GLANDELE SALIVARE

Incadrare : glande anexe ale TD

- organe parenchimatoase
- glande exocrine acinoase
- sintetizează şi eliberează saliva

Clasificare
● glandele salivare mari, majore (glande pereche):
- glandele parotide
- submandibulare (submaxilare ?)
- sublinguale
situate la distanţă de epiteliu, în interiorul unor loje
proprii, legate de epiteliu printr-un sistem
arborescent complex de canalicule ramificate, care
confluează într-un canal comun.

produc mari cantităţi de secreţie (saliva)

- ca răspuns la stimularea mecanică sau chimică a terminaţiilor nervoase din
mucoasa orală, determinată de prezența alimentelor sau de stimuli olfactivi
● glandesalivare mici
/minore/accesorii / intramurale
- localizate în grosimea mucoasei orale din
întreaga CO cu excepţia părţii anterioare a
palatului dur şi a gingiei.
- seroase: mijlocul limbii
- mucoase: palat
- mixte : buze, obraji, vârful limbii
- formate din unul sau mai mulţi acini
- se deschid direct la suprafaţa epiteliului,
ducte excretorii mici;
- produc şi eliberează saliva continuu
- rol în umidificarea şi lubrefierea mucoasei
orale.
 Planul general de organizare
al glandelor salivare

Glandele salivare mari

acoperite la exterior de o capsulă
conjunctivă, din care se desprind
septuri conjunctive care
compartimentează glanda în lobi și pe
aceștia în lobuli
- pe calea septurilor conjunctive pătrund
în grosimea glandei vasele şi nervii

lobulul glandular
- stromă conjunctivo-vasculară care
susține parenchimul glandular
- parenchimul:
● adenomeri (unitățile secretorii) de
tip acinos şi
● ductele excretorii de diferite
dimensiuni
Lobul glandular –glanda sublinguala
stroma interlobulară = septurile
conjunctive - ţesutul conjunctiv lax
dintre lobuli;
În stroma foarte importante sunt plasmocitele care
secretă Ig A secretorii, care după ce se leagă de
proteine care previn proteoliza lor de către
enzimele salivare, se elimină în cavitatea orală
unde conferă protecție mucoasei împotriva
patogenilor locali bacterieni, virali.
 Celula mioepiteliala

Schema elementelor glandulare MO Microscopie de baleiaj

într-o glandă salivară mixta

Celula
seroasa Celula
mucoasa

Schema imaginii de
ME
Salivon = unitatea
secretorie de bază a
glandelor salivare:
acini + duct intercalar +
duct striat + duct
excretor

●Adenomerul
format din - acini seroşi
- mucoşi sau
- micşti (??? semiluna
Giannuzzi - posibil artefact )
● Ductele excretorii:
■ Ductele intralobulare
a. ductele intercalare (Boll )
- cele mai mici ducte
- se continuă la capătul distal cu acinii
- mărginite de un epiteliu simplu cubic
- numeroase în glandele seroase
Funcții : secretă bicarbonat, absorb clor confluează în

b. Ductele striate (Pflugger) / canaliculele excreto-secretorii

- diametru mai mare
- peretele este format din epiteliu simplu cubico- cilindric
- polul bazal al celulelor ce mărginesc canaliculul este extrem de anfractuos,
prezintă pliuri longitudinale ”striații” în MO, printre care se găsesc numeroase
mitocondrii alungite
Funcții: în absorbția lichidului și a electroliților - Na , secreție de K și HCO3 .
- funcția este controlată de aldosteron ≈ celulele tubului distal renal.
- confluează în ducte extralobulare
■ Ductele extralobulare

- cele de dimensiuni mici - epiteliu simplu

cubico-cilindric, care devine bistratificat
cilindric pe măsura creșterii calibrului
ductelor, apoi stratificat cilindric, pentru ca
aproape de epiteliu oral să devină stratificat
scoamos.

Funcțional – schimbarea concentrației de

electroliți: saliva devine hipotonă și se
adaugă o componentă mucoasă. lobul
glandular

- confluează în ductul excretor principal al

glandei respective
- ductul principal - epiteliu stratificat
cilindric, cu rare celule caliciforme și celule
mioepiteliale
 A. GLANDELE SALIVARE MAJORE
Nervul cranial VII (facialul) trece prin grosimea
1. Glanda parotidă glandei și poate fi afectat în infecția virala (oreion).
- glandă pereche, cea mai voluminoasă
- se întinde de la arcada zigomatică
superior, la unghiul mandibulei inferior,
fiind găzduită în loja parotidiană.
● Macroscopic - culoare galben-cenuşie.
- seroasă pură, acinii, numeroşi de
dimensiuni modeste.
- Ductele striate sunt largi și cudate
-Ţesutul conjunctiv al glandei prezintă
numeroşi lobuli adipoşi şi foliculi limfatici.
canalul excretor principal (Stensen)
L = 15-40 mm, traversează muşchii faciali
se deschide la nivelul unei papile pe faţa
internă a obrajilor, în dreptul celui de al
2-lea molar superior.

