SIST.

CARDIOVASCULAR

este responsabil de furnizarea nutrienților și a oxigenului către țesuturi

responsabil de îndepărtarea produșilor de metabolism din țesuturi
transportă hormonii înspre celulele lor țintă
alcătuit din: - o pompă = INIMA
- un set de tuburi care transportă sângele = VASELE de SÂNGE
sist. cardiovascular deservește TOATE regiunile organismului

INIMA

organ cu funcție de pompă în sist. cardiovascular

organ cavitar, formă conică, de aprox mărimea unui pumn și cântărește mai puțin de jumătate
de kg (< 500 g)
alcătuită din 2 cavități principale cu rol de pompă = VENTRICULE + 2 cavități de umplere = ATRII
pompează sângele în ARTERE -> capilare -> venele sist. cardiovascular => furnizează sâmge
tuturor celulelor din organism

LOCALIZARE:
situată în torace - mediastin - aprox între coasta 2 și 5
anterior de coloana vertebrală și posterior de stern
flancată de cei 2 plămâni, care se suprapun peste ea
așezată puțin spre stânga => poziție oblică

STRATURILE INIMII:

învelită de 2 foițe (membrane) = PERICARD - foița externă = PERICARD PARIETAL

- foița internă = PERICARD VISCERAL / EPICARD

!!! CAVITATE PERICARDICĂ = spațiul umplut cu fluid pericardic dintre cele 2 foițe

EPICARDUL = considerat startul extern al țesutului cardiac

inflamața pericardului = PERICARDITĂ
epicardul poate fi acoperit de grăsime la vârste înaintate

MIOCARDUL = țesutul principal al inimii

- stratul mijlociu
- compus din celule musculare striate de tip cardiac dispuse în fascicule
- cel miocardului sunt interconectate prin fibre fine de ț conjunctiv (aparțin
scheletului fibros) și sunt aranjate în rețea => consolidează miocardul la interior
+ susținere accentuată realizată prin inele de ț fibros împletit ca niște frânghii în
jurul valvelor și la locul de

ENDOCADRUL = al treilea strat al inimii

- cel mai intern strat
- strat endotelial care acoperă stratul subțire de ț conjunctiv
- delimitează cavitățile inimii + acoperă valvele cardiace
- inflamația valvelor cardiace = ENDOCARDITĂ
CAVITĂȚILE ȘI VASELE INIMII

inima are 4 cavități - 2 superioare = ATRII

- 2 inferioare = VENTRICULI
cavitățile sunt separate longitudinal de un perete = SEPT CARDIAC, care are porțiunile:
=> sept dintre atrii = sept interatrial
=> sept dintre ventricule = sept interventricular

ATRIILE:
cavități de umplere cu sânge
sângele care se întoarce de la țesuturi prin vene intră în atrii ->menținut în atrii până când
ventriculele se golesc de sânge
fiecare atriu are o prelungire plată și încrețită = auriculă (urechiușă), care se umple cu sânge
atunci când atriul e plin => crește capacitatea atrială
ATRIUL DREPT - primește sânge de la:
- vena cavă superioară - aduce sânge de la cap și gât
- vena cavă inferioară - aduce sânge din regiunea inferioară a corpului
- sinusul coronarian - primește sângele de la mușchiul cardiac
ATRIUL STÂNG - primește sânge de la:
- venele pulmonare - aduc sânge de la plămâni

VENTRICULELE:
situate inferior față de atrii
cavități cu rol de pompă
VENTRICULUL DREPT - pompează sângele la plămâni
VENTRICULUL STÂNG - pompează sângele la organe, țesuturi, celule ale organismului

VALVELE CARDIACE

asigură circulația unidirecțională a sângelui prin inimă => previne refluxul

există 4 valve:
- 2 valve ATRIO-VENTRICULARE - una între AD și VD = valvă TRICUSPIDĂ (cu 3 cuspisuri)
=> previne refluxul sângelui în AD în contracția ventriculară
- una între AS și VS = valvă BICUSPIDĂ - MITRALĂ ( cu 2 cuspisuri)
=> previne refluxul sângelui în AS în contracția ventriculară

- 2 valve SEMINULARE - una la emergența trunchiului arterei pulmonare = valva PULMONARĂ

=> previne refluxul sângelui în VD în relaxarea ventriculară
- una la emergența arterei aorte = valva AORTICĂ
=> previne refluxul sângelui în VS în relaxarea ventriculară
CIRCULAȚIA SÂNGELUI PRIN INIMĂ

Există 2 circuite cardiovasculare principale:

