mare. Este mai puţin răspândită decât cojunctivita alergică sezonieră, dar mai
persistent. Prezentarea pacientului cu un atac acut de înroşire ocular, lăcrimare,
mâncărime ( prurit) asociată cu strănut repetitive şi secreţii nazale apoase
abundente. Semnele sunt : umflarea pleoapelor, aspectul roz sau albicios- lăptos al
conjunctivitei ca rezultat al edemului, papile la nivelul pleooapei superioare.
Tratamentul cu antihistaminice sub formă de colir pentru aplicaţii locale de 2-4
ori pe zi ,asociat cu tratament sistemic ( Aerius, Claritine, Xyzal ).

Kerato- conjunctivita vernal

Kerato- conjunctivita vernal este o inflamaţie ocular bilaterală repetitivă, cu

afectarea cu precădere a copiilor de sex masculine şi a adulţilor tineri, mai ales
în climatul cald şi uscat. Este o conjunctivită alergică în care răspunsul imun
joacă un rol important. Aproape trei sferturi din pacienţi au asociată atopie şi
două treimi au un istoric familial de atopie. Aceşti pacienţi prezintă frecvent astm
bronşic şi eczemă în copilărie. Apariţia kerato-conjunctivitei vernale este usual
după vârsta de 5 ani şi afecţiunea se răreşte în jurul pubertăţii, numai rareori
persistă până la vârsta de 25 de ani.

18
 Kerato-conjunctivita vernal poate apărea sezonier, cu un vârf al incidenţei la
sfârşitul primăverii şi vara, dar la unii pacienţi se poate manifestă pe toată durata
anului. Pacienţii cu o kerato-conjunctivita vernal au o incidenţă crescută a
degenerescenţei corneene numită keratoconus. Principalele simptome sunt prurit
ocular intens asociat cu lăcrimare, fotofobie, senzaţie de corp străin şi arsură,
secreţii mucoase dense şi ptoză palpebrală. Prognosticul pe termen lung este bun.
Tratementul local : steroizi, antihistaminice, acetilcisteina.

Simptome

v Senzaţie de corp străin, de arsură sau prurit ( mâncărime), de nisip în ochi

v Lăcrimare, uneori abundentă ( hiperlacrimatie)

v Ochi înroşiţi

v Congestie ( înroşirea mucoasei conjunctivale) sau hiperemia conjunctivală

v Secreţie alb-gălbui, care se depozitează la rădăcina genelor şi colţul

ochiului, în special după somn ( în special dimineaţa )

v Secreţie verzuie, groasă, apărută la nivelul ochiului

v Arsuri oculare

v Vedere înceţoşată

v Fotofobie (sensibilitate crescută la lumină)

Când apare oricare dintre simptomele specific conjunctivitei, este necesar

consultul medical de specialitate. Oftalmologul va realize o examinare minuţioasă
a ochiului şi eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o probă din
secreţia oculară  patologică.
Examenul microbiologic al secreţiei oculare, poate identifica cauza
conjunctivitei, astfel încât infecţiile oculare virale sau bacteriene, inclusiv  bolile cu
transmitere sexuală  (BTS), pot fi tratate corespunzător.

19
 Transmiterea şi factori de risc
Conjunctivitele cauzate de virusuri şi bacteria pot fi uşor transmise de la o
persoană la alta, dar nu reprezintă un risc important dacă sunt diagnosticate
precoce. De aceea e importantă respectarea unor reguli de igienă strictă (atenţie la
folosirea prosopului sau a pernei de către altă persoană).

Transmiterea materno-fetala la naştere (conjunctivita gonococică sau cu

chlamydia) poate pune în pericol vederea, dacă nu este diagnosticată şi tratată
rapid . O altă cale de transmitere o reprezintă lentilele de contact dezinfectate
necorespunzător.

Factori de risc

v Piscinele şi ştrandurile neigienizate corespunzător

v Colectivităţile de copii (grădiniţă, şcoală , tabere)

v Folosirea în comun a lentilelor de contact, prosoapelor, produselor

cosmetice pentru machiaj

v Expunerea la poluanţi atmosferici ( fum, praf, gaze industriale )

Conjunctivită -evolutie şi diagnostic

Conjunctivita virală  poate constitui una dintre manifestările infecţiilor

respiratorii sezoniere (virale) şi are (de multe ori) o evoluţie autolimitata.

Anumite conjunctivite virale se pot însoţi în cursul evoluţiei de inflamaţia

corneei (keratita) – ex: adenovirusurile.

Conjunctivita bacteriană  trebuie tratată cu coliruri cu antibiotic, în anumite

situaţii (ex: infecţia gonococică) pot constitui un pericol pentru vedere (infecţia
gonococică netratată la nou născut poate duce la ulcerarea şi perforarea corneei).

Conjunctivita alergică  poate avea o evoluţie sezonieră în funcţie de

expunerea la alergenii care provoacă boala, de aceea e important să se evite,
dacă este posibil expunerile la alergenii respectivi cunoscuţi (polen, praf, etc).
20
Persoanele care au semen şi simptome de conjunctivită trebuie să se adreseze
medicilor de specialitate (din policlinici, spitale cu servicii de urgenţă) pentru
diagnostic şi un tratament precoce. Esenţială este profilaxia pentru conjunctivita
nou-născutului care se face în secţia de neonatologie.

Diagnosticul clinic  se bazează pe semnele şi simptomele descries anterior.

Pentru un diagnostic etiologic (al cauzei) se pot recomanda analiza secreţiei
conjunctivale pentru bacterii, virusuri, identificare fungi.

