SIST.

DIGESTIV

Are 2 FUNCȚII:
descompunerea moleculelor mari din alimente în molecule mici
absorbție molecule mici, minerale, apă
Format din:
TRACT GASTROINTESTINAL - cavitate orală, esofag, stomac, intestin subțire și intestin gros
ORGANE ANEXE - glande salivare, ficat, pancreas

TRACTUL
GASTROINTESTINAL

structură tubulară, musculară

aprox 9 m lungime, de la cavitate bucală la anus
pereți cu 4 straturi:
1. MUCOASA = membrană mucoasă - stratul intern
- epiteliu ce acoperă ț conjunctiv cu mici cantități de m. neted
- conține glande ale sist. gastro-intestinal -> secretă enzime pt digestie + mucus pt protejarea
țesutului tractului
2. SUBMUCOASA - conține vase de sânge, limfatice și nervi
3. MUȘCHI NETED - circulari (interior) -> se contractă => micșorare diametru
- lungitudinali (exterior) -> se contractă => scurtare lungime
- oblici (cel mai intern) !!! doar la stomac
4. SEROASA
- la exterior, formată din peritoneul visceral -> se continuă cu peritoneul parietal (căptușește
cavitatea abdominală), iar înter cele 2 foițe există cavitaea peritoneală
- secretă un lichid care umectează suprafața externă a organelor => alunecare liberă

CAVITATEA ORALĂ

asigură ingestia și digestia mecanică a alimentelor

reduce masa alimentelor + le amestecă cu salivă
înconjurată de buze, obraji, palatul moate și palatul dur

LIMBA:
conectată la planșeul oral printr-un pliu de țesut = frâul limbii
compusă din mușchi striat acoperit de membrană mucoasă
pe părțile laterale -> papile gustative -> cu muguri gustativi
funcție - transformare alimente în BOL alimentar cu ajutorul salivei

DINȚII:
de 2 tipuri - deciduali/ temporali (dinți de lapte) - nr de 20 și se pierd pe la 6 ani
- dinții permanenți - nr de 32, îi înlocuiesc pe cei deciduali
 4 tipuri de dinți:
INCISIVI - pt tăiere alimente mari
CANINI- pt apucare și sfâșiere alimente + formă conică (de colți)
PREMOLARI - pt mărunțire/ măcinare alimente + formă plată
MOLARI - pt mărunțire + formă plată
structura dintelui - coroana, acoperită de smalț
- rădăcina, acoperită de cement
- gâtul (coletul) leagă coroana de rădăcină
smalțul = cea mai dură substanță din organism, alcătuit din săruri de Ca, săruri de hidroxiapatită
dentina - mai moale decât smalțul (situată sub el) + formează cea mai mare parte a dintelui
pulpa dentară - conține vase de sânge, nervii și țesutul conjunctiv al dintelui

GLANDELE SALIVARE MARI:

secretă saliva și sunt organe anexe ale sist digestiv
glanda parotidă - pereche, cea mai mare glandă salivară
- în vecinătatea urechilor, în țesuturile profunde ale feței
- drenată de ductul parotidian - în partea internă a obrazului
glanda submandibulară - pereche
(submaxilară) - în planșeul oral, aproape de suprafața int a mandibulei
- drenată de ductul submandibular în cav orală, deasupra planșeului oral
glanda sublinguală - pereche, în planșeul oral, sub limbă, în fața celor submandibulare
- drenate de o serie de ducte sublinguale în cav orală, la nivelul planșeului

=> SALIVA:
facilitează lubrifierea și legarea particulelor alimentare
începe descompunerea glucidelor prin amilaza salivară =enzimă produsă de cel seroase ale
glandelor salivare => amodon și glicogen -> sun acțiunea amilazei -> MALTOZĂ (dizaharid)
pt că alimentele stau un timp scurt în cav orală => o mică parte din amidon digerată aici => cea
mai mare parte digerată în intestinul subțire
cel mucoase ale glandelor salivare produc mucus = lichid vâscos

PALATUL:
formează bolta cavității orale
parte anterioară și dură = palatul dur
parte posterioară și moale = palatul moale
de la palatul moale se extind o prelungire conică = uvulă

