INIMA – CURS

Sistemul circulator

 sistemul cardio-vascular
 sistemul limfatic

Sistemul cardio-vascular

 inima
 vasele de sange

INIMA :

 localizata in cavitatea toracica, in mediastin, intre cei 2 plamani, deasupra diaframului, cu varful
indreptat spre parte stanga
 fata de planul median 2/3 din inima sunt situate in partea stanga si 1/3 in partea dreapta
 cantareste circa 300g
 are forma unui con turtit antero-posterior cu varful orientat in jos, inainte si la stanga in dreptul
spatiului intercostal 5 stang
 baza este orientata in sus, posterior si la dreapta
 este un organ musculos, cavitar, tetracameral
 functioneaza cu o pompa dubla – ½ stanga contine sange oxigenat, iar ½ dreapta sange
neoxigenat
 cele 4 camere ale inimii sunt 2 atrii (stang si drept) si 2 ventricule (stang si drept)

In AS se deschid cele 4 vene pulmonare care aduc sange oxigenat de la plaman .

In AD se deschid :

- vena cava superioara ce colecteza sange neoxigenat din partea superioara a corpului

- vena cava inferioara care colecteaza sange neoxigenat din partea inferioara a corpului

Ventricule- originea pentru cele 2 mari artere ale corpului

 1. VS – Artera aorta – sange oxigenat in corp
2. VD – trunchi pulmonar – transporta sange neoxigenat la plamani.

La baza arterelor se gasesc valve sigmoide (semilunare)

Cele 2 jumatati ale inimii sunt separate printr-un sept care la nivelul atrilor se numeste sept interatrial si
la nivelul venticulelor sept interventricular

Atriile sunt separat de ventricule prin inele fibroase

Atriile comunica cu ventriculele prin orificii atri-ventriculare prevazute cu valve:

 valva mitrala, bicuspida - stanga

 valva tricuspidiana – dreapta

Sangele circula din atrii in ventricule datorita cuspidelor orientate in jos, a corzilor tendinoase, a
muschilor papilari si a trabeculelor.

Invelisul inimii = pericard

 alcatuit din 2 foite : externa pericard parietal interna – pericard visceral sau epicard.
 Intre cele 2 foite se gaseste cavitata pericardica care contine lichidul pericardic.
 Pericardita

Peretele propriu-zis al inimii este reprezentat de cele 3 straturi concentrice:

 epicardul – pericardul visceral

 miocard
 endocard
MIOCARDUL
 muschiul inimii alcatuit de componente fibroase si tesutul muscular striat cardiac alcatuit din
fibre musculare uninucleate, separate prin discuri intercalare.
 nu prezinta contractie tetanica
 fibrele musculare cardiace sunt dispuse circular in atrii si oblic spiralat in ventricule
 grosimea miocardului ventricular este mai mare decat cea a miocardului atrial

Tesutul excito-conductor cardiac - tesut nodal

 alcatuit din celule miocardice modificate care isi pastreaza striatiile, dar nu sunt complet
delimitate, au mai mult glicogen, mai putine mitocondrii si reticul endoplasmatic
 celulele tesutului nodal functioneaza fara interventia sistemului nervos ceea ce determina
autoritmicitatea inimii

Nodulul sinuso atrial

 in peretele AD in apropierea locului de dechidere a venei cave superioare

 principalul centru de comanda
 nu are legaturi directe cu centrii subordonati

Nodulul atrio-ventricular

 localizat in septul interatrial in apropierea loculuide deschidere a sinusului coronar

Fasciculul AV (Hiss) - localizat in septul ventricular

Reteaua Pukinje - rezulta din ramificarea fasculului Hiss in peretii ventriculilor

Endocardul captuseste peretii atriilor si ventriculilor, fiind alcatuit din endoteliu ce se continua si in
vasele sangvine, membrana bazala si strat subendotelial ce contine fibre conjunctive de colagen, elastina
si reticulina, terminatii nervoase, capilare si fibre Purkinje.