Mai există şi alte forme particulare de conjunctivită precum  conjunctivita cu

agenţi iritanţi, conjunctivita fungica,  conjunctivita gonococică,  conjunctivita cu
chlamydia, iar în cazul acestora evoluţia, diagnosticul şi tratamentul prezintă
anumite particularităţi.

Tratamentul conjunctivitei

Tratamentul corect al conjunctivitei depinde în primul rând de etiologia

acesteia.

Conjunctivita bacteriană, inclusiv BTS, se tratează în mod obişnuit cu

antibiotice  sub formă de picături oculare (colir), unguente sau pastile. Picăturile
oculare şi unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi
pentru o perioadă de 5-7 zile. Pastilele cu antibiotic se administrează de
asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Simptomele conjunctivitei se
ameliorează sau dispar după aproximativ o sapatmana de la iniţierea tratamentului
corect. Este foarte important ca pacienţii diagnosticaţi cu conjunctivită să urmeze
tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog şi să nu-l întrerupă chiar
dacă simptomele s-au ameliorat, pentru a evita astfel apariţia recidivelor.

Conjunctivita virală este una dintre cele mai frecvente infecţii oculare şi
este de obicei determinate de virusurile  gripale şi paragripale (sezonieră).
Conjunctivita virală este una dintre primele manifestări ale răcelilor sezoniere
commune şi la fel ca şi aceastea are o evoluţie autolimitanta (dispare fără
aplicarea unui tratament etiologic), după un interval de 5-7 zile de la debut.
21
 Conjunctivita alergică  apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren
alergic) şi se tratează de obicei cu medicaţie specifică antialergică. Este foarte
importantă identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea
realiza astfel  profilaxia  unor episoade noi de conjunctivită alergică.

Conjunctivita determinată de iritanţi (substanţe provenite din mediul

înconjurător, care pot cauza iritaţia fizică sau chimică a mucoasei conjunctivale).
În cazul acestui tip de conjunctivită este foarte importantă indepartatrea cât mai
rapidă a iritantului, prin spălare locală cu apă. În cazul conjunctivitelor
determinate de substanţe acide sau alkaline (înălbitori), este important consultul
medical de specialitate.

Profilaxie

Pentru prevenirea şi ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivită, se

recomandă următoarele:

a) protecţia corespunzartoare a ochilor împotriva prafului ş i iritanţilor externi

(ochelari de protecţie , ochelari de soare, igienă corespunzătoare a ochilor);

b) evitarea utilizării de  produse cosmetice  (farduri) în special în cazul

persoanelor cu o sensibilitate crescută;

c) utilizarea corespunzătoare a lentilelor de contact cu îndepărtarea regulate şi

păstrarea corectă a acestora ;

d) utilizarea "lacrimilor artificiale" (picături oculare special realizate pentru a

menţine globul ocular umed şi curat.

Aceste picături pot ameliora simptomele neplăcute cauzate de

conjunctivitele determinate de iritanţi (mâncărime, usturime , senzaţie de corp
străin intraocular). Este foarte important de reţinut că nu toate picăturile oculare
sunt indicate în conjunctivite, unele colire (picături) putând chiar înrăutăţii
simptomatologia şi pot determina complicaţii. De asemenea este foarte importantă

22
folosirea corectă a recipientelor cu colire care conţin antibiotic, pentru a evita
contaminarea recipientului care poate cauza reinfecţia oculară.

Profilaxia şi tratamentul conjunctivitei la copil

Se recomandă următoarele în cazul copiilor cu conjunctivită:

a) evitarea gratajului (frecatului) şi atingerii zonei conjunctivale infectate

spălarea cât mai frecvenţă a mâinilor cu apă şi săpun;

b) ştergerea secreţiilor patologice apărute la nivelul ochiului, cu un tampon

steril , de cel puţin 2 ori pe zi;

c) igiena corespunzătoare a lucrurilor personale, precum lenjeria pentru pat

(faţa de pernă), prosoapele, care trebuie spălate şi dezinfectate
corespunzător;

d) evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel, farduri ), precum

şi evitarea folosirii în comun a celorlalte produse de îngrijire facial;

e) evitarea folosirii în comun a lentilelor de contact;

f) este recomandată folosirea ochelarilor în locul lentilelor de contact, atunci

când apare iritaţia sau infecţia ochiului. De asemenea, trebuie păstrată o
igienă corespunzătoare în cazul utilizării lentilelor de contact (schimbarea
regulate şi păstrarea corespunzătoare a acestora);

g) spălarea obligatorie a mâinilor după aplicarea locală a unguentelor şi

colirelor oculare;

h) evitarea folosirii în comun a prosoapelor şi lenjeriei de pat;

i) este interzisă folosirea unui recipient pentru picături oculare la un copil

sănătos după ce a fost în prealabil folosit la o persoană cu conjunctivită
infecţioasă;

23
 j) este important ca orice copil cu conjunctivită infecţioasă să fie izolat de
restul copiilor cu care poate să vină în contact până în momentul în care
acesta nu mai este contagios.

Complicaţii

Conjunctivita este o boală cu evoluţie autolimitantă (se vindecă fără

tratament după un anumit interval de timp) sau care dispare după administrarea
tratamentului corespunzător etiologic (antibiotic). Cu toate acestea, trebuie să se
reţină că există anumite forme de conjunctivită care se pot agrava determinând
complicaţii serioase care pot duce la tulburări de vedere. Conjunctivitele care pot
creea complicaţii grave sunt cele cu gonoreea şi chlamidia.

Conjunctivita infecţioasă este o boală extrem de contagioasă şi astfel nu

există un mod sigur de a evita o posibilă contaminare. Cu toate acestea păstrarea
unei igiene corespunzătoare reduce riscul contaminării şi apariţiei conjunctivitei.