AMIGDALELE:
aglomerări de țesut limfatic situat în mucoasă, cu rol în apărarea organismului
amigdale palatine, faringiene și amigdala linguală
 ESOFAGUL

structură tubulară dreaptă, distensibilă, musculară

leagă faringele de stomac
aprox 25 cm lungime
traversează diafragma
primul segment la care se observă cele 4 straturi ale peretelui
în 1/3 inferioară, tunica musculară are exclusiv fibre netede
Înghițire alimente = deglutiție
necesită coordonarea limbii, palatului moale, faringe, esofag
ETAPA 1 - desfășurată în cavitatea orală, sub control voluntar
- mestecare alimente, îmbibare cu salivă => BOL alimentar -> împins în faringe de limbă
ETAPA 2 - involuntară
- mușchii faringelui se contractă => bol alimentar împins în esofag
- contracție controlată de SNV => determină peristaltism = formare unde de contracție
a mușchiului neted al esofagului 1. contracție mușchi longitudinali
2. contracție mușchi circulari
=> BOL alimentar împins spre sfincterul esofagian inferior = cardia = mușchi neted
circular situat la extremitatea superioară a stomacului
 STOMACUL

de la sfincterul esofagian inferior -> la sfincterul piloric (mușchiul circular al capătului distal)
are forma literei J
situat superior în stânga cavității abdominale
părțile stomacului - cardia -> aproape de cord
- fundul stomacului (fornix)
- corpul stomacului (partea principală)
- antrul piloric -> distal și îngustat
are pliuri pe suprafața internă = RUGAE (evidente când stomacul este gol și micșorat, iar când
stomacul este destins, pliurile dispar)
suprafața laterală convexă = MAREA CURBURĂ
suprafața laterală concavă= MICA CURBURĂ
învelit de un strat dublu de PERITONEU
- micul epiplon - de la ficat la mica curbură
- marele epiplon - se extinde în jos de stomac, deasupra organelor abdominale
rol în stocarea alimentelor
descompune chilic unele molecule
are 3 straturi musculare netede - oblic, circular și longitudinal - mixează și desfac BOLUL
alimentar => amestec cu consistență de supă = CHIM gastric
mucoasa se invaginează => CRIPTE profunde în care se varsă secreții ale glandelor gastrice

GLANDELE GASTRICE secretă SUC GASTRIC cu multe substanțe:

1. celulele parietale
- secretă HCl - necesar activării enzimelor proteolitice
- secretă factor intrinsec (IF) - pt absorbția Vit B12 în intestinul subțire
2. celulele mucoase
- secretă mucus (vâscos, alcalin) - protejează peretele somacului de autodigestie
3. celulele principale
- secretă enzime proteolitice, cea mai importantă = PEPSINA
- pepsina NU se secretă în forma activă, ci se secretă precursorul ei = PEPSINOGEN
- pepsigogen -> HCl -> pepsină => proteine mari -> sub acț pepsinei -> proteine mici = peptide
- secretă LABFERMENT (doar la sugari) - pentru digestia laptelui

secreția sucului gastric este controlată de fibre nervoase ale SNVP

celulele entero-emdocrine ale mucoasei secretă și GASTRINA (hormon) - controlează secreția de
pepsinogen, HCl, mucus
mucoasa stomacului are o funcție redusă în absorbție => se absorb cantități mici de apă, glucoză,
ioni, alcool
are contracții peristaltice care evacuează CHIMUL prin sfincterul piloric -> intestinul subțire
INTESTINUL SUBȚIRE

de la sfincterul piloric -> la sfincterul ileocecal

are 3 porțiuni: - duoden 25 cm, jejun 2,5 m, ileon 3,5-4 m

DUODENUL
prima parte a intestinului subțire
preia chimul gastric evacuat de stomac
mucoasa sa are glande intestinale = cripte Liberkuhn -> sunt adâncituri ale mucoasei, care
produc enzime
enzimele pancreasului eliberate prin ductul panreatic -> vărsare în ampula hepatopancreatică
bila produsă de ficat ajunge în intestin prin căile biliare = duct hepatic comun + duct coledoc ->
ampula hepatopancreatică
SUBMUCOASA
- conține aglomerări de țesut limfoid cu dispoziție nudulară, similar plăcilor Peyer (din ileon)
- conține glande mucoase duodenale = glande Brunner -> produce mucus alcalin pt
neutralizarea acidității chimului gastric

