Cardiologie

Curs 1 – Anatomia inimii

 Inima
• Localizare – in cavitatea
toracica, retrosternal, in
etajul inferior (cardiac), intre
cei doi plamani
• Forma - piramida
triunghiulara sau a unui con
turtit, culcat pe diafragma cu
vârful îndreptat în jos si spre
stanga, iar baza corespunde
marilor vase
• Greutate - 250-300g

• Volum - asemanator
pumnului drept.
 Structura
Inima este un organ musculo-cavitar
Peretii inimii sunt formati din:

•Endocard
• foita lucioasa, transparenta ce captuseste toate cavitatile inimii;
se continua cu tunica intima a vaselor ce vin sau pleaca de la
inima
•Epicard (Pericard)
• la exterior,
• structura fibroasa (rol protector)
• Format din 2 foite intre care se gaseste o lama fina de lichid (lichid
pericardic)

•Miocard
• Muschiul inimii – fibrele atriilor dipuse circular, fibrele
ventriculare dispuse oblic-spiralat
• La suprafata lui, dupa indepartarea pericardului) sunt
coronarele: stg, dr si descendenta anterioara.
• Celulele miocardului au proprietati specifice:
• Fibre musculare cu rol in contractia inimii
• Fibre ale sistemului excitoconductor care au proprietatea de
automatism cardiac (produc un impuls, pe care il transmit mai
departe pana la celula miocardica care se contracta ca urmare a
impulsului.
• Nodul sino-atrial (NSA) Keith-Flack, prezent în peretele atriului
drept(AD), în apropierea orificiului venei cave superioare(VCS) =
pacemaker-ul fiziologic al inimii.
• Nodului atrio-ventricular (NAV) Aschoff-Tawara, localizat în atriul
drept, deasupra orificiului atrioventricular drept – preia si conduce
impulsurile primite de la NSA. In lipsa primirii de impulsuri, produce
stimuli cu o frecventa de 40-50/min
• Fasciculul Hiss reprezintă singura cale de legătură între atrii şi
ventricule.Pleacă din nodulul AV , străbate septul interventricular şi se
împarte în două ramuri :dreapta şi stânga care coboară în ventriculele
respective.
• si reteaua Purkinje –reprezintă ramificarea ramurilor fascicolului
Hiss, realizează legătura cu miocardul adult şi transmite impulsurile de
contracţie de la varf la baza şi de la endocard spre epicard. Reţeaua
Purkinje nu este centru de impuls nervos(nu produce automatism).
• Fasciculul Hiss si R Purkinje preiau si conduc la celulele miocardiace
impulsurile primite de la NAV. In lipsa primirii de impulsuri, produce
stimuli cu o frecventa de 25-30/min

• Inervatia externa (extrinseca) a inimii are capacitatea

doar de a modifica frecventa eliberarii impulsurilor
(actioneaza asupra NSA, NAV modificandu-le ritmul de
eliberare a impulsurilor)
• Fibre simpatice (apartinand SNVS) cu efecte stimulatoare
asupra miocardului – creste frecventa cardiaca, creste
contractilitatea inimii
• Fibre parasimpatice (apartinand SNVPS) cu efecte inhibitoare
asupra miocardului – diminua activitatea cardiaca (scad frecventa
cardiaca, scad contractilitatea inimii)
Miocardul atrial este complet separat de cel ventricular
Proprietăţile miocardului sunt :
Excitabilitatea(batmotropismul)
Ritmicitatea(automatismul, cronotropismul)
Conductibilitatea(dromotropismul)
Contractilitatea(inotropismul)
Tonicitatea.

Excitabilitatea(batmotropismul) - proprietatea miocardului de a

răspunde specific printr-o contractie la un stimul adecvat(de intensitate
mai mare sau egală cu pragul).
Stimulii cu intensitate inferioară pragului nu determină aparitia unei
contracţii.
Inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de
relaxare(diastola) şi inexcitabilă în faza de contracţie(sistola).
În sistolă , inima este în perioada refractară absolută (indiferent de
intensitatea stimulului, nu apare o contracţie).
Stimulii cu frecvenţă crescută nu determină apariţia tetanosului
muscular, fapt foarte important în desfaşurarea activită ţii normale a
Ritmicitatea(automatismul-cronotropismul) este proprietatea inimii de a autogenera
impulsuri nervoase care produc potentiale de actiune autopropagate.
Această proprietate se manifestă şi dacă inima este scoasă din organism sau dacă sunt
întrerupte influenţele nervoase şi umorale extrinseci, în condiţiile irigă rii cu un lichid
adecvat.
Suportul morfologic al ritmicită ţii este sistemul excitoconductor.

Nodulul sinoatrial Keith Flack are o frecvenţă de descă rcare a impulsurilor de 100-
110/min. Frecventa cardiaca de repaus este influentata de nervul X, care o
scade pana la valoarea de 60-80 /min.
Nodulul atrioventricular Aschoff Tawara are o frecvenţă de descă rcare permanentă
de 40/minut, dar nu se manifestă în mod normal datorită frecvenţei crescute a
nodulului sinoatrial.Lezarea acestuia din urma determină preluarea controlului
contracţiei miocardice de că tre nodulul atrioventricular.