Conjunctivita alergică are o evoluţie ciclică (sezonieră), în funcţie de expunerea

la alergenii care provoacă boala, de aceea este important să se evite pe cât
posibil expunerile la alergeni (polen, praf , lentil de contact).

Tratament medical

Utilizarea picăturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit în

eradicarea conjunctivitelor, de aceea este foarte important că aplicarea acestuia să
se facă corect. Este obligatorie citirea cu atenţie a prospectului medical înaintea
aplicării tratamentului. Trebuie evitată atingerea directă a conjunctivei cu
picurătorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infecţios
(bacteria sau virus). După aplicarea soluţiei în unghiul ocular median (deasupra
sacului lacrimal ), se inchid pleoapele şi se menţin ochii închişi pentru 1-2
minute, pentru a favoriza absorbţia locală a medicamentului . De obicei sunt
indicate 3-4 aplicaţii locale în fiecare zi pentru o perioadă de 5-7 zile, în funcţie
de tipul produsului utilizat.

24
 Trebuie să se reţină că recipientul cu soluţie oftalmică este folosit de o
singură persoană şi nu trebuie utilizat în comun, de asemenea acesta nu mai
poate fi reutilizat cu o altă ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de
aproximativ 30 de zile după prima utilizare).

III. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A ANALIZATORULUI VIZUAL

Explorarea funcţională a analizatorului se efectuează după următoarea

schemă :

1) Examenul clinic

Se face metodic, incepând cu antecedentele heredo-colaterale şi istoricul

bolii actuale. Se va examina globul ocular şi anexele lui. Se va inspecta
organismul în întregime, cunoscut fiind faptul că deseori afecţiunea ocular este
expresia locală a unei boli generale.

Examenul general:

Se va face pe aparate, examenul neurologic, cardio- pulmonar ,ORL ,

stomatologic, urologic, dermatologic, endocrinologic. Se fac apoi examinări biologic-
funcţionale, vizuale sau de spercialitate, în funcţie de examenul clinic şi
particularităţile fiecărui bolnav în parte.

2) Examenul anatomic

Se realizează la lumina zilei, iluminat lateral şi se examinează pleoapele,

genele şi conjunctiva.

Se evidenţiază corpii străini.

În camera obscură se examinează corneea, camera anterioară , irisul, pupila şi

cristalinul.

25
 3) Determinarea acuităţii vizuale

Se determină cu ajutorul OPTOMETRULUI ( A B C 1 2 3 W E M )

pentru distanţă care cuprinde : litere, cifre şi semen de diferite mărimi.

Persoana de examinat va fi aşezată pe un scaun la 5 m distant de

OPTOTIP.

Acuitatea vizuală se determina pe rând la fiecare ochi, începând întotdeauna

cu ochiul drept. Ochiul stâng se acoperă cu un triunghi negru.

Pentru un ochi normal trebuie să fie văzut şi citit ultimul rând.

Acuitatea vizuală se consideră normal când este egală cu 5/ 5 ( adică 1) la

fiecare ochi. În această situaţie ochii sunt emetropi.

26
27
 4) Determinarea câmpului visual

Câmpul visual este spaţial pe care-l cuprinde ochiul în timp ce priveşte un

punct fix.

Se măsoară cu ajutorul unui aparat denumit PERIMETRUL F’O’RSTEC.

Interpretarea se face utilizând o schemă tip pentru ochiul drept şi o alta

pentru ochiul stâng.

5) Determinarea simţului cromatic

Examinează capacicatea pacientului de a distinge culorile. Se face cu

ajutorul unor cartoane colorate. Pentru profesiunile obişnuite limitele fiziologice
ale simţului cromatic sunt distingerea culorilor : roşu, galben, verde şi albastru de
la 75 cm distant de ochi.

6) Oftalmoscopia ( examenul fundului de ochi )

Examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul Oftalmoscopului care

măreşte elementele de 15-20 de ori.

Prin oftalmoscopie directă se examinează corpul vitros, retina, pata oarbă,

pată galbenă şi vasele retiniene.

Pentru examinarea fundului de ochi ( f.o ) este necesar ca pupila să fie

dilatată. În acest scop se va dilata cu una, două picături de HOMATROPINA
1 % sau MIDRIUM în sacul conjunctival cu 30 de minute înainte de examinare.

7) Măsurarea tensiunii intraoculare

Se determină cu ajutorul OFTALMODIAMETRULUI imediat după

examenul fundului de ochi . Valoarea normal = 14- 20 mm Hg.

Este indicat în : glaucoma, boli cardiovasculare, diabet, boli pulmonare.

IV. Îngrijirea unui bolnav cu conjunctivită

28
 Conjunctivită este inflamaţia mucoasei conjunctivale ( oftalmia= afecţiune
inflamatorie a ochiului )

a. Factori etiologici :

 Infecţie bacteriană sau virotică

 Stare alergică

 Iritaţie mecanică ( corpi străini , lichide etc.)

b. Factori favorizanţi :

 Condiţii de mediu : umiditate, căldură

Manifestări

Ø Generale :

o Stare de disconfort

Ø Locale :

o Congestie ( hiperemie : înroşire , edematiere )

o Hipersecreţie conjunctivală

o Senzaţii variabile în funcţie de agentul patogen : de corp străin,

usturime, prurit local

o Chemozis = infiltraţie edematoasă a conjunctivei oculare, cel mai

adesea de origine inflamatorie, formând un inel roşcat în jurul corneei

o Fotofobie- în conjunctivita nodulară cronică (= trahom), durere locală,

lăcrimare.

