BOLI INFECȚIOASE și NURSING
ANUL 2 AMG - CURSUL 2
SEMNE ȘI SIMPTOME ÎN BOLILE INFECȚIOASE (plf. dr)
Bolile infecțioase au o evoluție ciclică cu mai multe perioade distincte:
Perioada de incubație – intervalul de timp din momentul pătrunderii
microbului în organism și până la apariția primelor simptome.
Perioada de debut – apar primele semne de boală.
Perioada de stare – desfășurarea întregii simptomatologii a bolii.
Perioada de declin
Perioada de convalescență – perioada de vindecare a organismului.
Semne și simptome:
Tipuri de febră (sindromul febril):
- Febră continuă – febră ridicată 39-40*C, cu mici variații între dimineața și
seara, de 0,1-1*C (în febra tifoidă, tifos exantematic, pneumonie).
- Febră remitentă – caracterizată prin oscilații febrile mai mari între 37 -
39*C, fără ca temperatura minimă să scadă sub 37*C (în: infecții supurative
cu stafilococi, streptococi),
- Febră intermitentă – cu oscilații foarte mari ale temperaturii, între 36,5 -
40*C, survenind zilnic sau cu perioade afebrile de 1 -2 zile între accesele
febrile (ex: în malarie, septicemii).
- Febră recurentă – perioade febrile cu temperatură continuă 39-40*C de 4 -
6 zile, urmate de perioade afebrile de aceeași durată.
1
- Febră ondulată – perioade febrile în care temperatura urcă încet și se
menține în platou 38 - 39*C, timp de 7-10 zile, scade în liză și după o
perioadă afebrilă, unda febrilă se repetă (ex: în bruceloză).
- Febră de tip invers – temperatura minimă se înregistrează seara, iar
temperatura maximă dimineața (tuberculoza pulmonară).
Tipuri de exantem (sindromul eruptiv):
- exantem macro – și micropapulos (macule), exantem pustulos (pustule),
- exantem veziculos (vezicule), exantem bulos (bule),
- placarde (peteșii hemoragice).
- leziuni secundare: scuame, cruste, ulcerații, cicatrici, pigmentații, icter.
- Alte manifestări cutanate: masca Filatov (în scarlatină), facies plângăreț (în
rujeolă), mască hepatică.
Tipuri de angină:
- eritematoasă, veziculoasă, ulcero-necrotică, pseudomembranoasă.
- angine de diferite aspecte (în scarlatină, difterie),
- fenomene catarale ale căilor respiratorii superioare (în gripă, rujeolă).
Tipuri de adenopatii periferice:
- submandibulare și latero-cervicale discrete, nedureroase,
- unice – izolate (axilare, inghinale),
- occipitală.
Sindromul infecțios
- prezintă simptomele:
o febră ridicată 39 - 40*C, frisoane, cefalee,
o fotofobie, hiperestezie cutanată.
2
Sindromul meningian – se caracterizează prin:
- contractură musculară, rigiditatea cefei,
- opistotonus; atitudine de ,,cocoș de pușcă,,
- semnul Kernig (incapacitatea pacientului de a-și întinde picioarele complet;
flexia trunchiului duce la flexia reflexă a genunchilor),
- semnul Brudzinski (flectarea capului duce la flexia reflexă a genunchilor).
Sindromul encefalitic – caracterizat prin:
- semne de infecție generală: febră ridicată 39 - 40*C, frisoane, amețeli, vertij,
stare de curbatură.
- semne corticale: agitație, delir, halucinații, somnolență profundă, deseori
stări convulsive, stare semicomatoasă sau comatoasă.
Sindromul gastro-intestinal – caracterizat prin: vărsături, diaree, tenesme.
Semne din partea aparatului circulator
Colaps periferic, prin:
- pierderi de apă (vărsături, diaree, transpirație),
- perderi masive de sânge (septicemii post-partum sau post-abortum),
- acțiunea toxică asupra sistemului nervos central a diferitelor substanțe
medicamentoase,
- acțiunea unor toxine microbiene (toxiinfecții alimentare, dizenterii),
Simptome ale colapsului periferic:
- hipotensiune, hipotermie,
- tegumente palide (galben-pământiu),
- cianoza extremităților, puls foarte accelerat.
3
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECȚIUNI
TRANSMISE PE CALE RESPIRATORIE
Transmiterea infecțiilor se face pe calea aerului și se produce prin:
picăturile lui Pflugge (în cazul strănutului și a tusei),
inhalarea aerului în care agenții patogeni rămân suspendați (sub forma
prafului) și astfel pot fi purtați de curenții de aer (ex: varicela, tuberculoza).
Poartă de intrare a infecțiilor respiratorii poate fi: nazofaringiană sau
bucofaringiană. Aceste infecții cuprind:
scarlatina, anginele, rujeola, rubeola, variola (eradicată),
varicela, mononucleoza infecțioasă, difteria, tusea convulsivă,
pneumonia, gripa, meningita cerebrospinală,
parotidita epidemică, tuberculoza pulmonară, poliomielita.
Culegerea datelor – La fiecare acțiune culegerea datelor va viza:
- datele epidemiologice (ancheta epidemiologică),
- receptivitatea organismului (vârsta, starea nutrițională, boli cronice,
tratament parenteral, vaccinări).
Problemele posibile ale pacientului:
Respirația ineficientă - din cauza tusei, a edemului mucoasei bronșice cu
producere crescută de mucus.
Izolarea socială - din cauza stigmatului asociat cu boala contagioasă.
Stare depresivă - din cauza izolării.
4
Disconfort - din cauza febrei, tusei și oboselii.
Deficit de volum lichidian - din cauza ingestiei inadecvate și a pierderii
anormale prin expirație și transpirație.
Alterarea integrității tegumentelor - prin erupție cutanată.
Obiectivele de îngrijire – vizează:
identificarea agentului patogen (direct prin: exudat, secreții nazale,
expectorație, sânge; sau indirect, prin: reacții serologice, reacții cutanate).
limitarea propagării infecției,
supravegherea atentă a pacientului pentru a depista semnele de sensibilitate
la vreun medicament sau la ser.
oprirea infecției prin administrarea tratamentului adecvat,
supravegherea funcțiilor vitale,
asigurarea unei hidratări adecvate,
atenuarea febrei,
combaterea durerii de cap, gât,
ușurarea tusei,
asigurarea odihnei
reducerea anxietății,
susținerea psihologică,
educarea persoanelor privind importanța vaccinării, igienei personale, a
locuinței și distrugerea vectorilor.