Fasciculul Hiss ce se divide in doua ramuri, dreapta si stanga, descarcă 25

impulsuri/minut. Automatismul poate fi influenţat de diferiţi factori : temperatura,
pH, concentraţia de Na, K, Ca, Mg, acetilcolina vagala, adrenalina
Conductibilitatea (dromotropismul) este proprietatea miocardului de a conduce
excitaţia în toata masa sa .Excitaţia pleacă de la nodulul sinoatrial şi se propagă sub
forma unui front de unde radiare ce cuprind din aproape în aproape atriile.
Ajuns la nivelul nodulului atrioventricular, impulsul întâ rzie 0,12 secunde, timp
necesar pentru realizarea sistolei atriale.De aici unda se propaga prin fasciculul Hiss
şi reţeaua Purkinje la ventricule, producand sistola

Contractilitatea (inotropismul) reprezintă proprietarea miocardului de a se

contracta sub acţiunea unui stimul adecvat.Contracţia miocardului se numeşte sistolă
iar relaxarea diastolă.Contracţia cardiac se desfă şoară în etape : cuplarea excitaţiei cu
contracţia şi contracţia propriu-zisă .

Energia se obtine exclusiv pe cale aerobă .

Combustibilul principal pentru inimă este reprezentat de oxidarea acizilor graşi
liberi(67%),glucoza(18%), lactat(15%), piruvat şi foarte puţin de corpi cetonici(5%)
şi numai exceptional de aminoacizi. Energia se face prin desfacerea legă turilor din
ATP, toate procesele metabolice avâ nd loc în prezenţa oxigenului(inima nu face
datorie de oxigen).

Tonicitatea este starea miocardului de semicontracţie din timpul diastolei ,ce

persistă şi după denervare sau scoaterea inimii din corp.
Vascularizatia inimii
• Inima este un organ bogat vascularizat, datorita
activitatii ritmice, neintrerupte miocardice
• Pompeaza in circulatie aproximativ 400 litri
sange/ora – 10.000 litri sange/zi
• Inima este irigata (sange pentru hranirea
miocardului) de cele 2 artere coronare cu originea
in aorta ascendenta
• Arterele coronare isi au originea in prima portiune a
aortei, imediat langa valva aortica
• Din art coronara stg se formeaza a. interventriculara
anterioara si a. circumflexa coronariana
• Colateralele care pleaca din coronare sunt de tip
terminal (nu se anastomozează cu ramurile vecine).
Daca fluxul sanguin prin aceste colaterale se
opreşte, teritoriul cardiac respectiv, datorita lipsei de
oxigen şi substanţe nutritive, se necrozeaza şi apare
în final infarctul miocardic.
• Sângele venos este colectat de vene şi ajunge în
final în sinusul coronar care se deschide în atriul
drept.
• Cavitatile inimii (4):
• 2 atrii
• Perete mai subtire decat cel ventricular, miocard
slab dezvoltat si volum mic
• Dimensiuni mai reduse decat cele ale ventriculelor
• Primesc sange prin VENE
• Comunica cu ventriculii prin orificiile atrio-
ventriculare

• 2 ventricule
• Pereti grosi, neregulati, prezinta trabecule si cordaje
tendinoase
• Dimensiuni mari, forma piramidala
• Primesc sange de la atrii prin orificiile atrio-
ventriculare
• Imping sangele in ARTERE
Atriile
• ATRIUL DREPT – la nivelul lui ajunge sangele venos
al marii circulatii prin cele 2 vene cave - vena cava
superioara (VCS) si vena cava inferioara (VCI)
(sange neoxigenat). Comunica cu ventriculul drept prin
Valva tricuspida

• ATRIUL STANG – la nivelul lui ajunge sangele din

cele 4 vene pulmonare (sange oxigenat venit de la
plaman). Comunica cu ventriculul stang prin valva
mitrala

• Intre cele doua atrii exista un sept (perete) SEPT

INTERATRIAL
• In timpul vietii intrauterine in acest sept exista un
orificiu (foramen) care permite comunicarea inimii
stangi cu inima dreapta, orificiu care se obtureaza
postnatal in cateva zile. Persistenta lui – DEFECT
SEPTAL ATRIAL
Valvele inimii

