Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

De Camil Petrescu

Curentul literar:
Modernismul este un curent literar aparut la sfârșitul secolului al XIX-lea si
trasaturile acestuia au fost teoretizate de către Eugen Lovinescu. Acest curent
promovează înnoirea literaturii prin desprinderea de trecut.
Opera ‘’Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ de Camil Petrescu
este un roman modern, subiectiv, de analiza psihologica, datorita perspectivei
narative subiective, a trairilor interioare ale epicului, a monologului interior si a
introspectiei.
Aparitia:
Romanul ‘’Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ a aparut in anul
1930.
Doua trasaturi ale modernismului:
O prima trasatura a modernismului in roman o reprezinta perspectiva narativa
subiectiva, care vizeaza relatarea la persoana I, sub forma unei confesiuni a
personajului principal Stefan Gheorghidiu. Punctul de vedere unic si subiectiv, al
personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje, face ca
cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajul principal.
O a doua trasatura a modernismului este tema romanului, reprezentata de
drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat
de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice,
razboiul.
Doua secvente reprezentative
O prima secventa reprezentativa este episodul de la popota ofiterilor, unde are
loc o discutie generata de achitarea unui barbat care si-a ucis sotia infidela.
Parerile sunt impartite: ‘’femeia sa fie femeie si casa casa, daca-i arde de altele sa
nu se mai marite’’ (Capitanul Corabu) ; ‘’femeia trebuie sa fie libera sa plece
oricand doreste’’ (Capitanul Dimiu). In sfarsit, Stefan Gheorghidiu isi exprima
parerea spunand ca ‘’cei ce se iubesc eu drept de viata si de moarte unul asupra
celuilalt’’.
O a doua secventa semnificativa este cea de la finalul discursului epic, atunci
cand, intors de pe front, Stefan constientizeaza ca nu mai simte nimic fata de Ela,
despre care afirma: ‘’O priveam cu indiferenta cu care privesti un tablou’’.
Primeste o scrisoare anonima prin care este instiintat ca Ela l-a inselat cu domnul
G(Grigoriade), insa aceasta epistola nu-i provoaca niciun sentiment: ‘’Ma simt
extenuat si mi-e indiferent, chiar daca este nevinovata’’. Asadar, fara sa dea vreo
explicatie, protagonistul se decide sa se desparta de cea pentru care odinioara era
capabil sa ucida, ii lasa absolut tot ce ii apartine, indicand desprinderea de trecut.
Doua elemente de structura:
Titlul:
Titlul romanului semnifică incertitudinea, prin repetarea substantivului
„noapte”, dar și iraționalul, ceea ce e ascuns, absurd și nesigur, marcând două
etape diferite din parcursul vieții protagonistului: iubirea și războiul, lăsând loc, în
final, deschiderii pentru o nouă experiență.
Conflictul:
Conflictul principal al romanului este unul interior, profund subiectiv. Lupta se
da in planul constiintei si face referire la suferinta pe care o provoaca iubirea in
sufletul protagonistului. Gheorghidiu cauta doar aparent adevarul despre Ela, de
fapt se cauta si se regaseste pe sine. Exista si un conflixt exterior intre
Gheorghidiu si Grigoriade, generator al dramei geloziei.
Concluzia:
In concluzie, ‘’Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ de Camil
Petrescu ilustreaza in mod exemplar modernismul lovinescian in proza
romaneasca interbelica.