29
 o În conjunctivita gonococica a nou-născutului: bilaterală, apare la 2-4
zile de la naştere, cu : congestie şi edem palpebral, apoi pioree şi chiar ulcer
cornean.

Infiltraţii corneene periferice

Materiale necesare la vizita medicului:

Ø Foaie de temperatură, foaie de observaţie, termometru, spatulă linguală,

tensiometru, ceas cu secundar, rezultatele analizelor.

Rolul propriu

Ø Efectuează spalaturi conjunctivale repetate cu antiseptice : mertiolat de

Na 1/10.000, sulfat de zinc 1 %, nitrat de argint 1 %, rezorcina 1 %

Ø Este pregătit psihic pentru toate actele medicale la care va fi supus

Ø Este lămurit asupra afecţiunii sale, a tratamentului necesar

Ø I se va explica importanţa menţinerii igienei locale şi generale

Ø Educarea pacientului să ştie că , contaminarea exogenă poate proveni

de la un bolnav ( mâna, prosop, batistă, pernă ), sau prin secreţii
provenind din gură, rinofaringe, organe genitale

Ø Cunoaşterea pericolului deschiderii intempensive a pleoapelor la nou-

născuţii cu conjunctivită gonococica, datorită riscului de a se proiecta
secreţia în ochiul examinatorului

Ø Cunoaşterea profilaxiei conjunctivitei gonococice : instilarea după

naştere, în sacul conjunctival al nou- născutului a unei soluţii de nitrat
de Ag 1 % ; tratarea conjunctivitei blenoragice.

30
Rolul delegat

Ø Pregăteşte pacientul pentru investigaţii : bacteriologice,

anatomopatologice, teste de sensibiliate la alergeni sau alte examinări
indicate de medic

Ø În funcţie de antibiogramă, instilează soluţii de oxacilina 1 %,

penicilină 10.000 u.i / ml. , cloramfenicol 1 % - în cazul
conjunctivitelor catarale sau nodulare acute

Ø Pentru prevenirea complicaţiilor la nivelul corneei, în cazul

conjunctivitelor purulente ca şi în trahom, se administrează antibiotic
local şi general ( în conjunctivita gonococica – penicilina sau sulfamide
în trahom )

Ø În keratoconjunctivita flictenulara ( datorată hipersensibilităţii

conjunctivei şi corneei la toxina bacilului Koch), pentru a preveni
ulceraţiile septice ale corneei se fac spălături cu antiseptice şi soluţie
de cortizon 1 % asociate cu tuberculostatice ca terapie de bază.

31
 CAZUL I

Conjunctivita alergică sezonieră-

Grila de culegere a datelor

SURSA

-Pacient:

-Echipa de sustinere: familia

-Echipa de îngrijire: medicul, asistenta sefă.

DATE FIXE

-Pacient:

-Sex: feminin

-Grup sanguin: 0I, Rh+

-Naţionalitate: română

-Religie: ortodoxă

-Stare alergică la antibiotic : nu prezintă

DATE VARIABILE

-Vârsta: 9 ani

-Ocupaţie: elevă

-Starea civilă: necasătorită

-Condiţii de locuit: corespunzătoare

Fetiţa locuieşte împreună cu părinţii şi cu celălalt frate, este elevă în clasa

4 la şcoala generală din localitate.
32
 Se internează în secţia Oftalmologie prezentând următoarele simptome:

 Senzaţie de corp străin

 Senzaţie de discomfort ocular

 Lăcrimare

 Fotofobie

 Prurit

 Usturime

Fetiţa realizează că în timp ce se juca împreună cu fratele ei pe afară, în

urmă cu 2 ore de la ora internării, a constatat următoarele simptome de mai sus
apărându-i la ambii ochi.

Se internează în secţia Oftalmologie, pentru investigaţii şi tratament de

specialitate.

La examenul clinic se observă lăcrimare şi roşeaţa conjunctivei.

Tratamentul local la nivelul ambilor ochi, constă în :

 Spălări oculare,

 Se administrează antihistaminice (levocabastine) LIVOSTIN 1

picătură în fiecare ochi, de 2 ori/zi.

Pacienta s-a externat, iar în urma tratamentului aplicat, conjunctiva este

clară; iese din spital în stare vindecabilă cu următoarele recomandări:

 Control periodic,

 Respectarea tratamentului prescris de medic timp de o lună.

33
  ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

 1. Nevoia a se mişca şi a avea o bună postură – nevoie nesatisfăcută,

prezentând alterarea ritmului cardiac şi a circulaţiei.
 2. Nevoia a respira şi a avea o bună circulaţie – nevoie nesatisfăcută,
pacienta prezentând panică.
 3. Nevoia a dormi şi a se odihni – nevoie nesatisfăcută, prezentând
dificultatea sau incapacitatea de a se odihni, datorită spitalizării.
 4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata – nevoie nesatisfăcută, deoarece
pacienta prezintă dificultate în alimentaţie şi hidratare.
 5. Nevoia a se îmbrăca şi dezbrăca – nevoie nesatisfăcută, datorită
scăderii acuităţii vizuale.
 6. Nevoia a fi curat, îngrijit şi a proteja tegumentele – nevoie
nesatisfăcută, pacienta prezentând incapacitate de a urma prescripţiile
îngrijirilor de igienă.
 7. Nevoia de a evita pericolele – pacienta prezintă nesatisfacţie, acuzând
dureri accentuate şi anxietate.
 8. Nevoia de a comunica - nevoie nesatisfăcută, pacienta prezentând,
confuzie.
 9. Nevoia de a se recrea – nevoie nesatisfăcută, pacienta prezentând
dezinteres, datorită durerii, în a îndeplini activităţi recreative.
 10. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - nevoie
nesatisfăcută, pecienta prezentând cunoştinţe insuficente.
 11. Nevoia de a elimina – pacienta prezintă această nevoie ca fiind
satisfăcută deoarece eliminarea urinară suficientă cantitativ şi calitativ.
 12. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale –
nevoie satisfăcută deoarece temperatura pacientei este în limite normale.