1.CIRCULAȚIA PULMONARĂ
se extinde de la inimă la plămâni și înapoi la inimă
începe din partea dreaptă a inimii -> din ATRIUL DREPT (AD), în care se colectează sângele
bogat în CO2 de la organe
sângele din AD trece în VENTRICULUL DREPT (VD) prin valva atrio-ventriculară
VD pompează sângele în arterele pulmonare -> sânge transmis la plămâni
la PLĂMÂNI - CO2 trece din sânge în alveole
- O2 trece din alveole în sânge
sângele cu O2 preluat de venele pulmonare -> se varsă în ATRIUL STÂNG

Pe scurt: sânge CO2 AD -> valvă atrio-ventriculară -> VD pompează -> atrere pulmonare ->
PLĂMÂNI schimb CO2 cu O2 -> vene pulmonare -> sânge cu O2 în AS

2. CIRCULAȚIA SISTEMICĂ
se extinde de la inimă la celule și înapoi la inimă
începe din partea stângă a inimii -> din ATRIUL STÂNG (AS), în care se colectează sângele
bogat în O2 de la plămâni
sângele din AS trece în VENTRICULUL STÂNG (VS) prin valva atrio-ventriculară
VS pompează sângele în artera aortă -> distribuit în alte artere -> sânge distribuit la cap,
torace, abdomen și alte părți alte organismului
la celulele organismului - O2 trece din sânge în celulă
- CO2 preluat de la celulă trece în sânge
sângele cu CO2 preluat de vene -> VENELE CAVE -> se varsă în inimă în ATRIUL DREPT

Pe scurt: sânge O2 AS -> valvă atrio-ventriculară -> VS pompează -> artera aortă -> alte artere ->
țesuturi (celulele organismului) -> schimb O2 cu CO2 -> vene -> vene cave -> sânge cu O2 în AD

CIRCULAȚIA CORONARIANĂ

este circulația care alimentează inima cu sânge pentru ca aceasta să îți poată desfășura activitatea
arterele coronare - furnizează sânge cu O2 mușchiului cardiac
venele cardiace - drenează mușchiul cardiac preluând sânge bogat în CO2 și sărac în O2
- se unesc în sinusul coronarian care se varsă în AD
!!! Obstrucția prelungită a arterelor coronare prin cheaguri de sânge = TROMBOZĂ coronariană
=> poate produce moartea celulelor miocardice (necroza) => infarct miocardic = atac de cord
MUȘCHIUL CARDIAC = MIOCARDUL

dpdv fiziologic și biochimic asemănător cu mușchiul striat scheletic

la muschi scheletici - celule alungite și cilindrice
la miocard - celule mai scurte, late, ramificate și interconectate
conexiuni între celule prin discuri intercalare, care conțin:
- joncțiuni de tip gap - permite comunicare dintre citoplasma a 2 fibre vecine
- desmozomi - formează legături mai strânse decât legăturile din mușchii scheletali
=> celulele miocardului funcționează ca niste unități mai integrate decât cel musc striate scheletale

primesc energie din metabolism la fel ca cele musculare, dar în cantitate mai mare (pt că au
activitate metabolică intensă)

!!! Contracțiile cel miocardului NU sunt inițiate de impulsuri de la Sist Nervos

inima inițiază și distribuie impulsuri prin țesut excito-conductor => contracția

celulele țesutului excito-conductor se depolarizează și repolarizează toată viața fără intervenția SN

Componente țesut excito-conductor:

NSA = nod sinoatrial

- masă de celule musculare cardiace care au autoritmicitate
- situat în peretele superior al AD
- impulsurile date de el ajung în toată inima
- determină ritmul contracțiilor => NSA este stimolator cardiac = pace-maker
- se depolarizează de 70-80 ori / min
- unda de depolarizare a NSA determină un ritm sinusal
- impulsuri distribuite de la NSA la miocardul atria de la celulă la celulă prin joncțiunile gap
- impulsurile de la NSA distribuite prin fibre la NAV = nod atrioventricular
 NAV = nod atrioventricular
- situat în septul interatrial (între cele 2 atrii)
- impulsurile ajunse la NAV transmise către fasciculul His

Fasciculul His
- grup voluminos de fibre
- situat în septul interventricular
- format din 2 ramuri - dreaptă și stângă
- se continuă cu fibrele Purkinje care se distribuie în miocardul ventricular => contracție

!!! Stimularea externă cardiacă nu este necesară, dar Sist. Nervos Autonom (vegetativ) poate realiza un
control (o influență) => SNVS crește frecvența bătăilor și contracția ventriculară
=> SNVP diminuează frecvența bătăilor și contracția ventriculară
ARITMII = dereglări de ritm cardiac
FIBRILAȚII = contracții rapide și neregulate - pt a defibrila inima poate fi utilizat un șoc electric puternic