CELULELE INTESTINALE -> produc enzimele digestive

PEPTIDAZE - proteine -> sub acțiunea dipeptidaze/ aminopeptidaze => AA liberi
DIZAHARIDE - lactoză, zaharoză, maltoză -> transformate în monozaharide
NUCLEAZE - descompul ARN și ADN din alimente

JEJUN, ILEON
sediul principal al absorbției
suprafață crescută de mii de vilozități și microvilozități
VILOZITATE = prelungiri ale mucoasei, sub formă de deget
- la interior capilare sanguine + vas limfatic central (chilifer)
în capilare ajung: proteine, AA, ac. nucleici, glucide (monozaharide), acizi grași cu lanț scurt,
apa, electroliți (ioni de Na), vitamine
în chiliferul central: lipidele, acizi grași cu lanț lung
MICROVILOZITĂȚI = prelingiri electromicroscopice ale membranei celulelor mucoasei
Pasajul elementelor nutritive prin mecanisme de:
- transport activ cu ajutorul moleculelor transportoare + ATP (în mare măsură)
- difuziune facilitată sau pinocitoză pt lipide
Sensul pasajului - membrana celulelor epiteliale -> lichid interstițial -> capilare
INTESTINUL GROS

format din: cecum, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect,
canal anal, anus => mare parte din intestin denumit COLON
are diametrul (= 6 cm) => mai mare decât intestinul subțire
aprox 1,5 m lungime
are multe dilatații cu aspect de buzunare = HAUSTRAȚII
CEC:
prima parte a i. gros
6-7 cm
este continuarea i. subțire cu i. gros (în cadranul inferior abdominal)
o extensie scurtă ia naștere din cec = APENDICE VERMIFORM - organ vestigial, adică se poate
inflama => caz de îndepărtare chirurgicală
alimentele nedigerate din ileon trec în colonul ascendent prin valva ileocecală (!!! așa scrie în
Barrons, dar corect este că alimentele trec din ileon în cec prin valva ileocecală)
COLONUL ASCENDENT:
poziție verticală, situat în partea dreaptă a cavității abdominale
extindere superior până la marginea inferioară a ficatului
COLON TRANSVERS:
străbate orizontal abdomenul
aproape de stomac și splină
COLON DESCENDENT:
începe de la flexura splenică (dintre colon transvers și descendent)
poziție verticală, descendent, în stânga cavității abdominale
COLON SIGMOID:
formă de S, coboară și se contină cu rectul
RECT:
ultimii 18-20 cm ai tractului gastrointestinal
se continuă cu canalul anal -> orificiul extern al canalului anal

FUNCȚII intestin gros:

absorbție - apă 300-400 ml /zi, iar dacă absorbția e deficitară => pierderi de apă = diaree
- ioni, în principal Na
- vitamine - produse de bacterii intestinale
formare materii fecale
NU au loc procese de digestie chimică
înmagazinează + compactează materiale NEdigerate => materii fecale
materiile facale = apă + săruri anorganice + bacterii + celule epiteliale ale tractului
gastrointestinal + alimente nedigerate
NU are funcție de excreție pentru că materiile fecale sunt NEdigerate de organism

Eliminare materii fecale = defecație - act reflex facilitat de contracții ale gr musculare voluntare
 FICATUL

cea mai mare glandă din organism

sub diafragmă, ocupă mare parte din hipocondrul drept
divizat în 4 LOBI: drept, sâng, caudal și pătrat -> divizați în LOBULI cu cel hepatice = HEPATOCITE
+ macrofage = cel Kupffer
primește nutrienți absorbiți din tractul gastrointestinal prin sist PORT hepatic = subdiviziune a
sistemului circulator
vene + venule ale sist digestiv -> VENA PORTĂ -> FICAT -> ramificare în rețea capilară
O2 + substanțe nutritive vin prin ARTERA HAPATICĂ
sângele venos părăsește ficatul -> VENA HEPATICĂ -> VENA CAVĂ INFERIOARĂ

secreția ficatului = BILĂ => produsă de ficat, stocată în vezica biliară

VEZICA BILIARĂ:
formă de pară, pe suprafața viscerală a ficatului
drenată și umplută de ductul biliar = unire duct cistic al vezicii + duct hepatic comun
stichează și concentrează bila până la eliberare în digestie
transportată prin căile biliare în ampula hepatopancreatică