34
 CAZUL I
SD INTERVENŢII
NEVOIA PROBLEMA MD OBIECTIV DIAGNOSTIC AUTONOME ŞI
EVALUARE
AFECTATĂ NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a -lacrimare -consecintele -diminuarea -lacrimare la A: asigurarea -in urma
evita -anxietate unui lăcrimării nivelul repaosului la pat tehniciolor şi a
pericolele traumatism -diminuarea ambiilor ochi -linistirea bolnavei tratamentului
-proces anxietăţii -teama că nu D: administrarea administrat,
inflamator ar putea de antihistaminice lăcrimarea a
-diminuarea rămâne fără Livostin 1 pic în cedat şi bolnava
văzului vedere fiecare ochi, de 2 ese din nou
-neliniste faţă ori/ zi liniştită
de diagnostic -linistirea pacientei -in urma
-amenintarea prin îndepărtarea tehnicilor
integrităţii fricii şi asigurarea aplicate şi a
fizice şi unui mediu tratamentului
psihice ambient favorabil administrat
recuperării sale bolnavei i-a
dispărut teama
2. Nevoia de a -diminuarea -deficit vizual -in câteva zile -alterarea -pacienta este În urma
se mişca şi mişcărilor pacienta să se mobilităţii ajutată să se mişte tehnicilor şi
menţine o poată mişca îngrijirilor
postură fără ajutorul acordate pacienta
corectă asistentei şi şi-a recăpătat
să-şi satisfacă echilibrul şi se
singură nevoile deplasează
singură
3. Nevoia de a Alterarea -roseata -linistirea -dificultate în Spălături oculare În urma
fi curat şi tegumentelor -lacrimare bolnavei a-şi acorda tehnicilor
a-şi proteja şi mucoaselor -crearea unei îngrijiri de aplicate şi a
tegumentele conjunctivale stări plăcuţe igienă la tratamentului ,
de confort nivelul ochilor după 2 zile
bolnavă a
început să-şi
recapete vederea
4. Nevoia de a Dificultate de -anxietate -stabilirea unei Imposibilitatea Încurajarea În urma
se ocupa cu a se realiza -deficit visual relaţii de a se pacientei tehnicilor
ceva cu -evenimente terapeutice realize din aplicate bolnavei
scopul de a ameninţătoare : -ajutarea cauza i-a dispărut
se realiza spitalizare, pacientei în neputinţei teama, este mai
boala, tratament definirea încrezătoare în
-teama conceptului de sine şi şi-a
sine recăpătat
-ajutarea respectul faţă de
pacientului de sine şi faţă de
a se adapta la cei din jur
rolul de
bolnav
5. Nevoia de a insomnie Dificultate sau Combaterea Somn agitat şi Asigurarea În urma
se odihni incapacitate insomniei, interrupt, condiţiilor îngrijirilor
incapacitate de asigurarea epuizare fizică favorabile aplicate bolnava
a se odihni confortului satisfacerii se odihneşte
bolnavei în somnului, bine şi şi-a
timpul reducerea recăpătat
somnului zgomotului în vioiciunea.
mediul spitalicesc,
aerisirea salonului

35
 CAZUL II
Arsura corneo- conjunctivală cu var

Grila de culegere a datelor

SURSA

-Pacient :

-Echipa de sustinere: familia

-Echipa de îngrijire: medicul, asistenta sefă.

DATE FIXE

-Pacient:

-Sex: feminin

-Grup sanguin: AII; Rh+

-Naţionalitate: română

-Religie: ortodoxă

-Stare alergică la antibiotic : nu prezintă

DATE VARIABILE

-Vârsta: 70 de ani

-Ocupaţie: casnică

-Starea civilă: casătorită

-Condiţii de locuit: corespunzătoare

Pacienta este mama a trei copii, 2 băieţi şi o fată şi locuieşte împreună cu

soţul în localitatea Runcu, ea fiind casnică, iar soţul pensionar.

Pacienta este de grup sangvin AII; Rh+ , nu prezintă proteză, ultima

menstruaţie a avut-o la 50 de ani şi a făcut 2 avorturi.

36
 Bolnava relatează că în timp ce făcea curăţenie i-a căzut var în ochiul
stâng, provocându-i simptomele:

 Durere

 Scădere A.V, A.V= 1/3

 Lăcrimare

 Fotofobie

Merge la Policlinică de unde i se recomandă internare în secţia

Oftalmolofie pentru investigaţii şi tratament. Se internează. La examenul clinic
local se constată:

 Leziuni de arsură gradul II, interesând conjunctiva care este

hiperemiata,de culoare alb- murdar şi corneea care este tulbure, opalescenţa; restul
globului ocular normal.

Tratament

Local, la nivelul ochiului stâng, care constă în îndepărtarea substanţei

chimice cu ajutorul unui tampon steril şi uscat, iar resturile rămase au fost
îndepărtate prin spălături oculare cu ser fiziologic.