ELECTROCARDIOGRAMA (ECG)

reprezintă înregistrarea impulsului prin sistemul conductor al inimii

pe un ECG normal se disting 3 unde care apar în fiecare ciclu cardiac
Unda P - prima undă
- reprezintă depolarizarea atriilor și distribuirea impulsurilor de la NSA, prin atrii, spre NAV
Complexul QRS - a doua undă compusă din 3 unde
- o undă descendentă Q + o undă ascendentă și largă R + o undă descendentă S
- reprezintă depolarizarea ventriculară
Unda T - a treia undă - o deflexiune rotunjită
- reprezintă repolarizarea ventriculară
CICLUL CARDIAC = REVOLUȚIA CARDIACĂ

reprezintă alternanța contracțiilor și relaxărilor cavităților cardiace (ale miocardului)

SISTOLĂ = perioadă de contracție
DIASTOLĂ = perioadă de relaxare
=> un ciclu cardiac = sistolă + diastolă

când Pres. atrii > Pres ventricule => se deschid valvele AV => sângele trece din atrii în
ventricule
ventriculul se umple, iar presiunea în el crește continuu
=> SISTOLA VENTRICULARĂ:
sângele pompat din ventriculi în artere
atriile sunt în diastolă și se umplu cu sânge

VOLUM BĂTAIE = cantitatea de sânge pompată de un ventricul în artere într-o sistolă (70 ml)
DEBIT CARDIAC = cantitatea de sânge pompată de un ventricul în artere într-un minut (5250
ml/min)

Frecvența cardiacă (nr de bătăi/ min) = 70-75 bătăi/ min

=> durata unui ciclu cardiac < 1 sec

!!! Circulația sanguină este controlată de modificări de presiune => sângele curge prin orice
orificiu disponibil

Închidere valve atrioventriculare => zgomot cardiac 1 = "lub"

Închidere valve semilunare => zgomot cardiac 2 = "dub"

=> zgomote cardiace "lob-dub" - pot fi ascultate cu stetoscopul

SUFLURI = zgomote cardiace anormale =: afecțiune a valvelor
VASELE SANGUINE

formează o rețea de tuburincare transportă sângele dispre inimă spre celule și invers
toate vasele cu excepția capilarelor au TUNICI:
- tunica internă - strat subțire de celule endoteliale => endoteliu
- ț epitelial simplu pavimentos așezat pe membrană bazală
- endocardul (căptușește inima și valvele cardiace) este continuarea endoteliului
- tunica medie - celule musculare netede + fibre elastice conjunctive
- tunica externă - țesut conjunctiv lax cu fibre de colagen
- rol în fixare și protecție
LUMEN = spațiu din interiorul vaselor

ARTERELE

vase care transportă sângele cu presiune mare de la inimă la celule

se divid în arteriole -> se ramifică în capilare (microscopice)
conțin și țesut elastic în endoteliu
tunica medie are un strat gros de muchi neted + țesut elastic
tunica externă are și fibre elastice și de colagen

=> arterele sunt elastice => se destind și se adaptează la volumul de sânge pulsat de inimă în contracție
+ revin la forma inițială și împing sângele înainte când inima de relaxează

=> arterele se pot contracta (datorită mușchiului neted din tunica medie) => vasoconstricție (sub
acțiunea SNVS) sau se pot dilata => vasodilatație (în absența SNVS) => reglare flux sanguin

ARTERIOLE - CAPILARE - VENULE

atreriolele au perete asemănător arterelor, dar pe măsură ce scad în dimensiuni, scade și cantitatea
de mușchi neted => alcătuire în principal din endoteliu
arteriolele fac vasodilatație și vasoconstricție

!!! Între arteriole și patul capilar (mai multe capilare) există un sfincter precapilar (mușchi circulari)
care reglează fluxul de sânge ce intră în patul capilar

capilarele sunt microscopice și leagă arteriolele de venule

au un strat de celule epiteliale pavimentoase => membrană semipermeabilă
nutrienții și gazele respiratorii (molec mici) trec transendoteliai (legea mișcării fluidelor Starling)
capilarele sunt langă fiecare celulă a organismului
nr crescut de capilare lângă cel metabolic active

venulele se formează prin unirea mai multor capilare

colectează sângele și îl transportă în vene
venulele mici au pereți asemănători arteriolelor mici
venulele mari au pereți de structură ca ai venelor