A. acin, AC. AL. Acinar lumen, ID. Intercalated duct ,

PC. Plasma cell, StD. striated duct,
S. striation of duct cell
2. Glanda (submandibulară)
- glandă pereche, situată între mandibulă şi
muşchii ce formează planşeul cavităţii orale
- mixtă sero-mucoasă, predomină acinii seroşi,
acinii micşti sunt lungi, ramificaţi, şi cu
numeroase celule mioepiteliale.
- canalul excretor principal – Wharton - traiect
anterior, se deschide la nivelul papilelor
sublinguale, de o parte şi de alta a frenului
lingual, în vârful unui tubercul vizibil şi cu ochiul
liber.
3. Glanda sublinguală
- glandă pereche, cea mai mică (3-4 cm) situată
sub mucoasa planşeului oral, de-o parte şi de alta
a frenului lingual, în vecinătatea simfizei
mentoniere
- glandă mixtă muco-seroasă - canaliculele
intercalare sunt în număr mic, ductele striate
sunt şi ele reduse sau lipsesc.
- Canalele colectoare sunt de cele mai multe ori
multiple, 5-6 canale - Rivinius şi mai rar unul
singur - canalul Bartholin.
-Toate canalele glandei sublinguale se deschid la
suprafaţa planşeului oral, direct sau uneori prin
intermediul canalului Wharton în care confluează
puţin înainte de terminaţia sa.
 B. Glandele salivare minore (intramurale / accesorii)
□ Glandele labiale şi glandele jugale
● labiale - situate în chorionul mucoasei labiale, între mucoasă şi muşchiul
orbicular al buzelor superior şi inferior; glande mixte muco-seroase
● jugale - în mucosă, pe versantul intern al obrajilor; predomină acinii
mucoşi. Ductele intercalare sunt foarte scurte sau absente şi acinii se
deschid direct în ductele striate.
□ Glandele salivare intralinguale
- grup posterior - înapoia şanţului terminal al limbii, glande mixte
- grup anterior, pe marginea inferioară a vârfului limbii, glande mixte
- grupul marginal (glandele Weber), pur mucoase, situat la nivelul
marginilor corpului limbii.
- glandele von Ebner, glande seroase pure, situate în chorionul de sub
epiteliul ce tapetează fundul şanţului papilelor circumvalate.
-secreţia lor fluidă se elimină în şanţul ce înconjoară papila, unde
favorizează difuziunea uniformă a substanţelor solvite si spalarea santului
papilelor circumvalate
□ Glandele palatine și glosopalatine
- situate la nivelul jumatații posterioare a palatului dur, palatul moale
și între plicile palatoglose
- glande mucoase pure
 Histofiziologie
Secreţie bazală continuă (glandele minore) cu un flux de circa 0,5-1ml/min, ce creşte ca răspuns al
prezenţei alimentelor în cavitatea orală (glandele majore)
- în 24 h secreţia salivară se estimează la >1000 ml (600-1200ml)
-cea mai mare în timpul meselor : stimulare vizuală, gustativă, olfactivă; cea mai mică (10ml în 8 h) în
timpul somnului.

Cantitatea și compoziția sunt influențate de variații diurne, natura și durata stimulului, hormoni,
stimuli emoționali : anxietate, depresie, frică, furie

Secreţia primară - structură analogă celei a plasmei şi a lichidului extracelular.

Traversând sistemul canalicular, saliva suferă modificări importante prin secreţia activă a unor ioni şi
reabsorbţia pasivă a altora.
Ca rezultat al acestui proces de transport activ şi de schimb de ioni, concentraţia de Na+ şi Cl- din
salivă este mai mică de circa opt ori decât cea din plasmă, în timp ce cea de bicarbonat este triplă.

Aldosteronul, produs de glandele suprarenale, acţionează asupra celulelor din ductele excretorii,
crescând reabsorbţia Na+-lui şi excreţia K+-lui.

Saliva - amestec rezultat din produsul de elaborare al diverselor glande.

- fluid vâscos, incolor, opalescent
- conţine apă, mucoproteine, imunoglobuline, ioni (Ca2+, K+, Na+, Cl-, şi urme de Fe2+)
proteine enzime - amilaza (ptialina) - care scindează amidonul în carbohidraţi.
- “corpusculi salivari” - granulocite şi limfocite degenerate, cu origine în amigdale şi în
foliculii limfatici situaţi în partea posterioară a limbii.
- conține factori de creștere (nerve growth factor - NGF și epidermal growth factor - EGF).
În secreţia glandelor submaxilare s-a evidenţiat prezenţa urogastronului, hormon cu funcţie în
stimularea mitozelor celulare, prezent de asemenea în glandele Brunner din duoden, în urină, în
secreţia lactată.
Rolul salivei
- umidificare a cavităţii orale, actul fonaţiei
- iniţierea digestiei amidonului, transformându-l în hidrocarburi
solubile (prin alfa amilază)
- rol bacteriostatic, important în controlul florei cavităţii orale, care
în mod normal conţine un mare număr de germeni condiţionat
patogeni, capabili să determine caria dentară şi maladii
periodontale:
a. lizozimul, secretat de celulele seroase din acini, are şi un rol în
liza peretelui bacterian, făcând microorganismele mai
vulnerabile la acţiunea tiocianatului prezent de asemenea în
salivă.
b. în stroma conjunctivă a glandelor salivare:limfocite şi
plasmocite. (sintetizează Ig A, care acţionează împotriva
bacteriilor conţinute în cavitatea orală)
Sialoreea / ptialismul – creșterea secreției salivare:
- in urma stimulării alimentare
- aparate protetice, ortodontice
- in primul trimestru de sarcină
- boli : Parkinson, epilepsie
- stimulare hormonala : testosteron, tiroxina.
Xerostomia – gura uscata – scăderea fluxului salivar
- se întâlneste fiziologic după menopauză, la pacienții de vârsta a treia.
- Medicamente: tranchilizante, barbiturice, antihistaminice.
4