Pentru calmarea durerii:

 Atropină 1 pic. /3 ori / zi

 Clorocid 1 pic./zi

 Antibiotice pentru prevenirea infecţiilor: Penicilină 1 pic./3 ori/zi

 Pansament steril pentru a proteja ochiul împotriva reacţiei iriene

midriatice

Pacienta s-a externat în stare vindecabilă, prezentând:

37
 A.V.=2/3

 Cornee clară

 Pupilă liberă, şi următoarele recomandări:

 Control la 7 zile

 Evitatea agenţilor toxici

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

 1. Nevoia a dormi şi a se odihni – nevoie nesatisfăcută, prezentând

dificultatea sau incapacitatea de a se odihni, datorită spitalizării.
 2. Nevoia a se mişca şi a avea o bună postură – nevoie nesatisfăcută,
scăderea acuităţii vizuale.
 3. Nevoia de a se alimenta şi hidrata – nevoie nesatisfăcută, deoarece
pacientul prezintă dificultate în alimentaţie şi hidratare.
 4. Nevoia a se îmbrăca şi dezbrăca – nevoie nesatisfăcută, datorită
scăderii acuităţii vizuale.
 5. Nevoia de a evita pericolele – pacientul prezintă nesatisfacţie, acuzând
dureri accentuate şi anxietate.
 6. Nevoia de a comunica - nevoie nesatisfăcută, pacientul prezentând,
confuzie.
 7. Nevoia de a se recrea – nevoie nesatisfăcută, pacientul prezentând
dezinteres, datorită durerii, în a îndeplini activităţi recreative.
 8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - nevoie
nesatisfăcută, pecientul prezentând cunoştinţe insuficente.
 9. Nevoia a respira şi a avea o bună circulaţie – nevoie satisfăcută.
 10. Nevoia de a elimina – pacientul prezintă această nevoie ca fiind
satisfăcută deoarece eliminarea urinară suficientă cantitativ şi calitativ.
38
 CAZUL II
INTERVENŢII
NEVOIA PROBLEMA S.D OBIECTIV DIAGNOSTIC AUTONOME ŞI EVALUARE
AFECTATĂ M.D NURSING DELEGATE
1. Nevoia de  Durere  Consecinţele  Calmarea  Durere la A: asigurarea  În urma
a evita  Anxietate unui durerii nivelul repausului la pat, tehnicilor
pericolele traumatism  Diminuarea ochiului liniştirea aplicate şi a
ocular anxietăţii stâng bolnavului tratamentului
accidental  Teama că D:administrarea de administrat,
 Constrângeri ar putea calmante ale durerile au
fizice datorate rămâne durerii : atropină 1 cedat şi
pansamentului fără vedere pic./3 ori/zi, bolnava este
 Gamete clorocid 1 pic. /zi din nou
 Proces A: lininistirea liniştită
inflamator bolnavei prin  În urma
 Diminuarea îndepărtarea fricii tehnicilor
văzului şi asigurarea unui aplicate şi a
 Stare depresivă mediu ambient tratamentului
favorabil administrat
 Nelinişte faţă
recuperării sale bolnavei i-a
de diagnostic
D : administrare de dispărut
 Ameninţarea
antiseptic: atropine teama
integrităţii
1 pic/ 3 ore /zi
fizice şi
psihice
2. Nevoia de Alterarea -edem al ţesutului În câteva zile Alterarea A : pacienta este În urma tehnicilor
a se circulaţiei conjunctival pacienta să se mobilităţii din ajutată să se şi îngrijirilor
mişca şi datorită -deficit vizual poată mişca cauza arsurii mişte acordate pacienta
menţine o diminuării -constrangeri fără ajutorul şi-a recăpătat
postură mişcărilor fizice: pansament asistentei şi echilibrul şi se
corectă să-şi satisfacă deplasează singură
singură
nevoile
3. Nevoia de Alterarea -roseata -indepartarea Dificulatatea A: îndepărtarea -in urma tehnicilor
a fi curat tegumentelor -constrangeri toxicului de la în a-şi acorda toxicului prin aplicate şi a
şi a-şi şi mucoaselor fizice: pansament nivelul îngrijiri de spălături oculare, tratamentului
proteja conjunctivale ochiului stâng igienă la efecturarea administrat corneea
tegumentel -linistirea nivelul pansamentului este clară, pupilă
e bolnavei ochiului ocular liberă, conjunctivă
-crearea unei D: administrarea clară, A.V. =2/3
stări placate de antibiotic -dupa 2 zile
de confort pentru prevenirea bolnavă a început
infecţiilor : să-şi recapete
penicilină 1 pic/3 vederea
ori/zi ; efectuarea
pansamentului
steril
4. Nevoia de insomnie Dificultate sau -combaterea -somn agitat A : asigurarea -in urma îngrijirilor
a se incapacitate de a insomniei şi întrerupt condiţiilor aplicate bolnava se
odihni se odihni -asigurarea -epuizare favorabile odihneşte bine şi
confortului fizică satisfacerii şi-a recăpătat
bolnavei în somnului vioiciunea.
timpul -reduerea
somnului zgomotului în
mediul spitalicesc
-aerisirea
somnului

39
 CAZUL III
Arsura corneo-conjunctivala cu H2ŞO4 ( Acid Sulfuric)

Grila de culegere a datelor

SURSA

-Pacient :

-Echipa de sustinere: familia

-Echipa de îngrijire: medicul, asistenta sefă.

DATE FIXE

-Pacient:

-Sex: masculin

-Grup sanguin: 0I, Rh+

-Naţionalitate: română

-Religie: ortodoxă

-Stare alergică la antibiotic : nu prezintă

DATE VARIABILE

-Vârsta: 55 de ani

-Starea civilă: casătorit

-Condiţii de locuit: corespunzătoare

Pacientul este tată a 2 copii, locuieşte împreună cu soţia în localitatea

Stoeneşti, având ca ocupaţie meseria de mecanic utilaj la sectorul Coloana- Auto
la Primăria din Rm. Vâlcea .