• Valve atrio-ventriculare
• Stanga – valva mitrala, are 2
cuspide fac legatura intre atriul
stang (AS) si ventriculul stang
(VS)
• Dreapta – valva tricuspida, are 3
cuspide, face legatura intre atriul
drept(AD) si ventriculul drept
(VD)
• Valvele se deschid in diastola
pentru a permite trecerea sangelui
atrii-> ventricule, si se inchid in
sistola pentru a opri intoarcerea
sangelui inapoi in atrii
 Ventriculii
• Au perete gros, miocardul contine multe fibre
musculare, cavitatea mai mare decat atriile
• VENTRICULUL STANG – primeste in
diastola (valva mitrala deschisa) sangele
oxigenat din AS si in sistola (valva mitrala
inchisa)impinge coloana de sange in aorta
prin orficiul valvei aortice
• VENTRICULUL DREPT – primeste in
diastola (valva tricuspida deschisa) sange
neoxigenat din AD si in sistola impinge
coloana de sange in artera pulmonara prin
orficiul valvei pulmonare.
• Intre cei 2 ventriculi se gaseste un perete -
SEPTUL INTERVENTRICULAR, care nu
permite amestecarea sangelui din cei 2
ventriculi si care are o porţiune inferioară
musculară întinsă şi o porţiune superioară
membranoasă mai mică.
Suprafaţa internă a ventriculilor este neregulată datorită prezenţei:
- cordaje tendinoase ( formatiuni sunt dispuse în axul longitudinal al
cordului şi sunt muşchi subendocardici) şi
- muschi papilari.

Cordajele tendinoase se prind cu un capăt de muşchiul papilar iar cu

celalalt de valvulele atrioventriculare, împiedicând răsfrângerea
valvulelor în atriu în timpul sistolei ventriculare.
 Valvele arteriale
• Impiedica sangele sa reflueze din
artere in ventriculi in timpul
diastolei ventriculare: se deschid
in sistola si se inchid in diastola;
au aspect de cuib de randunica –
valvule sigmoidiene

• Stanga – Valva aortica, permite

trecerea sangelui din VS in aorta
in timpul sistolei, se inchid in
diastola ventriculara
• Dreapta – Valva pulmonara,
permite trecerea sangelui din VD
in trunchiul arterei pulmonare in
timpul sistolei, se inchid in
diastola ventriculara
 Sistemul vascular
•ARTERE vase care transporta sangele de la inima spre tesuturi
•Au peretele de consistenta mai crescuta decat a venelor.
•Arterele mari (aorta) contin un strat elastic , arterele mijlocii sunt de tip muscular
•VENE
•vasele care ransporta sangele de la tesuturi spre inima
•Au peretele mai subtire, consistenta mai scazuta, usor depresibil
•Majoritatea venelor situate sub inimă prezintă pe pereţii lor valvule în formă de
cuib, care înlesnesc urcarea sângelui spre cutia toracică.
•CAPILARE
•Sunt interpuse intre arteriole (cea mai mica artera) si venule (cea mai mica vena) in
toate tesuturile si organelle
•vasele cu diametrul cel mai mic (6-30um), fac legătura dintre reţeaua arterială şi
cea venoasă.
•Peretele este foarte subtire, format dintr-un singur strat de cellule, astfel permite
trecerea moleculei de gaz (O2,CO2)
•În capilare, care împânzesc organele ca o reţea fină, circulaţia sângelui este mai
lentă decât în artere, ceea ce permite schimbul de substanţe între sânge şi
ţesuturi.
 CIRCULATIA SANGELUI

- se datoreaza proprietatii miocardului de a se contracta

- DUBLA ( sangele trece de doua ori prin inima)

- este - INCHISA ( sangele circula printr-un sistem inchis de vase)

- COMPLETA ( sangele oxigenat nu se amesteca cu cel

neoxigenat)
 1. Circulatia mica
- se mai numeste si circulatie pulmonara deoarece sangele
parcurge urmatorul traseu :

INIMA PLAMANI

- dureaza 11 secunde;
Circulatia mica se realizeaza astfel:

se incarca cu venit
de la inima CO2

sange artera PLAMANI

VD neoxigenat pulmonara
cedeaza sangelui O2

vene sange
AS
pulmonare oxigenat
 artera aorta

vena cava superioara

artera
pulmonara

Vene
Vene
AS pulmonare
AD
pulmonare

VS
VD

vena cava inferioara

 2. Circulatia mare
- se mai numeste si circulatie sistemica deoarece sangele
parcurge urmatorul traseu :

INIMA ORGANE

- dureaza 22 de secunde;
 Circulatia mare se realizeaza astfel:
se incarca cu
oxidare
- O2 energie
sange artera
VS ORGANE - nutrienti
oxigenat aorta
cedeaza sangelui
- CO2
- produsi toxici

sange
AD vene cave
neoxigenat
AS
AD

VD VS
3. Circulatia prin vasele de sange

- In artere sangele circula - cu viteza mare de la inima la organe

- contractiei ventriculelor care

- datorita
imping sangele in artere

- presiunii sangelui

- elasticitatii peretilor arteriali

 sectiune prin vena tunica interna
tunica externa

tunica medie
- In vene sangele circula:

- cu viteza mai mica decat in artere, de la periferie spre inima

- datorita - fortei de contractie a inimii

- aspiratiei toracice
tunica
interna

tunica - fortei gravitationale

medie

- prezentei valvulelor in venele membrelor

tunica
externa inferioare

sectiune prin vena

- in capilare sangele circula cu viteza redusa si are presiune foarte
scazuta, fapt care favorizeaza schimburile nutritive si gazoase

arteriola venula

artera capilare vena