VENELE
tunica externă mai groasă
tunica medie subțire pt că presiunea e foarte scăzută => pereții nu trebuie să fie atât de rezistenți
au pliuri endoteliale = VALVE care împiedică refluxul sângelui venos (mai ales în membrele inf)
valve slăbite => sângele se scurge înapoi => perete venos dilatat => vene varicoase
sunt rezervoare de sânge - aprox 60% din volumul sanguin este în vene și venule
PRESIUNEA ARTERIALĂ
presiunea exercitată de sânge pe pereții vasculari
este direct proporțională cu - debitul cardiac
- rezistența periferică, care crește cu - vâscozitatea sângelui
- lungimea vasului
- îngustarea diametrului vasului
se măsoară cu sfigmomanometrul (are o coloană de mercur) + stetoscop
se atașează manșeta pe braț - se umflă deasupra valorii de 160 mmHg => se comprimă arterele
se ascultă cu stetoscopul curgerea sângelui în artera ulnară
se dezumflă treptat manșeta
când se aude primul zgomot (Korotkoff) dat de curgerea turbulentă a sângelui
= PA sistolică (120 mmHg)
când dispar sunetele = PA diastolică (80 mmHg)
=> PA medie 120/80

PULSUL
este unda de presiune prin artere (determinată de contracția VS)
mai puternic în apropiere de inimă
frecvența pulsului = frecvența cardiacă (70-75 bătăi/min)
=> puls crescut = frecv. cardiacă crescută = TAHICARDIE
=> puls scăzut = frecv. cardiacă scăzută = BRADICARDIE
se poate palpa la artera radiară, carotidă sau poplitee

VOLUMUL de sânge circulant = 5 litrii

scăderea volumului => PA scăzută
scăderea frecv. cardiace => PA scăzut (volum pompat mai mic și mai rar)
REGLAREA FLUXULUI CARDIAC

PA crescută - afectează inima, encefalul, rinichii și alte organe

PA scăzută - determină aport scăzut de O2 și nutrienți
CENTRUL VASOMOTOR
- grup de neuroni ai SNVS situați în bulb
- transmit impulsuri la mușchii netezi ai arteriolelor => reglare diametru => reglare PA
- nr impulsuri scăzut => vasodilatare => PA scade
- nr impulsuri crescut => vasoconstricție => PA crește
BARORECEPTORII
- grup de neuroni în artere mari ale gâtului și toracelui
- transmit impulsuri la miocard => cresc sau scad activitatea miocardului => reglare flux
- transmit impulsuri la centrul vasomotor => control indirect vasodilatare și vasoconstricție
CHEMORECEPTORII
- 2 mase de țesut neuronal: - corpusculi carotidieni- la ramificarea arterei carotide comune
- corpusculi aortici - în apropiere de aortă
- reacționează la concentrații anormale ale O2, CO2 și ioni H
- transmit impulsuri la centrul vasomotor => reglare flux
CENTRII CORTEXULUI CEREBRAL
- reacționează la emoții puternice (ex furie intensă crește PA, depresia scade PA)
- transmit impulsuri la hipotalamus, iar hipotalamusul transmite impulsuri la centrul vasomotor

SUBSTANȚE VASOCONSTRICTOARE:
Andrenalina, Noradrenalina - cresc frecvența cardiacă => cresc PA
ADH - reabsoarbe mai multă apă la nivelul tubilor renali => crește volumulde sânge => crește PA

!!! Există o AUTOREGLARE dată de sfincterul precapilar.

ȘOCUL = furnizare insuficientă de O2 și nutrienți => moarte celulară

- cauze: hemoragie, vărsături, deshidratare, transpirație
- soc hipovolemic (volum scăzut prin pierderi de sânge) => soluție = transfuzie de sânge
- șoc obstructiv - tromboza = obstrucția mecanică a unui vas de către un tromb
- șoc septic - leziune toxică dat de microorganisme
- simptome: PA scăzută, tegumente umede, reci, palide, transpirație, pierdere de conștiență,
tahicardie, puls slab, debit cardiac scăzut

TIPURI DE CIRCULAȚIE SANGVINĂ

CIRCULAȚIA PULMONARĂ:
arterele pulmonqare - singurele artere cu sânge bogat în CO2
venele pulmonare - singurele vene cu sânge bogat în O2
CIRCULAȚIA CEREBRALĂ:
prin vase din poligonul lui Willis = artere mari la baza encefalului
SISTEMUL PORT HEPATIC:
sângele bogat în nutrienți (+scăzut O2) de la intestin este transportat în primul rând la ficat și splină
sensul este unidirecțional
intestin -> VENA PORTĂ -> ficat (procesare nutrienți) -> VENE HEPATICE (stângă și dreaptă) se unesc
=> VENA HEPATICĂ -> vărsare în VENA CAVĂ INFERIOARĂ
sângele cu O2 ajunge la ficat prin ARTERA HEPATICĂ