Pacientul este grup sangvin 0I, Rh+ ,nu prezintă proteză.

S-a internat în secţia Oftalmologie , prezentând următoarele simptome:

 Durere vie
40
  Roseață

 Lăcrimare

 Fotofobie

 Senzaţie de corpi străini

Aceste simptome au apărut în urmă cu câteva ire în timp ce lucre la

maşină când i-au sărit câteva picături de acid sulfuric în ochiul drept.

Se internează în secţia Oftalmologie pentru tratament de specialitate.

La examenul clinic se observă : leziuni de arsură gradul I şi II interesând

conjunctiva palpebro- inferioară care este hiperemiata, de culoare alb –murdar,
infiltrate cu mici puncte hemoragice şi corneea 2/3 din suprafaţa ei care este
tulbure, opalescentă cu aspect portelanos.Restul globului ocular normal.

Tratament local la nivelul ochiului drept care constă în neutralizarea arsurii

prin spălături abundente cu ser fiziologic pentru eliminarea toxicului.

Pentru prevenirea infecţiilor se administrează antibiotic: Cloramfenicol 1

pic./3 ori/ zi şi Penicilină 1 pic. / 3 ori/ zi.

Pentru calmarea durerii şi favorizarea epitalizari ţesuturilor se utilizează

pomezi ci Diamină 3/zi

Nutriţia ţesuturilor se realizează prin injecţii subconjunctivale cu Tolazolin

1 cm + Xilină 1 / 2 cm şi prin instilaţie cu ser glucozat 33%.

Pansament steril zilnic pentru a proteja ochiul împotriva reacţiei iriene

midriatice.

Pacientul s-a externat şi în urma tratamentului aplicat, corneea este clară,

pupilă liberă, conjunctivă clară, şi bolnavul iese vindecat prezentând A.V.= 2/3 şi
următoarele recomandări :

 Concediu medical- 15 zile

41
 Control la 7 zile.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

 1. Nevoia a respira şi a avea o bună circulaţie – nevoie nesatisfăcută.

 2. Nevoia a dormi şi a se odihni – nevoie nesatisfăcută, prezentând
dificultatea sau incapacitatea de a se odihni, datorită spitalizării.
 3. Nevoia a se mişca şi a avea o bună postură – nevoie nesatisfăcută,
scăderea acuităţii vizuale.
 4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata – nevoie nesatisfăcută, deoarece
pacienta prezintă dificultate în alimentaţie şi hidratare.
 5. Nevoia a se îmbrăca şi dezbrăca – nevoie nesatisfăcută, datorită
scăderii acuităţii vizuale.
 6. Nevoia de a evita pericolele – pacienta prezintă nesatisfacţie, acuzând
dureri accentuate şi anxietate.
 7. Nevoia de a se recrea – nevoie nesatisfăcută, pacienta prezentând
dezinteres, datorită durerii, în a îndeplini activităţi recreative.
 8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - nevoie
nesatisfăcută, pecientul prezentând cunoştinţe insuficente.
 9. Nevoia de a elimina – pacienta prezintă această nevoie ca fiind
satisfăcută deoarece eliminarea urinară suficientă cantitativ şi calitativ.
 10. Nevoia de a comunica - nevoie nesatisfăcută, pacienta prezentând,
confuzie.
 11. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale –
nevoie satisfăcută deoarece temperatura pacientului este în limite normale.
 12. Nevoia a fi curat, îngrijit şi a proteja tegumentele – nevoie
satisfăcută, pacienta prezentând capacitatea de a urma cu rigurozitate
regulile de igienă.

42
 CAZUL III
SD INTERVENŢII
NEVOIA PROBLEMA MD OBIECTIV DIAGNOSTIC AUTONOME ŞI EVALUARE
AFECTATĂ NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a -durerea -consecintele -calmarea -durere la A : asigurarea -in urma
evită -anxietate unui traumatism durerilor nivelu repaosului la pat tehnicilor aplicate
pericolele ocular accidental datorate ochiului drept -linistirea şi a tratamentului
-constrangeri arsurii -teama că ar bolnavului administrat,
fizice: pansament -diminuarea putea ramene D: administrarea de durerile au cedat
-gemete anxietăţii fără vedere calmante ale şi bolnavul este
-proces durerii : Diamină de din nou liniştit
inflamator 3 ori pe zi câte o -in urma
-diminuarea picătură tehnicilor aplicate
văzului -efectuarea şi a tratamentului
-strare depresivă pansamentului administrat,
-neliniste faţă de A : liniştirea bolnavului i-a
diagnostic bolnavului prin dispărut teama,
-amenintarea îndepărtarea fricii frica, că ar putea
intergitatii fizice şi asigurarea unui rămâne fără
şi psihice mediu ambient vedere
favorabil
recuperării sale
D : administrarea
de antispastice:
Atropină o pic. de
3 ori/zi
2. Nevoia de a -alterarea -edem al -in câteva -alterarea A: pacientul este -in urma
se mişca şi a circulaţiei ţesutului zile mobilităţii din ajutat să se mişte tehnicilor şi
menţine o datorită conjunctival pacinetul să cauza arsurii îngrijirilor aplicate
postură diminuării -usturimi se poată pacientului şi-a
corectă mişcărilor -deficit visual mişca singur recăpătat
-constrangeri şi să-şi echilibrul şi se
fizice : satisfacă deplasează singur
pansament singur
nevoile
3. Nevoia de a -alterarea -roseata -indepartarea -dificultate în A: îndepărtarea -in urma
fi curat şi a- tegumentelor -constrangeri toxicului de a-şi acorda toxicului prin îngrijirilor
şi proteja şi mucoaselor fizice : la nivelul inrijiri de spălături oculare acordate şi a
tegumentele conjunctivale pansament ochiului igienă la -efectuarea tratamentului
drept nivelul pansamentului aplicat corneea
-linistirea ochiului ocular este clară, pupilă
bolnavului D: administrarea de liberă, conjunctivă
-crearea antibiotic pentru clară, A.V. =2/3
unei stări prevenirea -dupa 3 zile
plăcuţe de infecţiilor : bolnavul a
confort Cloramfenicol 1 început să-şi
pic.de 3 ori /zi , recapete vederea
Penicilină 1 pic de
3 ori pe zi
-favorizarea
nutriţiei ţesuturilor
prin administrare
de Tolazolin 1 cm
+ Xilină ½ cm +
injective
subconjunctivala şi
instilaţie cu ser
fiziologic 33%
4. Nevoia de a -insomnie -dificultatea sau -combaterea -somn A: asigurarea -in urma
dormi şi a se incapacitatea de insomniei întrerupt condiţiilor îngrijirilor aplicate
odihni a se odihni -asigurarea -epuizare favorabile bolnavul se
confortului fizică satisfacerii odihneşte şi şi-a
bolnavului somnului recăpătat
în timpul -reducerea vioiciunea