VASCULARIZATIA INIMII - este constituita din sistemul coronar alcatuit din 2 artere coronare,
capilare coronare si vene coronare.

 Capilarele coronare sunt interpuse intre arterele si venele coronare

 Venele coronare colecteaza sangele neoxigenat in sinusul coronar ce se deschide in AD.
Arterele coronare (dreapta si stanga provin din aorta ascendenta. Fiecare reprezinta un sistem inchis
care nu se anastomozeaza intre ele. In cazul in care ramurile arterei coronare sunt obstruate de un
cheag de sange, apare tromboza coronariana.

Aceasta determina necroza portiunii corespunzatoare a miocardului determinand infactul miocardic

(atac de cord).

INERVATIA EXTRINSECA a inimii este asigurata de :

 SNV simpatic prin fibrele simpatice din ganglionii cervicali si toracali – nervi cardiaci, cu actiune
cardioacceleratoare
 SNV parasimpatic prin ramurila parasimpaticeale nervului vag cu actiune cardiomoderatoare

PROPRIETATILE MIOCARDULUI
Ritmicitatea – automatismul – proprietatea miocardului de a genera spontan stimuli condusi de tesutul
nodat cu caracter ritmic
  Activitatea centrului de comanda poate fi modificata de anumiti factori: temperatura,
concentratia unor ioni (Na, Ca, K), mediatori chimici (adrenalina, acetilcolina).
 SNV simpatic prin actiunea adrenalinei si noradrenalina actioneaza asupra tesutului nodal
crescand frecventa descarcarii impulsurilor.
 SNV parasimpatic prin acetilcolina actionaeaza asupra tesutului nodal scazandfrecventa
descarcarii impulsurilor.

Conductibilitatea –proprietatea miocardului de a conduce potentialul de actiune de la NSA in tot cordul.

 NSA genereaza impulsul cu o frecventa de 70-80/min.

 NAV – 40/minut
 Fascicolul Hiss 25/minut.
 Lezarea sistemului nodal determina tulburari cardiacecare senumesc blocuri

Excitabilitatea – proprietatea miocardului de a raspunde la stimuli prin contractii.

 Stimului trebuie sa aiba un anumit prag pentru a determina o contractie maximala conform legii
“Totul sau nimic”
 In timpul contractiei, miocardul este inexcitabil, indiferent de intensitatea stimulului.
 Aceasta este perioada refractara absoluta care asigura ritmicitatea, evitand astfel contractia
tetanica.

Contractilitatea – proprietatea miocardului care se realizeaza cu consum de energie.

CICLUL CARDIAC -activitatea mecanica a inimii

Inima functioneaza asemenea unei pompe duble, asigurand permanent cele 2 circulatii : sistemica si
pulmonara.

Valvele atrio-ventriculare imprima la nivelul inimii un sens unic – de la atrii catre ventricule. Activitatea
inimii consta dintr-o succesiune de contractii (sistole) si relaxari (diastole) ale miocardului

Durata ciclului cardiac este de 0,8 secunde.

Sistola atriala dureaza doar 0,1 sec

Cand atriile sunt pline cu sange, miocardul atrial se contracta, presiunea sangvina creste si astfel obliga
valvele atrio-ventriculare sa se deschida. Din volumul total al sangelui atrial doar 20-30%este pompat
din atrii in timpul sistolei.
Dupa sistola atriala, miocardul atrial se relaxeaza, atriile intrand in diastola, durata aceateia fiind de 0,7
secunde.

Ventriculele pline cu sange intra in sistola ventriculara (durata 0,3 secunde). Presiunea sangvina marita
determina deschiderea valvelor sigmoide si trecerea sangelui ventricular in cele 2 mari artere. In timpul
sisitolei ventriculare, din volumul sangvin ventricular se pompeaza doar 60%in arterele mari.