BILA:
lichid galben-maroniu sau verde-oliv
pH 7,6 - 8,6
conține bicarbonat pt neutralizarea chimului gastric
conține apă, colesterol, fosfolipid = lecitină, ioni
conține pigmenți biliari = în principal bilirubina derivată din fracțiunea HEM a Hb din hematiile
distruse -> transformată de bacterii intestinale în urobilinogen:
- o parte reabsorbită,
- o parte eliminată prin urină,
- o parte în materii fecale cărora le dă culoare caractersitică)
conține săruri biliare care emulsionază- globule mari lipide => globule mici = micelii
MICELII = formă de transport a acizilor grași + monogligeride
miceliile intră în contact cu celulele vilozităților intestinale -> eliberare conținut în celule =>
trigliceride în picături microscopice de lipide = CHILOMICRONI -> produșii rezultați trec în
chiliferul central (vas limfatic în centrul vilozității)
crește absorbția lipidelor + a Vit liposolubile A, D, E, K
ALTE FUNCȚII ALE FICATULUI:
controlul metabolismului glucidic
glucoza crescută în sânge -> enzime hapatice => GLICOGENOgeneză -> glicogen
glucoză scăzută în sânge -> enzime hepatice => GLICOGENOliză -> glucoză
glucoză scăzută în sânge -> AA -> enzime hepatice => glucoNEOgeneză -> glucoză -> energie

controlul metabolismului lipidic

acizi grași -> molecule mici (ex. acetil coenzima A) -> eliberare energie din legături chimice
dezaminează proteinele = îndepărtare grupare AMINO din AA
=> molecule ușor de utilizat pentru energie => glucide / lipide
=> UREE - eliminată prin urină (principala substanță din urină)
sinteză proteine plasmatice: albumină, globulină, protrombină, fibrinogen
îndepărtează medicamentele și hormonii din sânge
- eliminare droguri, toxine -> bilă
- alterare de hormoni steroizi (estrogen, aldosteron)
depozit de vitamine A, D, E, K, B12, minerale - Fe, Cu
îb celulele hepatice o proteină = APOFERITINĂ se combină cu ionii Fe pt a forma FERITINĂ =
forma de depozit a Fe în ficat
activare Vit D => forma utilizată de organism
celulele Kupffer - fagocitează, distrug globulele roșii + albe îmbătrânite

ampulă hepatopancreatică

papilă duodenală
 PANCREAS

rol important în sistemul endocrin și sistemul digestiv

glandă alungită de 13 cm lung și gros de 2,5 cm
localizat posterior de marea curbură a stomacului
comunică cu duodenul prin 2 ducte:
- duct mare = duct pancreatic Wirsung - se unește cu ductul biliar de la ficat și vezica biliară
(canalul coledoc) -> se deschid în duoden într-o zonă comună = ampulă hepato-pancreatică
- duct accesoriu = Santorini -> se varsă în duoden la 2,5 cm deasupra ampulei

celulele pancreatice cu rol în digestie

- sub formă de ACINI
- 99% din masa pancreasului
- sunt porțiune exocrină -> secretă suc pancreatic (lichid limpede, incolor)

SUCUL PANCREATIC conține:

tripsină + alte proteaze (carboxipeptidaza, chemotripsina)
transformă proteinele/ peptidele -> dipeptide
amilaza pancreatică, transformă amidonul -> maltoză (dizaharid)
ioni de bicarbonat, care cresc pH-ul, pentru neutralizarea chimului gastric
!!! Enzimele digestive funcționează la pH neutru, cu excepție pepsinei
sărurile biliare emulsionează de lipidele -> vor fi descompuse de lipaza pancreatică
eliberarea sucului pancreatic este controlată:
- nervos prin ramuri ale unui nerv cranian
- umoral prin secreția hormonilor produși de celulele intestinului subțire:
1. secretină - control eliberare produși pancreas, ficat, vezică biliară
2. colecistokinină - control eliberare produși pancreas, ficat, vezică biliară
- determină eliberarea bilei în duoden