43
 somnului zgomotului în
mediul spitalicesc
-aerisirea salonului
CONCLUZII

Primul caz a fost “Conjunctivita alergică sezonieră-Polen “. Al doilea caz ,

“Arsura corneo- conjunctivală cu var”, iar cel de-al treilea caz, “Arsura corneo-
conjunctivala cu acid sulfuric”.

Forma inclusă în plan este structurată după cele 14 componente ale

îngrijirii de bază nursing subliniate de Virginia Henderson.

Bolnava cu diagnosticul “Conjunctivita alergică sezoniera-Polen “ a

prezentat următoarele probleme: senzaţie de corp străin, senzaţie de disconfort
ocular, lăcrimare , fotofobie, prurit, usturime pe care le-am inclus la nevoia de a
evita pericolele care este nevoia prioritară în toate cele trei cazuri.

Ca îngrijiri acordate acestui caz, i s-a aerisit salonul pentru a asigura un

somn linisitit bolnavei, i s-a acordat ajutor bolnavei să se deplaseze pentru a-şi
satisface nevoile, i s-a efectuat spălătura oculară, iar la indicaţia medicului i s-a
administrat Livostin 1 picătură în fiecare ochi, de 2 ori/zi.

În urma îngrijirilor acordate conjunctiva este clară.

Altă problemă a bolii o constituie alterarea tegumentelor şi mucoaselor

conjunctivale inclusă la nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele.

Bolnava mai prezintă insomnia, problema inclusă la “nevoia de a se

odihni”, problemă ce s-a combătut prin asigurarea condiţiilor favorabile
satisfacerii somnului, aerisirea salonului şi reducerea zgomotului în mediul
spitalicesc.

Bolnava cu diagnosticul “Arsura corneo- conjunctivală cu var” , care

prezintă ca problemă durere vie inclusă la nevoia de a evita pericolele - nevoie
prioritară şi în acest caz.

Cea de-a doua nevoie este nevoia de a se mişca şi menţine o postură

corectă, iar cea de-a treia nevoie este nevoia de a fi curat şi a proteja
tegumentele.

Cel de-al treilea caz este un pacient cu , “Arsură corneo-conjunctivala cu

acid sulfuric”, prezintă aceleaşi probleme la nevoia de a evita pericolele, nevoie
prioritară.

44
 Altă problemă o constituie alterarea tegumentelor şi mucoaselor şi
dificultate în a-şi acorda îngrijiri de igienă, problemă ce a fost inclusă la nevoia
de a fi curat şi a proteja tegumentele curate, care constituie cea de-a treia
nevoie prioritară.

Celor trei bolnavi li s-au efectuat îngrijiri comune:

· Li s-au asigurat condiţii de confort corespunzătoare

· Li s-a efectuat spălătură oculară

· Tratamentul s-a efectuat în funcţie de caz

În urma tratamentului şi a îngrijirilor acrdate toţi trei pacienţii ies în stare
vindecată, mulţumiţi de îngrijirile acordate de personalul medical.

La externare li se recomandă:

ü Control periodic

ü Concediu medical acolo unde este cazul

ü Evitarea agenţilor.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M. – Anatomia şi fiziologia omului, Editura Medicală, 1987.

2. Borundel Corneliu – Manual de medicina internă pentru cadrele medii, Editura

ALL, Bucureşti, 2009.

3. Buiuc S., Jalobceanu L. – Oftalmologie practică, Vol. 1, Editura Junimea, Iaşi,

1979.

4. Cernea Paul, Constantin Florica – Explorări funcţionale în oftalmologie, editura

Junimea, Iaşi, 1975.

4. Dumitrache Marieta – Oftalmologie, Editura Naţional, 1998.

5. Fodor Francisc – Oftalmologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.

6. Mozes Carol - Manual de Medicina Internă Specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative,

Editura Bucureşti, 1998.

7. Mozes Carol – Breviar de exporări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate

bolnavului, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 1997.

8. Mozes Carol – Tehnici de îngrijire a bolnavilor, Editura Medicală, 1974.

9. Mozes Carol – Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti, 2001.

10. Olteanu Mircea, Cârstocea Benone – Oftalmologie urgenţe, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti,1985.

11. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Ddorobanţu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan M.,
Ardeleanu M., Pesek M., – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2001.

46
12. Titircă L., Dorobanţu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., – Îngrijiri speciale
acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Editura Viaţa Romanească, Bucureşti,
2008.

47