Dupa sistola ventriculara, urmeaza diastola ventriculara (durata 0,5 secunde)

De la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei noi sistole atriale inima se gaseste intr-o stare
de repaus mecanic numita diastola generala (0,4 secunde)

DEBITUL CARDIAC
 Debitul cardiac reprezinta produsul dintre debitul sistolic (volum bataie 70-80ml) si frecventa
cardiaca (75bat/min)
 Debit cardiac = 5250ml/minut
 Valoarea creste in efort fizic, sarcina, febra, stari emortionale
 Valoarea scade in timpul somnului

Zgomotele inimii :

 Sunt consecinta activitatii mecanice a miocardului. Cele 2 zgomote sunt:

- sistolic – lung, de tonalitate joasa, determinat de inchiderea valvelor atrioventriculare;
marcheaza inceputul sistolei ventriculare
- diastolic – scurt, de tonalitate inalta, determinat de inchiderea valvelor sigmoide;
marcheaza inceputul diastolei ventriculare
 Pot fi percepute cu ajutorul stetoscopului. Inregistrarea grafica a oscilatiilor sonore se numeste
fonocardiograma.
 Afectiunile valvelor determina aparitia unor zgomote cardiace anormale, numite sufluri.

Activitatea electrica a inimii – consta in generarea potentialelor de actiune de care tesutul nodal.

 Principalul generator de impulsuri este NSA – cu frecventa de 60-80/minut → imprimand ritmul

cardiac
  Viteza acestor impulsuri este de 0,08m/secunda si scade pe masura apropierii de NAV pana la
aprox 0,05m/s
 NAV genereaza impulsuri cu o frecventa de 40/minut, Fascilulul Hiss – 25/minut

Intr-un EKG normal se disting urmatoarele componente:

1. unda P - unda ascendenta ce reprezinta depolarizarea atriilor, contractia lor si transmiterea

impulsului de la NSA la NAV
2. segmentul PQ – intarzierea impulsulu electric la nivelul AV
3. unda QRS – depolarizarea, contractia ventriculilor
4. segmentul ST – prima faza a repolarizarii ventriculare, lenta
5. unda T – faza finala a repolarizarii ventriculare, rapida.ereaza impulsuri cu o frecventa de
40/minut, Fascilulul Hiss – 25/minut

Masurarea tensiunii arteriale

Hipertensiune arteriala (HTA) reprezinta un factor de risc cardiovascular major cu incidenta in continua
crestere si se defineste drept cresterea valorilor tensionale >140/90 mmHg.

Simptome pot fi urmatoarele:

 cefalee occipitala
 dispnee
 adinamie
 vertij
 durere retrosternala
 amorteala si greata, care sunt nespecifice dar cu conditia sa fie asociate cu valori tensionale
inalte

Obiectivele principale ale prevenției cardiovasculare

 Fumatul
 Fără expunere la tutun în orice formă.
 Dieta
 Dietă săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe
și pește.
 Activitatea fizică
 Cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptamână (30 de minute, 5
zile/săptămână) sau 75 de minute de activitate fizică aerobică intensă (15 minute, 5
zile/săptămână) sau o combinație a celor două.
 Greutatea corporală
IMC 20-25 kg/m2. Circumferința abdominală <94 cm (bărbați) sau <80 cm (femei).
 Tensiunea arterială
<140/90 mmHg
 Lipide
 LDL-C este ținta primară
o Risc foarte înalt: LDL <70 mg/dL
o Risc înalt: LDL <100 mg/dL)
o Risc moderat-scăzut: LDL <115 mg/dL)
 HDL-C
Fără o țintă, dar valoarea >40 mg/dL la bărbați și >45 mg/dL) la femei indică un risc scăzut.
 Trigliceride
Fără o țintă, dar valoarea <150 mg/dL) indică risc scăzut, iar valorile mai mari sugerează
necesitatea verificării altor factori de risc.
 Diabet zaharat
HbA1c <7%